LPM294/2007
ID intern unic:  327053
Версия на русском
Versiunea originala
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 294
din  21.12.2007
privind partidele politice
Publicat : 29.02.2008 în Monitorul Oficial Nr. 42-44     art Nr : 119     Data intrarii in vigoare : 29.02.2008
    MODIFICAT
   
LP241 din 13.10.16, MO388-398/11.11.16 art.799
   
LP138 din 17.06.16, MO184-192/01.07.16 art.401; în vigoare 01.07.16
    LP71 din 14.04.16, MO140-149/27.05.16 art.291
    LP95 din 14.05.15, MO139-143/05.06.15 art.261
   
LP36 din 09.04.15, MO93/14.04.15 art.134; în vigoare 14.04.15
    HCC12 din 04.06.13, MO167-172/02.08.13 art.22; în vigoare 04.06.13
    LP192 din 12.07.12, MO190-192/14.09.12 art.646; în vigoare 01.10.12
   
LP33 din 06.05.12, MO99-102/25.05.12 art.330
    LP48 din 26.03.11, MO53/04.04.11, art.114; în vigoare 04.04.11
    LP81 din 07.05.10, MO87-90/04.06.10 art.250
    LP64-XVIII din 12.11.09, MO171-172/27.11.09 art.533



    Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Capitolul I
DISTOZIŢII GENERALE ŞI PRINCIPII
     Articolul 1. Partidele politice
    (1) Partidele politice sînt asociaţii benevole, cu statut de persoană juridică, ale cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, care, prin activităţi comune şi în baza principiului liberei participări, contribuie la conceperea, exprimarea şi realizarea voinţei lor politice.
    (2) Partidele politice, fiind institute democratice ale statului de drept, promovează valorile democratice şi pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă, prin înaintarea şi susţinerea candidaţilor, la alegeri şi la constituirea autorităţilor publice, stimulează participarea cetăţenilor la alegeri, participă, prin reprezentanţii lor, la exercitarea în mod legal a puterii în stat, desfăşoară alte activităţi în conformitate cu legea.
    (3) Partidele politice îşi pot înfiinţa structuri care să se ocupe de problemele specifice ale unor grupuri sociale sau profesionale.
    (4) În vederea realizării voinţei lor politice, partidele se pot afilia la organizaţii politice internaţionale.
    Articolul 2. Principiul teritorial de organizare a
                       partidelor politice
    (1) Partidele politice se organizează după principiul de organizare administrativ-teritorială a Republicii Moldova.
    (2) Organele de conducere, filialele şi structurile partidelor politice trebuie să-şi aibă reşedinţa pe teritoriul aflat sub jurisdicţia Republicii Moldova.
    (3) Partidele politice nu-şi pot crea structuri şi organe în cadrul instituţiilor, organizaţiilor şi întreprinderilor.
    Articolul 3. Restricţii vizînd activitatea partidelor
                       politice

    (1) Sînt interzise partidele politice care, prin statutul, programul şi/sau activitatea lor, militează împotriva suveranităţii, integrităţii teritoriale a ţării, valorilor democratice şi ordinii de drept a Republicii Moldova, utilizează, pentru realizarea scopurilor lor, mijloace ilegale sau violente, incompatibile cu principiile fundamentale ale democraţiei.
    (2) Este interzisă afilierea partidelor politice la organizaţiile politice internaţionale ale căror scopuri sau activitate contravin prevederilor alin.(1).
    (3) Partidele politice nu pot practica activităţi militare, paramilitare, precum şi alte activităţi interzise prin lege.
    (4) Orice imixtiune în activitatea internă a partidelor politice este interzisă, cu excepţiile prevăzute de lege.
    (5) În Republica Moldova este interzisă constituirea şi activitatea partidelor, altor organizaţii politice ale statelor străine, precum şi a filialelor şi structurilor acestora.
    (6) Constituirea şi activitatea partidelor politice în baza discriminării pe criterii de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, avere sau origine socială sînt interzise.
    Articolul 4. Atributele partidelor politice
    (1) Fiecare partid politic are denumire integrală, denumire prescurtată şi simboluri proprii.
    (2) Denumirea integrală, denumirea prescurtată şi simbolurile partidului politic trebuie să se deosebească clar de cele ale partidelor înregistrate anterior în Republica Moldova. Nu se admite utilizarea aceloraşi simboluri grafice de către partide, indiferent de figura geometrică în care sînt încadrate.
    (3) Atributele menţionate la alin.(1) nu pot reproduce sau combina simbolurile de stat ale Republicii Moldova, ale altor state, ale organizaţiilor internaţionale, ale cultelor religioase, nu pot propaga scopurile şi orientările specificate la art.3 alin.(1) şi (2).
    (4) Partidele politice pot utiliza, ca atare sau într-o combinaţie specifică, însemnele organizaţiilor politice internaţionale din care fac parte.
    
[Art.4 al.(5) abrogat prin LP95 din 14.05.15, MO139-143/05.06.15 art.261]
    [Art.4 al.(5) declarat neconstituţional prin HCC12 din 04.06.13, MO167-172/02.08.13 art.22; în vigoare 04.06.13]
    [Art.4 al.(5) introdus prin LP192 din 12.07.12, MO190-192/14.09.12 art.646; în vigoare 01.10.12]
    Articolul 5. Susţinerea de către stat a partidelor
                       politice

    (1) În scopul favorizării exercitării calitative a actului de guvernare, statul sprijină dezvoltarea partidelor politice. În acest scop, prin prezenta lege şi prin alte acte normative, se instituie mecanisme juridice de funcţionare a partidelor politice şi a structurilor lor, precum şi de finanţare a partidelor şi structurilor acestora din surse private şi din bugetul de stat.
    (2) Discriminarea partidelor politice la acordarea sprijinului din partea statului nu se admite.
    (3) Susţinerea partidelor politice de către stat se realizează doar în baza legii.
Capitolul II
MEMBRII PARTIDELOR POLITICE
    Articolul 6. Dreptul cetăţenilor Republicii Moldova la
                       asociere politică
    (1) Pot fi membri ai partidelor politice cetăţenii Republicii Moldova care, potrivit normelor legale, au dreptul la vot. Membrilor partidelor politice li se eliberează legitimaţii în conformitate cu prevederile statutului partidului.
    (2) Cetăţenii Republicii Moldova au dreptul să se asocieze liber în partide politice, să participe la activitatea acestora şi să iasă din componenţa lor. Nici o persoană nu poate fi constrînsă să adere sau să nu adere la un partid politic.
    (3) Aderînd la un partid politic, orice persoană este obligată să declare în scris, pe propria răspundere, dacă este sau nu membru al altui partid politic.
    (4) Nu pot fi membri ai partidelor politice persoanele cărora, conform prevederilor legale, le este interzisă participarea la activităţi cu caracter politic.
    Articolul 7. Aderarea la partidul politic. Dobîndirea şi
                       pierderea calităţii de membru al partidului

