*HGO934/2007 Versiunea originala
ID intern unic:  326557
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 934
din  15.08.2007
cu privire la instituirea Sistemului informaţional automatizat
„Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile
şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate”
Publicat : 24.08.2007 în Monitorul Oficial Nr. 131-135     art Nr : 970
    În scopul intensificării controlului asupra calităţii apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se creează Sistemul informaţional automatizat „Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate”.
    2. Beneficiar al Sistemului informaţional automatizat „Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate” este Ministerul Sănătăţii prin instituţia din subordine - Centrul Naţional Ştiinţifico- Practic de Medicină Preventivă, iar antreprenor general - Ministerul Dezvoltării Informaţionale şi instituţiile subordonate acestuia.
    3. Se aprobă:
    Normele sanitare privind utilizarea şi comercializarea apelor minerale naturale, conform anexei nr. 1;
    Normele sanitare privind calitatea apei potabile, conform anexei nr. 2;
    Regulamentul cu privire la  băuturile nealcoolice, conform anexei nr. 3;
    Regulamentul cu privire la apele minerale medicinale, conform anexei nr.4;
    Regulamentul cu privire la modul de marcare cu „Marca comercială de stat” a apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate, conform anexei nr.5.
    4. Se pune în sarcina Ministerului Dezvoltării Informaţionale şi Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă să elaboreze pînă la 1 octombrie 2007 şi să implementeze Sistemul informaţional automatizat „Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate”, ce va utiliza marca comercială de stat. Ministerul Dezvoltării Informaţionale şi instituţiile subordonate acestuia vor asigura fabricarea mărcii „Marca comercială de stat” contra plată, conform unui contract încheiat cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă.
    Sursele de finanţare a proceselor de elaborare, implementare şi funcţionare a Sistemului informaţional automatizat „Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate” se constituie din mijloacele obţinute de la vînzarea mărcilor „Marca comercială de stat”.
    5. Se stabileşte că, începînd cu 1 ianuarie 2008, apele minerale naturale, potabile şi băuturile nealcoolice îmbuteliate care se produc, se importă şi se comercializează pe teritoriul Republicii Moldova se marchează cu „Marca comercială de stat”, eliberarea căreia se efectuează contra plată, în conformitate cu Regulamentul cu privire la modul de marcare cu „Marca comercială de stat” a apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate.
    6. Se interzice, cu începere de la 1 ianuarie 2008, introducerea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate, nemarcate cu „Marca comercială de stat”.
    7. Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă şi Ministerul Dezvoltării Informaţionale şi instituţiile subordonate acestuia vor elabora şi vor implementa, pînă la 1 octombrie  2007, mecanismul de monitorizare a calităţii apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate ce urmează a fi marcate cu „Marca comercială de stat” prin intermediul paginii web www.moldapa.md.
   8. Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi Ministerul Dezvoltării Informaţionale vor asigura, pînă la 1 octombrie 2007, elaborarea şi aprobarea cerinţelor tehnice faţă de „Marca comercială de stat”.
     9. Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă se abilitează cu următoarele funcţii:
ţinerea Sistemului informaţional automatizat „Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate”;
administrarea paginii www.moldapa.md, destinată stocării informaţiei despre apele minerale naturale, potabile şi băuturile nealcoolice îmbuteliate ce vor circula pe piaţa Republicii Moldova;
   asigurarea formării resurselor informaţionale de stat privind evidenţa surselor de ape minerale naturale şi potabile, circulaţiei apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate, fabricate, exportate şi importate;
   colectarea, acumularea, stocarea, actualizarea şi analiza datelor despre agenţii economici care au primit licenţe pentru extragerea zăcămintelor minerale şi/sau producerea şi îmbutelierea apelor minerale şi naturale potabile, autorizaţii sanitare de funcţionare în domeniul fabricării apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate (evidenţa întreprinderilor);
    asigurarea obiectivităţii rezultatelor verificărilor surselor de apă minerală, a întreprinderilor de îmbuteliere a apelor minerale naturale şi potabile, de fabricare şi îmbuteliere a băuturilor nealcoolice;
  oferirea unei informaţii exhaustive şi veridice autorităţilor administraţiei publice abilitate, în conformitate cu principiile de bază ale creării Sistemului informaţional automatizat „Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate”;
    recepţionarea de la persoanele fizice şi juridice ce produc, importă sau exportă şi plasează pe piaţă ape minerale naturale, potabile şi băuturi nealcoolice îmbuteliate a informaţiei privind circulaţia produselor menţionate.
    10. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat va asigura:
transferarea, din contul divizului de cheltuieli pentru anul 2008, întreprinderii desemnate de Ministerul Dezvoltării Informaţionale, conform legislaţiei, a resurselor necesare, pentru fabricarea mărcii „Marca comercială de stat” şi elaborarea Sistemului informaţional automatizat „Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate”, cu restabilirea mijloacelor respective pe parcursul anului 2008, din sumele încasate de la comercializarea mărcilor;
     organizarea recepţionării, evidenţei şi distribuirii mărcilor „Marca comercială de stat”;
    transmiterea informaţiei privind distribuirea mărcilor „Marca comercială de stat” Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, de forma şi în modul stabilite de acesta.
    11. Persoanele fizice şi juridice ce produc sau importă şi persoanele fizice şi juridice care procură ape minerale naturale, potabile şi băuturi nealcoolice  îmbuteliate de la agenţii economici care nu au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al Republicii Moldova şi plasează pe piaţă ape minerale naturale, potabile şi băuturi nealcoolice îmbuteliate vor prezenta Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă informaţia privind circulaţia apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate, în termenele şi formatul stabilit de acesta.
    12. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Ministerul Dezvoltării Informaţionale şi Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă vor elabora şi aproba, prin ordin comun, Planul de acţiuni privind realizarea prezentei hotărîri.
    13. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului  Sănătăţii.

    Prim-ministru                                                    Vasile TARLEV
    Contrasemnează:
    Prim-viceprim-ministru                                     Zinaida Greceanîi 
    Ministrul sănătăţii                                             Ion Ababii
    Ministrul dezvoltării
    informaţionale                                                    Vladimir Molojen
    Ministrul finanţelor                                            Mihail Pop

    Nr. 934. Chişinău, 15 august 2007.


