ID intern unic: 327591
Версия на русском
Republica Moldova
din 29.03.2008
cu privire la aprobarea unor norme sanitare veterinare
Abrogată prin HG1368 din 19.12.16, MO453-458/23.12.16 art.1427
În baza prevederilor art. 10 din Legea nr.1538-XII din 23 iunie 1993 privind activitatea veterinară (Monitor, 1993, nr.8, art.239), precum şi în scopul prevenirii pătrunderii şi răspîndirii bolilor infectocontagioase pe teritoriul Moldovei, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă:
Norma sanitară veterinară privind măsurile de control al pestei porcine clasice, conform anexei nr. 1;
Norma sanitară veterinară privind stabilirea unor prevederi specifice de control al pestei porcine africane, conform anexei nr. 2.
2. Autoritatea sanitară veterinară centrală şi agenţii economici (persoane fizice şi juridice) se vor călăuzi în activitatea lor de prevederile normelor sanitare veterinare nominalizate.
3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.
PRIM-MINISTRU Vasile TARLEV
Contrasemnează:
Ministrul agriculturii
şi industriei alimentare Anatolie Gorodenco
Ministrul economiei şi comerţului Igor Dodon
Ministrul finanţelor Mihail Pop
Nr. 481. Chişinău, 29 martie 2008.
2. În sensul prezentei Norme sanitare veterinare, noţiunile de bază utilizate au următoarele semnificaţii:
pesta porcină clasică - boală infecţioasă virotică, specifică porcinelor, extrem de contagioasă şi cu un nivel foarte înalt de mortalitate, care se manifestă ca o septicemie hemoragică scurtă şi ca o pneumoenterită în formele cu evoluţie mai lungă;
porc - orice animal din familia Suidae, inclusiv porcii sălbatici;
porc sălbatic - porc care nu este ţinut sau crescut într-o exploataţie;
porc-santinelă - porc care a fost supus controlului şi a reacţionat negativ la prezenţa anticorpilor contra virusului pestei porcine clasice în serul sangvin;
exploataţie - orice incintă în care porcii sînt crescuţi sau ţinuţi permanent sau temporar. Excepţie fac abatoarele, mijloacele de transport şi zonele împrejmuite, în care porcii sălbatici sînt ţinuţi şi pot fi vînaţi. Aceste zone împrejmuite trebuie să aibă o mărime şi o structură care fac inaplicabile măsurile stabilite la pct. 9 alineatul unu al prezentei Norme sanitare veterinare;
manual de diagnostic - manualul de diagnostic al pestei porcine clasice menţionat la pct. 42 al prezentei Norme sanitare veterinare;
porcină suspectă de a fi infectată cu virusul pestei porcine clasice - orice porc care manifestă simptome clinice sau orice carcasă de porc care prezintă leziuni post-mortem ori reacţii la testele de laborator, efectuate conform manualului de diagnostic şi care indică prezenţa posibilă a pestei porcine clasice;
caz de pestă porcină clasică sau porc infectat cu virusul pestei porcine clasice - orice porc sau carcasă de porc:
la care au fost confirmate oficial simptome clinice sau leziuni post-mortem de pestă porcină clasică;
la care prezenţa bolii a fost confirmată oficial ca rezultat al unei examinări de laborator, efectuate conform manualului de diagnostic;
focar de pestă porcină clasică - exploataţia în care a fost depistat unul sau mai multe cazuri de pestă porcină clasică;
zonă infectată - zona din teritoriul Republicii Moldova în care, în urma confirmării unuia sau mai multor cazuri de pestă porcină clasică la porcii sălbatici, sînt puse în aplicare măsurile de eradicare a bolii, conform capitolelor XIII sau XIV ale prezentei Norme sanitare veterinare;
caz primar de pestă porcină clasică la porcii sălbatici - orice caz de pestă porcină clasică, depistat la porcii sălbatici într-o zonă în care nu se aplică nici o măsură, conform capitolului XIII sau capitolului XIV ale prezentei Norme sanitare veterinare;
metapopulaţie de porci sălbatici - orice grup sau subpopulaţie de porci sălbatici cu contacte limitate cu alte grupuri sau subpopulaţii;
populaţie de porci sălbatici susceptibilă la boli - partea unei populaţii de porci sălbatici care nu a dezvoltat imunitate faţă de virusul pestei porcine clasice;
procesare - unul din tratamentele pentru materiile cu risc majorat, care conţin produse de origine animală, pentru a evita riscul de răspîndire a virusului pestei porcine clasice;
vaccinare de necesitate - vaccinarea care se efectuează în focarul de pestă porcină clasică şi în zona de protecţie cu scopul localizării infecţiei;
zonă cu o densitate mare de porci - orice zonă geografică cu o rază de 10 km, în jurul unei exploataţii care conţine porci suspecţi sau recunoscuţi ca fiind infectaţi cu virusul pestei porcine clasice, care are o densitate a porcilor de peste 800 de porci la km2;
exploataţie de contact - exploataţie contaminată cu pesta porcină clasică, ca urmare a localizării, circulaţiei persoanelor, porcilor ori a vehiculelor, sau în oricare alt mod;
medic veterinar oficial - medic veterinar cu studii superioare, desemnat pentru practicarea activităţii sanitare veterinare de stat;
anchetă epizootologică - complex de investigaţii efectuate de medicul veterinar oficial, desemnat conform reglementărilor în vigoare;
situaţie epizootologică - ansamblu de date ce caracterizează răspîndirea bolii infecţioase la animale pe un anumit teritoriu într-un anumit interval de timp.
