MODIFICAT
    OCNA165 din 06.11.17, MO411-420/24.11.17 art.2044
    OCNA187 din 09.12.13, MO311/27.12.13 art.1913
    OCCCEC114 din 22.08.11, MO156-159/23.09.11 art.1437

    NOTĂ:
    În tot textul sintagma „Serviciul prevenire şi combaterea spălării banilor” se substituie cu sintagma „Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie” la orice formă gramaticală prin OCNA187 din 09.12.13, MO311/27.12.13 art.1913




    În conformitate cu prevederile art.4, 6, 8 şi 11 ale Legii nr. 190-XVI din 26 iulie 2007 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.141-145, art. 597),-
    1. Se aprobă Ghidul activităţilor sau tranzacţiilor suspecte (se anexează).
    2. În cazul apariţiei de noi tehnologii, Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie va înainta propuneri în vederea stabilirii altor criterii de determinare a activităţilor sau tranzacţiilor suspecte. Informaţia relevantă va fi plasată în reţeaua Internet, la adresa "www.spcsb.cna.md".
    [Pct.2 modificat prin OCNA187 din 09.12.13, MO311/27.12.13 art.1913]
    2¹. Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie va monitoriza şi va elabora propuneri privind modificarea şi completarea anexelor nr. 1-5 la Ghidul activităţilor sau tranzacţiilor suspecte îndată ce vor fi identificaţi noi indici de suspiciune
    [Pct.2¹ introdus prin OCCCEC114 din 22.08.11, MO156-159/23.09.11 art.1437]
    3. Interacţiunea cu entităţile raportoare, organele cu funcţii de supraveghere a acestora îl exercită Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie.
    [Pct.3 modificat prin OCNA187 din 09.12.13, MO311/27.12.13 art.1913]

    DIRECTORUL CENTRULUI
    PENTRU COMBATEREA CRIMELOR
    ECONOMICE ŞI CORUPŢIEI                                              Valentin MEJINSCHI

    Nr. 118. Chişinău, 20 noiembrie 2007.


    APROBAT                                                       ÎNREGISTRAT
    Centrul pentru Combaterea Crimelor                  Ministerul Justiţiei
    Economice şi Corupţiei al Republicii Moldova    al Republicii Moldova
    Director ________ Valentin MEJINSCHI         Ministru ________ Vitalie PÎRLOG
    Nr. 118 din 20 noiembrie 2007                          Nr. 526 din 14 decembrie 2007

Anexă
a ordinul Directorului Centrului pentru
Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei
nr. 118 din 20 noiembrie 2007

Ghidul
activităţilor sau tranzacţiilor suspecte
Capitolul I. Dispoziţii generale

    1. Prezentul Ghid este elaborat în conformitate cu standardele internaţionale în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, prevederile Legii nr. 190-XVI din 26 iulie 2007, în scopul stabilirii criteriilor şi indiciilor posibilelor activităţi sau tranzacţii suspecte de spălare a banilor şi finanţare a terorismului (în continuare - tranzacţii suspecte).
   2. Caracterul suspect al activităţilor sau tranzacţiilor decurge din modul neobişnuit în care se efectuează, raportat la activităţile curente şi/sau obişnuite, criteriile de eficienţă economică şi practica bancară ale unei persoane fizice sau juridice. Tranzacţiile suspecte de finanţarea terorismului sînt stabilite în baza criteriilor subiective şi obiective în conformitate cu recomandările naţionale şi internaţionale în domeniu, precum şi în baza listelor persoanelor şi entităţilor implicate în activităţi teroriste, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, de către Serviciul de Informaţii şi Securitate.
    [Pct.2 modificat prin OCCCEC114 din 22.08.11, MO156-159/23.09.11 art.1437]
    2¹. Entităţile raportoare vor califica operaţiunile şi/sau tranzacţiile suspecte în baza normelor expuse în Ghid, şi în baza criteriilor stabilite conform propriilor programe şi politici aprobate.
    [Pct.2¹ introdus prin OCCCEC114 din 22.08.11, MO156-159/23.09.11 art.1437]
    2². Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie, ori de cîte ori va fi necesar va sesiza organele de supraveghere a entităţilor raportoare privind ţările care nu dispun de norme contra spălării banilor şi finanţării terorismului sau dispun de norme inadecvate în acest sens, în vederea luării măsurilor conform prevederilor art. 10 alin. (2) şi (3) al Legii 190-XVI din 26.07.2007 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.
    [Pct.2² introdus prin OCCCEC114 din 22.08.11, MO156-159/23.09.11 art.1437]
    3. Suspiciunea privind activităţile sau tranzacţiile este personală şi subiectivă, generînd lipsă de încredere în persoana sau persoanele care le realizează, îndoială în ceea ce priveşte corectitudinea, legalitatea faptelor sau onestitatea intenţiilor acestora.
    4.Informaţiile privind tranzacţiile şi alte activităţi suspecte, inclusiv operaţiunile financiare efectuate în /din regiunea transnistreană sînt prezentate Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie în modul stabilit de legislaţie.
    [Pct.4 în redacţia OCCCEC114 din 22.08.11, MO156-159/23.09.11 art.1437]

Capitolul II

CRITERIILE ŞI INDICII TRANZACŢIILOR SUSPECTE ÎN
DOMENIILE BANCAR, DE ECONOMII ŞI ÎMPRUMUT,
DE MICROFINANŢARE, CREDIT IPOTECAR ŞI
ACTIVITĂŢII BIROURILOR ISTORIILOR DE CREDIT

    [Capitolului II titlul în redacţia OCCCEC114 din 22.08.11, MO156-159/23.09.11 art.1437]