    (1) Pentru a deveni membru al unui partid politic, cetăţeanul Republicii Moldova depune o cerere scrisă, prin care îi solicită această calitate partidului respectiv. Organul partidului, abilitat prin statut să primească noi membri, va decide să satisfacă sau să respingă cererea de aderare la partid.
    (2) Un cetăţean al Republicii Moldova nu poate fi simultan membru a două sau mai multe partide politice. Prin aderarea la un alt partid politic, persoana pierde de drept calitatea de membru al partidului al cărui membru a fost anterior.
    (3) Aderarea la un partid politic, precum şi pierderea calităţii de membru al acestuia nu pot servi temei pentru acordarea de privilegii sau pentru limitarea drepturilor şi îndatoririlor fundamentale.
    (4) Orice membru al oricărui partid politic poate renunţa la această calitate depunînd o cerere scrisă.
    (5) Dobîndirea şi pierderea calităţii de membru al partidului politic se reglementează prin normele interne de partid, prevăzute de statutul partidului.
Capitolul III
ÎNREGISTRAREA ŞI EVIDENŢA
PARTIDELOR
POLITICE
    Articolul 8. Depunerea documentelor pentru
                       înregistrarea partidului politic
    (1) Pentru înregistrarea partidului politic, la Ministerul Justiţiei se depun următoarele documente:
    a) cererea de înregistrare;
    b) statutul partidului;
    c) programul partidului;
    d) actul de constituire însoţit de lista membrilor partidului politic, al căror număr nu poate fi mai mic de patru mii, actele de constituire ale organizaţiilor teritoriale ale partidului, lista delegaţilor participanţi la congresul de constituire. La momentul constituirii partidului, membrii acestuia trebuie să fie domiciliaţi în cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea din Republica Moldova, dar nu mai puţin de 120 de membri în fiecare din unităţile administrativ-teritoriale menţionate. Lista membrilor partidului, întocmită în baza cererilor de aderare la partid, va cuprinde: numele, prenumele, , sexul data naşterii, domiciliul, seria şi numărul actului de identitate şi semnătura membrului;
   
[Art.8 al.(1), lit.d) modificată prin LP71 din 14.04.16, MO140-149/27.05.16 art.291]
    e) declaraţia privind adresa juridică a partidului;
    f) dovada deschiderii contului bancar.
    (2) La documentele menţionate la alin.(1) lit.b), c) şi d) se anexează copiile lor în variantă electronică.
    (3) Ministerul Justiţiei, în termen de o lună de la data depunerii documentelor prevăzute la alin.(1), va adopta o decizie de înregistrare a partidului politic sau, în cazul necorespunderii cerinţelor prezentei legi, o decizie prin care refuză înregistrarea partidului.
    (4) Decizia Ministerului Justiţiei prin care a fost refuzată înregistrarea partidului politic poate fi atacată la Curtea de Apel Chişinău în termen de 10 zile de la data adoptării acesteia.
    (5) Pentru înregistrarea statutului partidului politic, precum şi a modificărilor sau completărilor operate în el, se percepe o taxă de stat în cuantum de 200 de lei.
    (6) La procedura de înregistrare a partidului politic participă, în mod obligatoriu, reprezentantul organului de conducere al acestuia.
    (7) Partidul politic, la data înregistrării statutului său, devine persoană juridică şi se înscrie în Registrul partidelor politice.
    Articolul 9. Declararea nulităţii deciziei de înregistrare
                       a partidului politic
    Decizia de înregistrare a partidului politic poate fi declarată nulă prin hotărîre a instanţei judecătoreşti competente.
    Articolul 10. Înregistrarea modificărilor şi completărilor
                         operate în statutul şi în programul partidului
                         politic

