    Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă, conform anexei, Concepţia dezvoltării transportului naval în Republica Moldova.
    2. Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor va asigura aplicarea prevederilor Concepţiei sus-menţionate.

    Prim-ministru                Vasile TARLEV

    Contrasemnează:
    Ministrul transporturilor
    şi gospodăriei drumurilor                    Vasile Ursu
    Ministrul economiei şi comerţului             Igor Dodon
    Ministrul finanţelor                                                   Mihail Pop

    Nr. 453. Chişinău, 24 martie 2008.

Anexă
la Hotărîrea Guvernului nr. 453
din 24 martie 2008

C O N C E P Ţ I A
dezvoltării transportului naval în Republica Moldova

Concepţia dezvoltării transportului naval în Republica Moldova determină criteriile generale de dezvoltare a acestuia, precum şi scopurile şi metodele de reglementare, avînd în vedere dezvoltarea ţării şi tendinţa de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

I. Starea actuală a transportului naval şi problemele acestuia

    1. Transportul naval intern în Republica Moldova, în ultimele două decenii, a suferit o serie de restructurări. Conflictul armat din regiunea de est a ţării a generat o criză în ramura transportului naval. Principalele porturi (Portul fluvial Bender, Portul fluvial Rîbniţa) şi un număr considerabil de mijloace plutitoare aparţineau Republicii Moldova au trecut sub jurisdicţia regimului transnistrean, ulterior, o parte dintre acestea fiind vîndute sau transmise la fier uzat. În Republica Moldova, întreprinderile din acest sector au depus eforturi maxime în vederea păstrării tehnicii rămase.
    La momentul de faţă, problemele majore cu care se confruntă ramura transportului naval sînt determinate de următorii factori:
    a) starea tehnică învechită a mijloacelor plutitoare;
    b) starea economico-financiară dificilă a agenţilor economici care administrează flota şi porturile;
    c) piaţa slab dezvoltată de prestare a serviciilor în domeniul transportului de mărfuri şi călători.
   2. Republica Moldova deţine două căi navigabile interne de scurgere liberă (rîurile Nistru şi Prut) care sînt clasificate, în conformitate cu Acordul european privind principalele căi navale interne de importanţă internaţională, încheiat la Geneva la 19 ianuarie 1996 (ratificat prin Hotărîrea Parlamentului nr.1431 din 24 decembrie 1997 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.5, art.17), drept căi de importanţă internaţională:
    E 80 - 07 - rîul Prut, de la estuar pînă la or. Ungheni (407,0 km);
   E 90 - 03 - rîul Nistru de la portul Belgorod-Dnestrovsk (Ucraina) pînă la portul Bender (228 km), incluzînd 2 porturi moldoveneşti de importanţă internaţională cu indicativul:
    P 80 - 62 - portul Giurgiuleşti (133 km) în calitate de complex portuar în proces de construcţie pe fluviul Dunărea;
    P 90 - 03 - 02 - portul Bender (228,0 km) pe rîul Nistru.
    3. Prin Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti, Republica Moldova are ieşire directă la sectorul maritim al fluviului Dunărea, fapt ce permite dezvoltarea în perspectivă a transportului maritim internaţional.
    4. La momentul actual, rîurile Nistru şi Prut sînt navigabile doar pe anumite sectoare, din cauza nămolirii lor şi neefectuării lucrărilor de menţinere a adîncimilor garantate pentru efectuarea în siguranţă a navigaţiei. Din acest motiv, transportul naval se exploatează la un randament considerabil redus comparativ cu cel din perioada anilor ’80, cînd prin intermediul acestuia se efectuau transporturi de mărfuri şi călători - pe rîul Nistru pînă la portul Belgorod-Dnestrovsk, după care mărfurile se transbordau pe nave maritime şi se transportau pe căile maritime; iar pe rîul Prut pînă la Galaţi (Rom‘nia), porturile Reni şi Izmail (Ucraina).
    5. Din cauza exploatării neadecvate a barajelor de pe căile navigabile interne ale Republicii Moldova, nivelul apei în rîurile Nistru şi Prut nu sînt stabile, ceea ce, la rîndul său, provoacă situaţii de avarii implicînd mijloace plutitoare.