Anexa nr.1
la Hotărîrea Guvernului nr. 934
din 15 august 2007
Norme sanitare privind utilizarea
Şi comercializarea apelor minerale naturale
I. Noţiuni generale
    1. Normele sanitare privind utilizarea şi comercializarea apelor  minerale naturale (în continuare - Norme) sînt elaborate în conformitate cu prevederile Codexului STAN 108-1981 şi au la bază Directiva nr. 777/80/CE din 15 iulie 1980 pentru armonizarea legislaţiilor statelor-membre privind exploatarea şi comercializarea apelor minerale naturale, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 229 din 30 august 1980, în varianta modificată şi completată prin Directiva nr. 1.276/80/CE din 22 decembrie 1980, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 375 din 31 decembrie 1980, Directiva nr. 7/85/CE din 19 decembrie 1984, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 2 din 3 ianuarie 1985, Directiva nr. 70/96/CE din 28 octombrie 1996, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 299 din 23 noiembrie 1996 şi prin Directiva nr. 40/2003/CEE din 16 mai 2003 privind lista, concentraţiile-limită, criteriile de etichetare a constituenţilor din apele minerale naturale, precum şi condiţiile privind utilizarea aerului îmbogăţit cu ozon la tratarea apelor minerale naturale şi a apelor de izvor, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 126 din 22 mai 2003.
    2. Prezentele Norme se aplică apelor extrase de pe teritoriul Republicii Moldova sau celor de import, care sînt recunoscute de autoritatea competentă ca ape minerale naturale, conform prevederilor anexei nr. 1 la Norme. Normele identifică constituenţii din apele minerale naturale care pot să prezinte un risc potenţial pentru sănătatea publică, valorile-limită admise ale acestora, termenul-limită pentru introducerea acestor valori şi cerinţele de etichetare pentru anumiţi constituenţi. Aceşti constituenţi trebuie să fie, în mod obişnuit, prezenţi în apă, nu să rezulte din contaminarea sursei.
II. Domeniu de aplicare
    3. Scopul Normelor
   Prezentele Norme vizează zăcămintele de ape subterane, recunoscute ca ape minerale naturale, şi reglementează procedura de recunoaştere şi aprobare a apelor minerale naturale, stabilesc cerinţele privind calitatea acestora, avînd drept obiectiv protecţia sănătăţii oamenilor împotriva efectelor oricărui tip de contaminare a apei minerale. Normele se aplică tuturor apelor minerale îmbuteliate spre comercializare ca produs alimentar pentru consum uman.
    4. Prevederile Normelor
    Prezentele Norme:
    a) impun identificarea oficială a apelor minerale naturale;
    b) prescriu condiţii de exploatare a sursei de apă minerală;
    c) reglementează prelucrarea apei minerale;
    d) identifică anumite măsuri în privinţa criteriilor microbiologice ale apei minerale naturale;
    e) interzic comercializarea apei minerale naturale ce conţine compuşi toxici sau nu corespunde parametrilor organoleptici;
    f) impun închiderea ermetică a ambalajului apei minerale;
    g) stabilesc etichetarea obligatorie a particularităţilor apei minerale naturale;
    h) reglementează semnele comerciale aplicate pentru apele minerale naturale;
    i) conţin cerinţe şi restricţii referitoare la întocmirea etichetei şi la publicitate;
    j) prevăd controale periodice ale surselor de apă minerală naturală de către organele abilitate de stat;
    k) argumentează cerinţele pentru restricţii etc. 
    5. Prezentele Norme se referă la apa minerală naturală potabilă destinată comercializării pentru consum uman şi recunoscută ca atare de autorităţile competente ale Republicii Moldova.
    6. Prevederile prezentelor Norme nu se aplică apei minerale naturale care:
    a) a fost recunoscută de către Ministerul Sănătăţii ca apă minerală naturală medicinală, în sensul Regulamentului privind apele minerale medicinale;
    b) se utilizează la sursă în scopuri terapeutice în instituţiile balneare, termale sau hidrominerale;
    c) nu este destinată pentru comercializare în scopul consumului uman.
III. Recunoaşterea şi exploatarea apelor
minerale naturale
    7. Recunoaşterea apelor minerale naturale
    7.1. În sensul prezentelor Norme, nici o apă, provenită din Moldova, nu este recunoscută ca apă minerală naturală, cu excepţia celei recunoscute ca atare prin avizele (certificatele) autorităţilor competente: Ministerul Sănătăţii şi Agenţia de Stat pentru Geologie „AGeoM”  (anexa nr. 1 la Norme).
    7.2. Nici o apă minerală naturală de import nu poate fi comercializată pe teritoriul Republicii Moldova, fără ca ea să fie recunoscută ca atare de autorităţile responsabile ale ţării de origine şi confirmată de autorităţile competente ale Republicii Moldova.
    7.3. Dacă după aprecierea apei ca fiind minerală naturală, conform prezentelor Norme, orice apă provenită din Republica Moldova sau de import va fi considerată ca necorespunzătoare unei sau cîtorva condiţii specificate în anexa nr.1 sau în anexa nr.2 la prezentele Norme referitoare la exploatarea apei. O astfel de apă va fi lipsită de calificativul de minerală naturală pînă cînd vor fi respectate integral standardele de bază sau cerinţele de rigoare.
    8. Condiţii de exploatare a surselor de apă minerală naturală
    Sursele de apă minerală naturală sînt exploatate, iar apele acestora - îmbuteliate numai în condiţiile respectării prevederilor anexei nr.2 la prezentele Norme.
    9. Prelucrări sancţionate
    9.1. Apa minerală, aşa cum se prezintă la sursă, nu poate face obiectul nici a unei tratări sau adăugări, cu excepţia următoarelor proceduri:
    a) separarea elementelor instabile, cum sînt compuşii de fier şi de sulf, prin filtrare şi/sau decantare, eventual precedată de oxigenare, astfel încît această tratare să nu aibă ca efect modificarea compoziţiei apei minerale naturale în ceea ce priveşte constituenţii caracteristici care îi conferă proprietăţile;
    b) separarea compuşilor de fier, mangan, sulf şi arsen din anumite ape minerale naturale prin tratare cu aer îmbogăţit cu ozon, cu respectarea următoarelor condiţii:
compoziţia fizico-chimică a apelor minerale naturale să nu se modifice, prin tratare, în ceea ce priveşte constituenţii caracteristici;
să fie respectate cerinţele specifice de utilizare, stabilite de Ministerul Sănătăţii;
să fie notificată Ministerului Sănătăţii şi să facă obiectul unui control specific din partea acestuia;
   c) separarea constituenţilor indezirabili, alţii decît cei prevăzuţi la lit.a) sau b) din prezentul subpunct, prin utilizarea unei anumite tratări, cu respectarea simultană a următoarelor condiţii:
    să nu se modifice compoziţia apei minerale naturale în ceea ce priveşte constituenţii săi caracteristici care îi conferă proprietăţile;
    să fie respectate cerinţele specifice de utilizare, stabilite de Ministerul Sănătăţii;
    să fie notificată autorităţilor competente şi să facă obiectul unui control specific din partea acestora;
    d) să fie eliminat total sau parţial dioxidul de carbon liber prin procedee exclusiv fizice.
    9.2. Se interzice îmbutelierea sau comercializarea apei minerale naturale care este supusă oricăror alte prelucrări decît celor specificate la subpunctul 9.1. din prezentele Norme.
    9.3. Îmbutelierea apei se efectuează, în mod obligatoriu, în apropiere de sursă, cu transportarea apei prin conducte de la sursă pînă la locul îmbutelierii.
    9.4. Se interzice transportarea apei minerale naturale în vrac (containere, cisterne) pentru îmbuteliere sau în alte scopuri pînă la îmbuteliere. Se admite transportarea apei minerale naturale numai în recipiente destinate consumatorului final – butelii de sticlă sau din polietilentereftalat (PET) de diferite dimensiuni.
    9.5. Apa minerală naturală, aşa cum se prezintă la sursă, nu poate face obiectul nici a unei alte adăugări decît încorporarea sau reîncorporarea dioxidului de carbon, în condiţiile prevăzute la capitolul  III din anexa nr. 1 la prezentele Norme.
    9.6. Se interzic orice tratare de dezinfectare, indiferent de mijloacele utilizate, cu excepţia tratării prevăzute la subpunctul anterior, 9.5., precum şi adăugarea de elemente bacteriostatice sau orice altă tratare în scopul modificării numărului populaţiei microbiene din apa minerală naturală.
    9.7. Prevederile punctului 9 nu se extind asupra apelor minerale naturale sau a apelor de izvor utilizate pentru fabricarea băuturilor răcoritoare.
    10. Criterii microbiologice
   10.1. Numărul sumar al coloniilor viabile în sursă trebuie să corespundă cantităţii adecvate şi să existe dovezi  convingătoare despre protecţia sursei de orice contaminare. Numărul total de microorganisme trebuie să fie calculat pe mediile agar-agar sau agar - gelatină la 20°-22° C timp de 72 ore şi la 37°C timp de 24 ore pe mediul agar-agar.
    10.2. După îmbuteliere numărul total de microorganisme nu trebuie să depăşească 100 în 1ml la 20°-22° C timp de 72 ore pe mediile agar-agar sau agar - gelatină şi 20 în 1ml la 37°C timp de 24 ore pe mediul agar-agar.
    10.3. Numărul total de microorganisme trebuie determinat timp de 12 ore după îmbuteliere, apa urmînd a fi păstrată la temperatura de 4°C±1°C pe parcursul acestei perioade. În următoarele perioade, inclusiv în timpul comercializării, numărul total de microorganisme nu trebuie să depăşească rezultatele dezvoltării normale a conţinutului de bacterii pe care apa le conţinea în sursă.
    10.4. La sursă şi pînă la momentul comercializării apa minerală naturală nu trebuie să conţină:
    a) paraziţi şi microorganisme patogene;
    b) Escherichia coli şi alţi coliformi şi streptococi fecali în oricare 250 ml investigate;
    c) anaerobi sporulaţi sulfit-reductori în 50 ml;
    d) Pseudomonas aeruginosa în oricare 250 ml de mostră investigată.
    11. Parametri chimici
    11.1. Se interzice exploatarea sau comercializarea apei minerale naturale care conţine careva din substanţele specificate în anexa nr.1 la prezentele Norme în valori ce depăşesc concentraţiile admisibile indicate, corespunzător, fiecărui component sau care conţine un oarecare alt component în concentraţii ce fac această apă necorespunzătoare.
    11.2. În apele minerale naturale, sub limita de detecţie a metodei, trebuie să se conţină următorii parametri: detergenţi anionactivi, pesticide şi clor-bifenili, ulei mineral, hidrocarburi policiclice aromatice.
   11.3. În cazul în care apa minerală naturală conţine mai mult de 1 mg/l de fluor, pe etichetă se face menţiunea „Cu conţinut de fluor”. Apele minerale naturale, cu o concentraţie de fluor mai mare de 1,5 mg/l, vor avea specificat pe etichetă următorul avertisment: “Conţine mai mult de 1,5 mg/l fluor: produs nerecomandat pentru consumul regulat al sugarilor şi copiilor sub 7 ani”.
    12. Necorespundere sub aspect organoleptic
Nu se admite îmbutelierea sau comercializarea apelor minerale naturale ce nu corespund din punct de vedere  organoleptic.
    13. Ambalarea
    Comercializarea apei minerale naturale se admite numai în recipiente specializate de ambalare prevăzute cu sisteme de închidere, proiectate astfel încît să fie evitată orice posibilitate de alterare sau de contaminare.
    IV. Etichetarea şi publicitatea
     14. Etichetarea
    14.1. Fiecare apă minerală naturală, îmbuteliată pentru comercializare, trebuie să fie etichetată în conformitate cu Normele privind etichetarea produselor alimentare, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 996 din 20 august 2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003 nr.189-190, art. 10, 46), cu următoarele specificări:
     a) în cazul apei minerale naturale plate, trebuie să fie indicată menţiunea „Apă minerală naturală”;
    b) în cazul apei minerale naturale gazate trebuie să fie indicată, respectiv, una din următoarele menţiuni: „Apă minerală îmbogăţită natural cu bioxid de carbon”, „Apă minerală cu gaze din sursă” sau „Apă minerală naturală îmbogăţită cu bioxid de carbon”;
     c) denumirea locului unde se exploatează sursa şi denumirea sursei, fîntînii arteziene; denumirea şi adresa întreprinderii producătoare;
    d) componenţa conform analizelor oficiale existente (menţionînd numărul procesului-verbal de încercări şi instituţia respectivă, informaţia despre conţinutul analitic al apei, mineralizare, inclusiv compuşii ce caracterizează componenţa ei);
     e) termenul de valabilitate;
     f) în cazul utilizării ambalajelor PET, se face menţiunea „Ambalaj de unică folosinţă”;
    g) recipientele apelor minerale naturale care au fost tratate cu aer îmbogăţit cu ozon se indică pe etichetă, în imediata apropiere a locului unde este menţionată compoziţia chimică a constituenţilor caracteristici, cu următorul text: „Apă supusă oxidării cu aer îmbogăţit cu ozon, conform tehnologiei autorizate”.
    14.2. Aceste specificări trebuie să fie vizibile, clare, descifrabile şi persistente.
    14.3. Nu se admite comercializarea apei minerale care nu este  etichetată în corespundere cu prezentele Norme.
    15. Mărci comerciale
    15.1. Denumirea unei localităţi rurale sau urbane nu poate fi folosită în denumirea comercială a apei minerale naturale în cazul în care:
    a) aceasta nu este denumirea localităţii unde este situată şi exploatată sursa din care provine apa;
    b) utilizată în context, poate induce în eroare consumatorul referitor la locul de unde provine apa.
    15.2. Nu se admite comercializarea apei minerale naturale în eticheta căreia sau în cadrul publicităţii căreia denumirea este folosită cu încălcări ale subpunctului 14.1. din prezentele Norme.
    15.3. Nu se admite producerea şi comercializarea decît a unei singure mărci comerciale de apă minerală naturală, obţinute din aceeaşi sursă. În acelaşi timp, se admite îmbutelierea sub aceeaşi marcă comercială a apei minerale naturale obţinute din amestec de apă a 2 sau mai multe surse, cu condiţia ca sursele de apă respective să fie recunoscute ca surse de apă minerală, iar apa obţinută să corespundă prevederilor subpunctului 4.1. din prezentele Norme.
    15.4. În sensul subpunctului 15.3. din prezentele Norme, semnele comerciale care se deosebesc de altele  numai prin denumirea tipului, mărcii comerciale şi denumirea imaginară trebuie concepute ca atare, deoarece este vorba de o altă marcare comercială.
     16. Restricţii de etichetare şi publicitate
   16.1. Nici o descriere, atribuire a numelui personal, marcă comercială, emblemă, ilustraţie sau alt semn, simbolic sau de alt tip, nu trebuie aplicate pe etichetă sau utilizate în publicitatea apei minerale, dacă atribuie apei caracteristici pe care aceasta nu le posedă.
    16.2. Orice indicaţie ce atribuie apei particularităţi profilactice sau terapeutice pentru sănătatea omului este interzisă de a fi aplicată pe etichetă sau utilizată în publicitatea apei minerale naturale, cu excepţia celor admise conform anexei nr.3 la prezentele Norme.
    16.3. Nici o descriere, destinaţie, nume personal, marcă comercială, emblemă, ilustraţie sau alt semn, simbolic sau de alt tip, nu trebuie aplicate pe etichetă sau utilizate în publicitatea apei potabile îmbuteliate, dacă nu este recunoscută ca apă minerală sau dacă este produsă în aşa mod, încît poate fi confundată cu apa recunoscută ca minerală. Denumirea unei localităţi sau a anumitor locuri nu poate fi atribuită mărcii comerciale, cu excepţia cazurilor în care apa minerală naturală se extrage anume în locul inclus în denumirea mărcii comerciale.
   16.4. Nu se admite publicitatea sau comercializarea apei minerale naturale sau a apei de izvor îmbuteliate, dacă nu corespunde cerinţelor stabilite la pct.16 din prezentele Norme.
V. Monitorizarea şi corespunderea
    17. Supravegherea periodică
    Organele de stat abilitate - Serviciul sanitaro-epidemiologic de stat şi Agenţia de Stat pentru Geologie - asigură controlul periodic, pentru ca orice apă, recunoscută ca apă minerală naturală, să corespundă acestei definiţii şi, că sursa din care este obţinută continuă să fie exploatată în conformitate cu cerinţele anexei nr.2 la prezentele Norme.
    18. Constrîngeri
    18.1. Se pune în sarcina organelor abilitate de stat corespunzătoare de a traduce în viaţă prevederile prezentelor Norme.
    18.2. În cazul depistării încălcărilor prevederilor punctului 3 din prezentele Norme, organele abilitate de stat din domeniul supravegherii sanitare şi alimentare sînt obligate să aplice măsurile administrative conform Codului cu privire la contravenţiile administrative.
    19. Drepturile funcţionarilor împuterniciţi de stat
  19.1. Reprezentantul Serviciului sanitaro-epidemiologic de stat sau altor servicii abilitate (în continuare - funcţionar împuternicit), în scopul verificării respectării prevederilor prezentelor Norme, poate în orice moment să efectueze la întreprinderi controlul:
    a) oricărei încăperi, cu excepţia celor locative;
    b) oricărui mijloc de transport, inclusiv vapor, avion, ce transportă ape minerale naturale îmbuteliate.
    19.2. Dacă are un motiv întemeiat de a suspecta încălcări ale prezentelor Norme, funcţionarul împuternicit:
    a) poate cere de la persoana  responsabilă de acest obiect sau de business orice document referitor la cazul respectiv sau la business, sau copia acestor documente;
    b) este în drept, pentru a concretiza încălcările comise, să sustragă orice mostră a oricărei ape sau obiecte referitoare la încălcările depistate.
    20. Confidenţialitate
    Nici o informaţie, obţinută din documentele prezentate, nu poate fi dezvăluită fără permisiunea preliminară în scris a persoanei ce se ocupă cu extragerea şi producerea apei minerale naturale, cu excepţia unei proceduri judiciare.
    21. Analiză, expertiză, cercetare
    21.1. Dacă funcţionarul împuternicit prelevă mostre ale oricărei ape şi decide că acestea urmează a fi supuse unei analize sau unui studiu, el trebuie să le transmită în  acest scop organizaţiei corespunzătoare de stat sau laboratoarelor acreditate pentru cercetare.
   21.2. Instituţia de stat sau laboratorul care efectuează analiza sau studiul probelor transmise au obligaţia să elibereze funcţionarului ce le-a trimis un buletin special de analiză privind rezultatele analizelor sau studiului. Buletinul de analiză este un formular statistic special, elaborat conform prevederilor prezentelor Norme şi aprobat prin ordinul ministrului sănătăţii. Costul analizei sau studiului este suportat de către producătorul de apă minerală naturală, conform tarifelor aprobate de către Guvern şi publicate în Monitorul Oficial al  Republicii Moldova.
    21.3. Orice buletin privind rezultatele analizei sau studiului, eliberat conform prezentelor Norme, trebuie să fie semnat de persoana care a efectuat lucrările şi de şeful laboratorului sau conducătorul instituţiei ce a efectuat studiul.
    22. Mostrele prelevate pentru analiză
    22.1. Funcţionarul împuternicit care achiziţionează sau prelevă mostre pentru analiză sau studiu trebuie să respecte prevederile prezentelor Norme.
    22.2. Funcţionarul împuternicit va acţiona astfel:
    a) va diviza proba în trei părţi, fiecare parte fiind marcată şi sigilată sau închisă pentru a se păstra particularităţile iniţiale;
    b) cu o parte din mostră se va proceda conform subpunctelor 22.3.-22.6.;
    c) cu părţile rămase se va proceda în corespundere cu subpunctul 22.7. din prezentele Norme.
    22.3. Dacă obiectul sau proba de apă este recepţionat(ă) de peste hotarele Moldovei şi este prelevat(ă) de funcţionarul împuternicit înainte de furnizare destinatarului de marfă, o parte din probă va fi lăsată destinatarului.
   22.4. Dacă nu pot fi aplicate prevederile subpunctului 22.3. din prezentele Norme, funcţionarul împuternicit transmite o parte din probă proprietarului apei sau al obiectivului, mostra sau exemplarul căruia au fost prelevate.
    22.5. În fiecare caz, la care se face referinţă la subpunctele 22.3.-22.4 din prezentele Norme, funcţionarul împuternicit trebuie să informeze persoana a cărei probă a fost transmisă, înştiinţînd-o că mostra a fost achiziţionată sau prelevată pentru analiză.
    22.6. Din părţile rămase ale probei, funcţionarul împuternicit va transmite o parte  pentru analiză la parametrii stabiliţi conform prezentelor Norme, iar alta o  va păstra pentru comparare.
    22.7. Prelevarea probei se confirmă prin întocmirea procesului-verbal de prelevare, ce prezintă un formular statistic, aprobat prin ordinul ministrului sănătăţii, semnat de către funcţionarul împuternicit şi reprezentantul producătorului de apă minerală. Procesul-verbal de prelevare a probei se întocmeşte în două exemplare, cîte unul pentru fiecare dintre părţi.
    23. Registrul de stat al apelor minerale naturale
    23.1. În scopul evidenţei corecte a zăcămintelor de ape minerale naturale şi a apelor minerale naturale îmbuteliate, se întocmesc registre de stat corespunzătoare. Deţinătorul Registrului de stat al zăcămintelor apelor minerale naturale este Agenţia de Stat pentru Geologie din Moldova, care, după aprobarea apei minerale de către Comisia de stat pentru resurse minerale utile, cu avizul pozitiv al Ministerului Sănătăţii, face înscrierile respective în Registru, ţine evidenţa şi exercită controlul zăcămintelor de ape minerale naturale aprobate spre exploatare. Registrul este ţinut în format electronic şi pe hîrtie, iar includerea sau excluderea din Registru a unui zăcămînt de ape minerale naturale se efectuează în baza deciziei Comisiei de stat pentru resurse minerale utile.
   23.2. Evidenţa apelor minerale naturale îmbuteliate este ţinută de către Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, care gestionează Registrul apelor minerale  naturale, apelor potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate. Registrul este ţinut în format electronic şi pe hîrtie, iar includerea sau excluderea din Registru a unei mărci comerciale de apă minerală  naturală, apă potabilă şi de băuturi nealcoolice îmbuteliate se efectuează în baza deciziei medicului-şef sanitar de stat al Republicii Moldova sau a adjuncţilor săi.
    24. Punerea în aplicare a Normelor
    Anexele nr.1-5 sînt parte integrantă a prezentelor Norme.
    Prezentele Norme intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al  Republicii Moldova.
    La data intrării în vigoare a prezentelor Norme, se abrogă orice alte dispoziţii care contravin acestora.
    Agenţii economici, producători de ape minerale, în termen de 6 luni de intrarea în vigoare a prezentelor Norme, se vor conforma prevederilor acestora, cu prezentarea documentelor necesare pentru recunoaşterea apelor minerale, conform  anexei nr.1 la prezentele Norme.
Anexa nr. 1
la Normele sanitare privind
utilizarea şi comercializarea
apelor minerale naturale
Definirea şi recunoaşterea apei minerale naturale
    1. Prin apă minerală naturală se înţelege apa pură din punct de vedere microbiologic, în sensul pct.12 din prezentele Norme, care îşi are originea într-un zăcămînt/acvifer subteran şi este exploatată prin una sau mai multe emergenţe naturale ori foraje.
    Apa minerală naturală se deosebeşte de apa potabilă obişnuită prin:
    a) conţinutul substanţelor minerale în anumite proporţii;
    b) obţinerea directă din surse naturale emergente sau din sonde forate ce exploatează straturi acvifere subterane. În aceste condiţii se iau toate măsurile de prevenire a poluării sau influenţei exercitate din exterior asupra proprietăţilor chimice şi fizice ale apei minerale naturale;
    c) stabilitatea componenţei compuşilor chimici, fără fluctuaţii naturale semnificative;
    d) colectarea şi extragerea în condiţii ce garantează puritatea microbiană şi stabilitatea componenţilor chimici de bază;
    e) îmbutelierea în ambalaje de desfacere nemijlocit lîngă sursă, cu respectarea măsurilor speciale de igienă;
    f) respectarea componenţei naturale, fără a fi supusă oricărui tip de tratare suplimentară, cu excepţia celor prevăzute de prezentele Norme.
    Apele minerale naturale carbogazoase îmbuteliate se împart în 3 categorii, definite după cum urmează:
    a) apă minerală naturală, natural carbogazoasă - apa al cărei conţinut de dioxid de carbon provenind de la sursă este, după o eventuală condiţionare şi îmbuteliere, acelaşi ca la emergenţă, luîndu-se în considerare şi impregnarea, după caz, cu o anumită cantitate de dioxid de carbon, provenit din acelaşi zăcămînt/acvifer, care să compenseze pierderile echivalente rezultate în urma operaţiunilor efectuate, în limitele tehnice uzuale de toleranţă;
    b) apă minerală naturală îmbogăţită cu dioxid de carbon de la sursă - apa al cărei conţinut în dioxid de carbon provenind din acelaşi zăcămînt/acvifer este, după  o eventuală condiţionare şi îmbuteliere, mai mare decît la emergenţă;
    c) apă minerală naturală carbogazificată - apa la care s-a adăugat dioxid de carbon de altă origine decît cea din zăcămîntul/acviferul de provenienţă, dar de uz exclusiv alimentar.
    2. Caracteristicile prevăzute la pct. 1 al prezentei anexe, care pot conferi apei minerale naturale proprietăţi benefice pentru sănătate, trebuie evaluate din punctele de vedere:
    geologic şi hidrogeologic;
    fizic, chimic şi fizico-chimic;
    microbiologic;
    farmacologic, fiziologic şi clinic, după caz:
    1) conform cerinţelor stabilite în prezenta anexă;
    2) conform metodelor ştiinţifice aprobate de autoritatea competentă.
    3. Compoziţia, temperatura şi alte caracteristici ale apei minerale naturale trebuie să rămînă stabile în limitele fluctuaţiilor naturale, nefiind afectate de posibilele variaţii ale debitului sursei.
    În sensul pct. 10 din prezentele Norme, prin conţinutul microbiologic normal al unei ape minerale naturale se înţelege numărul populaţiei bacteriene sensibil constant la sursă, anterior oricărei condiţionări, a cărei compoziţie calitativă şi cantitativă, luată în considerare la recunoaşterea acestor ape, este verificată prin analize periodice.
    4. Persoana ce solicită recunoaşterea apei minerale naturale în conformitate cu prevederile prezentelor Norme depune o cerere la Ministerul Sănătăţii, în formă scrisă, cu prezentarea următoarelor documente, informaţii şi date:
    a) darea de seamă privind studiile hidrogeologice efectuate de Agenţia de Stat pentru Geologie din Moldova, cu anexarea procesului-verbal al Comisiei de stat pentru resurse minerale despre examinarea şi aprobarea acestei dări de seamă şi despre rezervele apei minerale studiate, incluzînd specificările de mai jos:
    1) localizarea exactă a sursei, cu indicarea nivelului pe hartă cu o scară nu mai mare de 1:1000 şi nu mai mică de 1: 25000;
    2) hidrogeologia sursei, cu includerea descrierii geologice detaliate a zăcămîntului, a straturilor acvifere şi a rocilor componente;
    3) descrierea utilajului pentru extragerea apei;
    4) descrierea detaliată a localizării sursei cu măsurile efectuate, pentru prevenirea unei posibile impurificări.
    b) caracteristicile fizice şi chimice ale apei:
    1) debitul sursei sau sondei şi devierile sezoniere, debitul maximal;
    2) temperatura apei în sursă;
    3) coraportul dintre proprietăţile unei serii de roci şi caracteristica componenţilor neorganici din apă;
    4) reziduul fix la 180°C;
    5) conductibilitatea electrică specifică pentru o temperatură moderată;
    6) concentraţia ionilor de hidrogen (pH);
    7) concentraţia cationilor  şi anionilor indicaţi în anexa nr.4 la prezentele Norme;
    8) concentraţia elementelor indicate în anexa nr.4 la prezentele Norme, la rubrica „urme de elemente”;
    9) radioactivitatea apei în sursă, determinată de undele a şi b;
    10) în cazul în care apa este destinată pentru comercializare, avînd un nivel deosebit al raportului de izotopi, corespunderea nivelului sau raportului acestor izotopi;
    c) analiza microbiologică care include:
    1) dovada lipsei paraziţilor şi a microorganismelor patogene;
    2) determinarea cantitativă a indicilor impurificării fecale, care includ:
    a) lipsa Escherichia coli şi altor coliformi în 250 ml la 37°C şi 44,5°C;
    b) lipsa streptococilor fecali în 250 ml;
    c) lipsa microorganismelor sporulate anaerobe sulfat-reductoare în 50 ml; şi
    d) lipsa Pseudomonas aeruginosa în 250 ml;
    3)determinarea numărului total al coloniilor viabile calculat la 1 ml apă:
    a) la 20°-22°C timp de 72 ore pe mediile agar-agar sau agar-gelatin;
    b) la 37°C în 24 ore pe agar-agar;
    d) parametrii chimici
    Apa nu trebuie să conţină nici unul din elementele specificate la coloniţa 1 în concentraţii ce depăşesc valorile admise din tabelul de mai jos:

Denumirea elementelor

Exprimarea rezultatelor

Valorile admise

1
2
3
Arsen

As, μg/l

10

Bariu

Ba, mg/l

0,7
Bor

B, mg/l

5
Cadmiu

Cd, μg/l

3
Cianuri

CN, μg/l

70
Crom

Cr, μg/l

50
Cupru

Cu, mg/l

1

Mangan

Mn, mg/l

0,5
Mercur

Hg, μg/l

1
Nichel

Ni, μg/l

20
Nitrat

NO3, mg/l

50

Nitrit

NO2, mg/l

0,5
Stibiu

Sb, μg/l

5
Seleniu

Se, μg/l

10
Plumb

Pb, μg/l

10

Fluor


F, mg/l


5

(cu respectarea prevederilor subpunctului 11.3)

Pesticide, sumar

μg/l
0,5

    e) lipsa impurităţilor
    Apa minerală naturală trebuie să fie lipsită de impurităţi şi să corespundă cerinţelor anexei nr.2 la prezentele Norme;
    f) stabilitate
    Datele prezentate trebuie să demonstreze că conţinutul, temperatura şi alte caracteristici esenţiale ale apei rămîn stabile în limitele fluctuaţiei naturale;
    g) date privind examenele clinice şi farmacologice
  În cadrul examenelor efectuate prin metode ştiinţifice trebuie să fie luate în considerare caracteristicile proprii apei minerale naturale şi efectele produse asupra organismului uman, cum sînt: diureza, funcţionarea gastrică sau intestinală, compensarea cerinţelor în substanţe minerale.
    Stabilirea reprezentativităţii numerice şi a concordanţei observaţiilor clinice poate eventual să înlocuiască examenele menţionate la alineatul precedent de la lit.g). În astfel de cazuri, acestora li se pot substitui examenele clinice, cu condiţia ca reprezentativitatea numerică şi concordanţa observaţiilor să permită obţinerea aceloraşi rezultate.
    5. Centrul Naţional Ştiinţifico–Practic de Medicină Preventivă, împuternicit de Guvern, trebuie să analizeze datele privind particularităţile apei, înaintate de solicitant, cu eliberarea avizului privind corespunderea sau necorespunderea apei minerale naturale  prezentelor Norme şi cu publicare în buletinele oficiale sau pe pagina web a instituţiei.

Anexa nr.2
la Normele sanitare privind
utilizarea şi comercializarea
apelor minerale naturale
Condiţiile de exploatare a sursei de apă minerală naturală
    1. Exploatarea sursei de apă minerală naturală este autorizată de către Serviciul sanitaro-epidemiologic de stat, dacă s-a constatat că apa corespunde criteriilor stabilite în anexa nr.1 la prezentele Norme.
    2. Utilajul pentru exploatarea sursei de apă trebuie să fie de o atare construcţie încît să excludă  orice posibilitate de impurificare şi să fie păstrate proprietăţile apei pe care ea le posedă în sursă.
    3. Pentru atingerea obiectivului menţionat mai sus:
    a) sursa trebuie protejată de riscul impurificării;
    b) utilajul pentru dobîndirea apei, ţevile şi rezervoarele trebuie să fie construite astfel încît să reducă la minimum schimbările chimice, fizico-chimice sau microbiologice ale apei;
    c) ambalajul trebuie confecţionat în aşa mod încît să reducă la minimum influenţa asupra caracteristicii microbiologice şi chimice a apei;
    d) utilajul pentru spălarea veselei şi pentru îmbuteliere, precum şi toate celelalte procese ale exploatării, trebuie să corespundă cerinţelor igienice;
    e) apa minerală naturală poate fi transportată numai în recipiente destinate consumatorului final.
    4. Dacă, în timpul exploatării sursei, se stabileşte că apa minerală naturală din sursă este poluată şi nu mai corespunde criteriilor microbiologice, stabilite la punctul 10 din prezentele Norme, agentul economic responsabil de exploatarea sursei trebuie să sisteze orice operaţii legate de extragerea apei, în special procesul de îmbuteliere, pînă cînd poluarea şi condiţiile ce au condus la poluare nu vor fi înlăturate, iar apa va corespunde cerinţelor stabilite.
    5. Autorităţile abilitate controlează periodic corespunderea calităţii apei din sursă cerinţelor stabilite în anexa nr.1 şi respectarea de către persoanele responsabile de exploatarea sursei a cerinţelor stipulate la punctele 2 şi 3 din anexa nr.2 la prezentele Norme.