    (1) Modificarea sau completarea statutului şi programului partidului politic poate fi făcută conform procedurii prevăzute în statutul partidului.
   (2) Orice modificare a statutului sau programului partidului politic se comunică Ministerului Justiţiei în termen de cel mult 30 de zile de la data adoptării hotărîrii respective.
    (3) Înregistrarea modificărilor şi completărilor operate în statutul sau programul partidului politic se efectuează de Ministerul Justiţiei în conformitate cu prevederile art.8 alin.(3)-(6), care se aplică în mod corespunzător.
    Articolul 11. Evidenţa partidelor politice
    (1) Ministerul Justiţiei ţine Registrul partidelor politice, care este instrumentul legal de evidenţă a partidelor politice din Republica Moldova.
    (2) Ministerul Justiţiei este unica instituţie învestită cu dreptul de a opera modificări în Registrul partidelor politice.
    (3) Informaţia din Registrul partidelor politice este de interes public.
    (4) Informaţia privind înregistrarea partidelor politice, radierea lor din Registrul partidelor politice, privind modificările şi completările operate în statutele acestora se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web a Ministerului Justiţiei. Responsabil de publicarea acestei informaţii este Ministerul Justiţiei.
Capitolul IV
ORGANIZAREA ŞI ACTIVITATEA PARTIDELOR POLITICE
Secţiunea 1. Organizarea partidelor politice
    Articolul 12. Bazele organizării şi activităţii partidelor
                         politice
    (1) Fiecare partid politic se întemeiază şi activează în baza statutului şi programului propriu.
    (2) Statutul şi programul partidului politic se aprobă de organele sale împuternicite prin statut.
    Articolul 13. Statutul partidului politic
    (1) Statutul partidului politic va cuprinde în mod obligatoriu:
    a) denumirea integrală şi denumirea prescurtată a partidului;
    b) descrierea simbolurilor permanente;
    c) simbolul permanent sub formă grafică alb-negru şi color, în anexă;
    d) o menţiune expresă privind obiectivele urmărite prin desfăşurarea activităţii politice;
    e) condiţiile şi procedura de desemnare a delegaţilor la adunarea generală;
    f) drepturile şi obligaţiile membrilor partidului;
    g) sancţiunile disciplinare, procedura prin care acestea pot fi aplicate membrilor partidului, organul competent să aplice sancţiuni;
    h) organele executive, procedura de alegere a acestora, modul de activitate şi împuternicirile lor;
   i) organul competent să iniţieze procedura de reorganizare a partidului sau să decidă asocierea acestuia într-o alianţă politică sau într-o altă formă de asociere a partidelor;
    j) organul competent să desemneze candidaturile pentru alegerile în autorităţile administraţiei publice locale şi în Parlament, procedura de desemnare a candidaturilor, precum şi procedura de modificare a listei candidaţilor;
    k) modalitatea încetării activităţii partidului;
    l) sursele de finanţare a partidului şi modul de administrare a patrimoniului acestuia, în conformitate cu legea;
    m) structurile partidului responsabile de evidenţa contabilă;
    n) modalitatea efectuării controlului financiar intern;
    o) organul împuternicit să reprezinte partidul în raporturile cu autorităţile publice, cu alte persoane juridice şi fizice;
    p) alte prevederi obligatorii potrivit prezentei legi.
    (2) În statutul partidului politic se va prevedea în mod expres forma juridică de organizare a acestuia - partid politic.
    Articolul 14. Structura partidului politic
    (1) Partidul politic are organe centrale şi organizaţii teritoriale.
    (2) Foruri de conducere ca adunarea generală a membrilor sau a delegaţilor partidului şi organul executiv, indiferent de denumirea pe care o au acestea conform statutului partidului, sînt obligatorii pentru fiecare partid politic. Acestea funcţionează atît la nivelul central de conducere a partidului, cît şi la nivelul organizaţiilor teritoriale ale acestuia.
    (3) Organizaţiile teritoriale ale partidelor politice se înfiinţează după principiul de organizare administrativ-teritorială a Republicii Moldova.
    Articolul 15. Adunarea generală a partidului politic
    (1) Adunarea generală a membrilor partidului sau a delegaţilor acestuia, la nivel naţional, este organul suprem de decizie al partidului. El poate avea o altă denumire potrivit statutului partidului. Procedura şi periodicitatea convocării acestui organ se stabilesc în statutul partidului politic.
    (2) În calitate de delegaţi la lucrările adunării generale a partidului politic pot participa doar membrii partidului respectiv.
Secţiunea a 2-a. Activitatea partidelor politice
    Articolul 16. Drepturile partidelor politice
    (1) Toate partidele au drepturi egale de participare la alegerea Parlamentului şi a autorităţilor administraţiei publice locale.
    (2) În perioada campaniilor electorale, tuturor partidelor politice care participă la campania electorală şi candidaţilor acestora la funcţii elective li se acordă gratuit şi în condiţii de echitate, în modul stabilit de lege, timpi de antenă la posturile publice de radio şi televiziune.
    (3) Partidele politice au dreptul de a desfăşura mitinguri, demonstraţii, orice alte întruniri în modul stabilit de lege.
    Articolul 17. Activitatea partidelor politice
    (1) Partidele activează în vederea realizării voinţei lor politice care este exprimată în statutele şi programele lor, înregistrate în modul stabilit, cu respectarea legii.
    (2) În vederea realizării scopurilor şi sarcinilor statutare şi de program, partidele politice au dreptul:
    a) să difuzeze liber, prin mijloacele pe care le au la dispoziţie, informaţii despre activitatea lor;
    b) să participe, prin înaintarea de candidaţi, conform prevederilor art. 7 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 5-XVI din 9 februarie 2006 cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, la alegerile organizate conform legislaţiei electorale;
   