4. Dacă se confirmă pesta porcină clasică, Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat este obligat:
a) să notifice boala, conform anexei nr.1 la prezenta Normă sanitară veterinară şi să furnizeze informaţii Oficiului Internaţional pentru Epizootii de la Paris (în continuare - OIE) despre:
focarele de pestă porcină clasică care sînt confirmate în exploataţii;
cazurile de pestă porcină clasică care sînt confirmate într-un abator sau în mijloacele de transport;
cazurile primare de pestă porcină clasică, confirmate la porcii sălbatici;
rezultatele anchetei epizootologice, efectuate conform capitolului VII al prezentei Norme sanitare veterinare;
b) să furnizeze informaţii OIE referitor la cazurile ulterioare confirmate la porcii sălbatici dintr-o zonă infectată cu pesta porcină clasică, conform pct. 40 lit. a) a prezentei Norme sanitare verinare.
6. În timpul inspecţiei sanitare-veterinare medicul veterinar oficial trebuie să controleze registrul şi mărcile de identificare a porcilor.
7. În cazul în care serviciul sanitar veterinar raional sau municipal consideră că suspiciunea existenţei pestei porcine clasice într-o exploataţie nu poate fi exclusă, exploataţia se pune sub supraveghere veterinară obligatorie permanentă şi se dispun următoarele:
a) toţi porcii de diferite categorii (greutăţi) din exploataţie să fie număraţi şi să fie alcătuită o listă cu numărul porcilor deja bolnavi, morţi sau susceptibili de a fi infectaţi, pe fiecare categorie. Lista trebuie actualizată în funcţie de fătările şi de moartea porcilor pe durata perioadei de suspiciune. Datele din lista respectivă sînt prezentate de către deţinătorul de animale serviciului sanitar veterinar raional / municipal sau Organului Central al Serviciului Veterinar de Stat, la solicitarea acestora;
b) toţi porcii din exploataţie să fie menţinuţi în adăposturile lor sau ţinuţi închişi în alt loc în care pot fi izolaţi;
c) nici un porc să nu intre sau să nu iasă din exploataţie. Serviciul sanitar veterinar raional sau municipal poate extinde, după caz, interdicţia cu privire la ieşirea din exploataţie şi asupra altor specii de animale şi poate impune, de asemenea, aplicarea de măsuri corespunzătoare pentru distrugerea rozătoarelor sau insectelor;
d) nici o carcasă de porc să nu fie expediată din exploataţie fără o autorizaţie eliberată de serviciul sanitar veterinar raional / municipal;
e) nici un sortiment de carne, produse provenite de la porcine, material seminal, ovule şi embrioni proveniţi de la porci, furaje pentru animale, ustensile, materiale sau deşeuri care pot transmite pesta porcină clasică să nu fie expediată din exploataţie fără permisiunea serviciului sanitar veterinar raional / municipal. Nu pot fi scoase din exploataţie carnea, produsele provenite de la porcine, materialul seminal, ovulele şi embrionii cu scop de comercializare;
f) deplasarea persoanelor spre sau din exploataţie să fie permisă doar în baza autorizării scrise, eliberate de către serviciul sanitar veterinar raional / municipal;
g) deplasarea vehiculelor spre sau din exptoataţie să fie permisă doar în baza autorizării scrise, eliberate de către serviciul sanitar veterinar raional / municipal;
h) să fie utilizate mijloace corespunzătoare de dezinfecţie la intrările şi ieşirile din exploataţie, precum şi din clădirile ce adăpostesc porci. Orice persoană care intră sau iese dintr-o exploataţie de porcine trebuie să respecte regulile de igienă corespunzătoare, necesare pentru a reduce pericolul răspîndirii virusului pestei porcine clasice. Toate mijloacele de transport trebuie să fie dezinfectate minuţios înainte de a ieşi sau de a intra în exploataţie;
i) să se efectueze o anchetă epizootologică, conform capitolului VII al prezentei Norme sanitare veterinare.