Anexa nr. 3
la Normele sanitare privind
utilizarea şi comercializarea
apelor minerale naturale
Indicaţii referitoare la componenţa apei

Denumirea tipului apei

Criterii

Oligominerală sau slab mineralizată

Conţinutul de substanţe minerale, calculat ca reziduu sec solubil total, nu este mai mare de 500 mg/l

Foarte slab mineralizată

Conţinutul de substanţe minerale, calculat ca reziduu sec solubil total, nu este mai mare de 50 mg/l

Bogată în săruri minerale

Conţinutul de substanţe minerale, calculat ca reziduu sec solubil total, este mai mare de 1500 mg/l

Hidrogenocarbonatată

Conţinutul de hidrogencarbonat (HCO-3)este mai mare de 600 mg/l

Sulfatată

Conţinutul de sulfaţi este mai mare de 200 mg/l

Clorurată

Conţinutul de cloruri este mai mare de 200 mg/l

Calcică

Conţinutul de calciu este mai mare de 150 mg/l

Magneziană

Conţinutul de magneziu este mai mare de 50 mg/l

Fluorurată sau conţine fluor

Conţinutul de fluor este mai mare de 1 mg/l; cu respectarea cerinţelor de etichetare prevăzute la subpct.11.3. din Norme

Fieruginoasă

Conţinutul fierului bivalent este mai mare de 1 mg/l

Acidulată

Conţinutul de dioxid de carbon este mai mare de 250 mg/l

Sodică

Conţinutul de sodiu este mai mare de 200 mg/l

Corespunde pentru dieta cu conţinut redus de sodiu

Conţinutul de sodiu este mai mic de 20 mg/l

Corespunde pentru pregătirea bucatelor pentru copii

Conţinutul de reziduu sec nu depăşeşte 1000 mg/l, de nitriţi – 0,02mg/l, de nitraţi – 5mg/l

Poate avea efect laxativ

Numai după efectuarea de teste clinice conform lit. g) din pct.5 al anexei nr. 1 la Norme

Poate avea efect diuretic

Numai după efectuarea de teste clinice conform lit.g) din pct.5 al anexei nr. 1 la Norme


Anexa nr. 4
la Normele sanitare privind
utilizarea şi comercializarea
apelor minerale naturale

Caracteristica chimică a apelor minerale naturale
    1. Procesul-verbal de încercări trebuie să conţină referinţe privind conţinutul chimic la următoarele grupe de parametri:

a) cationi şi anioni

Cationi

Modul de exprimare

Anioni

Modul de

exprimare
Aluminiu

Al mg/l

Boraţi

BO3 mg/l

Amoniu

NH4 mg/l

Carbonaţi

CO3 mg/l

Calciu

Ca mg/l

Cloruri

Cl mg/l

Magneziu

Mg mg/l

Fluoruri

F mg/l

Potasiu

K mg/l

Ioni de

hidrogencarbonat

HCO3 mg/l

Sodiu

Na mg/l

Nitraţi

NO3 mg/l



Nitriţi

NO2 mg/l



Fosfaţi

P2O5 mg/l



Siliciu

SiO2 mg/l



Sulfaţi

SO4 mg/l



Sulfiţi

S-2 mg/l


b) compuşi neionizanţi

Compuşii neionizanţi

Modul de exprimare

Carbonul organic

C mg/l

Bioxidul de carbon liber

CO2 mg/l

Oxizi de siliciu

SiO2 mg/l


c) urme de elemente

Elementul

Modul de

exprimare
Elementul

Modul de

exprimare
Bariu

Ba mg/l

Litiu

L mg/l

Bromuri (suma)

Br mg/l

Mangan

Mn mg/l

Cobalt

Co mg/l

Molibden

Mo mg/l

Cupru

Cu mg/l

Stronţiu

Sr mg/l

Iod (sumar)

I mg/l

Zinc

Zn mg/l

Fier

Fe mg/l




    2.  Dacă raportul hidrogeologic, specificat la pct.2 lit.a) din anexa nr.1 la Norme, indică prezenţa în apă a unui cation, anion, compus neionizant sau urme de elemente, altele decît cele indicate la pct.1 al prezentei anexe, dacă se determină concentraţia lor, ea trebuie să fie apreciată şi descrisă în mod detaliat.
Anexa nr. 5
la Normele sanitare privind
utilizarea şi comercializarea
apelor minerale naturale

Tipuri de control la sursa de apă minerală


Frecvenţa controlului

zilnic
săptămînal
lunar
trimestrial
semestrial
anual

conform indicaţiilor

Temperatura
CO2
Nitraţi
E.coli

Anionii şi cationii, conform pct.1. lit.a) din anexa nr.2 la Norme

Toţi indicatorii reglementaţi

În cazul apariţiei unor fenomene de poluare accidentală. Frecvenţa şi tipul de analize se vor stabili în funcţie de situaţie şi se vor executa pe toată perioada de timp pînă cînd parametrii în cauză vor reintra în normele de conţinut legale şi caracteristice apei

Conductivita-tea
HCO3
Nitriţi
enterococi
pH

O2 dizolvat

Amoniu
Ps.aeruginosa



Fier

Bacterii anaerobe sulfitoreduxtoare




NTC la 22 şi 370C


Anexa nr. 2
la Hotărîrea Guvernului nr. 934
din 15 august 2007
Norme sanitare privind calitatea apei potabile
I.  Noţiuni generale
    1. Prezentele Norme reglementează calitatea apei potabile, avînd drept obiectiv protecţia sănătăţii oamenilor prin excluderea oricărui tip de contaminare a apei potabile, asigurîndu-i calitatea de apă curată şi sanogenă.
    2. În sensul prezentelor Norme, următorii termeni se definesc astfel:
    2.1. Prin apă potabilă se înţelege apa destinată consumului uman, după cum urmează:
    a) orice tip de apă în stare naturală sau după tratare, folosită pentru băut, la prepararea hranei ori în alte scopuri casnice, indiferent de origine şi de faptul că este furnizată prin reţea de distribuţie, din sursă sau rezervor sau este distribuită în sticle ori în alte recipiente;
    b) toate tipurile de apă folosită ca sursă în industria alimentară pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor ori substanţelor destinate consumului uman, cu excepţia cazului în care Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare aprobă folosirea apei în scopuri tehnologice, demonstrîndu-se că apa utilizată nu afectează calitatea şi salubritatea produsului alimentar în forma lui finită;
    c) apa provenită din surse locale, precum fîntîni, izvoare etc., folosită pentru băut, prepararea hranei sau în alte scopuri casnice. Ministerul Sănătăţii poate face excepţie de la valorile parametrilor de calitate, dar fără a fi pusă în pericol sănătatea consumatorilor.
    2.2. Prin sistem de distribuţie sau instalaţie interioară se înţelege totalitatea conductelor, garniturilor şi dispozitivelor instalate între robinetele de apă, utilizată, în mod obişnuit, pentru consumul uman, precum şi reţeaua de distribuţie exterioară, dar numai în cazul în care acestea nu intră în responsabilitatea furnizorului de apă, în calitatea sa de producător şi/sau distribuitor de apă, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    3. Dispoziţiile prezentelor Norme nu se aplică următoarelor tipuri de ape:
    a) apelor naturale minerale, recunoscute ca atare de către autorităţile competente, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
    b) apelor medicinale potabile care au proprietăţi terapeutice notificate, în condiţiile legii, prin reglementări sau procedee administrative referitoare la produsele farmaceutice.
    3.1. Se exceptează de la prevederile prezentelor Norme:
    a) apa destinată exclusiv utilizărilor în condiţii speciale, în cazul în care Ministerul Sănătăţii aprobă folosirea şi calitatea acesteia, şi care nu influenţează, direct sau indirect, sănătatea consumatorilor cărora le este destinată;
    b) apa potabilă provenită de la producătorii de apă individuali, care furnizează mai puţin de 5 m3 în medie/zi sau care deserveşte mai puţin de 50 de persoane, cu excepţia cazului în care producerea apei constituie o parte a unei activităţi comerciale sau publice.
    3.2. În acest caz, autorităţile teritoriale de supraveghere sanitaro-epidemiologică de stat vor informa populaţia despre respectivele exceptări şi despre orice măsuri ce pot fi luate în vederea protejării sănătăţii de efectele adverse rezultate din orice fel de contaminare a apei potabile. În situaţia în care se constată că, prin calitatea ei, o astfel de apă ar putea constitui un potenţial pericol pentru sănătate, populaţiei afectate i se vor da de îndată recomandările de rigoare, conform Regulilor şi normativelor sanitaro-epidemiologice privind supravegherea şi monitorizarea calităţii apei potabile.
II.  Condiţii de calitate a apei potabile
    4. Apa potabilă trebuie să fie sanogenă şi curată, îndeplinind următoarele condiţii:
    a) să fie lipsită de microorganisme, paraziţi sau substanţe care, prin număr sau concentraţie, pot constitui un pericol potenţial pentru sănătatea umană;
    b) să întrunească cerinţele minime prevăzute în tabelele 1A, 1B şi 2 din anexa nr.1 la prezentele Norme;
    c) să respecte prevederile punctelor 5-8 şi 10 din prezentele Norme.
   5. Aplicarea prezentelor Norme nu trebuie să conducă, direct sau indirect, la deteriorarea calităţii reale a apei potabile, care să afecteze sănătatea umană, ori la creşterea gradului de poluare a apelor utilizate pentru obţinerea apei potabile.
    6. Calitatea apei potabile destinate consumului uman trebuie să corespundă valorilor stabilite pentru parametrii prevăzuţi în anexa nr.1 la prezentele Norme. În privinţa parametrilor prevăzuţi în tabelul 3 din anexa nr.1, valorile acestora sînt stabilite în scopul evaluării calităţii apei potabile în programele de monitorizare şi în vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la pct. 8 din prezentele Norme.
    7. Ministerul Sănătăţii aprobă valori pentru parametrii suplimentari, care nu sînt incluşi în anexa nr.1, în cazul în care măsurile de protecţie a sănătăţii publice impun acest lucru. Valorile stabilite trebuie să respecte condiţiile prevăzute la pct.4 lit. a) din prezentele Norme.
    8. Calitatea apei potabile este corespunzătoare dacă valorile stabilite pentru parametrii de calitate sînt conform anexei nr.1 la prezentele Norme, în următoarele puncte de prelevare a probelor:
    a) la robinetul consumatorului, la punctul de intrare în clădire şi la cişmelele stradale, în cazul apei potabile furnizate prin reţeaua de distribuţie;
    b) la punctul de curgere a apei din cisternă, în cazul apei potabile furnizate în acest mod;
    c) în punctul în care apa se îmbuteliază în sticle sau în alte recipiente, în cazul apei potabile îmbuteliate;
    d) în punctul din care apa este preluată în procesul de producţie la întreprinderile alimentare.
    9. Dacă, în situaţia prevăzută la pct. 4 lit. a), se constată că valorile parametrilor nu se încadrează în valorile stabilite pentru parametri, în conformitate cu anexa nr.1 la prezentele Norme, din cauza sistemului de distribuţie interioară sau a modului de întreţinere a acestuia, se consideră că obligaţiile ce revin producătorului, respectiv distribuitorului, au fost îndeplinite, cu excepţia cazului în care apa este furnizată direct consumatorilor, iar producătorul, respectiv, distribuitorul este responsabil şi de întreţinerea reţelelor interioare.
    10. În cazul constatării situaţiei prevăzute la pct.9 din prezentele Norme, se va proceda astfel:
    a) producătorii, respectiv distribuitorii de apă potabilă, notifică autorităţile administraţiei publice locale şi/sau proprietarii cu privire la măsurile adecvate de remediere şi întreţinere a reţelei sau a tehnicilor adecvate de tratare ce trebuie luate în scopul de a reduce sau de a elimina riscul de neconformare la parametrii de calitate a apei potabile, simultan cu informarea autorităţii teritoriale de supraveghere sanitaro-epidemiologică de stat;
    b) autorităţile teritoriale de supraveghere sanitaro-epidemiologică de stat notifică consumatorii în cauză cu privire la măsurile suplimentare ce trebuie adoptate, dacă acestea se impun, pentru prevenirea îmbolnăvirilor.
III.  Supraveghere şi monitorizare
    11. Monitorizarea calităţii apei potabile se efectuează de către producător, distribuitor şi autorităţile de supraveghere sanitaro-epidemiologică de stat.
    12. Producătorii şi distribuitorii de apă potabilă asigură conformarea la parametrii de calitate şi finanţarea monitorizării de audit şi de control al calităţii apei potabile.
   13. Autorităţile teritoriale de supraveghere sanitaro-epidemiologică de stat asigură supravegherea şi controlul monitorizării calităţii apei potabile în scopul verificării faptului dacă apa distribuită consumatorului este conformă cerinţelor de calitate şi nu creează riscuri pentru sănătatea publică.
   14. Ministerul Sănătăţii elaborează, în termen de 6 luni de la data publicării prezentelor Norme în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Regulile şi normativele sanitaro-epidemiologice privind supravegherea şi monitorizarea calităţii apei potabile, conform cerinţelor minime stabilite în anexa nr.2 la prezentele Norme.
    15. Producătorii, distribuitorii sau utilizatorii de apă potabilă, prin sistem public colectiv ori individual, prin îmbuteliere în sticle sau în alte recipiente, pentru industria alimentară, asigură monitorizarea curentă, de control al apei potabile, conform unui program care trebuie să cuprindă în mod obligatoriu controlul eficienţei tehnologiei de tratare, îndeosebi al dezinfecţiei, şi al calităţii apei potabile produse, distribuite şi utilizate.
   16. Procedurile de monitorizare, prevăzute la pct.15 din prezentele Norme, se stabilesc în conformitate cu Regulile şi normativele sanitaro-epidemiologice privind supravegherea şi monitorizarea calităţii apei potabile, iar programul de monitorizare necesită a fi avizat de către autoritatea teritorială de supraveghere sanitaro-epidemiologică de stat.
    17. Laboratoarele care efectuează monitorizarea apei potabile trebuie să respecte specificaţiile prevăzute în anexa nr.3 la prezentele Norme, referitoare la modul de analiză a parametrilor stabiliţi.
     18. Lista laboratoarelor înregistrate, care efectuează monitorizarea calităţii apei, se face publică de către Ministerul Sănătăţii.
    19. Se pot utiliza şi alte metode de analiză în afara celor prevăzute în anexa nr.3 la prezentele Norme, dacă se demonstrează că rezultatele obţinute sînt comparabile. Laboratoarele care au recurs la metode alternative prezintă toate informaţiile de validare a acestora, conform anexei nr.3 la prezentele Norme.
    20. Autoritatea naţională/teritorială de supraveghere sanitaro-epidemiologică de stat poate decide efectuarea unei monitorizări suplimentare dacă există dovezi care atestă prezenţa în apă a unor substanţe sau microorganisme ce nu au fost stabilite ca parametri, conform prevederilor pct.4 din prezentele Norme, şi ce pot constitui un pericol potenţial pentru sănătatea umană. Monitorizarea suplimentară se realizează individualizat pentru fiecare substanţă sau microorganism în cauză.
IV.  Măsuri de remediere şi restricţii în utilizare
    21. Neîncadrarea în valorile stabilite pentru parametrii prevăzuţi la punctele 6 şi 7 din prezentele Norme urmează a fi analizată imediat de către autoritatea teritorială de supraveghere sanitaro-epidemiologică de stat care efectuează inspecţia şi controlul calităţii apei potabile, precum şi de către producătorii, distribuitorii şi utilizatorii implicaţi, în scopul identificării cauzei.
    22. Dacă, în pofida tuturor măsurilor adoptate pentru îndeplinirea condiţiilor prevăzute la pct. 4, apa potabilă nu întruneşte valorile stabilite pentru parametri, în conformitate cu anexa nr.1, se aplică prevederile pct. 9 din prezentele Norme, iar autoritatea teritorială de supraveghere sanitaro-epidemiologică de stat dispune luarea de urgenţă a măsurilor necesare pentru restabilirea calităţii apei. Se acordă prioritate acţiunilor corective pentru parametrii a căror depăşire reprezintă un pericol pentru sănătatea umană.
    23. Autoritatea teritorială de supraveghere sanitaro-epidemiologică de stat dispune interzicerea sau restricţionarea utilizării apei potabile, fie că s-au înregistrat sau nu neconformităţi vis-a-vis de valorile parametrilor, dacă apa potabilă constituie un pericol pentru sănătatea umană, şi verifică dacă au fost luate toate măsurile necesare pentru protejarea sănătăţii umane. În astfel de cazuri, consumatorii trebuie să fie informaţi de îndată, cu acordarea recomandărilor ce se impun.
   24. Autoritatea teritorială de supraveghere sanitaro-epidemiologică de stat, în comun cu alte instituţii şi servicii publice competente, decide ce măsură dintre cele prevăzute la pct.23 din prezentele Norme se aplică, ţinînd seama de riscurile pentru sănătatea populaţiei, generate de întreruperea aprovizionării cu apă potabilă sau de restricţii în utilizarea acesteia.
   25. În cazul neconformităţii cu valorile parametrilor sau cu specificaţiile prevăzute în tabelul 3 din anexa nr.1 la prezentele Norme, autoritatea teritorială de supraveghere sanitaro-epidemiologică de stat analizează dacă această neconformitate reprezintă un risc pentru sănătatea populaţiei şi dispune adoptarea unor măsuri de remediere a situaţiei necesare pentru restabilirea calităţii apei în scopul protejării sănătăţii.
    26. În orice situaţie în care sînt luate măsuri de remediere, autoritatea teritorială de supraveghere sanitaro-epidemiologică de stat dispune informarea consumatorilor, cu excepţia cazurilor în care nerespectarea valorilor parametrilor nu este semnificativă pentru sănătatea acestora.
V. Derogări
    27. Ministerul Sănătăţii poate acorda, la solicitarea autorităţilor teritoriale de supraveghere sanitaro-epidemiologică de stat, derogări, pe o perioadă determinată, de la valorile parametrilor stabiliţi în conformitate cu prevederile pct.7 sau cu tabelul nr. 2 din anexa nr.1 la prezentele Norme, pînă la o valoare ce va fi stabilită şi aprobată de către Ministerul Sănătăţii, luîndu-se în considerare riscul pentru sănătate şi alternativele de aprovizionare cu apă potabilă a populaţiei din zona respectivă. Derogările vor fi limitate în timp şi nu vor depăşi o durată de 3 ani. În situaţia în care autoritatea teritorială de supraveghere sanitaro-epidemiologică de stat solicită prelungirea derogării, se înaintează Ministerului Sănătăţii analiza situaţiei şi motivarea solicitării celei de-a doua derogări. A doua derogare nu va depăşi termenul de 3 ani.
   28. În cazuri excepţionale, Ministerul Sănătăţii poate acorda o a treia derogare pentru o perioadă care, de asemenea, nu va depăşi 3 ani. Decizia pentru o asemenea derogare este luată de către Ministerul Sănătăţii, în termen de 3 luni de la depunerea solicitării.
    29. Pentru orice derogare, acordată în conformitate cu punctele 27 şi 28 din prezentele Norme, trebuie specificate următoarele:
    a) motivele derogării;
    b) parametrul în cauză, rezultatele relevante ale monitorizării anterioare şi valoarea maximă permisă prin derogare;
    c) zona geografică, cantitatea apei furnizate zilnic, numărul populaţiei afectate şi eventualele consecinţe asupra întreprinderilor producătoare de alimente;
    d) schema de monitorizare adecvată cu creşterea frecvenţei de monitorizare, în caz de necesitate;
    e) un rezumat al planului măsurilor de remediere necesare ce va include un calendar al activităţilor şi o estimare a costului de evaluare a situaţiei;
    f) durata derogării.
    30. Prevederile pct.29 nu se aplică în cazul în care autoritatea teritorială de supraveghere sanitaro-epidemiologică de stat consideră că nerespectarea valorii parametrilor nu prezintă risc pentru sănătate, iar măsurile luate în conformitate cu pct.22 din prezentele Norme sînt suficiente pentru remedierea deficienţei în termen de 30 de zile. În această situaţie, Ministerul Sănătăţii stabileşte, în comun cu alte autorităţi implicate, numai o valoare maxim admisă a parametrilor în cauză şi durata necesară pentru remedierea deficienţei.
   31. Prevederile pct.30 din prezentele Norme nu se aplică în cazul în care, într-un sistem de aprovizionare cu apă potabilă, se constată pentru un parametru o valoare necorespunzătoare valorii stabilite pentru acel parametru o perioadă mai mare de 30 de zile consecutive în ultimele 12 luni.
   32. Autorităţile teritoriale de supraveghere sanitaro-epidemiologică de stat şi autorităţile administraţiei publice locale din teritoriul pentru care s-a recurs la derogările prevăzute în prezentul capitol vor informa populaţia afectată, în termen de 48 de ore de la confirmare, despre derogările în cauza şi despre condiţiile de gestionare a acestora. Autoritatea teritorială de supraveghere sanitaro-epidemiologică de stat, în comun cu autorităţile administraţiei publice locale, va asigura acordarea de asistenţă grupurilor de populaţie socialmente vulnerabile, pentru care derogarea implică un risc special. Aceste prevederi  nu se aplică în cazurile prevăzute la pct.30 din prezentele Norme, cu excepţia situaţiilor în care autorităţile implicate decid contrariul.
    33. Autoritatea teritorială de supraveghere sanitaro-epidemiologică de stat va informa Ministerul Sănătăţii, în termen de 60 de zile, asupra oricărei derogări, cu excepţia celor prevăzute la pct.30, referitoare la un sistem individual de aprovizionare cu apă potabilă care furnizează mai mult de 1.000 mc în medie/zi sau aprovizionează mai mult de 5.000 de persoane, inclusiv cu privire la specificaţiile prevăzute la pct.28 din prezentele Norme.
    34. Prevederile punctelor 27-33 din prezentele Norme nu se aplică apei potabile îmbuteliate în sticle sau în alte recipiente.
VI. Asigurarea calităţii tehnologiilor de tratare, echipamentelor,
substanţelor şi materialelor care vin în contact cu apa potabilă