    6. În anul 2005 - Acordul între Republica Moldova şi România privind navigaţia pe căile navigabile interne ale Republicii Moldova şi României, iar în anul 2006 a fost încheiat Acordul bilateral între Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind navigaţia pe căile navigabile interne ale Moldovei şi Ucrainei. Aceste acorduri permit agenţilor economici din Republica Moldova, care exploatează nave, să le exploateze pe căile navigabile interne ale Ucrainei şi României.
    7. Pe căile navigabile interne ale Republicii Moldova se exploatează 51 de mijloace plutitoare, dintre care 23 aparţin întreprinderilor de stat. Examinarea stării tehnice a acestor nave se efectuează de Î.S. “Registrul Naval”, iar supravegherea exploatării - de către I.P. “Căpitănia Portului Giurgiuleşti”.
    8. Pe căile navigabile interne ale Republicii Moldova este posibilă efectuarea transportului mărfurilor prin intermediul garniturilor compuse din remorchere-împingătoare şi barje cu capacitatea de încărcare pînă la 1000 tone pe rîul Nistru şi pînă la 600 tone pe rîul Prut.
    9. Flota care se exploatează pe căile navigabile interne ale Republicii Moldova este în stare tehnică gravă, dat fiind faptul că toate unităţile şi utilajele de reparaţie a mijloacelor plutitoare sînt sub jurisdicţia regimului transnistrean. Întreprinderile de stat şi alţi agenţi economici, care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul Republicii Moldova, repară după posibilitate mijloacele plutitoare din dotare cu resurse atrase cu forţele proprii. Se simte lipsa unităţilor plutitoare noi, a utilajelor şi construcţiilor hidrotehnice care ar permite repararea permanentă a acestora.
   10. Majoritatea agenţilor economici din domeniul transportului naval prestează servicii de transportare a pasagerilor (voiajuri de agrement) în vecinătatea staţiunilor turistice din localitatea Vadul lui Vodă. Alţi agenţi economici, ce prestează servicii în domeniul transportării mărfurilor prin intermediul transportului naval, nu dispun de mijloace plutitoare proprii, ci le arendează. Din aceste considerente, ei nu pot asigura eficacitatea şi corespunderea acestei activităţi cu cerinţele standardelor moderne. Totodată, acest fapt nu permite restituirea investiţiilor efectuate în acest sector şi limitează posibilitatea modernizării flotei. Funcţionarea acestor agenţi economici cu putere scăzută de investiţii creează un pericol de păstrare a mijloacelor plutitoare vechi şi nu permite dezvoltarea ramurii, creînd un dezechilibru în planurile tarifare pentru prestarea serviciilor în transportul naval.
    În Republica Moldova, la momentul actual, există un port maritim şi 4 porturi fluviale:
    a) Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti - pe sectorul maritim al fluviului Dunărea;
    b) Portul Ungheni - amplasat pe rîul Prut, administrat de Întreprinderea de Stat “Portul Fluvial Ungheni”;
    c) Portul Fluvial Bender - pe rîul Nistru;
    d) Portul Fluvial Rîbniţa - pe rîul Nistru;
    e) Raionul de mărfuri Varniţa - pe rîul Nistru.
    11. În afară de cele enumerate, pe rîul Nistru activează Î.S. “Bacul Molovata”, care efectuează transportarea pasagerilor şi autoturismelor. De asemenea, pe rîul Nistru este amplasat cheiul Olăneşti, dar care la momentul actual nu este funcţional.
    12. Cantitatea mărfurilor transportate în prezent, comparativ cu perioada de pînă la începutul anilor â90, s-a micşorat considerabil. Acest fapt se datorează interzicerii lucrărilor de adîncire a albiei rîurilor, micşorării sectoarelor pe care este posibilă navigaţia şi reducerii numărului unităţilor plutitoare care corespund cerinţelor tehnice şi sînt apte pentru navigaţie. În pofida acestui fapt, în ultimii ani se observă o creştere a activităţii de transportare a mărfurilor şi pasagerilor pe căile navigabile interne, pe motivul creşterii cererii pe piaţă la materialele de construcţie, precum şi al sporirii fluxului de călători care au apelat la cursele de agrement. Astfel, potrivit datelor statistice, se transportă:

Nr. d/o	Indicatori	2006	2007	2006/2007
1.	Tone mărfuri (mii tone)	141,5	166,5	117,6%
2.	Tone/km mărfuri (mii tone-km)	453,8	489	107,7%
3.	Călători (mii)	102,7	119,2	116%

    13. Actualmente, pe rîul Nistru nu se efectuează transporturi internaţionale de mărfuri, transportul internaţional limitîndu-se la activitatea bacurilor plutitoare din localităţile Soroca şi Cosăuţi şi la transportarea pasagerilor din localităţile sus-numite. Pe rîul Prut se efectuează transportarea din România în Giurgiuleşti a materialelor de construcţie, în special nisip, prundiş sau cărbune.
    Dezvoltarea domeniului transportului naval va avea doar efect temporar dacă nu vor fi realizate următoarele acţiuni şi nu vor fi soluţionate următoarele probleme cu care se confruntă această ramură:
    a) finanţarea redusă a întreţinerii căilor navigabile interne în conformitate cu cerinţele pentru asigurarea securităţii navigaţiei şi funcţionarea adecvată a construcţiilor hidrotehnice;
    b) lipsa mijloacelor plutitoare noi şi moderne;
    c) lipsa mijloacelor de încărcare/descărcare plutitoare şi a dotării porturilor cu astfel de mijloace portuare;
    d) lipsa investiţiilor în organizaţiile ce prestează servicii în domeniul transportului naval, ceea ce ar permite modernizarea mijloacelor fixe;
    e) nivelul scăzut de conlucrare cu alte tipuri de transport, organizarea insuficientă a transportului intermodal, fapt ce lipseşte transportul naval de o cantitate substanţială de mărfuri;
    f) lipsa reţelei logistice din componente de transport, depozitare şi comercializare;
    g) reglementarea normativă caducă, precum şi necesitatea racordării actelor normative existente la standardele europene.
   14. Soluţionarea problemelor enumerate va permite revigorarea transportului naval şi crearea unui sistem intermodal de transport convenabil din punct de vedere economic. Totodată, încheierea acordurilor bilaterale cu ţările vecine referitor la navigaţia pe căile interne va stimula mărirea volumului de import/export al mărfurilor.
   15. Astfel, pentru soluţionarea problemelor sus-menţionate este necesară identificarea unei soluţii complexe, în special din considerentele avantajelor pe care le are transportul naval faţă de alte modalităţi de transport, fiind unul dintre cele mai ieftine şi ecologice tipuri de transport al mărfurilor şi pasagerilor.