8. În caz de necesitate, impusă de situaţia epizootologică şi dacă exploataţia care conţine porci suspecţi este localizată într-o zonă cu o densitate mare de porci, serviciul sanitar veterinar raional / municipal:
a) poate aplica măsurile prevăzute la pct. 9 al prezentei Norme sanitare veterinare în exploataţia menţionate la pct. 7 al prezentei Norme sanitare veterinare. Serviciul sanitar veterinar raional sau municipal poate limita, dacă consideră că este posibil, aplicarea acestor măsuri doar la porcii suspecţi de a fi infectaţi sau contaminaţi cu virusul pestei porcine clasice şi la partea exploataţiei în care aceştia au fost ţinuţi, cu condiţia ca aceşti porci să fi fost adăpostiţi, ţinuţi şi furajaţi complet separat de ceilalţi porci din exploataţie. Trebuie prelevat un număr suficient de probe de la porci în cazul în care aceştia sînt sacrificaţi, pentru ca prezenţa virusului pestei porcine clasice să poată fi confirmată sau infirmată, conform manualului de diagnostic;
b) poate stabili o zonă temporară de control în jurul exploataţiei la care se face referinţă în pct. 7 al prezentei Norme sanitare veterinare. Unele sau toate măsurile, specificate la pct. 5 şi 6 al prezentei Norme sanitare veterinare, sînt aplicate în exploataţiile de porcine din cadrul acestei zone.
Măsurile prevăzute la pct. 7 al prezentei Norme sanitare veterinare rămîn în vigoare pînă cînd suspiciunea de pestă porcină clasică nu a fost infirmată oficial.
a) dacă în exploataţie s-a confirmat pesta porcină clasică, toţi porcii clinic bolnavi din adăposturile unde a fost depistată boala sînt ucişi, ceilalţi porci sînt abatorizaţi sub supraveghere sanitară veterinară obligatorie, astfel încît să se evite pericolul răspîndirii virusului pestei porcine clasice în timpul uciderii sau transportului la abator. În adăposturile exploataţiei unde nu a fost depistată boala se efectuează vaccinări de necesitate contra pestei porcine clasice;
b) să fie prelevat un număr suficient de probe de la porci, conform manualului de diagnostic, în cazul în care aceştia sînt ucişi, pentru ca să poată fi stabilit modul de contaminare a exploataţiei cu virusul pestei porcine clasice, precum şi perioada dintre contaminare şi notificarea bolii;
c) cadavrele provenite de la porcii care au murit sau care au fost ucişi să fie nimicite prin ardere sub supraveghere sanitară veterinară obligatorie;
d) carnea provenită de la porcii tăiaţi în perioada dintre contaminarea probabilă a exploataţiei cu pesta porcină clasică şi aplicarea măsurilor oficiale să fie identificată şi prelucrată sub supraveghere sanitară veterinară obligatorie, pe cît este posibil;
e) materialul seminal, ovulele şi embrionii proveniţi de la porci, colectate din exploataţie în perioada dintre contaminarea probabilă a exploataţiei cu virusul pestei porcine clasice şi aplicarea măsurilor oficiale, să fie identificate şi distruse sub supraveghere sanitară veterinară obligatorie, astfel încît să se evite pericolul răspîndirii virusului pestei porcine clasice;
f) toate substanţele şi deşeurile suspecte de a fi contaminate, cum ar fi furajele, să fie supuse unui tratament care să asigure distrugerea virusului pestei porcine clasice. Toate materialele de unică folosinţă care pot fi contaminate, în special cele utilizate pentru operaţiile de tăiere, urmează a fi distruse. Aceste reguli trebuie să se aplice conform instrucţiunilor legale ale medicului veterinar oficial;
g) după ce porcii au fost eliminaţi, clădirile în care au fost adăpostiţi, vehiculele utilizate pentru transportul lor sau al cadavrelor lor, precum şi echipamentul, aşternutul, gunoiul de grajd şi purinul, care sînt suspecte de a fi contaminate, să fie curăţate şi dezinfectate sau tratate, conform pct. 28 al prezentei Norme sanitare veterinare;
h) în cazul unui focar primar de boală, izolatul de virus al pestei porcine clasice să fie supus procedurii de laborator stabilite în manualul de diagnostic, pentru a se identifica tipul genetic;
i) să se efectueze o anchetă epizootologică, conform capitolului VII al prezentei Norme sanitare veterinare.
10. În cazul în care un focar a fost confirmat într-un laborator, într-o grădină zoologică, rezervaţie naturală sau zonă împrejmuită, în care porcii sînt ţinuţi în scopuri ştiinţifice sau în scopuri legate de conservarea speciei sau a raselor rare, Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat poate decide derogări de la pct. 9 lit.a) şi e) ale prezentei Norme sanitare veterinare, cu condiţia ca interesele naţionale fundamentale să nu fie prejudiciate.
Dacă este cazul, se aplică măsuri de prevenire a răspîndirii bolii, conform procedurii în vigoare, care include vaccinarea necesară, conform procedurii prevăzute la capitolul XVII al prezentei Norme sanitare veterinare.
12. Dacă se decide derogarea prevăzută la pct. 11 al prezentei Norme sanitare veterinare, Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat elaborează prescripţii pentru a garanta sănătatea animalelor.