[Art.17 al.(2), lit.d) modificată prin LP71 din 14.04.16, MO140-149/27.05.16 art.291]
    c) să fondeze şi să dispună de mijloace de informare în masă proprii, să desfăşoare activitate editorială în conformitate cu legea;
    d) să desfăşoare orice alte activităţi neinterzise de lege.
    Articolul 18. Obligaţiile şi răspunderea partidelor
                         politice
    (1) Partidele politice sînt obligate să respecte legislaţia Republicii Moldova şi prevederile statutelor lor.
    (2) În cazul modificării legislaţiei, precum şi în cazul constatării necorespunderii statutelor şi programelor lor cu prevederile legale, partidele îşi vor aduce documentele în corespundere cu normele legale, modificîndu-le şi completîndu-le conform procedurii stabilite.
    (3) Partidele politice răspund cu propriul lor patrimoniu pentru obligaţiile contractate.
    (4) Nici un partid politic nu răspunde pentru obligaţiile membrilor săi, la fel ca şi membrii partidelor politice nu răspund pentru obligaţiile partidelor respective.
    Articolul 19. Deciziile partidelor politice
    Deciziile partidelor politice şi ale organizaţiilor lor teritoriale se adoptă cu votul majorităţii prevăzute de statut.
Capitolul V
REORGANIZAREA ŞI ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII
PARTIDELOR POLITICE
    Articolul 20. Reorganizarea partidelor politice
    Partidele politice, conform deciziei organelor lor supreme, se pot reorganiza prin fuziune (contopire şi absorbţie), dezmembrare (divizare şi separare) sau transformare, în condiţiile legii.
    Articolul 21. Limitarea activităţii partidelor politice
    (1) Activitatea partidului politic poate fi limitată dacă prin acţiunile acestuia se aduc prejudicii grave pluralismului politic sau principiilor democratice fundamentale.
    (2) În cazul constatării acţiunilor menţionate la alin.(1), Ministerul Justiţiei, prin cerere scrisă, va solicita organului de conducere al partidului politic respectiv ca, în termen de cel mult o lună, să întreprindă măsuri pentru încetarea acestor acţiuni şi despre rezultate să informeze ministerul.
    (3) Dacă organul de conducere al partidului politic nu a îndeplinit cerinţa Ministerului Justiţiei, activitatea partidului politic va fi limitată pe un termen de pînă la 6 luni prin hotărîre a Curţii de Apel Chişinău, la cererea Ministerului Justiţiei, care se depune în decurs de 5 zile după expirarea termenului stabilit conform prevederilor alin.(2).
    (4) Hotărîrea Curţii de Apel Chişinău, în termen de 10 zile, poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie. Recursul va fi examinat în termen de  15 zile.
    (5) Pe perioada limitării activităţii partidului politic, acestuia îi este interzisă fondarea mijloacelor de informare în masă, organizarea întrunirilor, mitingurilor, demonstraţiilor, pichetărilor şi altor acţiuni publice, folosirea tuturor tipurilor de depuneri bancare, cu excepţia cazurilor cînd sînt necesare decontări cu contractanţii, decontări aferente îndeplinirii contractelor individuale de muncă, decontări pentru repararea prejudiciilor cauzate prin acţiunile partidului politic, decontări pentru plata impozitelor, taxelor şi amenzilor.
    (6) După înlăturarea necorespunderilor pentru care activitatea partidului politic a fost limitată, partidul va informa despre aceasta Ministerul Justiţiei, care, în termen de 5 zile, va autoriza reluarea activităţii partidului.
    (7) Dacă, în perioada limitării activităţii partidului politic, acţiunile pentru care a fost limitată activitatea partidului se vor repeta sau dacă, pe parcursul primului an din data ultimei limitări a activităţii partidului, acesta comite încălcări similare, Ministerul Justiţiei va cere Curţii de Apel Chişinău să dizolve partidul respectiv.
    (8) Activitatea partidului politic nu poate fi limitată cu o lună înainte de alegerile în Parlament sau de alegerile locale generale, precum şi pe parcursul perioadei efectuării acestor alegeri.
    Articolul 22. Încetarea activităţii partidelor politice
    (1) Partidul politic îşi încetează activitatea prin:
    a) reorganizare, conform prevederilor prezentei legi, şi pierdere, în urma reorganizării, a personalităţii juridice;
    b) autodizolvare, prin decizia organului său suprem;
    c) dizolvare prin hotărîre definitivă a Curţii de Apel Chişinău, la cererea Ministerului Justiţiei;
    d) declarare a neconstituţionalităţii partidului prin hotărîre a Curţii Constituţionale.
    [Art.22 al.(1), lit.e) abrogată prin LP95 din 14.05.15, MO139-143/05.06.15 art.261]
    [Art.22 al.(1), lit.e) declarată neconstituţională prin HCC12 din 04.06.13, MO167-172/02.08.13 art.22; în vigoare 04.06.13]
    [Art.22 al.(1), lit.e) introdusă prin LP192 din 12.07.12, MO190-192/14.09.12 art.646; în vigoare 01.10.12]
    (2) Ministerul Justiţiei va înainta Curţii de Apel Chişinău o acţiune prin care va cere dizolvarea partidului politic dacă există cel puţin unul din următoarele temeiuri:
    a) partidul activează în baza statutului şi programului său cu modificări şi completări care nu au fost înregistrate în modul stabilit de lege;
    b) pe parcursul unui an, care începe să curgă din data cînd a devenit definitivă hotărîrea Curţii de Apel Chişinău cu privire la limitarea activităţii partidului, acesta a comis acţiuni similare celor pentru care activitatea partidului a fost limitată;
   
[Art.22 al.(2), lit.c) exclusă prin LP81 din 07.05.10, MO87-90/04.06.10 art.250]
    d) activitatea partidului se desfăşoară pe căi ori prin mijloace ilegale sau prin săvîrşirea unor acte de violenţă;
    e) partidul a fost declarat neconstituţional prin hotărîre a Curţii Constituţionale.
    (3) Hotărîrea definitivă a Curţii de Apel Chişinău cu privire la dizolvarea partidului politic se remite Ministerului Justiţiei, care va consemna în Registrul partidelor politice demararea procedurii de lichidare a acestuia.
    (4) Pentru dizolvarea unui partid politic, Ministerul Justiţiei, în scopul executării hotărîrii definitive a Curţii de Apel Chişinău, va crea o comisie de lichidare a partidului. Existenţa unui partid politic încetează numai după finalizarea procedurii de lichidare şi radierea partidului din Registrul partidelor politice.
    (5) După încetarea activităţii partidului politic, bunurile acestuia se trec, cu titlu gratuit, în proprietatea statului pentru a fi utilizate în scopuri filantropice (de caritate).
    Articolul 23. Procedura de lichidare a partidului politic
    (1) Dizolvarea partidului politic potrivit art.22 alin.(1) lit.b) se efectuează, cu participarea Ministerului Justiţiei, de către organul său colegial de conducere ori de către alte persoane desemnate de adunarea generală a partidului.
    (2) În hotărîrea de lichidare a partidului politic, adoptată de adunarea generală a partidului, se stabilesc procedura şi termenul în care se va efectua lichidarea, destinaţia bunurilor rămase după lichidare, precum şi termenul-limită în care creditorii îşi pot prezenta creanţele. Acest termen va fi de cel puţin 30 de zile şi începe să curgă de la data publicării hotărîrii în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    (3) Dacă lichidarea partidului politic se efectuează potrivit art.22 alin.(1) lit.c) şi d), lichidatorii vor fi numiţi prin hotărîrea de lichidare adoptată de instanţa judecătorească respectivă.
    (4) Odată cu numirea lichidatorilor, mandatul organelor partidului politic încetează. Lichidatorii sînt obligaţi să îndeplinească toate cerinţele prevăzute de prezenta lege referitor la publicarea avizului privind lichidarea partidului. Acest aviz va cuprinde:
    a) numele lichidatorilor şi sediul partidului;
    b) procedura şi termenul în care se va efectua lichidarea, termenul-limită de prezentare a creanţelor de către creditori;
    c) invitaţia creditorilor pentru a prezenta dovezi referitor la creanţele lor. Creditorii cunoscuţi vor fi invitaţi prin notificări individuale.
    (5) După desemnarea lichidatorilor, aceştia sînt obligaţi să întocmească neîntîrziat inventarul bunurilor partidului politic, cu indicarea exactă a activelor şi pasivelor. Inventarul va fi semnat de către lichidatori şi conducătorii organului permanent de conducere al partidului politic.
    (6) Lichidatorii sînt obligaţi să continue operaţiunile în curs de desfăşurare, să execute creanţele creditorilor, iar dacă mijloacele băneşti disponibile sînt insuficiente pentru achitarea tuturor datoriilor, ei sînt în drept să vîndă bunurile partidului politic. Pentru prejudiciile cauzate din culpa lor, lichidatorii răspund atît în faţa partidului politic în proces de lichidare, cît şi în faţa terţilor.
   