II. Scopurile şi principiile dezvoltării
transportului naval

   16. Scopul principal al dezvoltării transportului naval este adaptarea la cerinţele şi exigenţele impuse de modernizare, eficientizare, precum şi racordarea acestuia în cadrul complexului ramurii de transport.
    17. Atingerea scopurilor propuse necesită din partea organelor de stat şi a agenţilor economici care activează în ramura transportului naval o conlucrare şi o interacţiune pentru realizarea acestora prin intermediul a două direcţii principale:
    a) crearea condiţiilor pentru funcţionarea eficientă a transportului naval şi sporirea capacităţii de concurenţă a agenţilor economici din ramură;
    b) dezvoltarea şi extinderea pieţelor de desfacere a serviciilor de transport, prestate de transportul naval.
    18. Principalele acţiuni necesare pentru îmbunătăţirea capacităţii de concurenţă a ramurii sînt:
    1) ameliorarea condiţiilor de navigaţie pe căile navigabile interne, avînd în vedere perspectiva de dezvoltare a pieţei de desfacere a serviciilor transportului naval intern şi de sporire a cerinţelor securităţii, inclusiv:
    a) reamenajarea căilor navigabile interne şi îmbunătăţirea parametrilor de exploatare a construcţiilor hidrotehnice;
    b) majorarea lungimii căilor navigabile interne cu adîncimile garantate ale şenalului şi semnalizarea acestora;
    c) crearea condiţiilor de transbordare a mărfurilor din partea din amonte a barajului de la Dubăsari, pe sectorul din avalul rîului Nistru;
    d) modernizarea flotei tehnice şi majorarea intensităţii utilizării acestora în scopul îmbunătăţirii parametrilor căilor navigabile;
   e) cercetarea căilor navigabile interne şi perfectarea hărţilor-pilot cu indicarea tuturor semnalelor de navigaţie, în concordanţă cu regulile de navigaţie europene, şi implementarea sistemelor moderne de navigaţie şi de dirijare a traficului;
   f) dezvoltarea infrastructurii căilor navigabile interne pentru asigurarea transporturilor pe coridoarele internaţionale de transport şi dezvoltarea turismului, sporturilor acvatice şi condiţiilor de agrement;
    g) asigurarea dezvoltării căilor navigabile interne şi a infrastructurii în conformitate cu scopurile şi necesităţile formării infrastructurii de transport în general pe ţară;
    2) dezvoltarea flotei de transport în conformitate cu cerinţele pieţei de desfacere, inclusiv:
    a) renovarea navelor, repararea şi modernizarea flotei la şantierele navale;
    b) suplinirea flotei prin procurarea navelor noi şi moderne;
    c) casarea mijloacelor plutitoare care nu pot fi reconstruite şi interzicerea exploatării navelor cu nivelul uzurii prea mare şi care pot crea situaţii de avarie;
    3) reconstrucţia porturilor şi reformarea activităţilor portuare, inclusiv:
    a) îmbunătăţirea stării tehnice a cheiurilor în porturi;
    b) dotarea, modernizarea şi înlocuirea mijloacelor de transbordare învechite şi a altor mijloace tehnice şi echipamente;
    c) construcţia cheiurilor şi terminalelor noi pentru prelucrarea containerelor, îngrăşămintelor minerale, mărfurilor chimice;
    d) repararea şi asigurarea căilor de acces auto şi feroviare la cheiuri;
    e) construcţia şi dezvoltarea prioritară a cheiurilor amplasate pe coridoarele internaţionale de transport;
    4) dezvoltarea întreprinderilor din ramură prin atragerea investiţiilor, sporirea eficacităţii lucrărilor, prin reformarea şi integrarea acestora în scopul creării întreprinderilor puternice pe piaţa de prestare a serviciilor în domeniul transportului naval;
    5) dezvoltarea interacţiunii cu alte tipuri de transport, prin introducerea noilor scheme logistice şi tehnologii de organizare a procesului de transport, în primul rînd a transportărilor intermodale;