Prevederile capitolului III al prezentei Norme sanitare veterinare trebuie aplicate exploataţiilor de contact pînă cînd suspiciunea de pestă porcină clasică a fost infirmată oficial.
14. Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat, serviciile sanitar-veterinare raionale/municipale aplică măsurile prevăzute la pct. 9 al prezentelor Norme sanitare veterinare în exploataţiile de contact, menţionate la pct. 13 al prezentelor Norme sanitare veterinare, dacă situaţia epizootologică impune acest lucru.
Pentru ca prezenţa virusului pestei porcine clasice în numitele exploataţii să poată fi confirmată sau infirmată, trebuie prelevat un număr suficient de probe de la porci, conform manualului de diagnostic.
15. Principalele criterii şi factori de risc ce urmează a fi luaţi în considerare pentru aplicarea măsurilor prevăzute la pct. 9 lit. a) a prezentei Norme sanitare veterinare în exploataţiile de contact sînt stabilite în anexa nr. 4 la prezenta Normă sanitară veterinară.
a) perioada de cînd exploataţia a fost contaminată cu virusul pestei porcine clasice, înainte ca boala să fie notificată sau suspectată;
b) originea posibilă a pestei porcine clasice din exploataţie şi identificarea altor exploataţii în care porcii s-ar fi putut infecta sau contamina de la aceeaşi sursă;
c) deplasarea persoanelor, vehiculelor, porcilor, carcaselor, materialului seminal, cărnii sau a oricărui material care ar putea vehicula virusul în sau din exploataţia în cauză.
17. Dacă rezultatul acestei anchete epizootologice indică faptul că pesta porcină clasică s-ar fi putut răspîndi de la sau în exploataţiile localizate în alte state sau în Republica Moldova, Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat trebuie să notifice în modul stabilit OIE.
19. Cînd se stabilesc zonele de protecţie şi supraveghere, serviciul sanitar veterinar raional sau municipal trebuie să ţină cont de:
a) rezultatele anchetei epizootologice efectuate conform capitolului VII al prezentei Norme sanitare veterinare;
b) situaţia geografică, în special de graniţele naturale sau artificiale;
c) localizarea şi proximitatea (vecinătatea) exploataţiilor;
d) modalităţile de mişcare şi de comercializare a porcilor, precum şi disponibilitatea abatoarelor autorizate sanitar veterinar;
e) instalaţiile şi personalul disponibil pentru a controla orice mişcare a porcilor în limitele zonelor de protecţie şi de supraveghere, în special dacă porcii ce urmează să fie ucişi trebuie mutaţi din exploataţiile lor de origine.
Dacă o zonă de protecţie sau de supraveghere include părţi din teritoriul Republicii Moldova şi din teritoriul unui stat vecin, Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat cooperează cu autoritatea veterinară centrală a acestui stat pentru a stabili zona respectivă.
20. Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat ia toate măsurile necesare, inclusiv semnalizarea evidentă, avertizarea, precum şi utilizarea mijloacelor de informare în masă, cum ar fi presa şi televiziunea, pentru ca toate persoanele din zonele de protecţie şi de supraveghere să fie informate despre restricţiile în vigoare, conform capitolelor IX şi X ale prezentei Norme sanitare veterinare.
a) evidenţa, cît de curînd posibil, a tuturor exploataţiilor.
După stabilirea zonei de protecţie, aceste exploataţii trebuie inspectate de un medic veterinar oficial într-o perioadă de maximum de 7 zile, pentru examinarea clinică a porcilor şi pentru controlul registrului şi mărcilor de identificare a porcilor;
b) interzicerea mişcării şi transportului porcilor pe drumuri publice sau private, excluzînd, cînd este necesar, drumurile de deservire a exploataţiei, cu excepţia cazului în care sînt avizate de serviciul sanitar veterinar raional sau municipal, pentru a permite mişcările menţionate la lit. f) din prezentul punct. Această interdicţie nu se extinde asupra tranzitului porcilor pe şosea sau pe calea ferată, dacă tranzitul în cauză se face fără descărcare sau oprire.