[Art.23 al.(6) modificat prin LP33 din 06.05.12, MO99-102/25.05.12 art.330]
    (7) După încheierea procedurii de lichidare a partidului politic, lichidatorii au obligaţia să întocmească bilanţul de lichidare şi să-l prezinte spre aprobare Ministerului Justiţiei, precum şi să-l publice în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Activele rămase după satisfacerea tuturor creanţelor creditorilor se fac venit la bugetul de stat şi se utilizează în scopuri filantropice (de caritate).
    
[Art.23 al.(7) modificat prin LP138 din 17.06.16, MO184-192/01.07.16 art.401; în vigoare 01.07.16]
    (8) În toate cazurile de lichidare a partidelor politice, pentru radierea lor din Registrul partidelor politice, lichidatorii depun la Ministerul Justiţiei următoarele documente:
    a) cererea cu privire la radierea partidului din Registrul partidelor politice;
    b) certificatul de înregistrare (în original);
    c) dovada achitării tuturor plăţilor obligatorii la bugetul de stat, eliberată de inspectoratul fiscal;
    d) documentele de constituire (în original);
    e) actul de predare spre nimicire a ştampilelor, eliberat de organul împuternicit al poliţiei;
    f) copia de pe avizul despre lichidarea partidului, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    (9) Obligaţiile lichidatorilor încetează odată cu încheierea tuturor operaţiunilor financiar-bancare.
Capitolul VI
PATRIMONIUL ŞI SUPRAVEGHEREA FINANŢĂRII
PARTIDELOR POLITICE
    [Capitolul VI în redacția LP36 din 09.04.15, MO93/14.04.15 art.134; în vigoare 14.04.15]
    Articolul 24. Patrimoniul partidelor politice
    (1) Partidele politice au dreptul să dispună, cu titlu de proprietate, de clădiri, utilaje, edituri, tipografii, mijloace de transport, precum şi de alte bunuri neinterzise prin lege. Bunurile partidelor politice nu pot fi utilizate în alte scopuri decît pentru realizarea sarcinilor lor statutare.
    (2) Dreptul de proprietate al partidelor politice se află sub incidenţa normelor legislaţiei civile, cu excepţiile prevăzute de prezenta lege.
    (3) Partidul politic este în drept să desfăşoare activitate editorială, activitate legată nemijlocit de administrarea proprietăţii sale, precum şi alte activităţi ce aduc venituri pentru nevoile partidului, dacă aceste activităţi nu sînt interzise prin lege şi sînt prevăzute în mod expres în statutul partidului politic.
    [Art.24 al.(3) modificat prin LP36 din 09.04.15, MO93/14.04.15 art.134; în vigoare 14.04.15]
    (4) Partidele politice nu pot avea în posesie, la dispoziţie sau în folosinţă şi nici nu pot accepta spre depozitare sau păstrare armament, substanţe explozive şi alte materiale care prezintă pericol pentru viaţa şi sănătatea oamenilor.
    (5) Patrimoniul partidului politic, inclusiv veniturile, nu poate fi distribuit între membrii acestuia.
    Articolul 25. Sursele de finanţare a partidelor politice
    (1) Surse de finanţare a partidelor politice sînt:
    a) cotizaţiile de membru de partid;
    b) donaţiile, inclusiv cele colectate în cadrul manifestărilor de agrement, culturale, sportive sau altor manifestări de masă organizate de partid, cu condiţia că sînt luate la evidenţă în modul stabilit;
   
[Art.25 al.(1), lit.b) modificată prin LP36 din 09.04.15, MO93/14.04.15 art.134; în vigoare 14.04.15]
    c) subvenţiile de la bugetul de stat, potrivit reglementărilor prezentei legi şi legii bugetare anuale;
    d) alte venituri legal obţinute conform art.24 alin.(3).
    (2) Partidele politice nu pot folosi alte surse de finanţare decît cele prevăzute la alin.(1).
    (3) Mărimea şi modul de achitare a cotizaţiilor de membru se stabilesc prin statutul partidului politic şi, împreună cu suma totală a cotizaţiilor acumulate anual de partid, se publică pe pagina web a acestuia şi a Comisiei Electorale Centrale.
    
[Art.25 al.(3) modificat prin LP36 din 09.04.15, MO93/14.04.15 art.134; în vigoare 14.04.15]
    (4) Operaţiunile de încasări şi plăţi ale partidelor politice se efectuează în lei moldoveneşti şi, în cazurile prevăzute de legislaţia valutară, în valută străină, prin conturi deschise la băncile licenţiate din Republica Moldova, cu eliberarea documentelor justificative.
   