    5. Criteriile generale ale tranzacţiilor suspecte sînt:

    1) refuzul nemotivat a clientului de a prezenta informaţia, care nu este prevăzută de actele legislative, dar care se solicită în conformitate cu uzanţele şi practica bancară, precum şi preocuparea excesivă a clientului asupra confidenţialităţii operaţiunilor pe care le efectuează;
    2) ignorarea de către client a condiţiilor mai favorabile de acordare a serviciilor (mărimea comisionului, rata pe depozite la vedere şi depozite pe termen etc.), precum şi oferirea de către client a unui comision prea înalt sau unui comision care iniţial diferă de cel ce se încasează de obicei la acordarea unor asemenea servicii;
    3) operaţiunile clientului nu au un sens economic evident, nu corespund caracterului activităţilor clientului şi nu au ca scop dirijarea lichidităţii sau asigurarea riscurilor;
    4) existenţa unor cereri de efectuare a decontărilor nestandarde sau dificile, care diferă de la practica obişnuită folosită de client sau de la practica de piaţă;
    5) graba nejustificată din partea clientului la efectuarea operaţiunilor;
    6) introducerea de către client în schema operaţiunii, care a fost coordonată în prealabil, a unor modificări esenţiale nemijlocit la începerea efectuării acesteia, îndeosebi referitoare la direcţia mişcării banilor sau altor bunuri;
    7) transmiterea de către client a unei însărcinări despre efectuarea operaţiunii prin reprezentant (intermediar), dacă reprezentantul (intermediarul) efectuează însărcinarea clientului fără intrarea în contactul direct (personal) cu entitatea raportoare;
    8) înregistrarea în contul clientului, în baza aceluiaşi temei, de la unul sau mai mulţi contraagenţi a sumelor băneşti, care separat nu depăşesc 500  mii de lei, însă în urma cumulării depăşesc suma menţionată, cu ulteriorul transfer al mijloacelor băneşti la contul clientului, deschis în altă instituţie financiară, sau utilizarea mijloacelor băneşti pentru cumpărarea valutei străine, valorilor mobiliare şi altor active de lichiditate înaltă;
     9) divizarea intenţionată a sumelor băneşti, transferate de către client unuia sau mai multor contraagenţi în baza aceluiaşi temei, cu condiţia că în urma adunării sumelor transferate acestea depăşesc 500 mii de lei achitaţi prin virament sau 100 mii lei în numerar;
    [Pct.5 subpct.9) în redacţia OCCCEC114 din 22.08.11, MO156-159/23.09.11 art.1437]
    10) lipsa informaţiei despre client (despre persoana juridică, inclusiv despre instituţia financiară), precum şi imposibilitatea contactării clientului la adresa şi telefonul indicat de acesta;
    11) lipsa informaţiei despre client la instituţiile financiare care îl deservesc (sau l-au deservit);
    12) dificultăţile care apar la entitatea raportoare în procesul efectuării verificării informaţiei prezentate de către client în conformitate cu cerinţele stabilite de legislaţie, prezentarea de către client a unei informaţii care nu poate fi verificată sau verificarea căreia este foarte costisitoare;
    13) imposibilitatea stabilirii contraagenţilor clientului, a numelui / denumirii plătitorului pentru operaţiunile de înscriere în conturile curente a mijloacelor băneşti;
    14) lipsa unei eventuale legături între caracterul şi tipul activităţii clientului cu serviciile după care apelează la entitatea raportoare.
    6. Criteriile tranzacţiilor suspecte la efectuarea operaţiunilor în numerar sau fără numerar:
    1) deschiderea în timp de 30 de zile pe numele aceluiaşi client a cîtorva depozite pe termen în sumă care nu depăşeşte suma echivalentă de 500 mii de lei (în afara cazurilor cînd este cunoscut că clientul, reieşind din caracterul activităţii sale, regulat în timp de 30 de zile primeşte astfel de sume băneşti), cu ulterioara trecere a sumelor băneşti într-un singur cont după expirarea termenului depozitelor şi (sau) ulteriorul transfer în altă entitate raportoare;
    2) trecerea în contul clientului a unor plăţi de la persoanele fizice în suma care depăşeşte 500 mii de lei prin virament şi/sau 100 mii de lei în numerar, inclusiv prin casa entităţii raportoare, în cazul cînd nu sînt operaţiuni ordinare ale clientului;
    [Pct.6 subpct.2) modificat prin OCCCEC114 din 22.08.11, MO156-159/23.09.11 art.1437]
    3) trecerea mijloacelor băneşti în contul clientului - persoanei juridice, pe care operaţiunile nu s-au efectuat mai mult de şase luni sau au fost neesenţiale pentru clientul dat, cu ulterioara scoatere de către client a acestor sume în numerar;
   4) trecerea regulată în contul clientului a mijloacelor băneşti în numerar, în urma vînzării entităţii raportoare sau încasarea cecurilor, emise în cadrul sistemelor internaţionale de plată, care presupun ulteriorul accept, cu transferul toatei sume sau a părţii majore din aceasta, chiar dacă suma este mai mică de 500 mii de lei, în decursul unei zile sau zilei următoare, pe contul clientului deschis în altă entitate raportoare sau în folosul unei persoane terţe, inclusiv nerezidentului;
    5) transferul mijloacelor băneşti pe un cont (depozit) anonim peste hotare şi încasarea mijloacelor băneşti din contul (depozitul) anonim din străinătate;
    6) prezentarea regulată a cecurilor emise de către instituţia financiară nerezidentă şi andosate de către nerezident, la incaso, dacă caracterul respectiv al activităţii nu corespunde activităţii clientului;
    7) majorarea neaşteptată a soldului pe contul clientului, nelegată direct cu activitatea acestuia;
    8) transferul mijloacelor băneşti de pe contul clientului - persoanei juridice pe contul său deschis în altă instituţie financiară, fără un motiv evident (spre exemplu, fără închiderea contului, nu în scopul achitării creditului, de la o altă instituţie financiară, ratele egale sau mai joase la depozite sau condiţiile de deservire egale sau mai rele într-o altă instituţie raportoare), cu destinaţia plăţii “transferul mijloacelor proprii”, cu excepţia cazului cînd clientul transferă mijloacele financiare la contul său deschis în altă bancă;
    9) utilizarea neregulată sau de o singură dată a contului de către client pentru încasarea mijloacelor băneşti cu ulterioara scoatere a acestora în numerar în sumă mai mare de 100 mii de lei, cu ulterioara închidere a contului sau încetarea efectuării operaţiunilor prin acesta.
    [Pct.6 subpct.9) modificat prin OCCCEC114 din 22.08.11, MO156-159/23.09.11 art.1437]
    7. Criteriile tranzacţiilor suspecte la efectuarea operaţiunilor cu contractele de credit:
    1) acordarea creditului sub asigurarea executării obligaţiunii de întoarcere a acestuia în formă de plasare a mijloacelor băneşti în moneda creditului sau altă monedă sau valorile mobiliare la purtător pe cont, deschis în entitatea raportoare - creditor sau în altă entitate raportoare;
    [Pct.7 subpct.1) modificat prin OCCCEC114 din 22.08.11, MO156-159/23.09.11 art.1437]
    2) stingerea datoriei expirate pe contractul de credit, dacă condiţiile activităţii clientului şi informaţia de care dispune entitatea raportoare nu permit identificarea sursei de finanţare a datoriei creditoare;
    3) acordarea creditului sub gajarea pietrelor preţioase, importate pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv creditarea sub gajarea acestor lucruri de preţ cu plasarea acestora în depozitul creditorului, cu excepţia cazurilor de creditare întreprinderilor care efectuează prelucrarea pietrelor preţioase de producere străină;
    4) acordarea creditului sub asigurarea în formă de garanţii organizaţiei de creditare - nerezidente în suma, care constituie un număr întreg (100 mii, 1 milion etc.), cu condiţia lipsei unei legături evidente între locul activităţii clientului şi contraagenţilor acestora şi locul aflării garantului, îndeosebi dacă garanţia se eliberează de către filiala entităţii raportoare - nerezidentă;
    5) informaţia expusă în cererea clientului de acordarea creditului nu corespunde informaţiei şi documentelor primite în procesul efectuării tratativelor de la reprezentanţii clientului;
    6) pentru stingerea creditului clientului vin mijloacele băneşti din sursele neindicate sau necunoscute;
    7) acordarea sau primirea creditului (împrumutului) cu o rată, care esenţial depăşeşte rata medie pe credite pe piaţa internă / externă;