c) curăţarea, dezinfectarea şi tratarea cît de curînd posibilă după contaminare a camioanelor şi altor vehicule şi echipamente care sînt utilizate pentru a transporta porci, alte animale vii sau materii ce pot fi contaminate (de exemplu, carcase, furaje, gunoi de grajd, purin etc.), conform procedurilor prevăzute la pct. 28 al prezentei Norme sanitare veterinare. Nici un camion sau vehicul care a fost utilizat pentru transportul porcilor nu poate ieşi din zona de protecţie fără a fi curăţat şi dezinfectat, iar apoi verificat şi autorizat de către serviciul sanitar veterinar raional / municipal;
d) interzicerea intrării sau ieşirii oricărui animal domestic dintr-o exploataţie fără permisiunea serviciului sanitar veterinar raional / municipal;
e) notificarea imediată a serviciului sanitar veterinar raional sau municipal, care efectuează investigaţiile necesare, conform procedurilor stabilite în manualul de diagnostic, despre toţi porcii morţi sau bolnavi într-o exptoataţie;
f) interzicerea de a muta porcii din exploataţia în care aceştia sînt ţinuţi, cel puţin 30 de zile după efectuarea curăţării şi dezinfecţiei preliminare a exploataţiilor infectate. După 30 de zile, dacă sînt îndeplinite condiţiile prevăzute la pct. 23 al prezentei Norme sanitare veterinare, serviciul sanitar veterinar raional / municipal poate aviza ieşirea porcilor din exploataţia menţionată, pentru a fi transportaţi direct:
la un abator desemnat de către serviciul sanitar veterinar raional sau municipal, preferabil în cadrul zonei de protecţie sau de supraveghere, pentru tăiere imediată;
la o întreprindere de prelucrare sau la un loc corespunzător în care porcii sînt ucişi imediat, iar cadavrele lor sînt prelucrate sub supraveghere veterinară sanitară veterinară obligatorie;
g) interzicerea de a scoate din exploataţiile situate în zona de protecţie materialul seminal, ovulele şi embrionii proveniţi de la porci;
h) respectarea de către orice persoană care intră sau iese din exploataţiile de porcine a regulilor de igienă corespunzătoare, necesare pentru a reduce riscul răspîndirii virusului pestei porcine clasice.
22. În cazul în care interdicţiile prevăzute la pct. 21 al prezentei Norme sanitare veterinare rămîn în vigoare mai mult de 30 de zile, din cauza focarelor ulterioare de boală, iar, ca urmare, în creşterea porcilor apar probleme de bunăstare a animalelor sau de altă natură, dacă sînt îndeplinite condiţiile stabilite la pct. 23 al prezentei Norme sanitare veterinare, Serviciul Sanitar Veterinar de Stat raional / municipal avizează, în temeiul unei cereri motivate a proprietarului, ieşirea porcilor dintr-o exploataţie din zona de protecţie, pentru a fi transportaţi direct:
a) la un abator desemnat de către Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat, preferabil în cadrul zonei de protecţie sau de supraveghere, pentru tăiere imediată;
b) la o întreprindere de prelucrare sau la un loc corespunzător în care porcii sînt ucişi imediat, iar cadavrele lor sînt prelucrate sub supraveghere sanitară veterinară obligatorie;
c) în cazuri excepţionale, în alte încăperi localizate în zona de protecţie.
23. Serviciul sanitar veterinar raional sau municipal poate permite ieşirea porcilor dintr-o exploataţie din zona de protecţie, cu respectarea următoarelor condiţii:
a) un medic veterinar oficial să fi efectuat o examinare clinică a porcilor din exploataţie, în special a celor ce urmează a fi transportaţi, inclusiv înregistrarea temperaturii corpului la un anumit număr de porci, precum şi un control al registrului şi al mărcilor de identificare a porcilor;
b) controalele şi examinările de mai sus să nu fi depistat nici un semn de pestă porcină clasică;
c) porcii să fie transportaţi în vehicule sigilate în modul stabilit de către Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat, serviciile sanitar-veterinare raionale/municipale;
d) vehiculele şi echipamentele care au fost utilizate la transportul porcilor să fie curăţate şi dezinfectate imediat după transport, conform prevederilor pct. 28 al prezentei Norme sanitare veterinare;
e) dacă porcii trebuie tăiaţi sau ucişi, să fie prelevat un număr suficient de probe de la aceştia, conform manualului de diagnostic, pentru ca prezenţa virusului pestei porcine clasice în aceste exploataţii să poată fi confirmată sau infirmată;
f) dacă porcii trebuie transportaţi la abator:
serviciul sanitar veterinar raional / municipal responsabil de abator să fie informat despre intenţia de a se trimite porci la abatorul respectiv, iar la sosirea lor notifică acest fapt serviciului sanitar veterinar raional / municipal de la locul de expediere;
la sosirea în abator, aceşti porci sînt adăpostiţi şi tăiaţi separat de alţi porci;
în timpul inspecţiei ante- şi post-mortem, efectuate la abatorul desemnat, serviciul sanitar veterinar raional sau municipal trebuie să ia în considerare orice semne ale prezenţei pestei porcine clasice;
carnea proaspătă provenită de la aceşti porci trebuie prelucrată sau marcată cu o ştampilă specială, iar ulterior - tratată, conform cerinţelor sanitare veterinare in vigoare.
Această operaţie urmează a fi efectuată la o întreprindere desemnată de Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat, serviciile sanitar-veterinare raionale/municipale. Carnea va fi trimisă întreprinderii menţionate, cu condiţia ca lotul să fie sigilat înainte de plecare şi să rămînă sigilat pe tot parcursul transportului.
24. Măsurile din zona de protecţie se aplică în continuare pînă cînd:
a) se va efectua vaccinarea, de necesitate, a întregului efectiv de porcine;
b) se vor efectua curăţenia şi dezinfecţia în exploataţiile infectate;
c) porcii din toate exploataţiile au fost supuşi examinărilor clinice şi de laborator, efectuate conform manualului de diagnostic, pentru a se depista posibila prezenţă a virusului pestei porcine clasice.