    35. Nici o substanţă sau material (coagulant, floculant, material filtrant, dezinfectant), utilizat în instalaţiile de producere, distribuţie, îmbuteliere, transport sau stocare a apei potabile, nu trebuie să se regăsească în concentraţii mai mari decît este necesar scopului pentru care a fost utilizat şi nu trebuie să lase în apa potabilă, direct sau indirect, compuşi ori impurităţi care să diminueze protecţia sănătăţii. Se vor utiliza numai substanţele şi materialele avizate de Ministerul Sănătăţii.
    36. Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului vor elabora, în termen de 1 an de la data publicării prezentelor Norme în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, norme privind testarea, avizarea sanitară, înregistrarea şi utilizarea filtrelor, materialelor şi substanţelor care vin în contact cu apa potabilă.
    37. Ministerul Sănătăţii va elabora, în termen de 6 luni de la publicarea prezentelor Norme în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, procedura de autorizare sanitară a proceselor tehnologice de producere şi a instalaţiilor de îmbuteliere a apei potabile în sticle sau în alte recipiente.
    38. Punerea în consum a apei potabile îmbuteliate în sticle sau în alte recipiente se face cu respectarea prevederilor legale privind ambalarea şi etichetarea produselor alimentare.
VII. Informarea şi raportarea
   39. Autoritatea teritorială de supraveghere sanitaro-epidemiologică de stat trebuie să asigure disponibilitatea informaţiei în ceea ce priveşte calitatea apei potabile, avizarea consumatorilor despre posibilele efecte asupra sănătăţii şi despre măsurile de remediere luate sau care se impun a fi luate de către autorităţile competente ori de către consumatorii în cauză. Informaţia trebuie să fie corectă, clară, furnizată la timp şi actualizată.
    40. În scopul informării consumatorilor, Ministerul Sănătăţii, prin Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, întocmeşte şi publică, o dată la 3 ani, Raportul naţional asupra calităţii apei potabile, care, conform programelor de monitorizare, cuprinde cel puţin informaţia privind:
    a) sistemele de aprovizionare cu apă potabilă, colective sau individuale, care furnizează în medie o cantitate de apă mai mare de 1.000 mc/zi sau care deservesc mai mult de 5.000 de persoane;
    b) situaţia pe o perioadă de 3 ani consecutivi, publicarea efectuîndu-se la finele celui de-al treilea an;
    c) aspectele la care se referă subpunctul 3.1., punctele 21-26 şi 32-33 din prezentele Norme.
   41. Informaţiile necesare pentru întocmirea Raportului naţional asupra calităţii apei potabile vor fi prezentate Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, conform Regulilor şi normativelor sanitaro-epidemiologice privind supravegherea şi monitorizarea calităţii apei potabile.
    42. Producătorii şi utilizatorii de apă potabilă vor furniza autorităţii teritoriale de supraveghere sanitaro-epidemiologică de stat informaţiile necesare pentru întocmirea Raportului naţional asupra calităţii apei potabile.
   43. Producătorii şi utilizatorii de apă potabilă vor înregistra şi vor păstra datele privind calitatea apei potabile care este produsă, distribuită şi utilizată conform prevederilor Regulilor şi normativelor sanitaro-epidemiologice privind supravegherea şi monitorizarea calităţii apei potabile.
    44. Producătorii de apă potabilă distribuită prin sistemul public trebuie să asigure accesul populaţiei la datele privind calitatea apei potabile produse, să permită inspecţia de către reprezentanţii populaţiei la orice oră acceptabilă, la cel puţin un birou de relaţii cu publicul, să afişeze programul şi numărul de telefon la care se pot obţine datele despre calitatea apei potabile produse şi distribuite.
    45. Datele privind calitatea apei potabile sînt disponibile, în mod gratuit, pentru populaţia deservită de producător, respectiv de distribuitor. Pentru persoanele fizice sau juridice, altele decît cele din zona de aprovizionare a producătorului, respectiv a distribuitorului, se pot percepe taxe pentru obţinerea informaţiilor privind calitatea apei potabile.
    46. Autoritatea teritorială de supraveghere sanitaro-epidemiologică de stat, în comun cu producătorii, respectiv distribuitorii de apă potabilă, întocmesc şi publică, anual, Raportul municipal, respectiv raional, privind calitatea apei potabile, care  cuprinde informaţia privind:
     a) sistemele publice de aprovizionare cu apă potabilă, colective sau individuale, inclusiv cele care furnizează în medie o cantitate de apă mai mică de 10 mc/zi sau care deservesc mai puţin de 50 de persoane;
     b) aspectele la care se referă subpunctul 3.1., punctele 7, 21-26 şi 32-33 din prezentele Norme;
     c) situaţia pe o perioadă de un an, publicarea efectuîndu-se la finele anului respectiv.
VIII.  Contravenţii şi sancţiuni
    47. Încălcarea prevederilor prezentelor Norme atrage după sine răspundere materială, civilă, disciplinară, contravenţională sau penală, după caz, conform Codului cu privire la contravenţiile administrative.
    48. În perioada de implementare a prevederilor prezentelor Norme, neconformarea la unii dintre parametrii de calitate a apei potabile de către un producător, respectiv distribuitor de apă potabilă prin sistem public, nu se sancţionează conform Codului cu privire la contravenţiile administrative referitor la stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor ce vizează normele sanitare, decît în situaţia în care nu au fost respectate planul şi calendarul activităţilor de conformare a respectivului producător ori distribuitor. Neconformarea la parametrii respectivi nu trebuie să pună în pericol starea de sănătate a consumatorilor.
IX.  Dispoziţii finale
   49. Autorităţile administraţiei publice locale vor coordona elaborarea planurilor de conformare, inclusiv calendarul şi costul măsurilor necesare pentru asigurarea conformării producătorilor şi distribuitorilor de apă potabilă la cerinţele prevederilor prezentelor Norme. Planurile de conformare vor fi întocmite de către producătorii şi distribuitorii de apă potabilă în termen de 90 de zile de la data publicării prezentelor Norme în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
   50. Ministerul Administraţiei Publice Locale, în comun cu Agenţia Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului, va sistematiza planurile de conformare prevăzute, inclusiv calendarul şi costul activităţilor, în termen de 180 de zile de la data publicării prezentelor Norme în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    51. Ministerul Sănătăţii va monitoriza şi va controla implementarea planurilor de conformare.
   52. Ministerul Sănătăţii va lua măsurile ce se impun pentru asigurarea capacităţilor de efectuare a monitorizării de audit a calităţii apei potabile, în vederea prevenirii riscurilor pentru sănătatea publică, pînă la data de 31 decembrie 2012.
    53. Ministerul Sănătăţii va întocmi planul, calendarul şi va stabili costurile activităţilor de monitorizare de audit al calităţii apei potabile în termen de  un an de la data publicării prezentelor Norme în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
   54. Producătorii, respectiv distribuitorii (utilizatorii) de apă în sistem individual, vor lua măsurile necesare pentru asigurarea parametrilor de calitate, prevăzuţi în prezentele Norme, pînă în anul 2015.
    55. Producătorii de apă îmbuteliată vor lua măsurile necesare pentru asigurarea parametrilor de calitate prevăzuţi de prezentele Norme, de la data publicării acestora în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    56. Producătorii, respectiv utilizatorii de apă din industria alimentară, care au surse proprii, vor lua măsurile necesare pentru asigurarea parametrilor de calitate prevăzuţi în prezentele Norme, în termen de 1 an de la data publicării acestora în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
   57. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va întocmi şi va centraliza planul şi calendarul activităţilor de conformare la prevederile prezentelor Norme a producătorilor, respectiv utilizatorilor de apă din industria alimentară, în termen de 6 luni de la data publicării acestora în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    58. În situaţii excepţionale, precum şi pentru zonele geografice bine definite se va înainta Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă o cerere specială pentru prelungirea perioadei de conformare. Perioada de prelungire nu trebuie să depăşească 3 ani. La finele perioadei de prelungire se va purcede la evaluarea situaţiei, cu prezentarea informaţiei de rigoare Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, care poate decide, pe baza acestei evaluări, o altă perioadă de prelungire, de maximum 3 ani.
    59. Prevederile pct.58 din prezentele Norme nu se aplică apei potabile îmbuteliate în sticle sau în alte recipiente.
    60. Sursele ce asigură apa potabilă în mediul rural, cum sînt: fîntîni, puţuri de mică adîncime şi captări de apă, exploatate în sistem local, urmează a fi controlate, la un interval de 2 ani, prin prelevare de probe de apă şi analize de laborator.
     61. Starea de apă potabilă sau apă nepotabilă, constatată în baza analizelor efectuate de un laborator abilitat, va fi consemnată pe o plăcuţă expusă la vedere, pe sau în vecinătatea sursei de apă.
   62. În cazul în care analizele de laborator indică o apă care nu îndeplineşte condiţiile de potabilitate, se va interzice utilizarea acesteia pentru consumul uman, al animalelor şi pentru irigaţii.
    63. Deţinătorii şi utilizatorii surselor de apă prevăzute la punctele 60-62 din prezentele Norme au obligaţia să asigure accesul la sursa de apă al organelor de control pentru prelevarea de probe şi să ia măsurile ce se impun pentru a asigura protejarea acesteia împotriva contaminărilor de orice fel.
    64. Costurile de prelevare şi analiză a probelor de apă sînt suportate de către proprietarul (gestionarul) sursei de apă.
    65. Anexele nr. 1, 2 şi 3 sînt parte integrantă a prezentelor Norme.
    66. Anexele nr. 1, 2 şi 3 se reactualizează periodic prin hotărîri de Guvern.
    67. Prezentele Norme intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    68. La data intrării în vigoare a prezentelor Norme se abrogă orice alte dispoziţii care contravin acestora.
              Anexa nr.1
la Normele sanitare privind
calitatea apei potabile
Parametrii de calitate ai apei potabile

Tabelul 1A


Parametrii microbiologici

Parametru
Valoarea admisă
(număr / 100ml)

Escherichia coli (E.coli)

0

Enterococi (Streptococi fecali)

0


Tabelul 1B


Parametrii microbiologici pentru apa potabilă

îmbuteliată în sticle sau în alte recipiente


Parametru
Valoarea admisă

Escherichia coli (E.coli)

0 / 250ml

Enterococi (Streptococi fecali)

0 / 250ml

Pseudomonas aeruginosa

0 / 250ml

Număr de colonii la 220C

100 / 1ml

Număr de colonii la 370C

20 / 1ml



Tabelul 2. Parametrii chimici


Parametri

Valoarea concentraţiei maxim admisibile (CMA)

Unitatea de măsură
Note

Acrilamidă

0,1
μg/l
Nota 1

Arsen

10
μg/l


Benzen

1
μg/l


Benz(a)piren
0,01
μg/l


Bor

0,5
mg/l
Nota 2

Bromaţi

10
μg/l


Cadmiu

3
μg/l


Clorură de vinil
0,3
μg/l
Nota 1
Cianuri totale
50
μg/l


Cianuri libere
10
μg/l


Crom total
50
μg/l


Cupru

1
mg/l

Notele 3 şi 4

Dicloretan

3
μg/l


Epiclorhidrină
0,1
μg/l
Nota 1

Fluor

1,5
mg/l
Nota 5
Hidrocarburi policiclice aromatice
0,1
μg/l

Nota 6

Suma concentraţiilor compuşilor specificaţi

Mercur

1
μg/l


Microcistină LR
1
μg/l
Nota 7

Nichel

20
μg/l

Nota 4

Nitraţi

50
mg/l
Notele 8 şi 9

Nitriţi

0,5
mg/l

Notele 8 şi 9

Pesticide

0,1
μg/l
Notele 10 şi 11

Pesticide total

0,5
μg/l
Notele 8 şi 12

Plumb

10
μg/l
Notele 4 şi 13

Seleniu

10
μg/l


Stibiu

5
μg/l


Tetracloretan şi tricloretenă

10
μg/l

Suma concentraţiilor compuşilor specificaţi

Trihalometani total

100
μg/l
Nota 14

Suma concentraţiilor compuşilor specificaţi


    Note:
    1. Valoarea se referă la concentraţia în apă a monomerului rezidual, calculată conform specificaţiilor privind concentraţia maximă creată (cauzată) de către polimer în contact cu apa. Staţiile de tratare vor informa autorităţile teritoriale de supraveghere sanitaro-epidemiologică de stat despre utilizarea compusului în procesul de tratare a apei.
    2. Pentru sistemele publice de alimentare cu apă potabilă a comunităţilor se acceptă valoarea admisă excepţional de 1,0 mg/l, pînă în anul 2015.
    3. Valoarea se aplică la o probă de apă prelevată de la robinetul consumatorului, printr-o metodă de prelevare adecvată, astfel încît să fie reprezentativă pentru cantitatea medie săptămînală ingerată de către consumator. Metoda de monitorizare trebuie să ia în considerare şi frecvenţa concentraţiilor maxime care pot avea efecte asupra sănătăţii.
    4. Pentru cupru se acceptă valoarea de 2,0 mg/l, dacă reţeaua de distribuţie are componente din cupru, cu respectarea celor menţionate la nota 3.
    5. Pentru apele îmbuteliate, destinate copiilor, valoarea admisibilă de fluor va constitui 1,0 mg/l.
    6. Compuşii specificaţi sînt: benzo(b)fluorantren, benzo(k)fluorantren, benzo(ghi)perilen, indeno(1,2,3-cd) piren.
    7. Analizele la microcistina LR se vor limita la cazurile de risc pentru sănătate, cînd, în calitate de priză de apă potabilă, se folosesc apele de suprafaţă cu potenţial pentru dezvoltarea cianobacteriilor.
    8. Se va aplica următoarea formulă:
[nitrat] [nitrit]
                           -------- + -------- 50                  3
     9. Pentru apele îmbuteliate, destinate copiilor, valoarea admisibilă de nitraţi va constitui 5 mg/l, iar de nitriţi - 0,02 mg/l.
    10. Prin pesticide se are în vedere: insecticide, erbicide, fungicide, nematocide, acaricide, algicide, rodendicide, slimicide organice, compuşi înrudiţi (ca, de ex., regulatori de creştere) şi metaboliţii relevanţi, produşii de degradare şi de reacţie. Se vor monitoriza numai pesticidele presupuse, prezente în sursa de apă.
    11. Concentraţia se referă la fiecare compus individual. Pentru aldrin, dieldrin, heptaclor şi heptaclor epoxid concentraţia maximă este 0,030 micrograme/l.
    12. Prin pesticide total se înţelege suma tuturor compuşilor individuali detectaţi şi cuantificaţi în urma procedurii de monitorizare.
    13. Pentru apa la care se referă pct.8 lit. a), b) şi d), respectarea în practică a valorii se va realiza în maximum 10 ani de la intrarea în vigoare a prezentelor Norme, în această perioadă pentru plumb acceptîndu-se o valoare de 25 micrograme/l.
    14. Concentraţia totală a THM trebuie să fie cît mai mică, fără a compromite dezinfecţia.
     Prin compuşii specificaţi se are în vedere: cloroform, bromoform, dibromoclormetan, bromdiclormetan.
    Pentru apa la care se referă pct. 8 lit. a), b) şi d), respectarea în practică a valorii se va realiza în maximum 10 ani de la intrarea în vigoare a prezentelor Norme, în primii  5 ani acceptîndu-se o valoare de 150 micrograme/l pentru concentraţia totală a THM.