    8) transferurile băneşti regulate ale clientului, care în baza informaţiei din cererea pentru transfer, reprezintă stingerea soldului prin trecerea în cont reciprocă, cu excepţia cazurilor de participare a clientului în acordurile de clearing internaţionale sau interguvernamentale sau în operaţiunile trecerii în cont a pretenţiilor reciproce între entităţile raportoare.
    8. Criteriile tranzacţiilor suspecte la efectuarea decontărilor internaţionale:
    1) întoarcerea de către client - rezident a avansului achitat prealabil unui nerezident pe contractul de livrare a mărfii (efectuării lucrărilor, prestării serviciilor) în cazurile cînd operaţiunea rezidentului cu nerezident poartă un caracter unic (nu se repetă în timp de şase luni) şi (sau) nu este legată cu activitatea de bază a clientului (în baza datelor despre activitatea clientului de care dispune entitatea raportoare);
     2) achitarea nerezidentului de către rezident a unei clauze penale (amendă) pentru neexecutarea contractului de livrare a mărfii (efectuării lucrărilor, acordării serviciilor) sau pentru încălcarea condiţiilor contractului, dacă mărimea clauzei penale depăşeşte 10 la sută din suma mărfii care nu a fost livrată (lucrările neefectuate, serviciile neacordate);
    3) utilizarea de către client a unor forme de decontare internaţionale, care nu corespund caracterului activităţii clientului (în baza datelor despre activitatea clientului de care dispune entitatea raportoare);
     4) beneficiarul de mijloace băneşti sau marfă (lucrări, servicii, produse ale activităţii intelectuale) este nerezident, care nu este parte pe contract, care prevede importul (exportul) de către rezident a mărfii (lucrări, servicii, produse ale activităţii intelectuale);
    5) în contract sînt prevăzute exportul de către rezident ale mărfii (lucrărilor, serviciilor, produselor activităţii intelectuale) sau plăţile de import ale mărfii (lucrări, servicii, produse ale activităţii intelectuale) în folosul nerezidenţilor, înregistrate în ţările şi/sau zonele off-shore;
    6) întocmirea pe poziţii comerciale a diferitelor denumiri în documentele primare de evidenţă, declaraţii vamale şi contracte economice internaţionale, în corespundere cu care în cadrul entităţii raportoare sînt întocmite declaraţii ale operaţiunilor de export (import), spre exemplu, denumirea poziţiilor comerciale în corespundere cu Nomenclatorul mărfurilor, se divizează în documente primare de evidenţă şi contracte economice internaţionale;
    7) documentele de evidenţă primară parvenite la entitatea raportoare, care răspunde de contractele economice internaţionale, referitor la care au fost întocmite declaraţiile  operaţiunilor de export (import), nu conţin o descriere exactă a mărfii, cu trimitere la Nomenclatorul mărfurilor, care constituie obiectul contractului economic internaţional.
    8) transferurile internaţionale de mijloace băneşti efectuate din diferite jurisdicţii prin cel puţin 5 operaţiuni către o persoană fizică autohtonă, care sînt ulterior ridicate în numerar.
    [Pct.8 subpct.8) introdus prin OCCCEC114 din 22.08.11, MO156-159/23.09.11 art.1437]
     9. Criteriile tranzacţiilor suspecte la efectuarea plăţilor prin carduri bancare:
    1) transferul regulat de către client a mijloacelor băneşti în sumă mai mare de 15 mii de lei unuia sau mai mulţi contraagenţi la procurarea (vînzarea) mărfurilor (lucrărilor, serviciilor) prin reţeaua Internet cu utilizarea cardurilor bancare cu acordarea dreptului de scădere a mijloacelor din contul clientului;
    2) trecere în cont regulată de către client, care acordă servicii în sfera comerţului prin intermediul reţelei Internet a sumelor mai mari de 15 mii de lei, care parvin din conturile deţinătorilor de carduri bancare care sînt clienţi ai altor entităţi raportoare;
    3) retragere regulată de către deţinătorul cardului bancar a mijloacelor băneşti în numerar la ghişeele entităţii raportoare sau prin bancomat în sumă mai mare de 15 mii de lei. Excepţie constituie retragerea mijloacelor băneşti, care au parvenit pe contul angajatului de la angajator şi reprezintă achitarea de către angajator oricăror remunerări materiale.
    10. Indicii care conduc la stabilirea caracterului suspect al tranzacţiilor sînt:
    1) Comportamentul clientului:
    a) un client care nu doreşte să furnizeze informaţii despre activităţile anterioare, cînd deschide un cont sau cînd procură instrumente monetare peste o anumită valoare;
    b) un potenţial împrumutat refuză să specifice scopul împrumutului sau sursa returnării acestuia, sau furnizează un scop şi/sau o sursă care nu corespunde realităţii;
    c) schimbările de proprietar ale activităţii unui client sau activităţile noilor proprietari nu sînt conforme cu natura obiectului de activitate a clientului, sau noii proprietari sînt refractari în furnizarea informaţiilor privind identitatea sau despre activitatea financiară din trecut;
    d) un client care nu declară despre nici o înregistrare privind o angajare trecută sau prezentă, dar care realizează tranzacţii frecvente cu sume mari;
    e) un client insistent grăbeşte angajatul băncii să încheie o tranzacţie rapid şi nebirocratic, fără a se fi înţeles motivul unei astfel de precipitări (presat de timp);
    f) un client anunţă încasări de plaţi, care ulterior nu sînt creditate în contul desemnat iniţial;
    g) un client evită contactul personal cu banca, comunicările avînd loc doar prin telefax sau telex, în unele cazuri clientul va numi terţe părţi (administratori) ca persoane împuternicite să dispună de cont în vederea evitării contactului;
    h) un client nu doreşte să primească extrasele de cont şi/sau le ridică de la poştă sau de la bancă doar o dată sau de două ori pe an, sau niciodată;
    i) un client nu doreşte să indice banca la care a fost client sau altă bancă (bănci), la care acesta deţine alte conturi personale.
    2) Evitarea cerinţelor de raportare sau de păstrare a înregistrărilor:
    a) un client care este refractar în a furniza informaţii necesare pentru un raport obligatoriu, refuză să completeze raportul sau să efectueze o tranzacţie după ce a fost informat că raportul trebuie completat;
    b) orice persoană sau grup care constrînge sau încearcă să constrîngă un angajat al băncii pentru a nu îndosaria înregistrarea solicitată sau formularele de raportare.
    3) Tranzacţii în numerar:
    a) schimbul de sume mari dintr-o monetă în alta, fără nici un scop economic evident, în special atunci cînd clientul face acest lucru în mod frecvent;
    [Pct.10 subpct.3), lit.a) modificată prin OCCCEC114 din 22.08.11, MO156-159/23.09.11 art.1437]
    b) schimbul unor mari cantităţi de bancnote de valoare mică în bancnote de valoare mare;
    c) creşterea substanţială de depuneri în numerar sau de tranzacţii în valută străină ale unui client, fără motiv aparent, în special dacă asemenea sume sînt transferate ulterior, într-un interval scurt de timp, către o destinaţie care nu poate fi asociată în mod normal cu clientul;
    [Pct.10 subpct.3), lit.c) modificată prin OCCCEC114 din 22.08.11, MO156-159/23.09.11 art.1437]
    d) depuneri şi retrageri în numerar neobişnuit de mari;
    e) o societate de vînzare cu amănuntul are cu totul diferite alte metode de depozitare a numerarului decît alte societăţi din acelaşi domeniu într-o anumită zonă geografică;
    f) un client anunţă încasări de plaţi, care ulterior nu sînt creditate în contul desemnat iniţial;
    g) un client nu doreşte să primească extrasele de cont şi/sau le ridică de la poştă sau de la bancă doar o dată sau de două ori pe an, sau niciodată;
    h) un client nu doreşte să indice banca la care a fost client sau altă bancă (bănci);
    i) tranzacţii efectuate în valută străină din afaceri din care în mod obişnuit nu se obţine valută străină;
    j) depuneri în numerar în mai multe conturi în aşa fel încît fiecare sumă este mică (neglijabilă), dar totalul sumei este mare;
    k) utilizarea unor instrumente monetare multiple în vederea plaţii unei singure organizaţii, în special, atunci cînd nici un scop de afaceri aparent ar necesita folosirea unor instrumente multiple;
    l) clienţi care deseori, împreună şi simultan, folosesc ghişee diferite pentru a efectua tranzacţii cu sume mari în numerar în lei sau în valută străină;