Aceste examinări nu trebuie efectuate înainte de 30 de zile de la realizarea operaţiilor preliminare de curăţenie şi dezinfecţie în exploataţiile infectate.
a) evidenţa tuturor exploataţiilor de porcine;
b) interzicerea deplasării şi transportului porcilor pe drumuri publice sau private, excluzînd drumurile de deservire a exploataţiei. Această interdicţie nu trebuie aplicată tranzitului porcilor pe şosea sau pe calea ferată, dacă tranzitul se face fără descărcare sau oprire, precum şi transportului porcilor pentru tăiere imediată care provin din exteriorul zonei de supraveghere, dacă abatorul unde sînt tăiaţi se află în zona menţionată;
c) curăţarea, dezinfectarea şi tratarea, cît mai urgent posibil, după contaminare a camioanelor şi altor vehicule şi echipamente utilizate pentru a transporta porci, alte animale vii sau materii ce pot fi contaminate (de exemplu, carcase, furaje, gunoi de grajd, purin etc.), conform procedurilor prevăzute la pct. 28 al prezentei Norme sanitare veterinare. Nici un camion sau vehicul care a fost utilizat pentru transportul porcilor nu poate ieşi din zona de supraveghere fără să fi fost curăţat şi dezinfectat;
d) interzicerea intrării sau ieşirii oricărui animal domestic dintr-o exploataţie în primele 7 zile de la stabilirea zonei de supraveghere, fără avizarea serviciului sanitar veterinar raional sau municipal;
e) notificarea imediată a serviciului sanitar veterinar raional / municipal, ce efectuează investigaţiile necesare, conform procedurilor stabilite în manualul de diagnostic, despre toţi porcii morţi sau bolnavi dintr-o exploataţie;
f) interzicerea de a muta porcii din exploataţia în care aceştia sînt ţinuţi, cel puţin 21 de zile după efectuarea curăţării şi dezinfecţiei preliminare a exploataţiilor infectate. După 21 de zile, cu respectarea condiţiilor prevăzute la pct. 23 al prezentei Norme sanitare veterinare, serviciul sanitar veterinar raional sau municipal poate autoriza, de comun acord cu Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat, ieşirea porcilor din exploataţia menţionată, pentru a fi transportaţi direct:
la un abator desemnat de către serviciul sanitar veterinar raional sau municipal, prin coordonare cu organul central al Serviciului Veterinar de Stat preferabil în cadrul zonei de protecţie sau de supraveghere, în scopul tăierii imediate;
la o întreprindere de prelucrare sau la un loc corespunzător în care porcii trebuie ucişi imediat, iar cadavrele lor prelucrate sub supraveghere sanitară veterinară obligatorie;
în cazuri excepţionale, la alte clădiri localizate în zona de protecţie sau de supraveghere. La solicitarea Organului Central al Serviciului Veterinar de Stat, în condiţiile în care există o justificare corespunzătoare, conform procedurilor în vigoare, dacă porcii trebuie transportaţi la un abator, pot fi decise derogări de la prevederile pct. 23 lit. e) şi f) ale prezentei Norme sanitare veterinare, dar cu respectarea măsurilor cu privire la marcarea cărnii provenite de la aceşti porci, la utilizarea sa ulterioară şi la destinaţia produselor tratate;
g) interzicerea de a scoate materialul seminal, ovulele şi embrionii proveniţi din exploataţiile situate în cadrul zonei de supraveghere;
h) respectarea de către orice persoană care intră sau iese din exploataţiile de porcine a regulilor de igienă corespunzătoare, necesare pentru reducerea riscului răspîndirii virusului pestei porcine clasice.
26. În cazul în care interdicţiile prevăzute la pct. 25 al prezentei Norme sanitare veterinare rămîn în vigoare mai mult de 30 de zile, din cauza focarelor ulterioare de boală, iar, ca urmare, în creşterea porcilor apar probleme de bunăstare a animalelor sau de altă natură, dacă sînt îndeplinite condiţiile prevăzute la pct. 23 al prezentei Norme sanitare veterinare, serviciul sanitar veterinar raional / municipal, de comun acord cu Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat, autorizează, în temeiul unei cereri motivate proprietarului, ieşirea porcilor dintr-o exploataţie din zona de supraveghere, pentru a fi transportaţi direct:
a) la un abator desemnat de către aceasta, preferabil în cadrul zonei de protecţie sau de supraveghere, în scopul tăierii imediate;
b) la o întreprindere de prelucrare sau la un loc corespunzător în care porcii trebuie ucişi imediat, iar carcasele sînt prelucrate sub supraveghere sanitară veterinară obligatorie;
c) în cazuri excepţionale, în alte încăperi localizate în zona de protecţie sau de supraveghere.