Tabelul 3. Parametrii indicativi


Parametri

Valoarea concentraţiei maxime admisibile (CMA)

Unitatea de măsură
Note
Aluminiu
200
μg/l


Amoniu
0,5
mg/l


Bacterii coliforme

0
număr/100 ml
Nota 1
Carbon organic total (COT)
Nici o modificare anormală


Nota 2

Cloruri

250
mg/l
Nota 3

Clostridium perfringens (specia, inclusiv sporii)

0
număr/100 ml
Nota 4
Clor rezidual liber
0,5
mg/l
Nota 5

Conductivitate

2500
microS cm^-1 la 20 grade C
Nota 3
Culoare

Acceptabilă consumatorilor şi nici o modificare anormală



Reziduu sec solubil total
1500
mg/l


Duritate totală, minim

5

grade germane


Fier

0,3
mg/l


Gust

Acceptabil consumatorilor şi nici o modificare anormală



Mangan
50
μg/l


Miros

Acceptabil consumatorilor şi nici o modificare anormală



Număr de colonii la 22° C

Nici o modificare anormală



Număr de colonii la 37° C

Nici o modificare anormală



Oxidabilitate

5
mg O2/l
Nota 6


pH

>/= 6,5;

unităţi de pH
Notele 3 şi 7
Sodiu
200
mg/l


Sulfat

250
mg/l
Notele 3 şi 8
Sulfuri şi hidrogen sulfurat
100
μg/l


Turbiditate

UNT
Nota 9
Zinc
3
mg/l


Tritiu

100
Bq/l
Notele 10 şi 11

Doza efectivă totală de referinţă

0,1

mSv/an


Notele 11 şi 12

Activitatea alfa globală

0,1

Bq/l

Nota 13

Activitatea beta globală

1
Bq/l

Nota 13


    Note:

     1. Pentru apa îmbuteliată, unitatea de măsură este număr /250 ml.

     2. Acest parametru va fi măsurat numai pentru sistemele de aprovizionare care furnizează mai mult de 10 000 mc pe zi.

     3. Apa nu trebuie să fie agresivă.

    4. Acest parametru trebuie monitorizat în cazul în care sursa de apă este de suprafaţă sau mixtă, iar cînd este decelat, trebuie investigată şi prezenţa altor micro-organisme patogene, ca de ex.: criptosporidium.

    5. În cazul utilizării apelor de suprafaţă tratate, în vederea prevenirii riscurilor pentru sănătate, se stabileşte o concentraţie minimă de clor rezidual liber la robinetul consumatorului de 0,1 - 0,2 mg/l. Pentru apele cu o capacitate mai mare de clor absorbţie, se acceptă un nivel maxim de 1mg/l.

    6. Acest parametru se va analiza în cazul în care este imposibilă sau nu este prevăzută determinarea carbonului organic total (COT).

    7. Pentru apa plată îmbuteliată, valoarea minimă poate fi redusă pînă la 4,5 unităţi de pH. Pentru apa îmbuteliată care conţine în mod natural sau este îmbogăţită cu bioxid de carbon, valoarea pH-ului poate fi mai mică.

    8. Se acceptă pînă în anul 2015 o valoare admisibilă pentru sulfaţi de 500 mg/l, cu respectarea condiţiei menţionate la Nota 3.

    9. Pentru apa rezultată din tratarea unei surse de suprafaţă nu se va depăşi 1,0 UNT (unităţi nefelometrice de turbiditate) înainte de dezinfecţie.

    10. Frecvenţa, metodele şi localizările pentru monitorizare vor fi stabilite conform pct. 3 din anexa nr. 2 la prezentele Norme.

    11. Doza efectivă totală de referinţă acceptată pentru un adult corespunde unui consum zilnic de 2 litri apă potabilă pe o durată de un an. Monitorizarea tritiului şi a radioactivităţii în apa potabilă se face în cazul în care nu există datele necesare pentru calcularea dozei efective totale. În cazul în care monitorizările efectuate anterior denotă că nivelurile de tritiu la doza efectivă totală de referinţă sînt cu mult sub nivelul valorii parametrice, se va renunţa la monitorizarea tritiului.

    12. Exclusiv tritiu, potasiu-40, radon şi descendenţii radonului. Frecvenţa, metodele şi punctele pentru monitorizare vor fi stabilite conform anexei nr.2 la prezentele Norme.

    13. Caracterizarea calităţii apei, din punctul de vedere al conţinutului radioactiv, se face prin măsurarea activităţii alfa şi beta globală. În cazul în care valoarea de referinţă este depăşită, se impune determinarea activităţii specifice a radionuclizilor, conform Regulilor şi normativelor sanitaro-epidemiologice privind supravegherea şi monitorizarea calităţii apei potabile.

Anexa nr.2
la Normele sanitare privind
calitatea apei potabile
MONITORIZAREA DE CONTROL ŞI DE AUDIT
I. Monitorizarea de control
    1. Monitorizarea de control are drept scop oferirea periodică a informaţiilor despre calitatea organoleptică şi microbiologică a apei potabile, produse şi distribuite, despre eficienţa tehnologiilor de tratare, cu accent pe tehnologia de dezinfecţie, pentru a se determina dacă apa potabilă este corespunzătoare sau nu din punctul de vedere al valorilor parametrilor relevanţi, stabiliţi prin prezentele Norme.
    2. Pentru monitorizarea de control sînt obligatorii următorii parametri:
    Aluminiu                                                                Nota 1
    Amoniu
    Bacterii coliforme
    Culoare
    Concentraţia ionilor de hidrogen (pH)
    Conductivitate
    Clorul rezidual liber                                                Nota  2
    Clostridium perfringens                                          Nota  3
    Escherichia coli
    Fier                                                                                     
    Gust
    Miros
    Nitriţi                                                                       Nota  4
    Oxidabilitate                                                             Nota  5
    Pseudomonas aeruginosa                                          Nota  6
    Sulfuri şi hidrogen sulfurat                                         Nota  7
    Turbiditate
    Număr de colonii dezvoltate (22o C şi 37o C)          Nota 6

    Note:
    1. Numai în cazul în care este folosit în calitate de coagulant.
    2. Clorul rezidual liber trebuie să reprezinte minimum 80% din clorul rezidual total.
    3. Acest parametru trebuie monitorizat în cazul în care sursa de apă este de suprafaţă sau mixtă, iar cînd este decelat, trebuie investigată şi prezenţa altor microorganisme patogene, ca, de exemplu, criptosporidium.
    4. Se va determina numai în cazul în care este utilizat clorul sau substanţele clorigene pentru dezinfecţie.
    5. Se va determina în situaţia în care dotarea tehnică nu permite determinarea COT.
    6.  Se va determina numai pentru apa îmbuteliată.
    7.  Se va determina numai în situaţia în care se practică desulfurizarea apei.
    3. Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului vor stabili, în termen de 6 luni de zile de la publicarea prezentelor Norme în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, frecvenţa, metodele şi localizările cele mai relevante pentru punctele de monitorizare specificate în anexa nr. 2, luînd în considerare prevederile importante existente în legislaţia din acest domeniu sau rezultatele obţinute din programele corespunzătoare de monitorizare.
     4. Autoritatea teritorială de supraveghere sanitaro-epidemiologică de stat poate completa lista de la pct. 2 din prezenta anexă cu alţi parametri relevanţi pentru condiţiile locale şi/sau pentru tehnologiile de tratare.
II. Monitorizarea de audit
    5. Scopul monitorizării de audit este de a oferi informaţia necesară pentru a se determina dacă valorile sînt sau nu conforme pentru toţi parametrii stabiliţi prin prezentele Norme.
    6. Pentru monitorizarea de audit este obligatoriu să fie monitorizaţi toţi parametrii prevăzuţi la pct.6 din prezentele Norme.
    7. Monitorizarea de audit se efectuează de către autoritatea teritorială de supraveghere sanitaro-epidemiologică de stat, conform regulilor şi normativelor sanitaro-epidemiologice de supraveghere şi monitorizare a calităţii apei potabile.
    8. Frecvenţa minimă de prelevare şi analiză a apei potabile, distribuită prin sistem public, rezervor mobil sau folosită ca sursă în industria alimentară, se stabileşte conform tabelului 1A din prezenta anexă.
    9. Probele trebuie prelevate din punctele de conformare definite la pct.8 din prezentele Norme, pentru a se asigura că apa potabilă îndeplineşte cerinţele Normelor. Prelevarea probelor din reţeaua de distribuţie dintr-o zonă de aprovizionare sau de la staţia de tratare, pentru determinarea unui anumit parametru, se face numai în cazul în care se poate demonstra că prin prelevare nu are loc nici o modificare adversă a valorii măsurate pentru parametrul în cauză.

Tabelul 1 A

Volumul de apă distribuit sau produs zilnic într-o zonă de aprovizionare (Notele 1 şi 2), mc

Monitorizarea de control numărul de probe/an (Notele 3, 4 şi 5)

Monitorizarea de audit numărul de probe/an (Notele 3 şi 5)

Nota 6

Nota 6

> 100 000

4

1

> 1000 000



4+ 3 pentru fiecare 1000 mc/zi, ca parte din volumul total

1 + 1 pentru fiecare 3 300 mc/zi, ca parte din volumul total

> 10000 000

3 + 1 pentru fiecare 10 000 mc/zi, ca parte din volumul total

> 100000

10 + 1 pentru fiecare 25 000 mc/zi, ca parte din volumul total


    Note:
     1. Prin zonă de aprovizionare se înţelege o suprafaţă geografic delimitată, în care apa potabilă provine din una sau mai multe surse, iar calitatea apei poate fi considerată ca fiind aproape uniformă.
    2. Volumele de apă sînt calculate ca medii pe o perioadă de un an. Pentru determinarea numărului minim de probe de apă ce trebuie prelevate dintr-o zonă de distribuţie, poate fi luat în calcul numărul locuitorilor faţă de volumul de apă produs sau distribuit, raportul pentru consum fiind de 200 l/ zi / cap de locuitor.
    3. În cazul distribuţiei intermitente de scurtă durată, precum şi în cazul distribuţiei apei din cisterne, numărul de probe va fi stabilit de către autoritatea teritorială de supraveghere sanitaro-epidemiologică de stat.
    4. Numărul de probe şi parametrii stabiliţi în anexa nr. 1 la prezentele Norme pot fi reduşi de către autoritatea teritorială de supraveghere sanitaro-epidemiologică de stat, în cazul în care:
    a) rezultatele analizelor probelor prelevate pe o perioadă de cel puţin 2 ani succesivi sînt constante şi cu mult mai bune decît cele prevăzute în anexa nr. 1 la prezentele Norme;
    b) nu a intervenit nici un factor suplimentar cu potenţial de a afecta calitatea apei.
    Frecvenţa de prelevare şi analiză nu poate fi redusă în aşa măsură încît  să conducă la prelevarea a mai puţin de 50% din numărul total de probe prevăzute în tabel, cu excepţia situaţiei indicate la punctele 8 şi 9 din prezentele Norme.
    5. Punctele şi frecvenţa de prelevare, pe cît e posibil, vor fi alese şi distribuite uniform în timp şi spaţiu.
    6. Frecvenţa de prelevare şi numărul de probe vor fi stabilite de către autoritatea teritorială de supraveghere sanitaro-epidemiologică de stat.
    10. Frecvenţa minimă de prelevare şi analiză pentru apa potabilă îmbuteliată se face conform tabelului 1B.

Tabelul 1 B


Volumul de apă îmbuteliat zilnic (volum exprimat ca medie anuală), mc

Monitorizarea de control, numărul de probe de prelevat pe an

Monitorizarea de audit, numărul de probe de prelevat pe an

< 10

1

1

> 10

12
1

> 60

1 pentru fiecare 5 mc, ca parte din volumul total

1 pentru fiecare 100 mc, ca parte din volumul total

            

Anexa nr.3

la Normele sanitare privind
calitatea apei
SPECIFICAŢII
pentru analiza parametrilor

    În laboratoarele în care se efectuează analiza probelor de apă pentru monitorizare trebuie să fie asigurat controlul calităţii analitice. Totodată, laboratoarele în cauză vor fi supuse periodic unui control efectuat de o instituţie certificată, preferabil membră a Organizaţiei Europene de Acreditare.
    1. Parametrii pentru care metodele de analiză sînt specificate:
    Bacterii coliforme şi Escherichia coli (E. coli) (ISO 9308-1)
    Enterococi (ISO 7899-2)
    Pseudomonas aeruginosa (EN ISO 12780)
    Numărul de colonii la 22°C (EN ISO 6222)
    Numărul de colonii la 37° C (EN ISO 6222)
    Clostridium perfringens (inclusiv sporii)
    Filtrarea prin membrană, urmată de cubarea anaerobă a membranei pe agar m-PC (Nota 1) la 44 @/- 1° C pentru 21 @/- 3 ore. Se numără coloniile de culoare galbenă care se schimbă în roz sau roşu după expunerea la vaporii de hidroxid de amoniu timp de 20 - 30 de secunde.
    Notă: Compoziţia mediului de agar m-PC este următoarea:
    Mediu de bază
    Triptoză                                                                           30 g
    Extract de drojdie                                                             20 g
    Sucroză                                                                            5 g
    Hidroclorit de L-cisteină                                                   1 g
    MgSO4 x 7H2O                                                              0,1 g
    Roşu de bromcresol                                                          40 mg
    Agar                                                                                 15 g
    Apă                                                                                  1 000 ml
    Se dizolvă ingredientele mediului bazal, se corectează
    pH-ul la 7,6 şi se autoclavează la 121° C timp de 15 minute.
     Se răceşte şi se adaugă:
    D-cicloserină                                                                       400 mg
    Polimixină-B sulfat                                                               25 mg
    ndosil-beta-D-glucozid                                                        60 mg
    0,5% soluţie sterilizată şi
    filtrată de difosfat de fenoftaleină                                           20 ml
    4,5% FeCl3 x 6H2O filtrată şi sterilizată                               2 ml
    Notă. Se admite folosirea altor medii de cultură, omologate pe teritoriul Republicii Moldova, cu caracteristici analogice, admise de Ministerul Sănătăţii.
     2. Parametrii pentru care sînt specificate caracteristicile de performanţă:
   2.1. Metoda de analiză folosită trebuie să asigure măsurarea cel puţin a unei concentraţii egale cu valoarea parametrului (CMA). Pentru parametrii de  mai jos caracteristicile de performanţă specificate sînt: acurateţea, precizia şi limita de detecţie:
Parametru
Acurateţea, % din CMA (Nota 1)
Precizia, % din CMA (Nota 2)
Limita de detecţie, % din CMA (Nota 3)
Note
Acrilamidă

controlul concentraţiei conform specificaţiei de producţie

Aluminiu
10
10
10


Amoniu
10
10
10


Arsen
10
10
10


Benzen

25
25
25


Benz(a)piren
25
25
25


Bor
10
10
10


Bromaţi
10
10
10


Cadmiu
10
10
10


Cloruri
10
10
10


Clorură de vinil

controlul concentraţiei conform specificaţiei de producţie

Conductivitate
10
10
10


Crom
10
10
10


Cianuri totale
10
10
10
Nota 4
Cianuri libere
10
10
10


Cupru
10
10
10


1,2-dicloreten
25
25
10


Epiclorhidrină

controlul concentraţiei conform specificaţiei de producţie

Fluor
10
10
10


Hidrocarburi policiclice aromatice

25
25
25
Nota 5
Mangan
10
10
10


Mercur
10
10
10


Nichel
10
10
10


Nitraţi
10
10
10


Nitriţi
10
10
10


Oxidabilitate
25
25
10
Nota 6
Pesticide
25
25
25
Nota 7
Plumb
10
10
10


Seleniu
10
10
10


Sodiu
10
10
10


Stibiu
25
25
25


Sulfat
10
10
10


Tetracloretan
25
25
10
Nota 8
Tricloretenă
25
25
10
Nota 8
Trihalometani - Total
25
25
10
Nota 5

    Note:
    1. Acurateţea este eroarea sistematică şi este exprimată ca diferenţa dintre valoarea medie a unui număr mare de determinări repetate şi valoarea adevărată (conform definiţiei standardului ISO 5725).
     2. Precizia este eroarea aleatoare şi este exprimată ca deviaţia standard a dispersiei rezultatelor faţă de o valoare medie (conform definiţiei standardului ISO 5725).
     3. Limita de detecţie se consideră a fi:
     a) o valoare de 3 ori mai mare decît deviaţia standard asociată unui număr de determinări, pentru o probă simplă de apă, conţinînd o concentraţie mică a parametrului;
     b) o valoare de 5 ori mai mare decît deviaţia standard a unei probe martor pentru fiecare serie de probe.
     4. Metoda va determina cianurile totale sub toate formele.
     5. Caracteristicile de performanţă se aplică individual pentru substanţele specificate, la 25% din valoarea parametrilor menţionaţi în anexa nr. 1 la prezentele Norme.
     6. Oxidarea se va efectua timp de 10 minute la 100° C în mediu acid, folosind permanganat de potasiu.
    7. Caracteristicile de performanţă se aplică individual pentru fiecare pesticid şi depind de pesticidul respectiv. În prezent, această limită de detecţie nu este realizabilă pentru toate pesticidele, dar trebuie să constituie un obiectiv de realizat.
     8. Caracteristicile de performanţă se aplică individual pentru substanţele specificate, la 50% din valoarea parametrilor menţionaţi la anexa nr.1 la prezentele Norme.
2.2. Pentru concentraţia ionilor de hidrogen, prin  metoda de analiză aplicată trebuie să poată fi măsurată o concentraţie egală cu CMA, cu o acurateţe şi o precizie de 0,2 unităţi de pH.
     3. Parametrii pentru care nu sînt specificate performanţele metodelor de analiză:
     Carbon organic total
     Culoare
     Gust
     Miros
    Turbiditate (Pentru monitorizarea turbidităţii în apa de suprafaţă tratată, prin metoda de analiză aplicată trebuie să se măsoare cel puţin concentraţii egale cu valoarea parametrilor (CMA), cu o acurateţe şi o precizie de 25%).