    m) un client (de exemplu, un proprietar de magazin) care efectuează cîteva depuneri în aceeaşi zi la diferite case de casierie sau subdiviziunile bancare;
    n) tranzacţii în valută străină divizate sub o anumită limită (inclusiv intr-o singură zi / mai multe zile) la aceeaşi bancă / diferite subdiviziuni, la diferite bănci (dacă acestea sînt cunoscute) sau depunerea / retragerea de valută străină din tranzacţii efectuate înainte sau după termenul limită dat de o instituţie financiară, astfel încît tranzacţia combinată să fie considerată ca şi cînd s-ar fi efectuat în două zile;
    o) utilizarea unui volum imens de instrumente monetare de valoare mică în tranzacţii comerciale obişnuite;
    p) retrageri şi depuneri în numerar a unor sume neobişnuit de mari din / în contul curent al unei persoane juridice, care nu utilizează în mod obişnuit metode de plată în numerar;
    q) clienţii care, în mod constant, realizează depuneri în numerar pentru acoperirea cambiilor, a transferurilor de bani sau a altor instrumente negociabile sau instrumente de plată uşor vînzabile;
    r) transferuri mari de sume de bani în sau din străinătate cu instrucţiuni de plată în numerar;
    s) depuneri frecvente în numerar efectuate în contul unui client de către terţe părţi fără legătură aparentă cu deţinătorul contului;
    ş) utilizarea căsuţelor de valori pe timp de noapte pentru depunerile unor sume mari în numerar;
    t) depuneri de numerar ce conţin bancnote false sau instrumente contrafăcute.
    4) Tranzacţii prin conturi bancare:
    a) contul (conturile) unei companii în care depunerile sau retragerile sînt realizate, mai mult în numerar decît prin cecuri;
    b) retrageri mari de numerar dintr-un cont, inactiv anterior sau dintr-un cont din care tocmai s-a transferat, în mod neaşteptat, o sumă mare din străinătate;
    c) folosirea unui cont al unei companii care indică o activitate redusă sau neregulată din punct de vedere periodic, contul pare a fi utilizat, în primul rînd, ca depozit temporar de fonduri care, ulterior, sînt transferate în străinătate;
    d) efectuarea de transferuri frecvente şi substanţiale de fonduri (sau de depuneri de alte instrumente financiare) care nu pot fi identificate clar ca avînd o justificare economică;
    e) creşterea substanţială, fără un motiv aparent, a cifrei de afaceri a unui client reflectată de activitatea conturilor sale;
    f) combinarea de transferuri de sume mari cu sume retrase în numerar în aceeaşi zi sau în ziua precedentă, atunci cînd situaţia clientului nu justifică o astfel de activitate;
    g) utilizarea unui cont doar ca depozit temporar de fonduri, care, eventual, va fi transferat în alte conturi în străinătate;
    h) deschiderea de către un client a unui număr mare de conturi la subdiviziunile aceleiaşi bănci sau la bănci diferite şi transferuri repetate a unor sume mari de bani între aceste conturi;
    i) existenţa mai multor conturi ale unui client la mai multe bănci din aceeaşi localitate, în special cînd se constată un proces de alimentare a acestor conturi cu sume mari de bani, anterior cererii de transfer progresiv al fondurilor;
    j) depuneri mici în numerar în contul unui client urmate de transferul imediat într-un cont la o altă bancă;
    k) deschiderea şi închiderea repetată de conturi în numele aceluiaşi client sau al unui membru al familiei sale, fără un motiv plauzibil;
    l) primirea frecventă de către un client a unor sume mari de bani din ţările în care poate avea loc fabricarea ilegală a substanţelor narcotice;
    m) concordanţa dintre creditările şi debitările unui cont în aceeaşi zi sau în zilele anterioare;
    n) un client efectuează depuneri mari şi frecvente în numerar şi păstrează un sold mare, neutilizînd însă alte servicii, cum ar fi împrumuturi, scrisori de credit etc.;
    o) alimentarea contului prin cecuri emise de terţe părţi în sume mari semnate în favoarea clientului;
    p) mişcări suspecte de fonduri de la o bancă spre o altă bancă şi înapoi către prima bancă. De exemplu, următoarea schemă: 1) procurarea de cecuri de la o bancă, 2) deschiderea unui cont la o altă bancă, 3) depozitarea cecurilor în cel de-al doilea cont şi apoi 4) transferul electronic al fondurilor din al doilea cont în contul primei bănci care a emis iniţial cecurile;
    q) transferuri periodice din contul personal către ţări cu grad ridicat de risc;
    r) depunerea de sume în mai multe conturi, de obicei de valori sub limita legală de rapoarte, urmată de mutarea acestora, ulterior, într-un singur cont şi de transferul sumei, de obicei în străinătate;
    s) plăţi sau încasări fără vreo legătură aparentă cu vreun contract comercial legal;
    ş) transferuri de fonduri de mare valoare în numele unui client fără vreo motivaţie anume sau fără o explicaţie plauzibilă;
    t) transferuri de fonduri din ţări cu grad ridicat de risc, unde clientul nu are aparent vreo activitate comercială ori unde aceasta nu este în concordanţă cu activitatea comercială a clientului sau cu istoricul său;
    ţ) transferul de sume identice de acelaşi ordonator, sume ce sînt retrase în aceeaşi zi în numerar;
    u) transferuri de sume mari, sume retrase în aceeaşi zi sub formă de “restituire împrumut”;
    v) transferuri repetate de fonduri (de obicei aceleaşi sume) între aceleaşi societăţi.
    5) Transferuri electronice bancare:
    a) transferuri frecvente din contul unei persoane juridice în contul unei persoane fizice fără vreo referire referitor la natura transferurilor;
    b) transferul neobişnuit de fonduri între conturi conexe sau conturi care implică acelaşi administrator sau administratori care au legătura între ei;
    c) transmiterea sau primirea frecventă a unor volume mari de transferuri electronice către şi dinspre companiile off-shore;
   d) un client păstrează conturi multiple, transferă banii între aceste conturi şi foloseşte un cont colector din care transferă fondurile electronic iniţial primite. (Un client depozitează fonduri în cîteva conturi, în mod obişnuit în sume sub o anumită limită, iar fondurile sînt apoi consolidate într-un cont colector şi transferate electronic în străinătate);
    e) ordin dat băncii să transfere fondurile în străinătate şi să aştepte o încasare echivalentă a unui transfer electronic din alte surse;
    f) depozitarea sau retragerea cu regularitate a unor sume mari prin transferuri electronice către/din sau prin intermediul ţărilor în care poate avea loc fabricarea ilegală a substanţelor narcotice sau ale căror legi privind secretul bancar facilitează spălarea banilor;
    g) primirea transferurilor electronice şi cumpărarea imediată a instrumentelor monetare realizate pentru plata unei terţe parţi;
    h) un client transmite şi primeşte transferuri electronice (către/din zonele off-shore), în special dacă nu există un motiv aparent de afaceri pentru astfel de transferuri sau acestea sînt contradictorii cu activitatea desfăşurată de client sau cu trecutul acestuia;
    i) într-o activitate a clientului se efectuează sau se evidenţiază o creştere bruscă a transferurilor electronice internaţionale sau interne, prin transmiterea sau primirea unor sume mari de bani, iar astfel de transferuri sînt contradictorii cu trecutul clientului;
    j) un cont în care se primesc multe încasări cu valoare mică prin transfer electronic sau se realizează depozite folosind cecuri sau ordine de plată, şi aproape imediat se transferă electronic aproape tot soldul în alt oraş sau altă ţară, atunci cînd o astfel de activitate este contradictorie cu activitatea desfăşurată de client sau cu trecutul acestuia;
    k) un client plăteşte pentru transferuri electronice în/din străinătate a unor valori mari folosind multiple instrumente monetare puse la dispoziţie de instituţiile financiare;
    l) un client primeşte sau realizează transferuri electronice implicînd sume în valută străină situate imediat sub o anumită limită sau foloseşte numeroase cecuri bancare sau de călătorie;
    m) un client primeşte transferuri electronice conform instrucţiunilor băncii de “a plăti numai după identificarea clientului” sau de a transforma fondurile în cecuri şi a le transmite prin poştă, atunci cînd 1) o sumă este foarte mare, 2) o sumă este imediat sub o anumită limită, 3) fondurile provin dintr-o altă ţară sau 4) astfel de tranzacţii se realizează în mod repetat;