    6) asigurarea securităţii navigaţiei pe căile navigabile interne, inclusiv securitatea ecologică, prin intermediul:
    a) creării sistemului de dirijare a securităţii navigaţiei în domeniul transportului naval;
   b) reglementării şi coordonării funcţiilor de control şi supraveghere a organelor de stat pentru sporirea eficienţei în condiţiile de diminuare a implicării acestora în activitatea agenţilor economici;
    c) procurarea navelor specializate şi a mijloacelor tehnice pentru colectarea, prelucrarea şi utilizarea diferitelor tipuri de deşeuri obţinute ca urmare a exploatării navelor sau din cauza avariilor ce implică transportul naval, inclusiv bunuri înecate;
    7) dezvoltarea asigurării în domeniul transportului naval, inclusiv:
    a) asigurarea pasagerilor şi membrilor de echipaj al navelor;
    b) asigurarea răspunderii civile faţă de persoanele terţe la transportarea mărfurilor periculoase şi efectuarea pilotajului navei;
    c) asigurarea răspunderii civile pentru daunele provocate mediului la exploatarea transportului naval.
    19. Scopurile principale de dezvoltare a pieţei de desfacere a serviciilor din domeniul transportului naval sînt:
    a) dezvoltarea transportului naval intern, inclusiv majorarea volumului de transportare a materialelor de construcţie nemineraliere;
    b) asigurarea integrării căilor navigabile interne ale Republicii Moldova în sistemul de transport internaţional;
    c) majorarea fluxului mărfurilor de import/export;
    d) dezvoltarea pieţei de prestare a serviciilor de transportare a pasagerilor.
     20. Aceste scopuri pot fi realizate prin:
    a) studierea şi deschiderea rutelor de transportare a mărfurilor;
    b) organizarea transporturilor pe coridoarele internaţionale de transport;
    c) dezvoltarea rutelor fără efectuarea transbordării mărfurilor între porturile Republicii Moldova şi cele din străinătate;
    d) dezvoltarea transporturilor pe sectoarele transfrontaliere în baza acordurilor bi- sau multilaterale între Republica Moldova şi ţările vecine;
    e) asigurarea accesului navelor care navighează sub pavilionul de stat al Republicii Moldova pe căile navigabile interne ale altor ţări;
    f) reglementarea, în condiţii bilaterale, a accesului pe căile navigabile interne ale Republicii Moldova al navelor sub pavilionul altor ţări;
    g) îmbunătăţirea mecanismului de asigurare a transportării persoanelor din păturile social vulnerabile;
    h) dezvoltarea turismului, primordial prin organizarea traseelor turistice noi pe căile navigabile interne;
    i) sporirea calităţii deservirii pasagerilor şi turiştilor.
    21. Soluţionarea problemelor transportului naval intern se propune a fi efectuată pe etape.
    22. Prima etapă (2008 - 2009) a reformării transportului naval presupune soluţionarea problemelor dezvoltării şi reformării transportului naval intern prin coordonarea şi interacţiunea activităţii autorităţilor administraţiei publice şi agenţilor economici.
    Principalele domenii de activitate a statului în soluţionarea problemelor dezvoltării transportului naval sînt:
    a) păstrarea şi dezvoltarea căilor navigabile interne şi a construcţiilor hidrotehnice;
    b) supravegherea şi controlul asupra siguranţei navigaţiei şi siguranţei ecologice;
    c) crearea şi modernizarea regulilor unice de activitate pe căile navigabile interne şi controlul respectării acestora;
    d) apărarea intereselor economice ale armatorilor din Republica Moldova pe plan mondial;
    e) asigurarea cu cadre din domeniul transportului naval.
    23. Etapa a doua (2009-2011) presupune intrarea în sistemul european şi mondial de transport prin organizarea transportării mărfurilor pe coridoarele internaţionale de transport.