27. Măsurile din zona de supraveghere se aplică în continuare cel puţin pînă cînd:
a) se vor efectua curăţenia şi dezinfecţia în exploataţiile infectate;
b) porcii din toate exploataţiile vor fi supuşi examinărilor clinice şi, după caz, examinărilor de laborator, conform manualului de diagnostic, pentru a depista posibila prezenţă a virusului pestei porcine clasice. Aceste examinări nu se efectuează înainte de 20 de zile de la realizarea operaţiilor preliminare de curăţenie şi dezinfecţie în exploataţiile infectate.
principiilor şi procedurilor de curăţare, dezinfecţie şi tratament prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta Normă sanitară veterinară.
29. Principiile şi procedurile de curăţare şi dezinfectare, prevăzute în anexa nr.2 la prezenta Normă sanitară veterinară, pot fi modificate sau completate ulterior, pentru a se conforma evoluţiilor ştiinţifice, potrivit procedurii în vigoare.
30. Dezinfectantele utilizate necesită a fi înregistrate obligatoriu în Republica Moldova.
31. Reintroducerea porcilor în exploataţie, conform pct. 9 al prezentei Norme sanitare veterinare, nu trebuie să se realizeze mai devreme de 30 de zile de la efectuarea operaţiilor de curăţenie şi dezinfecţie, menţionate la pct. 28 al prezentei Norme sanitare veterinare.
32. La reintroducerea porcilor se ia în considerare metoda de creştere, practicată în exploataţia respectivă, fiind respectate următoarele proceduri:
a) în exploataţiile de porcine în aer liber, reintroducerea porcilor trebuie să înceapă cu introducerea porcilor-santinelă care au fost controlaţi şi care au reacţionat negativ la controlul prezenţei anticorpilor contra virusului pestei porcine clasice, sau care provin din exploataţii ce nu fac obiectul nici unei restricţii legate de pesta porcină clasică. În baza cerinţelor Organului Central al Serviciului Veterinar de Stat, porcii-santinelă trebuie plasaţi în întreaga exploataţie infectată, iar după 40 de zile de la introducere, de la aceştia se prelevă sînge şi organe în vederea testării la prezenţa anticorpilor, conform manualului de diagnostic. Dacă nici la unul din porci nu s-au dezvoltat anticorpi contra virusului pestei porcine clasice, se poate efectua repopularea completă. Nici un porc nu poate ieşi din exploataţie înainte de primirea rezultatelor negative ale examinării serologice;
b) în exploataţiile cu celelalte forme de creştere, reintroducerea porcilor trebuie să se realizeze conform lit. a) a prezentului punct sau să se bazeze pe repopularea totală, cu condiţia ca:
toţi porcii să fie introduşi pe o perioadă de 20 de zile şi să provină din exploataţii ce nu fac obiectul vreunei restricţii legate de pesta porcină clasică;
porcii din efectivul repopulat sa facă obiectul unei examinări serologice, conform manualului de diagnostic. Prelevarea probelor pentru examinările serologice se efectuează, cel mai devreme, după 40 de zile de la sosirea ultimilor porci;
nici un porc nu poate ieşi din exploataţie înainte de prmirea rezultatelor negative ale examinării serologice.
34. Dacă este depistat un caz de pestă porcină clasică într-un abator sau mijloc de transport, serviciul sanitar veterinar raional / municipal dispune următoarele:
a) toate animalele susceptibile din abator sau din mijlocul de transport să fie ucise fără întîrziere;
b) carcasele, organele şi deşeurile animale provenite de la animalele posibil infectate şi contaminate să fie nimicite prin ardere sub supraveghere sanitară veterinară obligatorie;
c) curăţarea şi dezinfectarea clădirilor şi echipamentelor, inclusiv a vehiculelor, să se efectueze sub supravegherea obligatorie a medicului veterinar oficial, conform pct. 28 al prezentei Norme sanitare veterinare;
d) să se efectueze o anchetă epizootologică, conform capitolului VII al prezentei Norme sanitare veterinare;
e) izolatul de virus al pestei porcine clasice să se facă conform manualului de diagnostic, pentru a se identifica tipul genetic de virus;
f) să se aplice măsurile prevăzute la capitolul VI al prezentei Norme sanitare veterinare;
g) dacă nu este indicată altfel de anchetă epizootologică, măsurile prevăzute la pct. 9 al prezentei Norme sanitare veterinare se aplică în exploataţia de origine a porcilor sau carcaselor infectate;
h) nici un animal să nu fie reintrodus pentru tăiere sau transport mai devreme de 24 de ore după efectuarea operaţiilor de curăţare şi dezinfectare realizate conform pct. 28 al prezentei Norme sanitare veterinare.