    n) un client realizează transferuri electronice mari în afara ţării, care sînt plătite prin multiple cecuri sau alte instrumente de plată (aflate posibil imediat sub o anumită limită);
    o) un client desfăşoară o activitate intensă în transferuri electronice, deşi anterior acesta nu desfăşura, în mod obişnuit, o astfel de activitate;
    p) instrucţiuni de transferuri de fonduri în străinătate fără un motiv plauzibil de plată;
    q) transferuri către anumite instituţii de credit fără a se specifica destinatarul;
    r) mesajele care nu conţin toate datele de identificare referitoare la clientul ordonator, de exemplu, “unul dintre clienţii băncii”.
    6) Operaţiuni externe:
    a) folosirea de linii de credit şi alte metode de finanţare pentru efectuarea transferurilor externe cînd tranzacţia nu justifică activitatea obişnuită a clientului;
    b) constituirea de solduri mari, nepotrivite cu rulajul cunoscut al afacerii clientului, urmată de transferuri ulterioare către conturile din străinătate;
    c) tranzacţii care nu sînt justificate de activitatea clientului cu filialele instituţiilor financiare localizate în ţările în care poate avea loc fabricarea ilegală a substanţelor narcotice sau în zone off-shore;
    d) tranzacţii mari efectuate de clienţi recomandaţi de o instituţie financiară din ţările în care poate avea loc fabricarea ilegală a substanţelor narcotice;
    e) efectuarea de transferuri externe din disponibilităţile valutare proprii de către rezidenţi a căror activitate normală nu justifică natura declarată a operaţiunii valutare;
    f) transferuri externe regulate şi mari efectuate de persoane fizice;
    g) neîndeplinirea de către un client a obligaţiei de transfer sau repatriere în valută străină şi/sau moneda naţională a tuturor sumelor obţinute din operaţiuni cu străinătatea;
    h) operaţiuni valutare mari efectuate de clienţi rezidenţi (inexistenţa caracterului incidental);
    i) efectuarea de plăţi externe în avans pentru importuri pentru care nu s-a livrat marfa, nu s-a executat operaţiunea, nu s-a prestat serviciul în termenul contractual prevăzut, neurmate de restituirea avansului plătit, repatrierea sumelor, respectiv justificarea plaţilor în avans;
    j) executarea unor ordine de introducere în numerar, plătite de diverse persoane, în locul executării acestora prin transferuri bancare;
    k) transferuri externe repetate cu recomandarea de a i se plăti beneficiarului în numerar;
    l) plăţi externe efectuate către alţi beneficiari decît cei menţionaţi în declaraţiile vamale de import şi în facturile externe (plăţi redirecţionate);
    m) transferuri externe care sînt efectuate în mod repetat către terţe persoane, nu către partenerul extern al clientului;
    n) transferuri externe reprezentînd plata de import către alte firme sau persoane şi nu către furnizorul mărfii;
    o) transferuri externe avînd ca justificare cumpărarea de acţiuni la firme înregistrate în zonele off-shore.
    p) în contractele de cesiune a creanţei /preluare a datoriei nu sînt transparente tranzacţiile (creanţele /datoriile) conform cărora se preiau ori nu sînt prezentate contractele iniţiale (creanţele /datoriile) conform cărora se cesionează /se preiau.
    7) Operaţiuni de credit:
    a) clienţi care rambursează împrumuturile neaşteptat de repede cu fonduri din surse necunoscute;
    b) scopul declarat de client pentru împrumut nu este justificat şi propune o garanţie în numerar sau o menţionează în momentul precizării scopului împrumutului;
    c) clienţi (persoane juridice) care solicită credite, deşi din analiza documentelor economico-financiare nu rezultă necesitatea unui credit;
    d) utilizarea sumelor unui împrumut într-o manieră care este contradictorie cu scopul specificat la acordarea împrumutului;
    e) clienţi care schimbă destinaţia împrumutului;
    f) sumele împrumutului sînt transferate sau transmise, în mod neaşteptat, la o bancă dintr-o zonă off-shore sau unei terţe părţi;
    g) cereri de împrumut însoţite de garanţii de la terţe părţi sau de la o bancă, dacă originea garanţiei nu este cunoscută sau dacă garanţia nu este în conformitate cu statutul clientului;
    h) prezentarea de garanţii de către terţe părţi necunoscute băncii, care nu au o relaţie strînsă cu clienţii şi care nu au un motiv plauzibil pentru a prezenta o astfel de garanţie;
    i) solicitarea de împrumut acompaniată de o garanţie constînd într-un certificat de depozit emis de către o bancă străina sau de o societate de investiţii;
    j) clientul cumpără certificate de depozit, pe care le plasează ca o garanţie la împrumut;
    k) solicitări de acordare de împrumuturi companiilor off-shore sau de împrumuturi garantate de obligaţiile băncilor off-shore;
    l) tranzacţii implicînd o bancă fictivă dintr-o ţară şi / sau zonă off-shore al cărei nume poate fi similar cu cel al unei instituţii legitime importante;
    m) plăţi efectuate cu cecuri emise de terţe părţi sau cu cecuri care au multiple semnături;
    n) cereri de împrumut făcute de noi clienţi, prin intermediarii de profesie (avocaţi, consultanţi financiari, companii de intermediere);
    o) promisiunea unor depozite de sume mari de valută străină în numerar în vederea acordării unui tratament favorabil privind solicitările de împrumut;
    p) trageri din linii de credit în valută străină utilizate prin conversii în lei (moldoveneşti), pentru plăţi curente în lanţ, de aceeaşi valoare către diverse societăţi comerciale, ultima dintre acestea efectuînd plăţi externe în avans, prin conversie din lei (moldoveneşti) în valută străină;
    q) rambursarea creditului acordat unei societăţi de o altă societate (cu atît mai mult dacă este o societate off-shore).
    8) Tranzacţii legate de investiţii:
    a) achiziţionarea de valori mobiliare care să fie păstrate în siguranţă de către bănci, atunci cînd acest lucru nu este în concordanţă cu activitatea clientului;
    b) solicitări din partea clienţilor de a beneficia de administrarea investiţiilor (fie în valută străină, fie în hîrtii de valoare) atunci cînd sursa fondurilor este neclară sau nu este în concordanţă cu activitatea economică a clientului;
    c) cumpărarea (tranzacţionarea) sau vinderea de titluri de valoare pentru numerar sau în scopul procurării de alte titluri de valoare cînd tranzacţia nu este efectuată prin intermediul contului curent al clientului:
    d) vînzarea neobişnuită a unor titluri de valoare mare, care ulterior sînt retrase;
    e) achiziţionarea de valori mobiliare prin bancă, atunci cînd această achiziţie nu este în conformitate cu activitatea obişnuită a clientului;
    f) utilizarea numerarului pentru achiziţionarea / vînzarea de valori mobiliare în locul decontărilor fără numerar (viramente), mai ales cînd se vehiculează sume mari;
    g) solicitarea unui client pentru emiterea de către bancă a unui certificat de garanţie pentru titluri a căror autenticitate nu poate fi verificată.
    9) Documentaţia de credit şi garanţii:
    a) solicitantul sau beneficiarul (trăgătorul) indicaţi sînt companii cu adrese necunoscute;
    b) numele beneficiarului garanţiei nu este menţionat;
    c) scrisori de credit, documentaţie de credit sau garanţii privind furnizarea de bunuri (în special, materii prime) către ţări care în mod obişnuit nu au astfel de solicitări sau din ţări care anterior nu au efectuat exporturi pentru astfel de produse;
    d) indicaţia faptului că garanţia este divizibilă, incluzînd adesea un addendum, transferabil şi divizibil fără plata unui onorariu la transfer;
    e) utilizarea termenului de “Prime Bank Guarantee” sau “PBG”;
    f) clientul furnizează o documentaţie neobişnuită şi incompletă sau foloseşte nume asemănătoare cu cele ale unor binecunoscute instituţii legitime şi /sau utilizează un limbaj ambiguu sau termeni pseudoexperţi.
    10) Ţara de origine sau destinaţie a tranzacţiei:
    a) ţările în care poate avea loc fabricarea substanţelor narcotice (conform anexei nr. 1);
    b) ţările care reprezintă un risc sporit datorită nivelului înalt de infracţionalitate şi de corupţie (conform anexei nr. 2);
    c) ţările şi/sau zonele off-shore (conform anexei nr. 3);