III. Metodele şi mecanismele dezvoltării
transportului naval intern

   24. Politica de stat în ceea ce priveşte îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe căile navigabile interne, întreţinerea şi reconstrucţia instalaţiilor hidrotehnice este determinată de faptul că instalaţiile hidrotehnice şi căile navigabile interne se află în proprietatea publică a statului.
    25. Avînd în vedere faptul că întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în ramura transportului naval intern sînt finanţate din bugetul de stat, iar posibilitatea finanţării lor este limitată, este rezonabilă analiza implicării investitorilor utilizatori ai transportului naval, care sînt interesaţi de procesul de reconstruire şi reamenajare a căilor navigabile interne şi a instalaţiilor hidrotehnice. La fel, este necesară atragerea creditelor şi granturilor de la instituţiile financiare internaţionale, pentru facilitarea realizării scopurilor propuse de dezvoltare a transportului naval intern.
   26. În procesul de reînnoire a flotei trebuie să se ţină cont de faptul că majoritatea unităţilor care fac parte din flota tehnică şi de transportare a mărfurilor sînt în proprietatea statului, iar cele de transport al pasagerilor sînt în majoritate în proprietatea agenţilor economici privaţi. Reieşind din acest fapt, reînnoirea flotei tehnice şi de transport al mărfurilor este posibilă nu numai din contul mijloacelor financiare ale bugetului de stat, ci şi prin mijloacele atrase ale investitorilor. La fel, mijloacele plutitoare care pot fi restabilite vor fi reparate la şantierele navale, mărindu-se perioada de exploatare a acestora. În ceea ce priveşte construcţia şi modernizarea mijloacelor plutitoare care transportă pasageri, se va efectua în majoritate de către armatorii privaţi sau prin atragerea de către aceştia a creditelor comerciale.
    27. Este necesară elaborarea instrumentelor suplimentare de stimulare a agenţilor economici care procură mijloace plutitoare noi şi moderne şi care le exploatează în conformitate cu contractul de închiriere a navei nude. Astfel, pentru dezvoltarea transportului naval intern în Republica Moldova trebuie create condiţii fiscale mai favorabile pentru agenţii economici care prestează astfel de servicii.
    28. Mecanismul care ar facilita dezvoltarea porturilor amplasate pe rîul Prut şi rîul Nistru este înlocuirea instalaţiilor de încărcare/descărcare, care în prezent sînt învechite şi inoperabile. Dezvoltarea infrastructurii porturilor este posibilă de efectuat majoritar din contul investitorilor privaţi, statul depunîndu-şi diligenţa maximă în atragerea a astfel de investiţii.
   29. Un alt factor de sporire a calităţii transportului naval este introducerea documentaţiei unice de transport, ceea ce va majora interacţiunea transportului naval cu celelalte tipuri de transport şi va permite introducerea noilor scheme tehnologice de transport pentru livrarea mărfurilor.
    30. Un rol esenţial în soluţionarea acestor probleme îl poate avea intrarea în vigoare a actelor normative care reglementează efectuarea transportării mixte şi combinate. În acest sens, dar şi pentru reglementarea în complex a mecanismelor şi metodelor de administrare a transportului naval intern, este elaborat Codul transportului naval intern.
   31. În acelaşi sens, este necesară dezvoltarea bazei normative în domeniul impozitării agenţilor economici ce activează în ramura transportului naval şi efectuează transporturi internaţionale, luînd în considerare specificul transportului naval.
    32. Direcţia strategică de dezvoltare a transportului internaţional este integrarea căilor navigabile interne ale Republicii Moldova în sistemul internaţional de transport. Mecanismul principal în acest domeniu este crearea unei baze normative pentru organizarea transporturilor pe coridoarele internaţionale de transport.
    33. În scopul dezvoltării transporturilor turistice, se propune modernizarea navelor de pasageri pentru sporirea nivelului de confort al acestora, crearea infrastructurii şi creşterea calităţii serviciilor prestate la bordul navelor. Se preconizează elaborarea proiectelor şi susţinerea construcţiei navelor de pasageri de tip mixt (rîu-mare), navelor de croazieră pentru un număr de pasageri mai redus, dar cu nivel sporit de confortabilitate, linii de transport de pasageri între localităţi în schimbul unităţilor plutitoare care sînt moral uzate.
    34. Securitatea navigaţiei şi cea ecologică pe căile navigabile interne trebuie să rămînă o prioritate a politicii de stat în domeniul administrării transportului naval intern. Astfel, o atenţie deosebită va fi acordată transportării în securitate pe căile navigabile interne. În acest scop, este necesară responsabilizarea armatorilor care exploatează mijloace plutitoare. Se preconizează şi introducerea hărţilor de navigaţie electronice pe căile navigabile interne, instalarea sistemelor de radiolocaţie şi satelit pe nave, modernizarea semnelor de navigaţie, precum şi utilarea cu surse de alimentare alternative de energie.
   35. Se impune pregătirea cadrelor calificate pe specialitate, organizarea cadrelor în direcţiile noi în conformitate cu priorităţile dezvoltării transportului naval intern, crearea complexelor de studii ramurale, extinderea cercetărilor ştiinţifice. Nu mai puţin importantă este politica de studiu în ramură prin crearea condiţiilor de sistematizare şi crearea locurilor de muncă.