[Art.25 al.(4) modificat prin LP36 din 09.04.15, MO93/14.04.15 art.134; în vigoare 14.04.15]
    [Art.25 al.(4) modificat prin LP33 din 06.05.12, MO99-102/25.05.12 art.330]
    (5) Veniturile prevăzute la alin.(1) se scutesc de impozit sau se impozitează în conformitate cu prevederile Codului fiscal.
    (6) Finanţarea publică sau privată a partidelor politice nu poate avea drept scop limitarea independenţei lor.
    (7) Încălcările prevederilor legale privind finanţarea partidelor politice şi privind modul de utilizare de către partidele politice a mijloacelor financiare şi a bunurilor materiale se sancţionează în conformitate cu legea.
    (8) Partidele politice nu au dreptul să deschidă conturi bancare în străinătate.
    Articolul 26. Donaţiile
    (1) Donaţiile făcute partidelor politice pot fi de următoarele tipuri:
    a) donaţii în bani, altele decît cotizaţiile de membru;
    b) donaţii sub formă de proprietăţi, bunuri, servicii gratuite sau în condiţii mai avantajoase decît valoarea comercială (de piaţă), achitarea unor bunuri sau servicii utilizate de partid. Aceste donaţii sînt reflectate în contabilitatea partidului politic la valoarea lor de piaţă şi se înscriu în limitele donaţiilor prevăzute la alin. (4) şi (5).
    (2) Donaţiile în bani pentru un partid politic se efectuează prin operaţiuni bancare (card bancar, transfer direct), iar identitatea donatorului se indică în documentul bancar. În cazul în care donatorul nu deţine un cont bancar şi donaţia se efectuează în numerar, banii se depun în contul bancar al partidului politic. Dacă banii se depun în numerar la sediul partidului politic, persoana fizică va confirma depunerea donaţiei prin semnarea unei declaraţii pe propria răspundere, care va fi păstrată şi anexată la documentele contabile. Formularul declaraţiei se aprobă de Comisia Electorală Centrală.
    (3) Veniturile anuale ale unui partid politic provenite din cotizaţii de membru şi donaţii nu pot depăşi echivalentul a 0,3% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pentru anul respectiv.
    (4) O persoană fizică poate face donaţii unui sau mai multor partide politice. Donaţiile făcute de o persoană fizică unui sau mai multor partide politice într-un an bugetar nu pot depăşi suma a 200 de salarii medii lunare pe economie stabilite pe anul respectiv. Dacă persoana fizică este membru de partid, în suma-limită menţionată se include şi suma cotizaţiilor de membru de partid plătite de aceasta într-un an, cotizaţia şi donaţia fiind reflectate separat în contabilitatea partidului politic şi în rapoartele privind gestiunea financiară a acestuia.
    (5) Donaţiile făcute de o persoană juridică unui sau mai multor partide politice într-un an bugetar nu pot depăşi suma a 400 de salarii medii lunare pe economie stabilite pe anul respectiv. Persoana juridică care face o donaţie în bani unui partid politic trebuie să prezinte decizia organelor sale abilitate privind efectuarea donaţiei, să înregistreze donaţia şi să o reflecte în rapoartele sale contabile, de asemenea să informeze pe acţionarii sau membrii săi despre operaţiunile efectuate.
    (6) Se interzice finanţarea, prestarea unor servicii cu titlu gratuit ori susţinerea materială sub orice formă, directă şi/sau indirectă, a partidelor politice de către:
    a) cetăţenii Republicii Moldova care nu au împlinit vîrsta de 18 ani, cetăţenii limitaţi în capacitatea de exerciţiu sau declaraţi incapabili printr-o hotărîre definitivă a instanţei de judecată;
    b) persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova din veniturile obţinute din afara ţării;
    c) cetăţenii străini, apatrizi, persoanele anonime sau cele care donează în numele unor terţi;
    d) autorităţile publice, organizaţiile, întreprinderile, instituţiile publice, alte persoane juridice finanţate de la bugetul public sau care au capital de stat, cu excepţia cazurilor în care acordarea de servicii sau susţinerea materială este în mod expres prevăzută de legislaţie;
    e) persoanele juridice care, la data efectuării donaţiei, au datorii restante mai vechi de 60 de zile la bugetul de stat, la bugetul asigurărilor sociale de stat sau la fondul asigurărilor medicale obligatorii;
    f) persoanele juridice cu capital străin sau mixt, persoanele juridice din străinătate;
    g) alte state şi organizaţii internaţionale, inclusiv organizaţiile politice internaţionale;
    h) organizaţiile necomerciale, sindicale, de binefacere sau religioase.
    (7) Nu sînt considerate donaţii activităţile prestate partidului politic pe bază de voluntariat în condiţiile legislaţiei care reglementează aceste activităţi.
    (8) Fiecare partid politic trebuie să deschidă un cont bancar special, unde vor fi transferate toate contribuţiile băneşti ce îi sînt acordate, inclusiv donaţiile şi cotizaţiile de membru. Rechizitele contului bancar special se plasează pe pagina web a partidului, în cazul existenţei acesteia, se indică în rapoartele anuale privind gestiunea financiară a partidului politic şi se comunică Comisiei Electorale Centrale.
    [Art.26 în redacția LP36 din 09.04.15, MO93/14.04.15 art.134; în vigoare 14.04.15]
    Articolul 27. Finanţarea partidelor politice
                          din bugetul de stat 
    (1) Partidele politice au dreptul să primească anual finanţare de la bugetul de stat prin intermediul Comisiei Electorale Centrale, în baza unui regulament aprobat de aceasta. Cuantumul alocaţiilor pentru acest scop se aprobă în legea bugetară anuală, cota procentuală constituind nu mai mult de 0,2% din veniturile bugetului de stat, cu excepţia veniturilor cu destinaţie specială prevăzute de legislaţie, şi se distribuie după cum urmează:
    a) 50% – partidelor politice proporţional cu performanţele obţinute în alegerile parlamentare;
    b) 50% – partidelor politice proporţional cu performanţele obţinute în alegerile locale generale.
    (2) În cazul blocurilor electorale, alocaţia se va împărţi conform înţelegerii prealabile între membrii blocului electoral sau, în lipsa unei înţelegeri, conform numărului de mandate obţinute de fiecare componentă.
    (3) Alocaţiile din bugetul de stat se transferă, lunar, pe conturile partidelor politice în condiţiile şi în proporţiile prevăzute la alin. (1), prin intermediul Comisiei Electorale Centrale. În cazul pierderii sau suspendării, în condiţiile prezentei legi, a dreptului la finanţare din bugetul de stat, transferul sumelor respective încetează din luna imediat următoare lunii în care a fost pierdut sau suspendat acest drept.
    (4) Mijloacele financiare transferate în conturile partidelor politice de la bugetul de stat, care nu au fost utilizate în anul bugetar curent, vor fi disponibile pentru a fi valorificate în anii următori.
    (5) Mijloacele financiare din bugetul de stat nerepartizate partidelor politice în anul pentru care au fost prevăzute nu vor fi disponibile pentru a fi utilizate în anii următori.
    (6) Partidele politice pierd dreptul la alocaţii de la bugetul de stat dacă:
    a) activitatea acestora a fost limitată în condiţiile art. 21 – pentru întreaga perioadă de limitare a activităţii partidului politic;
    b) îşi pierd personalitatea juridică;
    c) sînt în proces de lichidare;
    d) le-a fost aplicată sancţiunea privind lipsirea de alocaţii de la bugetul de stat.
    (7) Partidul politic care a pierdut dreptul la finanţare din bugetul de stat este repus în acest drept printr-o hotărîre a Comisiei Electorale Centrale, după încetarea cauzelor care au determinat pierderea dreptului la finanţare sau după executarea sancţiunii prin care a fost privat de acest drept.
    (8) În cazul reorganizării unui partid politic cu drept de finanţare de la bugetul de stat, dreptul menţionat se transmite succesorului său de drept. În cazul încetării activităţii partidului politic care beneficiază de alocaţii de la bugetul de stat, sumele cuvenite acestuia se redistribuie celorlalte partide politice beneficiare în condiţiile prezentului articol.
    [Art.27 în redacția LP36 din 09.04.15, MO93/14.04.15 art.134; în vigoare 01.01.16]
    Articolul 28. Utilizarea alocaţiilor de la bugetul de stat
    (1) Prin decizia organelor de conducere ale partidelor politice, alocaţiile de la bugetul de stat vor fi utilizate pentru următoarele destinaţii:
    a) cheltuieli pentru întreţinerea și/sau locațiunea sediilor;
    [Art.28 al.(1), lit.a) modificată prin LP241 din 13.10.16, MO388-398/11.11.16 art.799]
    b) cheltuieli de personal;
    c) cheltuieli pentru presă şi materialul promoţional;
    d) cheltuieli de deplasare în ţară şi în străinătate;
    e) cheltuieli pentru telecomunicaţii;
    f) cheltuieli pentru primirea delegaţiilor din străinătate;
    g) plata cotizaţiilor de membru al organizaţiilor internaţionale din care partidul respectiv face parte;
    h) investiţii în bunuri mobile şi imobile necesare activităţii partidului respectiv;
    i) cheltuieli de birotică;
    j) cheltuieli de audit (extern/obligatoriu);
    k) cheltuieli pentru organizarea de întruniri, manifestaţii publice, seminare şi alte cursuri de instruire pentru membrii de partid, desfăşurate pe teritoriul ţării.