    11. Indicii care conduc la stabilirea caracterului suspect al tranzacţiilor în domeniul schimbului valutar sînt:
    1) solicitări repetate pentru schimbul valutar al sumelor situate aproape de pragul obligaţiei de raportare, într-o perioadă de timp scurtă, de asemenea efectuarea schimbului la subdiviziuni diferite;
    2) cumpărarea sau vînzarea unor cantităţi mari de valută străină contra monedei naţionale sau altă valută străină;
    [Pct.11 subpct.2) modificat prin OCCCEC114 din 22.08.11, MO156-159/23.09.11 art.1437]
    3) schimbul unei cantităţi neobişnuit de mari de bancnote de valoare mică în bancnote de valoare mai mare.
    12. Indicii care conduc la stabilirea caracterului suspect al tranzacţiilor în domeniul nonbancar sînt:
    1) clienţi care îşi achită împrumuturile în mod neaşteptat, foarte repede, cu fonduri a căror sursă este necunoscută;
    2) scopul împrumutului declarat de către client nu este justificat şi clientul propune drept garanţie o sumă în numerar a cărui origine nu este cunoscută şi pe care o menţionează atunci cînd se specifică scopul împrumutului;
    3) clienţi (persoane juridice) solicită împrumuturi, deşi analizele economice şi financiare privind statutul lor nu evidenţiază necesitatea împrumutului;
    4) tranzacţii în care activele sînt retrase imediat după ce au fost depozitate, în afara cazului cînd activitatea economică a clientului furnizează un motiv plauzibil pentru retragerea imediată a acestora;
    5) sumele împrumutului sînt transferate imediat sau expediate prin poştă către o banca off-shore sau o terţă parte;
    6) tranzacţii efectuate în contradicţie cu activităţile obişnuite ale clientului (de exemplu, utilizarea de scrisori de credit/alte metode de finanţare a comerţului prin care se transferă fondurile între ţări unde astfel de comerţ nu este în conformitate cu activităţile economice obişnuite ale clientului);
    7) utilizarea sumelor unui împrumut într-o manieră care este în contradicţie cu scopul specificat la acordarea împrumutului;
    8) clienţi care schimbă destinaţia împrumutului;
    9) furnizarea unei garanţii personale sau indemnizaţii drept garanţie pentru împrumuturi între terţe părţi care nu sînt în conformitate cu condiţiile de piaţă;
    10) împrumuturi spate-în-spate fără nici un scop identificabil sau legal admisibil;
    11) plata de cecuri la un număr mare de terţe părţi, semnate în favoarea clientului;
    12) cereri de împrumut însoţite de garanţii emise de la terţe părţi sau de o bancă, dacă originea acelei garanţii este necunoscută sau dacă nu este în conformitate cu statutul clientului;
    13) garanţii depuse de terţe părţi care nu sînt cunoscute de bancă şi care nu au relaţii cu clientul, neexistînd un motiv plauzibil de a garanta un asemenea activ;
    14) solicitări de împrumuturi de la companii off-shore sau împrumuturi asigurate prin obligaţiile băncilor off-shore;
    15) tranzacţii implicînd o bancă off-shore al cărei nume poate fi asemănător cu cel al unei instituţii legitime importante;
    16) încasări de plăţi sub denumirea “facilităţi de credit” sau “împrumut”, sau “avans”, în special, cînd plăţile vin din afara ţării, creditorul indicat fiind casuţa-postală, o persoană sau o întreprindere care nu are nici o relaţie de afaceri cu clientul;
    17) cereri de împrumut făcute de clienţi noi, prin intermediul unor intermediari de profesie (avocaţi, consultanţi financiari, companii de intermediere);
    18) promisiunea unor depuneri de sume mari de valută străină în numerar în vederea acordării unui tratament favorabil privind solicitările de împrumut.
    13. Indicii care conduc la stabilirea caracterului suspect al tranzacţiilor sînt:
    1) comercializarea valorilor mobiliare cu transferul sumelor încasate către o instituţie financiară, alta decît cea specificată în contract;
    2) comercializarea valorilor mobiliare nedistribuite într-o gamă largă publicului care se repetă la intervale scurte de timp şi/sau implică sume mari, în special dacă partenerii sînt situaţi în ţările de risc ridicat;
    3) transferuri de fonduri spre instituţiile financiar-bancare altele decît cele de unde au fost direcţionate iniţial fondurile (în special, dacă sînt localizate în diferite ţări);
    4) implicarea în achiziţionarea şi vînzarea de valori mobiliare de aceeaşi valoare (“spălare prin tranzacţionare”) creînd iluzia unui comerţ;
    5) tranzacţii implicînd jurisdicţii străine:
    a) un client prezentat de către subdiviziunea unei bănci străine sau un alt client atunci cînd şi clientul, şi cel care l-a prezentat sînt situaţi în ţările în care poate avea loc fabricarea ilegală a substanţelor narcotice;
    b) un număr mare de tranzacţii cu valori mobiliare care traversează mai multe jurisdicţii;
    6) tranzacţii implicînd părţi neidentificate:
    a) un client (persoană fizică) care îşi dovedeşte identitatea cu dificultate şi care este refractar în furnizarea detaliilor privind tranzacţiile pe care le efectuează;
    b) un client (persoană juridică) la care există dificultăţi şi întîrzieri în obţinerea documentelor privind identitatea societăţii, conturile bancare etc.;
    c) încasări efectuate cu cecuri emise de terţe părţi sau cu cecuri care au semnături multiple;
    d) clientul este preocupat în mod neobişnuit faţă de modul de respectare a obligaţiilor de raportare de către intermediarul financiar şi faţă de politica de combatere a spălării banilor adoptată şi structurează tranzacţiile pentru a se evita limita de raportare de 500 mii de lei;
    e) clientul este interesat să plătească comisioane mai mari intermediarului financiar în schimbul păstrării ca secrete a unor informaţii;
    f) în momentul în care clientul deschide un cont, el arată, în mod intenţionat, o lipsă de interes faţă de riscurile angajate, comisioanele aplicate şi alte costuri;
    g) clientul deţine conturi într-o ţară identificată ca fiind necooperantă, conform listei emise de Grupul de Acţiune Financiară Internaţională (FATF);
    h) tranzacţiile între/cu companiile off-shore sau conturi ale unor persoane rezidente ale zonei off-shore;
    i) clientul (sau o persoană asociată în mod public cu clientul) are un istoric îndoielnic sau este prezentat ca avînd legătură cu posibile încălcări ale prevederilor legii penale;
    j) clientul pare să acţioneze ca agent în numele unui ordonator a cărui identitate nu este cunoscută şi declină sau este reticent, fără a avea motive întemeiate, să furnizeze informaţii sau este evaziv în ceea ce priveşte acea persoană sau entitate;
    k) clientul cere ca tranzacţia să fie procesată astfel încît să evite cerinţele de documentare obişnuite.
    14. Indicii care conduc la stabilirea caracterului suspect al tranzacţiilor sînt:
    1) operaţiunile efectuate în/din regiunea transnistreană;
    2) oricare tranzacţii în care beneficiarul plăţii/clientului este înregistrat în unele din ţările prevăzute în anexele nr.1-5 al prezentului Ordin;
    3) oricare operaţiune cu brokerii de asigurare/reasigurare naţionali al căror fondatori sînt în zonele off-shore;
    4) asiguratul sau intermediarul este o instituţie situată în zona off-shore;
    5) încasarea primelor de asigurare/achitarea despăgubirilor de asigurare de la/către proprii angajaţi a companiei de asigurare, ori a brokerilor de asigurare;