IV. Aspectele regionale de dezvoltare a
transportului naval intern

36. Funcţionarea şi dezvoltarea transportului naval intern în calitate de ramură a transportului în general în Republica Moldova trebuie să faciliteze formarea şi consolidarea bazei economice pentru dezvoltarea social-economică a regiunilor în care sînt amplasate întreprinderile de administrare a anumitor sectoare ale căilor navigabile interne.
    37. Regiunea de sud, în perspectiva dezvoltării activităţii Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti şi a investiţiilor din partea agenţilor economici atît naţionali, cît şi străini în construcţia cheiurilor pentru prelucrarea navelor de dimensiuni mai mici şi amenajarea şenalului navigabil al rîului Prut, va asigura majorarea fluxului de mărfuri transportate.
    38. În regiunea nord-est, pe rîul Nistru, dezvoltarea va fi generată prin transportarea călătorilor şi autovehiculelor din Republica Moldova şi Ucraina, precum şi transportarea materialelor de construcţie de la cariera de granit şi pietriş din Cosăuţi.
    39. În regiunea de est, pe rîul Nistru, în perspectiva navigabilităţii rîului, se va efectua transportarea mărfurilor generale pînă la portul Belgorod-Dnestrovsk (Ucraina) şi voiajuri turistice în staţiunile Mării Negre, pînă în Sergheevka şi Zatoka (Ucraina).

V. Rezultatele scontate ale realizării prevederilor
prezentei Concepţii

    40. Evoluţia preconizată în prezenta Concepţie a dezvoltării transportului naval intern va asigura transformarea lui într-o ramură de transport stabilă şi funcţională. Căile navale, flota, porturile, companiile navale vor dobîndi o calitate nouă. Se va mări eficacitatea lucrului lor şi va apărea capacitatea de realizare a priorităţilor în interesele dezvoltării economiei Republicii Moldova, priorităţi caracteristice ramurii transportului naval intern.
   41. Sporirea cererii la serviciile transportului pe căile navigabile interne va fi efectuată prioritar de către companii navale eficiente, care ar putea să creeze o bună concurenţă atît la nivel intern, cît şi pe plan naval internaţional. Eficacitatea şi rentabilitatea sporită a activităţii companiilor navale, a porturilor şi altor subiecţi implicaţi în transportul naval intern vor permite creşterea potenţialului ramurii şi, în consecinţă, vor asigura procesul de înnoire a fondurilor de bază.
    42. Realizarea prezentei Concepţii va permite:
    a) asigurarea integrării în cadrul transportului naval intern a sistemelor internaţionale de comunicaţii;
    b) mărirea nivelului de securitate a navigaţiei pe căile navigabile interne;
    c) optimizarea cheltuielilor din bugetul de stat pentru întreţinerea căilor navigabile interne şi a instalaţiilor hidrotehnice;
    d) sporirea eficacităţii administrării patrimoniului de stat;
    e) îmbunătăţirea nivelului calităţii serviciilor prestate în domeniul transportului naval.
    43. Unul dintre instrumentele de bază pentru realizarea prezentei Concepţii sînt programele naţionale şi regionale de dezvoltare a transportului naval intern.