Anexa nr.3
la Hotărîrea Guvernului nr. 934
din 15 august 2007 
Regulamentul
cu privire la băuturile nealcoolice
I. Generalităţi
    1. Regulamentul cu privire la băuturile nealcoolice (în continuare – Regulament) stabileşte cerinţele faţă de calitatea şi inofensivitatea băuturilor nealcoolice, precum şi cerinţe suplimentare de etichetare şi de plasare pe piaţă a băuturilor nealcoolice.
    2. În sensul prezentului Regulament, următorii termeni se definesc după cum urmează:
    băuturi nealcoolice - băuturi care conţin cel mult 0,5% în volum de alcool (măsurat la temperatura de 200C) şi sînt fabricate din apă potabilă, cu adaos de aditivi alimentari, sucuri, inclusiv concentrate, de fructe şi/sau legume, siropuri de fructe, pomuşoare şi/sau de plante aromatice, arome şi/sau substanţe aromatizate, zaharuri naturale (zahăr, fructoză, glucoză), îndulcitori, miere, fiind îmbuteliate, saturate sau nu cu dioxid de carbon. Băuturile fermentate cu conţinutul în alcool de pînă la 1,2% în volum se consideră băuturi nealcoolice;
     băuturi cu suc de fructe şi/sau de legume - băuturi nealcoolice care conţin cel puţin 4% de suc de fructe şi/sau legume;
    băuturi cu valoare energetică redusă - băuturi nealcoolice care conţin îndulcitori şi a căror valoare energetică a fost redusă cu cel puţin 30% în raport cu băutura originală, fabricată cu adaos de zahăr şi fără adaos de îndulcitori;
     băuturi nealcoolice aromatizate - băuturi nealcoolice, fabricate din apă potabilă, cu adaos de arome şi/sau de substanţe aromatizate, cu sau fără adaosul altor materii prime specificate la definiţia „băuturi nealcoolice”, în general saturate cu dioxid de carbon;
    băuturi praf - amestec a diferite materii prime, specificate la definiţia „băuturi nealcoolice” în formă de praf, granule sau tablete, destinate producerii de băuturi nealcoolice prin reconstituire;
    băuturi răcoritoare - băuturi nealcoolice aromatizate, fabricate din apă potabilă, concentrate pentru băuturi sau materiile prime pentru producerea lor, în general saturate cu dioxid de carbon;
    concentrate pentru producerea de băuturi nealcoolice - produse care conţin cel mult 0,5% în volum de alcool (măsurat la temperatura de 20oC) şi materiile prime specificate la definiţia „băuturi nealcoolice”, destinate producerii băuturilor nealcoolice prin diluţie, conform proporţiei recomandate de producător;
    concentrate pentru băuturi - amestec condensat de diferite materii prime utilizate la fabricarea băuturilor nealcoolice, destinate producerii băuturilor prin diluţie;
    cvas - băutura nealcoolică, cu un conţinut de alcool de pînă la 1,2% în volum, fabricat prin fermentarea alcoolică sau alcoolică şi lactică incompletă a extractelor de cereale, precum şi a extractelor din legume, fructe şi pomuşoare, precum şi a altor materii prime de origine vegetală şi a produselor ce conţin zaharuri naturale, cu sau fără adaosul ulterior al aditivilor gustativi aromatici;
    sirop - concentrate ce conţin mai mult de 50% în masă de zaharuri naturale.
II. Cerinţe privind materia primă de bază
şi materialele auxiliare
    3. Apa folosită pentru fabricarea băuturilor nealcoolice trebuie să corespundă, din punctul de vedere al calităţii şi inofensivităţii, prevederilor actelor normative în vigoare privind apa potabilă.
    4. Alte materii prime ce pot fi folosite la fabricarea băuturilor nealcoolice sînt:
    zahăr, glucoză şi fructoză;
    sucuri de fructe şi/sau legume, inclusiv sucuri concentrate;
    siropuri de fructe, pomuşoare şi/sau plante aromatice recunoscute ca inofensive pentru consumul uman alimentar;
    arome naturale (inclusiv macerate sau uleiuri), identic naturale sau artificiale, substanţe aromatizate;
    miere;
    materie primă cerealieră sau produse de prelucrare a cerealelor;
    drojdii de panificaţie sau cultură pură de levuri;
    dioxid de carbon.
    5. Utilizarea aditivilor alimentari se  efectuează în conformitate cu prevederile Normelor şi regulilor sanitare privind aditivii alimentari, nr.06.10.3.46 din 17 decembrie 2001 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.50-52, art.123, Monitorul Oficial al Republicii Moldova,  2006, nr.5-8, art.12).
    6. Calitatea şi inofensivitatea materiei prime şi ale materialelor auxiliare utilizate la fabricarea băuturilor nealcoolice trebuie să corespundă actelor normative în vigoare.
   7. Indicii de puritate şi de inofensivitate ai aditivilor alimentari trebuie să corespundă cerinţelor prevăzute în actele normative naţionale, iar în lipsa acestora - specificaţiilor Comitetului mixt de experţi al FAO/OMS (Organizaţia pentru Agricultură şi Alimentaţie/Organizaţia Mondială a Sănătăţii) (JECFA) pentru aditivii alimentari.
III. Tratamente permise
    8. Băuturile nealcoolice pot fi fabricate pasteurizate (fără adaos de conservant) şi nepasteurizate (cu sau fără adaos de conservant).
IV. Clasificarea băuturilor nealcoolice şi a concentratelor
pentru producerea lor, cerinţe de calitate şi inofensivitate

    9. Băuturile nealcoolice se clafisică în grupe şi subgrupe şi trebuie să prezinte următoarele semne organoleptice:
Clasificarea
Semne organoleptice
Tipul
Grupa
Subgrupa
Aspect
Gust şi miros

Băuturi nealcoolice

Băuturi nealcoolice aromatizate
Băuturi cu suc de fructe sau legume

De la limpede la tulbure, posibil cu sediment neînsemnat, fără impurităţi străine

Corespunzător ingredientelor utilizate, fără gust şi miros străin



Băuturi răcoritoare



Băuturi fermentate (cvas)

Concentrate pentru producerea băuturilor nealcoolice

Concentrate de fructe sau legume


De la opalescent la tulbure cu sediment, fără impurităţi străine


Concentrate pentru băuturi

Sirop

De la limpede la tulbure, posibil cu sediment neînsemnat, fără impurităţi străine



Băutură praf

Praf, granule sau tablete, fără impurităţi străine


    10. Conţinutul de elemente toxice în băuturile nealcoolice nu va depăşi următoarele limite maxime, mg/dm3:
    Plumb         0,3
    Arsen         0,1
    Cadmiu        0,03
    Mercur        0,005
    11. Băuturile nealcoolice trebuie să corespundă următoarelor cerinţe microbiologice:
Denumirea produselor

Număr germeni mezofil – aerobi şi facultativ - anaerobi, unităţi formatoare colonii (UFC)/cm3 maximal

Bacterii coliforme, nu se admit în (cm3):

Microorganisme patogene, inclusiv salmonela, nu se admit în (cm3):

Drojdii şi mucegaiuri, UFC/cm3 maximal

Note

Băuturi nealcoolice nepasteurizate şi fără adaos de conservant, cu stabilitatea de pînă la 30 de zile

30

333

25

100


Băuturi nealcoolice, inclusiv cu adaos de sucuri, cu stabilitatea de peste 30 de zile:

cu adaos de zaharuri naturale

-


100


100
15*

*UFC/100 cm3, maximal

cu adaos de îndulcitori
100*


100


100


-


*Numărul microorganismelor mezofil aerobe
cu adaos de suc
-
100
100
40*

* Volumul (cm3) în care nu se admit

Concentrate (lichide, paste, praf, granule, tablete) pentru băuturi nealcoolice în ambalaj de desfacere

5·104*
1,0
25
10**

* Cu excepţia concentratelor ce conţin bicarbonat de sodiu

** Volumul (cm3) sau masa (g) în care nu se admite

Siropuri nepasteurizate
-
1,0
25
50*

*UFC/10 cm3, maximal

Siropuri pasteurizate turnate fierbinţi

-
1,0
25
40*

*Volumul (cm3) în care nu se admit

Băuturi fermentate:

Cvasuri filtrate nepasteurizate preambalate în PET


10
25



Cvasuri filtrate pasteurizate
10
10
25
100



    12. Conţinutul de cofeină nu va depăşi 150 mg/dm3 în băuturile nealcoolice care conţin cofeină şi 400 mg/dm3 - în băuturile nealcoolice speciale cu adaos de cofeină.
    13. Conţinutul de chinină în băuturile nealcoolice nu va depăşi 85 mg/dm3.
    14. Parametrii de calitate şi inofensivitate în băuturile nealcoolice, inclusiv determinarea masei şi volumului, se efectuează cu mijloace de măsurare adecvate, legalizate şi verificate metrologic.
V. Etichetarea
    15. Etichetarea băuturilor nealcoolice se efectuează în conformitate cu Normele privind etichetarea produselor alimentare, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.996 din 20 august 2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.198-199, art.1046), Normele sanitare privind etichetarea nutriţională, etichetarea produselor alimentare cu destinaţie dietetică specială, etichetarea produselor alimentare modificate genetic sau obţinute din organisme modificate genetic”, nr.01-04 din 31 mai 2004 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.138-146, art.281), cu următoarele modificări, completări şi precizări:
    denumirea „sirop” poate fi utilizată cu referinţă la concentratele pentru băuturi care conţin mai mult de 50% în masă de zaharuri naturale;
    prin etichetare va fi indicată valoarea energetică, exprimată în kcal/100 cm3;
    referitor la băuturile praf, informaţia va fi indicată pentru produsul preparat pentru consum;
    dacă conţinutul în dioxid de carbon constituie minim 2g/l, pe etichetă se va  specifica că băutura este saturată;
    dacă conţinutul în dioxid constituie mai puţin de 2 g/l, pe etichetă se va specifica că băutura este nesaturată;
     pentru băuturile cu valoare energetică redusă, eticheta va conţine informaţii despre conţinutul zaharurilor naturale şi al îndulcitorilor utilizaţi;
     în cazul în care nu a fost adăugat zahăr, pe etichetă se va face inscripţia „Fără adaos de zahăr”;
    în cazul în care valoarea energetică a fost redusă cu 30% în comparaţie cu băutura originală, fabricată cu adaos de zahăr, pe etichetă se face inscripţia „Cu valoare energetică redusă”;
     în cazul în care băutura nealcoolică conţine îndulcitorul „aspartam”, pe etichetă se va face inscripţia „Conţine sursă de fenilalanină”.
    16. Chinina şi cofeina, utilizate ca substanţe aromatizante la fabricarea băuturilor nealcoolice, vor fi menţionate prin denumire în lista ingredientelor imediat după termenul „aromatizator”.
    17. Băuturile nealcoolice care conţin cofeină din orice sursă, în proporţie de 150 mg/dm3 sau mai mult, vor avea aplicată pe etichetă menţiunea „Conţinut sporit de cofeină”, urmată de conţinutul cofeinei, exprimat în mg/100 cm3, şi înscrisă în acelaşi cîmp de vedere cu denumirea sub care este comercializat produsul.
    18. Etichetarea băuturilor nealcoolice care conţin ingrediente obţinute din organisme modificate genetic, aditivi alimentari modificaţi genetic se va efectua în conformitate cu Normele sanitare privind etichetarea nutriţională, etichetarea produselor alimentare cu destinaţie dietetică specială, etichetarea produselor alimentare modificate genetic sau obţinute din organisme modificate genetic, nr.01-04 din 31 mai 2004.
    19. La etichetarea băuturilor nealcoolice nu se admit declaraţii de sănătate.
    20. Devierile în negativ pentru masă şi volum sînt specificate în anexa la prezentul Regulament.
VI. Depozitarea şi transportarea
    21. Băuturile nealcoolice în ambalaje transparente vor fi depozitate şi transportate astfel, încît să fie protejate de acţiunea razelor solare directe.
    22. Băuturile nealcoolice vor fi depozitate şi comercializate la temperatura cuprinsă între 0 şi 200C, iar cele fermentate – la temperatura între 0 şi 120C.
VII. Controlul asupra respectării prezentului Regulament
     23. Controlul asupra respectării prezentului Regulament se pune în sarcina organelor abilitate.
   24. Pentru nerespectarea prevederilor prezentului Regulament, persoanele vinovate, inclusiv persoanele cu funcţii de răspundere ale organelor de control, poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Anexă
la Regulamentul privind
băuturile nealcoolice
Devierile permise în negativ pentru masă şi volum

Volumul ambalajului de consum (sticle, cutii, pungi etc.)