    6) încasarea primelor de asigurare/achitarea despăgubirilor de asigurare ca urmare a încheierii contractelor de asigurare a riscurilor financiare unde valoarea creditelor şi garanţiilor depăşeşte 500 mii lei;
    7) acordarea de împrumuturi şi avansuri sub orice formă care depăşeşte suma de 10 mii lei;
    8) orice tranzacţie ce implică cesiuni de creanţe sau preluarea datoriei;
    9) la încheierea contractului de asigurare clientul acceptă condiţii nefavorabile pentru sine;
    10) suma de asigurare indicată în poliţa de asigurare cu o valoare care aparent este incompatibilă cu necesităţile de asigurare ale clientului;
    11) orice tranzacţie care implică o parte care nu poate fi identificată;
    12) transferul despăgubirii către o parte terţă aparent fără conexiuni cu deţinătorul poliţei;
    13) schimbul beneficiarului anterior stabilit, inclusiv substituirea pe parcursul contractului de asigurare de viaţă a ultimului beneficiar cu o persoană aparent fără conexiuni cu deţinătorul poliţei;
    14) orice contract de asigurare încheiat de către asigurător şi asiguraţi care au o adresă juridică înafara jurisdicţiei organului de supraveghere naţional şi care nu pot fi identificaţi la aceste adrese;
    15) oricare solicitare din partea asiguratului de a returna prima de asigurare pînă la scadenţa contractului de asigurare;
    16) tranzacţiile care implică operaţiuni frecvente din/spre alte ţări care aparent nu au o justificare cu activitatea clientului;
    17) prime de asigurare achitate care depăşesc aparent posibilităţile financiare ale asiguratului;
    18) clientul nu cunoaşte ce exact doreşte să asigure (este disponibil să asigure orice riscuri);
    19) clientul încheie cîteva contracte puţin sub limita de 15 mii lei;
    20) comportament anormal al clientului (stare nervoasă, îngrijorare etc.);
    21) clientul este însoţit şi îndrumat de o terţă persoană necunoscută;
    22) clientul, în cazul asigurării de viaţă, solicită o perioadă mai scurtă a contractului decît cea propusă de compania sau brokerul de asigurare;
    23) clientul manifestă o atenţie exagerată vis-a-vis de politica internă a companiei în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului;
    24) la etapa stabilirii relaţiei de afaceri şi/sau la etapa încheierii unui contract de asigurare cu persoanele juridice din lista restanţierilor la buget publicată pe pagina web: www.fisc.md;
    25) tranzacţiile prin care o companie procură mai multe poliţe de asigurare de viaţă decît numărul real de angajaţi existenţi;
    26) procurarea poliţei de asigurare de viaţă pentru angajaţi al cărei beneficiar este angajatorul;
    27) contractarea de către angajator a contractelor de asigurare de viaţă pentru angajaţi al căror beneficiari sînt terţe persoane;
    28) asiguratorul devine beneficiar al poliţei de asigurare de viaţă ca urmare a acordării împrumutului asiguratului;
    29) procurarea poliţei de asigurare de viaţă de către o companie (persoană juridică) pentru o persoană fizică care nu este angajat al acestei companii;
    30) implicarea unuia sau mai multor intermediari necesari (fictivi, care nu prestează real careva servicii);
    31) prima achitată de pe un cont bancar deschis într-o altă jurisdicţie decît domiciliul asiguratului;
    32) prima de asigurare este achitată de către o a treia parte neidentificată sau nu este cunoscută sursa sau originea mijloacelor băneşti utilizate la achitare;
    33) utilizarea mai multor surse de plată la achitarea primei de asigurare;
    34) una sau mai multe supraplăţi la plata primei de asigurare care se solicită de a fi transferate unor terţe plăţi;
    35) clientul se identifică ca o persoană autorizată ce reprezintă asiguratul (despăgubitul) şi doreşte, fără just temei, reprezentarea intereselor acestuia;
    36) solicitarea de a primi despăgubirea doar în numerar în sumă mai mare de 10 mii lei;
    37) solicitarea de plată către persoane care sînt sau au fost subiecţi ai investigaţiilor sau urmăririi penale de către organele de drept;
    38) rambursările în altă monedă decît cu cea care a fost achitată prima de asigurare;
    39) tranzacţii care sînt realizate prin furnizarea cu intenţie a unor informaţii esenţiale neadevărate sau inexacte;
    40) solicitări pentru utilizarea poliţelor de asigurare în vederea obţinerii împrumuturilor sau garanţiilor”
    [Capitolului V în redacţia OCCCEC114 din 22.08.11, MO156-159/23.09.11 art.1437]     15¹. Indicii care conduc la stabilirea caracterului suspect al tranzacţiilor sînt:
    1) sume ce depăşesc 500 mii lei depozitate în diverse planuri propuse de fondurile nestatale de pensii, în particular urmate de extrageri substanţiale de fonduri;
    2) transferul activelor în planul de capitalizare de la terţă persoană necunoscută (neidentificată);
    3) achitarea în numerar a contribuţiilor din partea unei terţe persoane necunoscute în numele membrului planului de pensie;
    4) o persoană fără loc de muncă achită contribuţia pentru un plan de pensie aferent persoanelor angajate;
    5) fondurile sau alte active depuse în cadrul unui plan de pensie sînt incompatibile cu profilul membrului fondului;
    6) mărimea contribuţiilor la un fond de pensii facultative cu sume ce echivalează sau depăşesc 500 mii lei prin virament sau 100 mii lei în numerar
    [Capitolului V¹ introdus prin OCCCEC114 din 22.08.11, MO156-159/23.09.11 art.1437]
    15². Indicii care conduc la stabilirea caracterului suspect al tranzacţiilor sînt:
    1) bănuieli rezonabile privind veridicitatea documentelor prezentate referitor la starea financiară a locatarului;
    2) acceptarea de către locatar a condiţiilor contractuale care depăşesc aparent posibilităţile financiare ale acestuia şi capacitatea de a achita rata de leasing;
    3) încasări frecvente care sînt transferate după o scurtă perioadă de timp, pe căi care nu au legătură cu activitatea curentă a clientului, în special dacă originea este în străinătate;
    4) transferuri ordonate de client plătite lui însuşi din diferite ţări;
    5) tranzacţii semnificative care par a fi neobişnuite în comparaţie cu tranzacţiile anterioare ale clientului sau pentru care nu pare a exista un motiv plauzibil din punct de vedere economic sau financiar (de exemplu: tranzacţii cu sume mari efectuate în numele companiei de către directori sau persoane aflate în legătură cu aceştia, care atrag resurse fără legătură cu activitatea companiei, în special dacă aceste tranzacţii sînt efectuate în numerar);
    6) tranzacţii aranjate într-o manieră ilogică, în special dacă sînt dezavantajoase pentru client din punct de vedere economic sau financiar;
    7) tranzacţii efectuate de către terţe părţi în numele sau în favoarea clientului fără a avea un motiv plauzibil;
    8) tranzacţii efectuate cu detalii inexacte sau incomplete, care sugerează intenţia de a ascunde informaţii referitor la părţile implicate în proces;
    9) tranzacţii care implică contrapartide situate în centre off-shore sau în ţările în care poate avea loc fabricarea ilegală a substanţelor narcotice;
    10) încheierea simultană a contractelor de leasing pentru acelaşi obiect cu mai multe societăţi comerciale;
    11) achiziţionare de bunuri de valoare mare, vîndute ulterior, după o perioadă scurtă de timp, chiar cu un preţ mic
    [Capitolului V² introdus prin OCCCEC114 din 22.08.11, MO156-159/23.09.11 art.1437]