    (2) Este interzisă utilizarea alocaţiilor de la bugetul de stat pentru oricare alte destinaţii decît cele prevăzute la alin. (1).
    (3) Alocaţiile de la bugetul de stat utilizate pentru alte destinaţii decît cele prevăzute la alin. (1) se restituie bugetului de stat în baza unei hotărîri a Curţii de Conturi, în mărimea utilizată contrar destinaţiei.
    (4) Primirea şi utilizarea alocaţiilor de la bugetul de stat se reflectă în mod distinct în evidenţa contabilă a partidelor politice.
    (5) Controlul asupra utilizării alocaţiilor de la bugetul de stat se efectuează de către Curtea de Conturi în condiţiile legii.
    [Art.28 în redacția LP36 din 09.04.15, MO93/14.04.15 art.134; în vigoare 01.01.16]
    Articolul 29. Rapoartele anuale privind gestiunea
                         financiară a partidelor politice
    (1) Semestrial, pînă la data de 15 a ultimei luni a perioadei de raportare, şi anual, pînă în data de 31 martie, partidele politice vor prezenta la Comisia Electorală Centrală  rapoarte  privind  gestiunea financiară a acestora. Partidele
politice beneficiare de alocaţii de la bugetul de stat vor prezenta rapoartele respective şi la Curtea de Conturi.
    (2) Rapoartele menţionate la alin. (1) sînt verificate şi analizate de Comisia Electorală Centrală. În scopul acestei verificări, Comisia Electorală Centrală solicită partidelor politice, precum şi unor instituţii publice sau private, informaţiile necesare în limita de competenţă. Partidele politice şi instituţiile publice sau private vizate sînt obligate să prezinte informaţiile solicitate în termen de două săptămîni. La cerere şi  în funcţie de natura informaţiei solicitate, acest termen poate fi extins de către Comisia Electorală Centrală, însă, în total, el nu va depăşi o lună.
    (3) Informaţia conţinută în rapoartele anuale ale partidelor politice privind veniturile acumulate şi cheltuielile efectuate, inclusiv identitatea donatorilor şi sumele donate, şi informaţiile concludente (concluziile) din rapoartele (opiniile) de audit independent sînt plasate pe pagina web a Comisiei Electorale Centrale în termen de 48 de ore de la recepţionarea şi acceptarea lor, precum şi pe paginile web ale partidelor politice, în cazul existenţei acestora.
    (4) Comisia Electorală Centrală elaborează şi aprobă formulare pentru rapoartele anuale privind gestiunea financiară, care trebuie să conţină informaţii cu privire la:
    a) bunurile şi veniturile partidului politic, inclusiv gruparea acestor venituri pe tipuri;
    b) toate donaţiile oferite partidului politic, inclusiv suma donată, identitatea donatorului (numele/prenumele deplin, denumirea şi forma organizatorică), domiciliul/sediul şi ocupaţia/locul de muncă sau genul de activitate;
    c) obligaţiile şi cheltuielile partidului politic, altele decît cele din campania electorală, grupate pe cheltuieli operaţionale şi cheltuieli de gestionare a bunurilor;
    d) informaţia contabilă, pentru perioada corespunzătoare, a persoanelor juridice fondate sau controlate în alt mod de partidul politic respectiv.
    (5) Comisia Electorală Centrală poate solicita de asemenea prezentarea altor informaţii privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.
    [Art.29 în redacția LP36 din 09.04.15, MO93/14.04.15 art.134; în vigoare 01.01.16]
    Articolul 30. Supravegherea şi controlul asupra
                         finanţării partidelor politice
    (1) Organul independent ce asigură supravegherea şi controlul finanţării partidelor politice este Comisia Electorală Centrală, constituită şi abilitată cu atribuţii conform Codului electoral şi prevederilor prezentei legi.
    (2) Controlul asupra utilizării alocaţiilor primite de partidele politice de la bugetul de stat este exercitat şi de Curtea de Conturi conform prevederilor ce reglementează activitatea acesteia.
    (3) Instituţiile menţionate la alin. (1) şi (2) emit instrucţiuni şi ghiduri detaliate privind virarea, recepţionarea şi evidenţa donaţiilor, a contribuţiilor nonfinanciare în beneficiul partidelor politice şi privind utilizarea acestora conform destinaţiilor stabilite de lege, precum şi asupra altor aspecte ce vizează finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.
    (4) Comisia Electorală Centrală prezintă anual, în faţa Parlamentului, pînă la data de 1 iunie, un raport privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.
    [Art.30 în redacția LP36 din 09.04.15, MO93/14.04.15 art.134; în vigoare 14.04.15]
    Articolul 31. Auditul şi verificarea rapoartelor privind
                         gestiunea financiară a partidelor politice
    (1) Partidele politice ale căror venituri sau cheltuieli anuale depăşesc un milion de lei sînt obligate să efectueze auditul rapoartelor privind gestiunea financiară cel puţin o dată la 3 ani. Raportul de audit, împreună cu raportul anual privind gestiunea financiară a partidului politic, va fi expediat Comisiei Electorale Centrale, iar în cazul în care partidul politic a beneficiat de alocaţii de la bugetul de stat – şi Curţii de Conturi.
    (2) Auditorul este selectat de către partidul politic şi trebuie să nu fi fost, în ultimii 5 ani, membru de partid sau trezorier în campania electorală, nici să fi ocupat funcţia de contabil sau responsabil de finanţe în cadrul partidului politic în care se efectuează auditul.
    (3) Auditul rapoartelor privind gestiunea financiară a partidelor politice se va efectua în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale în domeniu şi cu standardele de audit naţionale şi internaţionale.
    [Art.31 în redacția LP36 din 09.04.15, MO93/14.04.15 art.134; în vigoare 01.01.16]
Capitolul VI1
RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA
 DISPOZIŢIILOR LEGALE ÎN DOMENIUL
FINANŢĂRII
PARTIDELOR POLITICE
    Articolul 311. Încălcarea prevederilor privind donaţiile
    (1) În cazul în care un partid politic primeşte donaţii cu încălcarea prevederilor art. 26, inclusiv în cazul primirii donaţiilor care depăşesc plafoanele stabilite, partidul politic respectiv este obligat, în termen de 3 zile de la depunerea donaţiei, să verse în bugetul de stat sumele primite cu încălcarea legii sau să restituie sumele primite peste plafoanele stabilite.
    (2) În cazul nerespectării cerinţelor alin. (1), Comisia Electorală Centrală emite o somaţie scrisă adresată partidului politic, prin care solicită înlăturarea încălcării şi informarea despre măsurile întreprinse, în termen de 3 zile lucrătoare de la emiterea somaţiei.
    (3) Neexecutarea somaţiei Comisiei Electorale Centrale constituie contravenţie şi se sancţionează în conformitate cu prevederile Codului contravenţional.
    (4) În cazul repetării, pe parcursul unui an calendaristic, a încălcării prevăzute la alin. (3) şi al aplicării sancţiunilor contravenţionale pentru aceste încălcări, Comisia Electorală Centrală adoptă o hotărîre privind lipsirea partidului respectiv de dreptul la alocaţiile de la bugetul de stat pentru o perioadă de la 6 luni pînă la un an.
    Articolul 312. Încălcarea prevederilor privind gestiunea
                           financiară a partidelor politice
    (1) Constituie încălcări ale prevederilor privind gestiunea financiară a partidelor politice:
    a) încălcarea modului de evidenţă şi utilizare a patrimoniului partidelor politice, inclusiv neprezentarea datelor de identificare ale donatorilor;
    b) neprezentarea de către partidele politice la Comisia Electorală Centrală a raportului anual privind gestiunea financiară în termenul şi formatul stabilite conform legii,  inclusiv prezentarea unor date incomplete în raport;
    c) utilizarea contrar destinaţiei a alocaţiilor de la bugetul de stat pentru partidele politice.
    (2) Faptele prevăzute la alin. (1) se consideră contravenţii şi sînt pasibile de răspundere conform Codului contravenţional.
    Articolul 313. Sesizarea privind încălcarea prevederilor
                           cu privire la finanţarea şi gestiunea financiară
                           a partidelor politice
    (1) Sesizarea privind încălcarea prevederilor cu privire la finanţarea şi gestiunea financiară a partidelor politice poate fi depusă de orice persoană cu drept de vot sau de o persoană juridică din Republica Moldova, inclusiv de autorităţi sau instituţii publice, în termen de 30 de zile calendaristice din momentul în care încălcarea i-a devenit cunoscută.
    (2) Sesizarea trebuie să conţină datele de identitate şi informaţia de contact ale autorului sesizării, descrierea faptelor ce ar putea constitui încălcări, indicarea probelor care confirmă încălcarea şi semnătura persoanei care o depune.
    [Capitolul VI1 introdus prin LP36 din 09.04.15, MO93/14.04.15 art.134; în vigoare 14.04.15]
Capitolul VII
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
    Articolul 32
    (1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării, cu excepţia art.28, care se va aplica cu începere de la 1 iulie 2017 pentru alegerile în Parlament şi de la 1 iulie 2015 pentru alegerile locale generale.
   