Discrepanţa

Pînă la 50 g sau 50 ml

9 %

Mai mare de 50 g sau 50 ml pînă la 100 g sau 100 ml

4,5 g sau 4,5 ml

Mai mare de 100 g sau 100 ml pînă la 200 g sau 200 ml

4,5 %

Mai mare de 200 g sau 200 ml pînă la 300 g sau 300 ml

9 g or 9 ml

Mai mare de 300 g sau 300 ml pînă la 500 g sau 500 ml

3 %

Mai mare de 500 g sau 500 ml pînă la 1000 g sau 1000 ml

15 g sau 15 ml

Mai mare de 1,0 kg sau 1,0 litri

1,5 %


Anexa nr.4
la Hotărîrea Guvernului nr. 934
din 15 august 2007
Regulament
cu privire la apele minerale medicinale
I. Generalităţi
    1. Regulamentul cu privire la apele  minerale medicinale  (în continuare - Regulament) este elaborat în baza Legii nr. 1456-XII din 25 mai 1993 cu privire la activitatea farmaceutică şi în corespundere cu Directiva Uniunii Europene 2001/83/EEC privind codul comunitar referitor la produsele medicinale pentru uz uman, ţinînd cont de prevederile  Directivei Uniunii Europene 80/777/EEC privind armonizarea legislaţiei ţărilor-membre în domeniul utilizării şi comercializării apelor minerale naturale.
    2. Scopul Regulamentului
    Prezentul Regulament vizează zăcămintele de ape subterane recunoscute ca ape minerale medicinale şi reglementează procedura de recunoaştere şi aprobare a apelor minerale medicinale, stabileşte cerinţele privind calitatea acestora, avînd drept obiectiv protecţia sănătăţii umane împotriva efectelor oricărui tip de contaminare a apei minerale. Regulamentul se referă la toate apele minerale medicinale, recunoscute ca atare, îmbuteliate pentru comercializare ca produs farmaceutic sau folosite pentru uz intern şi extern în condiţii de staţiune balneară sau centre medicale de recuperare.
    3. Prevederile Regulamentului
    Prezentul Regulament:
    a) implică identificarea şi recunoaşterea oficială a apelor minerale medicinale;
    b) prescriu condiţii de exploatare a sursei de apă minerală medicinală;
    c) stabileşte criteriile microbiologice şi chimice ale apei minerale medicinale;
    d) reglementează comercializarea apelor minerale medicinale îmbuteliate şi stabilesc etichetarea obligatorie a particularităţilor acestora;
    e) reglementează utilizarea zăcămintelor de ape minerale medicinale în condiţii de staţiune balneară;
    f) stabilesc semnele comerciale utilizate pentru ape minerale medicinale îmbuteliate;
    g) conţin cerinţe şi restricţii privind etichetarea şi publicitatea;
    h) prevăd controale periodice ale surselor de apă minerală naturală de către organele abilitate de stat;
    i) argumentează statutul pentru restricţii etc. 
    4. Definiţii
    În sensul prezentului Regulament, următorii termeni se definesc după cum urmează:
    apă minerală medicinală - apă care provine dintr-o sursă naturală – izvor, lac sau foraj, avînd limite concrete geografice şi hidrogeologice, întrunind cel puţin una din următoarele condiţii:
    a) conţinut de săruri minerale dizolvate peste 1g/l;
    b) prezenţa unor elemente chimice cu acţiune farmacologică cunoscută, în proporţii minim necesare;
    c) conţinut de gaze dizolvate cu efecte biologice, în concentraţii stabilite – 1000mg/l CO2, 1mg/l H2S;
    d) temperaturi de peste 20°C, indiferent de conţinutul mineral care le conferă caracteristica de ape termale;
    e) existenţa unei acţiuni terapeutice recunoscute ştiinţific, situaţie ce le conferă acestor ape minerale statut de medicament, fiind interzisă orice modificare sau prelucrare prin adăugare sau extragere de substanţe, cu excepţia dioxidului de carbon;
    ape termale - ape extrase din subteran sau emergente la suprafaţă cu o temperatură mai mare cu 20°C;
    staţiune balneară – instituţie situată în apropierea unei surse de ape termale sau minerale medicinale ce oferă asistenţă medicală şi facilităţi pentru aplicarea tehnicilor hidroterapeutice;
    hidroterapie – diferite tehnici de aplicare a apei ca remediu terapeutic pentru diferite maladii (băi, duşuri, jeturi).
    marcă comercială - denumirea cu care apa minerală medicinală îmbuteliată se comercializează şi indică o oarecare clasificare calitativă, marcă comercială sau o denumire imaginară.
    Apa minerală medicinală se deosebeşte de alte ape prin:
    a) conţinutul specific de substanţe minerale din apă sau prin microbismul său specific, ce pot imprima apei anumite calităţi terapeutice;
    b) obţinerea ei directă din surse naturale emergente sau din sonde forate ce exploatează straturi acvifere subterane. În aceste condiţii, se iau toate măsurile de prevenire a poluării sau influenţei din exterior asupra proprietăţilor chimice şi fizice ale apei minerale naturale;
    c) stabilitatea componenţei compuşilor chimici, fără fluctuaţii naturale semnificative;
    d) colectarea şi extragerea ei în condiţii ce garantează puritatea microbiană şi stabilitatea componenţilor chimici de bază;
    e) îmbutelierea în ambalaje de desfacere nemijlocit lîngă sursă, cu respectarea condiţiilor speciale de igienă;
    f) respectarea componenţei naturale, fără a fi supusă oricărui tip de tratare suplimentară, cu excepţia celor prevăzute de prezentul Regulament.
II. Domeniul de aplicare
    5. Prezentul Regulament se referă numai la apele minerale medicinale,  recunoscute ca atare de autorităţile competente, cu un conţinut specific din punctul de vedere microbiologic şi chimic, bogate în săruri minerale şi care conţin anumite substanţe biologic active în concentraţii terapeutice, hidrogen sulfurat, cu un nivel specific de radioactivitate, temperatură, pH.
    Apele minerale medicinale trebuie să fie recunoscute ca atare de către Ministerul Sănătăţii, conform criteriilor stabilite în anexa nr. 1 la prezenta hotărîre, după efectuarea unor cercetări speciale în domeniul medical care, prin conţinutul său specific, au efect terapeutic asupra organismului uman. Acest efect terapeutic se determină de către instituţiile abilitate ale Ministerului Sănătăţii - Agenţia Medicamentului, în comun cu Centrul Naţional Ştiinţifico - Practic de Medicină Preventivă în baza cercetărilor medicale speciale sau prin analogie cu alte ape medicinale similare ca componenţă şi proprietăţi.
    6. Apele minerale medicinale se clasifică în următoarele categorii:
    1) în funcţie de modul de utilizare:
    a) cură internă pentru băut – crenoterapie (ingestie), aerosoli şi inhalaţii;
    b) administrare parenterală sub formă injectabilă;
    c) cură externă sub formă de băi în căzi individuale, în bazine de balneaţie, în bazine de kinetoterapie, în piscine şi solarii, precum şi sub formă de irigaţii medicinale;
    2) în funcţie de nivelul de mineralizare:
   a) ape minerale cu mineralizări de peste 1g/l substanţe solide dizolvate, divizate în: ape minerale cu mineralizare medie de 1-15 g/l, ape minerale concentrate cu mineralizare de 15-35g/l, ape minerale foarte concentrate cu mineralizare de 35-150 g/l, ape minerale de mare concentraţie cu mineralizare de peste 150 g/l;
    b) ape minerale cu mineralizări sub 1 g/l substanţe solide dizolvate - oligominerale, care au componenţi biologic activi ce le imprimă caracterul specific şi care se divizează în: ape oligominerale sulfuroase, ape oligominerale feruginoase, ape oligominerale carbogazoase şi altele asemenea şi ape oligominerale termale, în funcţie de temperatură;
    3) în funcţie de compoziţia fizico-chimică:
    a) oligometalice – acratice;
    b) alcaline şi alcalino-teroase – bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene;
    c) clorurate-sodice-sărate;
    d) sulfatate (conţin sulfaţi peste 600mg/l);
    e) carbogazoase (conţin CO2 natural dizolvat peste 1000mg/l);
    f) feruginoase (conţin Fe natural peste 10mg/l);
    g) bromurate (conţin Br natural peste 25mg/l);
    h) iodurate (conţin I natural peste 5mg/l);
    i) arsenicale (conţin As natural peste 0,7mg/l);
    j) radioactive (conţin radiu natural peste 2 Bq/l);
    k) borurate (conţin H3BO3 natural peste 35mg/l);
    l) silicate (conţin H2SiO3 natural peste 50mg/l);
    m) sulfuroase (conţin sulfuri naturale peste 1mg/l);
    n) organice (conţin substanţe organice calculate în ioni de carbon peste 5mg/l);
    4) în funcţie de temperatura apei:
    a) ape reci -T < 20°C;
    b) ape hipotermale  -T =20 - 30°C;
    c) ape termale -T= 31-38°C;
    d) ape hipertermale -T>38°C;
    5) în funcţie de valoarea pH-ului:
    a) ape superacide - pH < 3,5;
    b) ape acide - pH =3,5 -5,5;
    c) ape acidulate - pH = 5,5 -6,8;
    d) ape neutre - pH -6,9 -7,l;
    e) ape slab alcaline - pH =7,2 -8,5;
    f) ape alcaline - pH > 8,5.
III. Îmbutelierea şi comercializarea apelor
minerale medicinale îmbuteliate
    7. Îmbutelierea apelor minerale medicinale
    7.1. Îmbutelierea apelor minerale medicinale potabile destinate comercializării pentru consum uman ca remediu terapeutic se efectuează la întreprinderi autorizate în acest scop de către Serviciul sanitaro-epidemiologic de stat şi Agenţia Medicamentului.
    7.2. Autorizaţia de producere a apelor minerale medicinale îmbuteliate este eliberată de Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, după examinarea datelor privind proprietăţile apei, conform anexei nr.1 la prezentul Regulament, în comun cu Agenţia Medicamentului, în modul stabilit pentru autorizarea fabricării medicamentelor.
    7.3. Sub aspectul fabricării şi comercializării, apele minerale medicinale se atribuie la medicamente. Denumirile de ape minerale medicinale se includ în Nomenclatorul de stat al medicamentelor. Certificatul de înregistrare a apelor minerale medicinale îmbuteliate este eliberat de Agenţia Medicamentului.
   7.4. Fabricarea apelor minerale medicinale îmbuteliate se efectuează la întreprinderi autorizate şi licenţiate, conform unei tehnologii speciale de îmbuteliere, cu respectarea normelor specifice în vigoare.
    7.5. Apele minerale medicinale îmbuteliate se utilizează în medicină la recomandarea medicilor sau/şi farmaciştilor şi se comercializează prin intermediul farmaciilor comunitare, iar eliberarea apelor se face fără prescriere medicală (lista OTC).
    7.6. Apele minerale medicinale îmbuteliate necesită a fi păstrate în condiţii adecvate – ferite de lumină, la temperaturi scăzute, iar termenul de păstrare nu trebuie să depăşească 3 luni.
    7.7. Nici o apă minerală medicinală îmbuteliată, provenită din alte ţări, nu poate fi comercializată pe teritoriul Republicii Moldova fără a fi recunoscută ca atare şi certificată de autorităţile naţionale competente, în conformitate cu prevederile prezentului Regulament.
      8. Condiţiile de exploatare a surselor de apă minerală medicinală
    8.1. Sursele de apă minerală medicinală sînt de interes public şi, din aceste considerente, ele trebuie exploatate şi protejate corespunzător.
    8.2. În baza rezultatelor prospecţiunilor hidrogeologice efectuate de către Agenţia de Stat pentru Geologie (AGeoM), se elaborează schema tehnologică de exploatare a zăcămîntului de ape minerale medicinale, care se supune expertizei igienice şi ecologice de stat, în modul stabilit de legislaţia în vigoare.
    8.3. Exploatarea sursei de apă minerală naturală se autorizează de către Serviciul sanitaro-epidemiologic de stat, dacă s-a constatat că apa corespunde criteriilor stabilite de prezentul Regulament.
   8.4. Recepţia şi darea în exploatare a staţiunilor balneoclimaterice, întreprinderilor de exploatarea zăcămintelor şi surselor de ape minerale medicinale izolate se efectuează cu acordul organelor supravegherii sanitaro-epidemiologice de stat şi serviciilor geologic şi ecologic de stat, cu perfectarea documentaţiei oficiale, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    8.5. Pentru a preveni epuizarea rezervelor, agenţii economici efectuează exploatarea zăcămintelor şi surselor de ape minerale în conformitate cu schemele tehnologice de exploatare a zăcămintelor, elaborate în baza resurselor existente, prevederilor autorizaţiei de folosinţă specială a apei, instalaţiilor de captare ce corespund proiectului, cu observări sistematice asupra debitului, nivelului, compoziţiei chimice şi proprietăţilor fizice ale apelor minerale.
    8.6. Pentru păstrarea proprietăţilor naturale ale apei minerale medicinale şi pentru prevenirea poluării şi demineralizării ei, sursele trebuie să fie captate. Captarea se bazează pe datele obţinute în urma lucrărilor hidrogeologice.
    Metodele de captare şi tipul instalaţiilor de captare se stabilesc în proiectele (schemele) de exploatare, pornind de la particularităţile fiecărui zăcămînt de ape minerale medicinale.
    Captarea trebuie:
    a) să asigure preluarea totală a apei minerale la adîncimea ce corespunde compoziţiei, debitului şi temperaturii optime;
    b) să protejeze apa minerală împotriva pătrunderii apelor freatice, de suprafaţă, deseori poluate, şi de influenţa nefavorabilă a altor factori naturali, precum şi împotriva amestecului cu ape dulci;
    c) să prevină pierderile de apă minerală şi gaze;
    d) să asigure efectuarea observărilor de regim necesare.
    8.7. Pentru fiecare sursă se construieşte un pavilion de asupra instalaţiei de captare, pentru a proteja partea superioară a instalaţiei de acţiunea factorilor atmosferici şi a nu permite accesul persoanelor străine la gura sursei.
    8.8. Pentru a proteja apa minerală de degradare şi a păstra toate proprietăţile ei (temperatura, radioactivitatea, conţinutul de gaze dizolvate etc.), tubajul sondei, echipamentul  pompelor, conductele pentru debitarea apei din surse la locurile de consum, colectoarele de apă pentru acumularea apei minerale şi cuvele pentru încălzirea apei se execută din materiale rezistente la coroziune, fiind autorizate spre utilizare de către Ministerul Sănătăţii.
    8.9. Utilajul pentru exploatarea apei trebuie construit în aşa mod încît să fie exclusă  orice posibilitate de impurificare şi păstrate proprietăţile apei pe care aceasta le posedă în sursă:
    a) sursa trebuie protejată de riscul impurificării;
    b) utilajul pentru dobîndirea apei, ţevile şi rezervoarele trebuie construite în aşa mod încît să reducă minimum schimbările chimice, fizico-chimice sau microbiologice ale apei;
    c) ambalajul trebuie prelucrat sau confecţionat în aşa fel încît să micşoreze la minimum influenţa asupra caracteristicilor microbiologice şi chimice ale apei;
    d) utilajul de spălat vesela şi de îmbuteliere şi toate celelalte aspecte ale exploatării trebuie să corespundă cerinţelor igienice;
    e) conform pct.8.3. din prezentul Regulament, apa minerală naturală poate fi transportată numai în recipientele destinate consumatorului final.
    8.10. Dacă, în timpul exploatării sursei, se stabileşte că apa minerală naturală din sursă este poluată şi nu corespunde criteriilor microbiologice stabilite de prezentul     Regulament, agentul economic responsabil de exploatarea sursei trebuie să sisteze orice operaţii legate de extragerea apei, în special procesul de îmbuteliere, pînă cînd poluarea şi condiţiile ce au condus la poluare nu vor fi înlăturate, iar apa va corespunde cerinţelor stabilite.
    8.11. Autorităţile abilitate controlează periodic corespunderea calităţii apei din sursă cerinţelor stabilite de prezentul Regulament. Pentru fiecare izvor trebuie să fie afişată denumirea acestuia şi compoziţia chimică a apei minerale captate.
    8.12. Tipurile de control al calităţii apei din sursele de apă minerală medicinală sînt identice celor de apă minerală naturală, fiind reglementate de Normele sanitare privind utilizarea şi comercializarea apelor minerale naturale.
   8.13. Exploatarea zăcămintelor şi observaţiile asupra regimului apelor minerale medicinale se efectuează de către serviciile hidrogeologice ale staţiunilor balneoclimaterice, conform Hotărîrii Guvernului nr. 632 din 18 mai 2002 „Cu privire la studierea, utilizarea şi protecţia apelor minerale”.
    9. Criterii de calitate a apei minerale medicinale
    A. Criterii microbiologice
   9.1. Numărul total de colonii revitalizabile dintr-o apă minerală naturală la sursă trebuie să corespundă populaţiei microbiene normale din apă şi să facă dovada existenţei unei protecţii eficiente a sursei împotriva tuturor tipurilor de contaminare. Numărul total de colonii va fi determinat conform prevederilor subpunctului 3) al pct.2 din anexa nr. 1 la prezentul Regulament.
    9.2. După îmbuteliere numărul total de germeni nu poate depăşi 100/ml, la o temperatură cuprinsă între 200C - 220C, în 72 de ore, pe agar-agar sau pe un amestec agar-gelatină, şi 20/ml la o temperatură de 370C, în 24 de ore, pe agar-agar. Numărul total de germeni va fi măsurat într-un interval de 12 ore de la îmbuteliere, apa fiind păstrată pe această durată la temperatura de 40C @/- 10C.
   9.3. La sursă, în mod normal, aceste valori nu trebuie să depăşească 20 germeni/ml, la o temperatură cuprinsă între 200C - 220C, în 72 de ore, şi, respectiv, 5 germeni/ml, la o temperatură de 370C, în 24 de ore, cu menţiunea că acestea trebuie considerate valori de referinţă şi nu concentraţii maxime permise.
    9.4. La sursă şi în timpul comercializării o apă minerală medicinală nu trebuie să conţină:
    a) paraziţi şi microorganisme patogene;
    b) Escherichia coli şi alte bacterii coliforme şi streptococi fecali în 250 ml de eşantion examinat;
    c) bacterii anaerobe sulfitoreducatoare cu înmulţire prin spori în 50 ml de eşantion examinat;
    d) Pseudomonas aeruginosa în 250 ml de eşantion examinat.
    9.5. Numărul total de bacterii dezvoltate într-o apă minerală medicinală poate fi doar cel care rezultă din creşterea normală a conţinutului de bacterii pe care l-a avut la sursă.
    B. Parametrii chimici ai apelor minerale medicinale se cercetează conform listei specificate în anexa nr.2 la prezentele Norme, iar normele admisibile se stabilesc în conformitate cu pct.5 al anexei nr.1 la prezentul Regulament.
    9.6. Se interzice exploatarea sau îmbutelierea apei minerale medicinale, care conţine careva din substanţele menţionate în anexa nr.1 la prezentul Regulament în valori ce depăşesc concentraţiile admisibile corespunzătoare fiecărui component sau conţin un oarecare alt component în concentraţii ce fac această apă necorespunzătoare.
    9.7. În apele minerale naturale sub limita de detecţie a metodei trebuie să se conţină următoarele impurităţi: detergenţi anionactivi, pesticide şi clor-bifenili, ulei mineral, hidrocarburi policiclice aromatice.
    10. Controlul calităţii apelor minerale medicinale
   10.1. Responsabil de controlul calităţii apelor minerale medicinale este staţiunea balneară care exploatează zăcămîntul sau producătorul apelor minerale medicinale îmbuteliate. Controlul se efectuează conform prevederilor anexei nr.2 la prezenta hotărîre, în baza programului inclus stabilit în normele tehnice ale producătorului, coordonate cu Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă.
   10.2. Controlul de stat al calităţii apelor minerale medicinale este exercitat de Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, în conformitate cu Documentaţia Analitico–Normativă, aprobată la etapa înregistrării lor în Republica Moldova.
    10.3. Cheltuielile ce ţin de efectuarea analizelor de laborator ale calităţii apelor minerale medicinale sînt suportate de către agenţii economici ce exploatează zăcămintele, importă, produc sau distribuie ape minerale medicinale.
    10.4. Prelevarea probelor medii de ape minerale medicinale pentru control se efectuează de către reprezentantul Serviciului sanitaro-epidemiologic de stat în prezenţa specialistului responsabil de calitate în unitatea producătoare/importatoare.
    10.5. Producătorii autohtoni, în termen de pînă la 5 zile de la producere, prezintă Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă cererea pentru efectuarea prelevării de probe şi controlul de stat al calităţii.
    10.6. Agenţii economici importatori, în termen de pînă la 5 zile după importare, depun în adresa Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă cerere pentru prelevarea de probe şi efectuarea controlului de stat al calităţii, copia autorizaţiei de import, inclusiv specificaţia (anexa) la contract, legalizată cu ştampila umedă a Agenţiei Medicamentului (la efectuarea primei partide de import) şi copia invoice-lui perfectat vamal în două exemplare. La importarea partidelor ulterioare de ape minerale medicinale, conform aceloraşi autorizaţii de import şi specificaţii (anexe), se prezintă numai copia invoice-lui (în două exemplare), indicîndu-se în cerere numărul autorizaţiei de import.
    În cadrul întreprinderilor importatoare se efectuează, în mod obligatoriu, controlul de recepţie al apei, în conformitate cu reglementările în vigoare, cu sortarea preventivă, conform denumirilor, divizărilor şi seriilor.
    10.7. Reprezentantul Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă se deplasează la întreprinderea solicitantă în decurs de pînă la 5 zile de la înregistrarea cererii şi efectuează controlul într-un termen de pînă la 30 zile lucrătoare de la înregistrarea mostrelor.
    10.8. Pentru seriile de ape minerale medicinale autohtone şi de import, a căror calitate corespunde prevederilor prezentului Regulament, se eliberează un certificat igienic în forma aprobată de actele normative în vigoare. Documentul ce atestă calitatea unui lot fabricat/importat de o întreprindere se referă numai la lotul unic fabricat/importat pentru care s-au prelevat probe medii de mostre.
    10.9. Pentru seriile de ape minerale medicinale, a căror calitate nu corespunde prevederilor prezentului Regulament, se eliberează numai buletinul de analiză. Aceste serii sînt interzise pentru distribuire şi comercializare pe teritoriul Republicii Moldova. În acest caz, unitatea care a produs/importat lotul apei prezintă producătorului/furnizorului reclamaţie, în modul stabilit. Seriile rebutate urmează a fi restituite producătorului/furnizorului pentru a fi puse în carantină sau nimicite, în conformitate cu legislaţia în vigoare, pe parcursul a cel mult 2 luni de la data emiterii buletinului de analiză. Întreprinderea autohtonă producătoare de ape minerale curative aplică aceeaşi procedură ca şi în cazul apelor de import. Apele minerale medicinale îmbuteliate falsificate vor fi supuse obligator nimicirii, în modul stabilit.
     11. Import, export şi reexport de ape minerale medicinale
     11.1. Importul de ape minerale medicinale se efectuează în baza autorizaţiei de import, eliberate de Agenţia Medicamentului, în modul stabilit de Ministerul Sănătăţii.
    11.2. Pentru import sînt admise numai apele minerale medicinale autorizate în Republica Moldova. Exportul şi reexportul apelor minerale medicinale se efectuează în conformitate cu legislaţia în vigoare.
IV.   Etichetarea şi publicitatea
    12. Etichetarea
    12.1. Pe eticheta apelor minerale medicinale îmbuteliate se indică:
     a) denumirea locului unde se exploatează sursa şi denumirea sursei, fîntînii arteziene; denumirea întreprinderii producătoare şi adresa acesteia;
    b) componenţa apelor conform analizelor oficiale existente (indicîndu-se numărul procesului-verbal de încercări şi instituţia respectivă, informaţia despre conţinutul analitic al apei, inclusiv compuşii ce caracterizează componenţa ei);
     c) marca comercială a apei;
     d) termenul de valabilitate şi precauţii speciale de păstrare;
     e) în cazul utilizării ambalajelor PET, se face menţiunea „Ambalaj de unică folosinţă”;
     f) numărul autorizaţiei ce permite plasarea pe piaţă a apei minerale medicinale;
     g) metoda de administrare;
     h) toate indicaţiile trebuie să fie vizibile, clare, descifrabile şi persistente.
    12.2. Nu se admite comercializarea apei minerale care nu este  etichetată în corespundere cu prezentul Regulament.
    13. Informaţia şi publicitatea
    13.1. Informaţia şi publicitatea se permite numai pentru apele minerale medicinale înregistrate în Republica Moldova.
    13.2. Informaţia pentru apele minerale medicinale trebuie să întrunească  următoarele cerinţe:
     a) să fie veridică, obiectivă şi bazată pe documente oficiale;
     b) să nu stimuleze populaţia la folosirea excesivă a apelor minerale medicinale;
     c) să nu producă o impresie exagerată despre compoziţia şi originea apelor minerale medicinale sau despre proprietăţile lor medicale;
     d) să nu sugereze consumatorului că administrarea apei minerale medicinale va ameliora starea sănătăţii, iar renunţarea se va solda cu agravarea ei;
     e) în realizarea spoturilor publicitare ale apelor minerale medicinale să nu se admită încurajarea consumului excesiv al acestor ape;
     f) în materialele publicitare să fie indicat numărul de înregistrare în Republica Moldova.
   13.3. Agenţii economici prezintă materialele publicitare în adresa Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă pentru avizare, unde se organizează recepţia, expertiza materialelor publicitare, cu eliberarea avizului. Modificările şi completările conţinutului materialului publicitar se avizează în acelaşi mod. Materialul publicitar avizat este valabil pe o perioadă de 6 luni.
     14. Restricţii de etichetare şi publicitate
    14.1. Nici o descriere, atribuire a numelui personal, marcă comercială, emblemă, ilustraţie sau alt semn, simbolic sau nu, nu trebuie aplicate pe etichetă sau în publicitatea apei minerale medicinale, dacă ele atribuie apei caracteristici pe care ea nu le posedă.
    14.2. Nici o indicaţie, ce atribuie particularităţi profilactice sau terapeutice pentru sănătatea omului, nu poate fi aplicată pe etichetă sau în publicitatea apei minerale medicinale, dacă aceasta nu este demonstrată de examenele medicale conform anexei nr.1 la prezentul Regulament.
V. Punerea în aplicare a Regulamentului
     15. Implementarea
     15.1. Implementarea  prezentului Regulament se pune în sarcina organelor de stat abilitate în domeniul vizat.
    15.2. În cazul depistării încălcărilor prevederilor prezentului Regulament, organele de stat abilitate din domeniul supravegherii sanitaro-epidemiologice şi farmaceutice  aplică măsuri administrative, conform Codului cu privire la contravenţiile administrative.
    16. Termene de aplicare
    16.1. Anexele nr.1-2 sînt parte componentă a prezentului Regulament.
    16.2. Prezentul  Regulament intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.
    16.3. La data intrării în vigoare a prezentului Regulament, se abrogă orice alte dispoziţii care contravine acestuia.
    16.4. Agenţii economici, producători sau utilizatori de ape minerale medicinale, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului Regulament, se vor conforma prevederilor acestuia.