Capitolul VI.
INDICII TRANZACŢIILOR SUSPECTE ÎN DOMENIUL

CAZINOURILOR ŞI JOCURILOR DE NOROC

    15. Indicii care conduc la stabilirea caracterului suspect al tranzacţiilor sînt:
    1) clienţi care efectuează tranzacţii în valută străină la cazinou;
    2) doi sau mai mulţi clienţi cumpără fişe (în sume care sînt puţin mai mici decît pragul impus de obligaţia de raportare), apoi se angajează în pariuri minime. Ulterior, ei îşi adună fişele la un loc, iar unul dintre ei se duce la casă şi le schimbă contra unei sume care depăşeşte pragul impus de obligaţia de raportare;
    [Pct.15 subpct.2) modificat prin OCCCEC114 din 22.08.11, MO156-159/23.09.11 art.1437]
   3) un client solicită unui angajat al cazinoului să-i monitorizeze pariurile şi să-l atenţioneze atunci cînd nivelul acestora se apropie de pragul impus de obligaţia de raportare. Odată înştiinţat de acest lucru, clientul încheie jocurile în locul respectiv, se mută la o altă masă şi desfăşoară tranzacţii în numerar suplimentare;
    4) folosirea altor persoane pentru efectuarea tranzacţiilor în numerar la cazinouri;
    5) un client care a cîştigat o sumă mare delegă un alt client să încaseze o parte din fişe pentru a evita să fie subiectul obligaţiei de raportare;
    6) un client (altul decît un “junker operator” (tour operator) care e implicat în organizarea excursiilor pentru turnee de jocuri de noroc) este observat în mod direct că furnizează sume mari de valută străină unor persoane fizice, care apoi folosesc această valută pentru achiziţionarea de fişe sau pentru schimbul valutar;
    7) clienţi care se angajează în pariuri minime, fără o explicaţie rezonabilă;
    8) un client cumpără cu numerar un număr mare de fişe, se angajează în pariuri minime la o masă de joc, apoi merge la casă şi schimbă fişele;
    9) clienţi sau “junker operator” care furnizează informaţii/date de identificare false;
    10) clienţi necorespunzători care încearcă să mituiască, să influenţeze sau să conspire cu un angajat al cazinoului în scopul de a evita obligaţiile de raportare (de exemplu, prin solicitarea de a structura plăţile recuperate sau prin înregistrarea tranzacţiilor în numerar pe numele altor persoane fizice);
    11) activităţi anormale de jocuri de noroc, menite de a reduce la minimum riscul de joc;
    12) o pereche de pariuri acoperă, în mod frecvent, ambele posibilităţi ale unui pariu cu variante alternative (de exemplu, pariază atît pe roşu, cît şi pe negru sau atît pe par, cît şi pe impar la ruletă sau pariază atît cu “banc”, cît şi împotrivă, la baccarat);
    13) un client cumpără fise cu numerar, pariază cu şanse minime de a pierde (de exemplu, pariază atît pe roşu, cît şi pe negru la ruletă) şi efectuează tranzacţii similare, iar mai tîrziu se duce la casă şi încasează fisele în bancnote de valori mari;
   1) operaţiuni frecvente de cumpărare şi cesiune de firme, întreprinderi sau societăţi, care nu sînt justificate prin natura activităţii desfăşurate sau prin caracteristicile economice ale părţilor interesate;
    2) cedarea de acţiuni sau plaţi către firme, întreprinderi sau societăţi s-a realizat prin metode sau prin intermediul unor entităţi, care par a nu coincide cu profilul economic al clientului sau cu obiectul de activitate declarat al firmelor, întreprinderilor sau societăţilor care au încasat plăţile respective;
    3) cedarea de acţiuni sau plaţi către firme, întreprinderi sau societăţi prin terţe părţi care sînt în mod vădit străine de operaţiunile efectuate;
    4) crearea unor instrumente financiare bancare destinate corporaţiilor sau stabilirea unor structuri legale complexe (de exemplu, holding-uri), a căror complexitate şi articulaţie, privită prin prisma listei acţionarilor şi a reprezentantelor din străinătate ale uneia sau mai multor societăţi, par să aibă scopul sau intenţia de eludare, ascundere sau creare de obstacole cu privire la identificarea provenienţei fondurilor implicate şi a persoanelor care le-au disponibilizat;
    5) înfiinţarea unor societăţi de investiţii în domeniul imobiliar necomerciale, utilizate pentru achiziţionarea de bunuri imobiliare, şi care au drept scop ascunderea originii fondurilor implicate în tranzacţii;
    6) acordarea de promovări sau avansări de poziţii cu responsabilitate în firme, întreprinderi sau societăţi unor persoane care, în mod vădit, nu au capacităţile necesare şi prin care se intenţionează, în mod clar, separarea puterii de decizie de persoanele care deţin oficial funcţii de conducere în firma respectiva;
    7) operaţiuni contabile menite să tăinuiască sau să ascundă sursele veniturilor de natura sau provenienţa acestora, de exemplu, prin metode de supraevaluare sau subevaluare a bunurilor;
    8) solicitări de consultanţă financiară şi fiscală. Persoanele care doresc să investească sume mari de bani, se pot prezenta ele însele drept persoane fizice care doresc să-şi reducă obligaţiile fiscale sau care vor să plaseze bunurile deţinute în aşa fel încît să nu poată fi atinse, în scopul evitării unor obligaţii fiscale viitoare;
    9) căutarea de fonduri sau finanţări pe bază de garanţii, reprezentate de bunuri sau certificate, care atestă existenţa unor depozite în bănci din străinătate, în special dacă aceste depozite se află în bănci străine cu locaţie în ţări necooperante, conform listei Grupului de Acţiune Financiară Internaţională (FATF) sau ţările şi/sau zonele off-shore, fără a exista vreo justificare adecvată;
    1) transferuri ordonate de client plătibile lui însuşi sau aceleiaşi persoane fizice în ţări diferite, într-o perioadă de timp scurtă;
    2) tranzacţii de acelaşi tip repetate, nejustificate de activitatea clientului şi care par a fi efectuate în scopuri de disimulare:
    a) încasări frecvente de fonduri care sînt transferate, după o scurtă perioadă de timp, pe căi sau spre destinaţii care nu au legătură cu activitatea curentă a clientului, în special dacă originea sau destinaţia sînt în străinătate;
    b) încasări sub formă de instrumente de plată (numerar, instrumente de credit, transferuri de credite) care nu sînt în concordanţă cu activitatea obişnuită a clientului;
    3) recurgerea la tranzacţii repetate cu sume mici de bani, care par a servi la evitarea obligaţiilor de identificare şi de raportare (de exemplu: tranzacţii frecvente cu sume situate imediat sub pragul obligaţiei de raportare, în special în numerar sau efectuate prin subunităţi diferite ale aceleiaşi organizaţii raportoare, acolo unde acestea nu sînt justificate de activitatea clientului);
    4) tranzacţii semnificative care par a fi neobişnuite în comparaţie cu tranzacţii anterioare ale clientului sau pentru care nu pare a exista un motiv plauzibil din punct de vedere economic sau financiar (de exemplu: tranzacţii cu sume mari efectuate în numele companiei de către directori sau persoane aflate în legătură cu aceştia, care atrag resurse fără legătură cu activitatea companiei, în special dacă aceste tranzacţii sînt efectuate în numerar);
    5) tranzacţii aranjate într-o manieră ilogică, în special dacă sînt dezavantajoase pentru client din punct de vedere economic sau financiar;
    6) tranzacţii efectuate în mod frecvent de către un client în numele sau în favoarea unei terţe părţi, atunci cînd astfel de relaţii de afaceri nu par a fi justificate;
    7) tranzacţii efectuate de către terţe părţi în numele sau în favoarea clientului fără a avea un motiv plauzibil;
    8) tranzacţii solicitate intenţionat cu detalii inexacte sau incomplete, care sugerează intenţia de a ascunde informaţii esenţiale, în special referitoare la părţile implicate în tranzacţie;
    9) tranzacţii care implică contrapartide situate în cente off-shore sau în ţările în care poate avea loc fabricarea ilegală a substanţelor narcotice, tranzacţii care nu sînt justificate de activitatea economică a clientului sau de alte circumstanţe;
    10) tranzacţii cu sume mari de bani, care nu sînt în concordanţă cu profilul economic al clientului;
    11) solicitări ale clienţilor sau reprezentanţilor acestora de a efectua tranzacţii cu sume mari de bani prin folosirea nejustificată a numerarului sau a unor instrumente de plată incompatibile cu practica uzuală şi cu natura operaţiunii;
    12) reprezentanţi ce se opun în a dezvălui numele persoanelor în numele cărora acţionează, care renunţă să finalizeze efectuarea tranzacţiei în momentul cînd li se cere prezentarea unor documente informative cu privire la clienţii lor sau care indică drept cumpărător final un subiect diferit de cel indicat anterior;
    13) achiziţionarea de bunuri de valoare mare, vîndute ulterior, după o perioadă scurtă de timp, chiar cu un preţ mai mic;
    14) tranzacţii cu sume mari de bani realizate de către (sau în interesul) persoanelor fizice sau juridice avînd domiciliu în ţări cunoscute ca desfăşurînd activităţi ilegale sau off-shore.

     anexa nr.1
    [Anexa nr.1 în redacţia OCCCEC114 din 22.08.11, MO156-159/23.09.11 art.1437]

    anexa nr.2
    [Anexa nr.2 în redacţia OCCCEC114 din 22.08.11, MO156-159/23.09.11 art.1437]

    anexa nr.3
    [Anexa nr.3 modificată prin OCNA165 din 06.11.17, MO411-420/24.11.17 art.2044]
    [Anexa nr.3 în redacţia OCCCEC114 din 22.08.11, MO156-159/23.09.11 art.1437]

    anexa nr.4
    [Anexa nr.4 în redacţia OCCCEC114 din 22.08.11, MO156-159/23.09.11 art.1437]

    anexa nr.5
    [Anexa nr.5 introdusă prin OCCCEC114 din 22.08.11, MO156-159/23.09.11 art.1437]