[Art.32 al.(1) modificat prin LP48 din 26.03.11, MO53/04.04.11, art.114; în vigoare 04.04.11]
    [Art.32 al.(1) modificat prin LP64-XVIII din 12.11.09, MO171-172/27.11.09 art.533]
    (2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr.718-XII din 17 septembrie 1991 privind partidele şi alte organizaţii social-politice.
    Articolul 33
    (1) Reglementările referitoare la partidele politice se aplică şi organizaţiilor social-politice cu statut de persoană juridică ale cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot.
    (2) Prevederile legislaţiei care reglementează activitatea organizaţiilor necomerciale se aplică partidelor politice şi organizaţiilor social-politice în măsura în care prezenta lege nu stabileşte altfel.
    Articolul 34
    (1) Guvernul:
    a) în termen de 3 luni:
    - va elabora şi va prezenta Parlamentului în modul stabilit propuneri privind procedura detaliată de declarare a partidelor politice ca fiind neconstituţionale;
    - va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;
    b) va prevedea în proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2009 alocaţii pentru finanţarea partidelor politice în conformitate cu reglementările prezentei legi.
    (2) Partidele politice şi organizaţiile social-politice, pînă la 1 octombrie 2008, vor aduce în concordanţă cu prezenta lege documentele care stau la baza constituirii şi funcţionării lor, precum şi întreaga lor activitate.

    PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI                                        Marian LUPU

    Nr.294-XVI. Chişinău, 21 decembrie 2007.