Anexa  nr.1
la Regulamentul cu privire la
apele minerale medicinale
Cerinţe de aplicare a apelor minerale medicinale
    1. Cerinţele privind prospecţiunile geologice - cercetarea geologică şi hidrogeologică pentru punerea în evidenţă a apelor minerale medicinale - se materializează printr-un raport geologic detaliat asupra condiţiilor hidrogeologice de dezvoltare a zăcămîntului, care se întocmeşte conform  criteriilor similare pentru apele minerale naturale, stabilite în Normele sanitare cu privire la apele minerale naturale.
    2. Cerinţele privind studiile fizice, chimice şi fizico-chimice sînt următoarele:
    1) debitul sursei;
    2) temperatura apei la sursă şi temperatura mediului ambiant;
    3) relaţia dintre natura rocilor, pe de o parte, şi natura şi tipul mineralelor din apă, pe de altă parte;
    4) reziduul sec la temperatura de 1800C şi 2600C;
    5) conductivitatea electrică sau rezistivitatea, cu specificarea temperaturii în momentul măsurării;
    6) concentraţia ionilor de hidrogen (pH);
    7) conţinutul de cationi şi anioni;
    8) conţinutul de substanţe nedisociate;
    9) conţinutul de elemente-urmă;
    10) radioactivitatea apei la sursă;
    11) determinarea, după caz, a izotopilor din apă, oxigen (O16-O18) şi hidrogen (proton, deuteriu, tritiu);
    12) toxicitatea unor elemente constituente ale apei, ţinînd cont de limitele stabilite pentru fiecare.
    3. Cerinţele privind analizele microbiologice la sursă sînt următoarele:
    1) demonstrarea absenţei paraziţilor şi a microorganismelor patogene;
    2) determinarea numărului de germeni ce indică natura impurificării cu fecale:
    a) absenţa Escherichia coli şi a altor coliformi, la o temperatură de 370C şi 440C, în 250 ml probă;
    b) absenţa streptococilor fecali în 250 ml probă;
    c) absenţa bacteriilor anaerobe sulfitoreductoare cu înmulţire prin spori în 50 ml probă;
    d) Pseudomonas aeruginosa absent în 250 ml probă;
    3) determinarea conţinutului total în microorganisme formatoare de colonii la 1 ml apă:
    a) la o temperatură cuprinsă între 200C şi 220C, în 72 de ore, pe agar-agar sau pe un amestec agar-gelatină;
    b) la o temperatură de 370C, în 24 de ore, pe agar-agar.
    4. Cerinţe privind examenele clinice şi farmacologice
    În cadrul examenelor efectuate în conformitate cu metodele recunoscute ştiinţific trebuie să fie luate în considerare caracteristicile proprii apei minerale medicinale şi la efectele produse asupra organismului uman, cum sînt: diureza, funcţionarea gastrică sau intestinală, compensarea cerinţelor faţă de substanţele minerale, funcţionarea metabolismului şi a glandelor cu secreţie internă, funcţionarea aparatului locomotor şi a sistemului nervos periferic.
    5. Parametrii chimici
    Apa minerală medicinală nu trebuie să conţină nici unul din elementele specificate mai jos în concentraţii ce depăşesc valorile admise, conform  următorului tabel:

Denumirea elementelor

Exprimarea rezultatelor

Valorile admise

1
2
3
Arsen

As, mg/l

2

Bariu

Ba, mg/l

0,7
Cadmiu

Cd, μg/l

3

Carbon organic total

C, mg/l

15
Cianuri

CN, μg/l

70
Crom

Cr, μg/l

50
Cupru

Cu, mg/l

1

Mangan

Mn, mg/l

0,5
Mercur

Hg, μg/l

1
Nichel

Ni, μg/l

20
Nitrat

NO3, mg/l

50

Nitrit

NO2, mg/l

0,5
Stibiu

Sb, μg/l

5
Stronţiu

Sr, mg/l

25
Seleniu

Se, μg/l

50
Plumb

Pb, μg/l

10
Fenoli
μg/l
1
Fluor

F, mg/l

10
Radiu

Ra, Bq/l

18,5

Pesticide, sumar

μg/l
0,5
 
    6. Stabilitate
    Conţinutul, temperatura şi alte caracteristici esenţiale ale apei minerale medicinale trebuie să rămînă stabile în limitele fluctuaţiei naturale.
    7. Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă  şi Agenţia Medicamentului, după eliberarea avizului de recunoaştere a apei minerale medicinale, publică informaţia respectivă şi argumentele în baza cărora ea a fost aprobată în buletinele oficiale sau pe pagina web a instituţiilor, cu includerea denumirii apei respective în Nomenclatorul de stat al medicamentelor şi Registrul apelor minerale medicinale.

Anexa nr. 2
la Regulamentul cu privire
la apele minerale medicinale

Caracteristica chimică a apelor minerale medicinale
    1. Procesul-verbal de încercări trebuie să conţină referinţe privind conţinutul chimic la următoarele grupe de parametri:

a) anioni şi cationi

Cationi

Modul de

exprimare
Anioni

Modul de

exprimare
Aluminiu

Al mg/l

Boraţi

BO3 mg/l

Amoniu

NH4 mg/l

Carbonaţi

CO3 mg/l

Calciu

Ca mg/l

Cloruri

Cl mg/l

Magneziu

Mg mg/l

Fluoruri

F mg/l

Potasiu

K mg/l

Ioni de

hidrogencarbonat

HCO3 mg/l

Sodiu

Na mg/l

Nitraţi

NO3 mg/l



Nitriţi

NO2 mg/l



Fosfaţi

P2O5 mg/l



Siliciu

SiO2 mg/l



Sulfaţi

SO4 mg/l



Sulfiţi
S-2


    b) compuşii neionizanţi


Compuşi neionizanţi

Modul de exprimare

Carbonul organic

C mg/l

Bioxidul de carbon liber

CO2 mg/l

Oxizi de siliciu

SiO2 mg/l


  1. alte elemente


Elementul

Modul de

exprimare
Elementul

Modul de

exprimare
Bariu

Ba mg/l

Litiu

Li mg/l

Bromuri (suma)

Br mg/l

Mangan

Mn mg/l

Cobalt

Co mg/l

Molibden

Mo mg/l

Cupru

Cu mg/l

Stronţiu

Sr mg/l

Iod (sumar)

I mg/l

Zinc

Zn mg/l

Fier

Fe mg/l





    2. Dacă raportul geologic, conform pct.1 din anexa nr.1 la prezentul Regulament, determină în apă vreun cation, anion, compus neionizant sau urme de elemente altele decît cele indicate în prezenta anexă, concentraţia lor trebuie să fie detaliat determinată şi descrisă.

Anexa nr.5
la Hotărîrea Guvernului nr. 934
din 15 august 2007
REGULAMENT
cu privire la modul de marcare cu  „Marca comercială de stat”
a apelor minerale naturale îmbuteliate, potabile şi băuturilor nealcoolice
I. NOŢIUNI GENERALE
    1. Prezentul Regulament stabileşte procedura de comercializare a “Mărcilor comerciale de stat” şi marcarea cu ele a apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate (în continuare – ape îmbuteliate şi băuturi nealcoolice).
    2. Mărcile se eliberează agenţilor economici contra plată şi se aplică pentru ape îmbuteliate naturale minerale, potabile şi băuturi nealcoolice  fabricate în Republica Moldova sau importate în ţară.
    3. Respectarea modului de procurare a “Mărcilor comerciale de stat”, descrise în prezentul Regulament, şi marcarea cu ele a apelor şi băuturilor, originare din Republica Moldova, precum şi a apelor şi băuturilor importate, constituie o condiţie obligatorie pentru comercializarea acestora pe teritoriul republicii.
    4. “Mărcile comerciale de stat” procurate nu se vînd, nu se transmit altor persoane şi nu se înstrăinează în alt mod, cu excepţia restituirii lor Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.
II. MODUL DE COMERCIALIZARE A “MĂRCILOR COMERCIALE
DE STAT”  ŞI RESPONSABILITATEA PENTRU MARCARE

    5. Comercializarea “Mărcilor comerciale de stat” agenţilor economici producători se face nemijlocit de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în baza cererilor agenţilor economici.
    6. Comercializarea “Mărcilor comerciale de stat” importatorilor şi agenţilor economici, care procură ape îmbuteliate şi băuturi nealcoolice de la agenţii economici rezidenţi ce nu au relaţii cu sistemul bugetar al republicii, se efectuează prin intermediul subdiviziunilor Serviciului Vamal, în baza comenzilor (cererilor), conform modelului specificat în anexa nr.1 la prezentul Regulament.
    7. Comercializarea “Mărcilor comerciale de stat” pentru marcarea apelor îmbuteliate şi băuturilor nealcoolice confiscate, fără stăpîn se efectuează în modul stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.
    8. La data depunerii comenzii (cererii), agentul economic producător este obligat să achite Inspectoratului Fiscal Principal de Stat valoarea mărcilor solicitate. În dispoziţia de plată, în rubrica “destinaţia plăţii”, se indică  “pentru achitarea valorii mărcilor”.
    9. “Mărcile comerciale de stat”, necesare pentru comercializarea apelor îmbuteliate şi băuturilor nealcoolice, sechestrate pentru asigurarea acţiunii civile, pentru o eventuală confiscare a lor, se eliberează de către organul teritorial al Serviciului  Fiscal de Stat, la solicitarea organului împuternicit să comercializeze producţia. Costul  mărcilor comerciale de stat se achită din contul mijloacelor obţinute de la comercializarea producţiei marcate, cu transferarea sumelor la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.
     10. La data depunerii comenzii (cererii), agentul economic importator şi/sau agentul economic care procură ape minerale şi băuturi nealcoolice îmbuteliate de la agenţi economici rezidenţi, ce nu au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al republicii, este obligat să achite la subdiviziunile Serviciului Vamal valoarea mărcilor solicitate, îndeplinind o dispoziţie de plată, cu înscrierea în rubrica “destinaţia plăţii” –  “pentru achitarea valorii mărcilor”.
  11. Responsabilitatea pentru marcarea apelor îmbuteliate şi băuturilor nealcoolice în scopul comercializării revine agenţilor economici, producători autohtoni, importatorilor, precum şi agenţilor economici care procură (primesc) producţia pasibilă marcării de la agenţii economici ai Republicii Moldova ce nu au  relaţii fiscale cu sistemul bugetar în procesul fabricării.
    12. Numărul necesar de “Mărci comerciale de stat” se determină reieşind din volumele şi unităţile de măsură ale mărfurilor pentru care se procură aceste mărci. În acest scop, cumpărătorul prezintă Inspectoratului Fiscal Principal de Stat sau Serviciului Vamal următoarele documente:
    a) comanda (cererea) de procurare a mărcilor, în care se indică volumul de mărfuri (producţie) supuse marcării, pentru marcarea cărora se procură mărcile comerciale de stat;
    b) contractul încheiat între importator şi producătorul extern, în original şi în copie (în cazul importului apelor şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate). Originalul contractului se confruntă de către persoana responsabilă de eliberarea “Mărcii comerciale de stat” cu copia originalului prezentată şi se restituie cumpărătorului “Mărcilor comerciale de stat”;
    c) contractul (în original şi în copie) încheiat direct între agentul economic care procură (primeşte) apele şi băuturile nealcoolice îmbuteliate de la agenţii economici din republică ce nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar. Originalul se confruntă  de către persoana responsabilă de eliberarea “Mărcii comerciale de stat” cu copia originalului prezentată şi se restituie cumpărătorului “Mărcilor comerciale de stat”;
    d) documentele de plată (în original) ce confirmă achitarea plăţii pentru procurarea “Mărcilor comerciale de stat” pentru apele şi băuturile nealcoolice îmbuteliate, precum şi extrasul de cont de la bancă la ziua efectuării achitării;
    e) buletinul  de identitate şi procura (în caz de necesitate) pentru primirea mărcilor;
    f) licenţa corespunzătoare în original şi în copie. Originalul se confruntă  de către persoana responsabilă de eliberarea “Mărcii comerciale de stat” cu copia originalului prezentată şi se restituie cumpărătorului “Mărcilor comerciale de stat”.
    13. Agentul economic producător este obligat să prezinte documentele specificate la literele a), d), e), f); importatorul - documentele specificate la literele a), b), d), e); iar agenţii economici care procură (primesc) producţia de la agenţii economici ai Republicii Moldova ce nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar - documentele indicate la literele a), c), d), e) ale punctului 12 din prezentul Regulament.
    14. Copiile documentelor menţionate la punctul 12 din prezentul Regulament se păstrează la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat sau la subdiviziunile Serviciului Vamal, în dosarul personal,  întocmit  special pentru agentul economic cumpărător al “Mărcilor comerciale de stat”.
   15. Persoana cu funcţii de răspundere a organului vamal sau a Inspectoratului Fiscal  Principal de Stat verifică încasarea mijloacelor şi controlează documentele prezentate.
    16. Cumpărătorului “Mărcilor comerciale de stat” i se eliberează factura de expediţie.
    17. Exemplarele facturii de expediţie se repatizează în felul următor:
   a) primul exemplar, împreună cu procura şi cu cererea, se anexează la documentele de plată prezentate şi se păstrează în dosarul personal, întocmit special pentru cumpărătorul “Mărcii comerciale de stat”;
     b) al doilea exemplar se eliberează cumpărătorului “Mărcilor comerciale de stat”.
    18. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi Serviciul Vamal ţin evidenţa „Mărcilor comerciale de stat” primite şi eliberate solicitanţilor.
    19. “Mărcile comerciale de stat” se tipăresc la comanda Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, care asigură integritatea şi eliberarea lor ulterioară Serviciului Vamal (care le eliberează subdiviziunilor sale), precum şi comercializarea lor agenţilor economici, conform comenzilor.
    20. Comenzile de eliberare a “Mărcilor comerciale de stat” le primeşte Serviciul Vamal, care le expediază Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, unde se păstrează în modul stabilit pentru păstrarea documentelor de strictă evidenţă.
    III. MODUL DE PERFECTARE A DOCUMENTELOR VAMALE
 LA EXPEDIEREA “MĂRCILOR COMERCIALE DE STAT”
 PRODUCĂTORULUI STRĂIN

   21. Expedierea “Mărcilor comerciale de stat” producătorului străin se efectuează conform legislaţiei vamale.
IV. MODUL DE MARCARE A MĂRFURILOR
CU “MĂRCI COMERCIALE DE STAT”
    22. Marcarea cu “Mărci comerciale de stat” se efectuează în procesul fabricării apelor îmbuteliate şi băuturilor nealcoolice.
    23. Producătorul  autohton  sau  importatorul  este obligat să aplice mărcile pe ambalajul produsului,  pe locurile speciale, conform anexei nr. 2 la prezentul Regulament.
    24. Perfectarea  importului  în  Moldova  a apelor îmbuteliate şi a băuturilor nealcoolice supuse marcării, precum şi producerea apelor îmbuteliate şi băuturile nealcoolice, este permisă, de organele vamale, numai în cazul în care acestea au fost marcate cu “Marca comercială de stat”  în procesul fabricării.
V. RESTITUIREA “MĂRCILOR COMERCIALE DE STAT”
NEFOLOSITE  SAU DETERIORATE

    25. Restituirea “Mărcilor comerciale de stat”  nefolosite sau deteriorate se efectuează în caz de neutilizare sau deteriorare a mărcilor în procesul de producţie.
    26. Toate “Mărcile comerciale de stat” deteriorate vor fi lipite la  sfîrşitul  fiecărei zile pe un formular special pentru mărcile restituite, conform modelului specificat în anexa nr.3 la prezentul Regulament.
    27. “Mărcile comerciale de stat” deteriorate  sau  destinate  restituirii  se depun de către fiecare agent economic, la expirarea semestrului, pînă la data de 15 a lunii următoare, la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat în vederea distrugerii.
    28. După verificarea documentelor prezentate, precum şi a numerelor şi seriilor “Mărcilor comerciale de stat” ce se restituie, prin comparare cu cele indicate în documentele agentului economic, persoana cu  funcţii  de  răspundere a Inspectoratului Fiscal Principal de  Stat face pe  cererea  subiectului  activităţii  de întreprinzător următoarea remarcă: “timbrele sînt restituite”,  indicînd  numerele  şi  seriile timbrelor.
    29.  Distrugerea “Mărcilor comerciale de stat” deteriorate se  efectuează de către o comisie, în componenţa căreia intră reprezentanţi ai Inspectoratului Fiscal Principal de Stat şi ai Serviciului  Vamal.
    Actul de distrugere a mărcilor deteriorate se întocmeşte în două exemplare  şi,  după distrugerea mărcilor, se semnează de către toţi membrii comisiei.
    30. Restituirea sumelor, achitate anterior la procurarea “Mărcilor comerciale de stat” care ulterior au fost restituite, nu se efectuează.
VI. FORMAREA BAZEI DE DATE PRIVIND CALITATEA APELOR
ÎMBUTELIATE ŞI BĂUTURILOR NEALCOOLICE ÎN CIRCULAŢIE PE
TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA ŞI SCHIMBUL DE
INFORMAŢIE ÎNTRE INSTITUŢII

    31. Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă asigură formarea bazei de date privind calitatea apelor îmbuteliate şi băuturilor nealcoolice ce circulă pe teritoriul Republicii Moldova.
   32. Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă prezintă săptămînal Inspectoratului Fiscal Principal de Stat lista agenţilor economici care dispun de licenţele corespunzătoare, de forma stabilită de părţi.
   33.Inspectoratul Fiscal Principal de Stat prezintă saptămînal Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă datele privind distribuirea „Mărcilor  comerciale de stat”.
VII. CONTROLUL ASUPRA PROCURĂRII ŞI FOLOSIRII
 “MĂRCILOR COMERCIALE DE STAT”

    34. Controlul asupra marcării cu “Mărci comerciale de stat” a  producţiei prevăzute de prezentul Regulament îl exercită organele abilitate.
    35. Pentru nerespectarea prevederilor prezentului Regulament persoanele vinovate poartă răspundere, în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.

Anexa nr. 1

la Regulamentul cu privire la modul

de marcare cu “Marca comercială de stat"

a apelor minerale naturale, potabile şi

băuturilor nealcoolice îmbuteliate


_______________________________________________________

(denumirea organului căruia îi este adresată cererea de primire a “Mărcilor comerciale de stat”)


NOTĂ DE COMANDĂ (CERERE)


    Întreprinderea___________________________________________________

    ____________________________________________________________

                                                                          (denumirea, codul fiscal şi adresa juridică)


    solicită eliberarea “Mărcii comerciale de stat”, după cum urmează:


Denumirea mărfii supuse marcării

Unitatea de măsură a mărfii (producţiei)

Numărul necesar de mărci (bucăţi)

Valoarea unei mărci

Valoarea totală a mărcilor

Suma totală supusă transferului

(lei)
1
2
3
4
5
6


    Am luat cunoştinţă de prevederile Regulamentului şi confirm că “Mărcile comerciale de stat”

vor fi aplicate numai pentru volumele de producţie indicate în cerere.



    “____”_____________200__ _______________________

                                                           (numele şi prenumele, semnătura)


    L.Ş.


Anexa nr. 2

la Regulamentul cu privire la modul
de marcare cu “Marca comercială de
stat” a apelor minerale naturale,
potabile şi băuturilor nealcoolice
îmbuteliate
REGULILE DE MARCARE A APEI ÎMBUTELIATE NATURALE MINERALE,
POTABILE ŞI BĂUTURILOR NEALCOOLICE

    “Marca comercială de stat” se lipeşte pe sticlă, mai sus de eticheta producătorului.

Anexa nr. 3
la Regulamentul cu privire la modul
de marcare cu “Marca comercială de
stat” a apelor minerale naturale,
potabile şi băuturilor nealcoolice
îmbuteliate

Formular

special pentru "Mărcile comerciale de stat” restituite



    Denumirea agentului economic___________________________________________

    Data întocmirii_________________________________________________________


    Mărcile deteriorate supuse restituirii















    Note:

    1. Mărcile se lipesc fără cute şi dungi.

    2. Mărcile se lipesc în aşa mod încît numărul, seria şi partea lor centrală să fie vizibile.

    3. La ruperea mărcilor, părţile lor se lipesc.




    Semnătura conducătorului agentului economic______________________