36. Dacă s-a confirmat un caz primar de pestă porcină clasică la porcii sălbatici, pentru a evita răspîndirea bolii, Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat, serviciile sanitar-veterinare raionale/municipale au obligaţia:
a) să desemneze imediat un grup de experţi care să includă medici veterinari, vînători, biologi şi epizootologi specialişti în fauna sălbatică. Grupul de experţi trebuie să acorde consultanţă serviciului sanitar veterinar raional sau municipal pentru:
studierea situaţiei epizootologice şi definirea zonei infectate, conform prevederilor pct. 40 lit. b) a prezentei Norme sanitare veterinare;
identificarea măsurilor corespunzătoare ce trebuie aplicate în zona infectată, suplimentar celor prevăzute la lit. b) şi c) ale prezentului punct. Grupul de experţi, dacă este necesar, va cere de la organele abilitate suspendarea vînătorii;
întocmirea planului de eradicare a bolii;
efectuarea controalelor în vederea verificării eficienţei măsurilor aplicate pentru eradicarea pestei porcine clasice din zona infectată;
respectarea regulilor de igienă corespunzătoare de către toate persoanele care vin în contact cu porcii sălbatici, pentru reducerea riscului de răspîndire a virusului pestei porcine clasice. Aceste masuri pot include interdicţia temporară de intrare intr-o exploataţie porcină a persoanelor care au venit în contact cu porcii sălbatici;
testarea tuturor porcilor morţi sau bolnavi dintr-o exploataţie, cu simptome de pestă porcină clasică, pentru depistarea prezenţei pestei porcine clasice;
a nu fi introdusă într-o exploataţie porcină nici o parte a unui porc sălbatic, fie împuşcat, fie găsit mort, şi nici un material sau echipament care poate fi contaminat de virusul pestei porcine clasice;
ca porcii, materialul seminal, embrionii sau ovulele provenite de la aceştia să nu iasă din zona infectată, pentru comercializare în alt stat;
b) să dispună imediat ca toţi porcii sălbatici împuşcati sau găsiţi morţi în zona infectată să fie examinaţi de către un medic veterinar oficial pentru pesta porcină clasică, conform manualului de diagnostic. Carcasele tuturor animalelor care au reacţionat pozitiv trebuie să fie prelucrate sub supraveghere sanitară veterinară obligatorie. În cazul în care rezultatul testării este negativ pentru pesta porcină clasică, serviciul sanitar veterinar raional sau municipal trebuie să aplice măsuri conform legislaţiei în vigoare privind producerea şi comercializarea vînatului. Părţile care nu sînt destinate consumului uman se prelucrează sub supraveghere sanitară veterinară obligatorie;
c) izolatul de virus al pestei porcine clasice să fie analizat conform procedurii de laborator menţionate în manualul de diagnostic, pentru a se identifica tipul genetic de virus.
37. Dacă un caz de pestă porcină clasică a apărut la porcii sălbatici dintr-o zonă a Republicii Moldova din apropierea teritoriului unui stat vecin, Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat din Republica Moldova şi a statului vecin în cauză trebuie să coopereze pentru stabilirea măsurilor de combatere a bolii.
Comisia antiepizootică extraordinară republicană examinează planul pentru a stabili dacă aplicarea acestuia va avea drept rezultat eradicarea pestei porcine clasice şi, după caz, aprobă acest plan.
Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat trebuie să prezinte propuneri pentru amendarea sau completarea ulterioară a planului, pentru a se ţine cont de evoluţia situaţiei.
39. După aprobarea măsurilor prevăzute în planul menţionat la pct. 38 al prezentei Norme sanitare veterinare, acestea trebuie să înlocuiască măsurile aplicate iniţial, prevăzute la capitolul XIII al prezentei Norme sanitare veterinare, la o dată stabilită în momentul în care este obţinută aprobarea.
40. Planul menţionat la pct. 38 al prezentei Norme sanitare veterinare trebuie să conţină informaţii cu privire la:
a) rezultatele investigaţiilor şi controalelor epizootologice efectuate conform prevederilor capitolului XIII al prezentei Norme sanitare veterinare, precum şi cu privire la răspîndirea geografică a bolii;
b) zona infectată din teritoriul Republicii Moldova. În cazul în care se stabileşte zona infectată, Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat trebuie să ia în considerare următoarele:
rezultatele investigaţiilor epizootologice efectuate şi răspîndirea geografică a bolii;
populaţia de porci sălbatici din zonă;
existenţa unor obstacole naturale sau artificiale majore în calea mişcării porcilor sălbatici;
c) organizarea unei cooperări strînse între biologi, vînători, organizaţiile de vînătoare, serviciile de protecţie a faunei sălbatice şi serviciile veterinare (sănătatea animalelor şi sănătatea publică);
d) campania informaţională ce trebuie desfăşurată pentru a sensibiliza vînătorii asupra măsurilor pe care aceştia trebuie să le aplice în cadrul planului de eradicare;
e) eforturile specifice depuse pentru determinarea numărului şi localizarea metapopulaţiilor de porci sălbatici în interiorul şi în jurul zonei infectate;
f) numărul aproximativ al metapopulaţiilor de porci sălbatici şi mărimea lor din interiorul şi din jurul zonei infectate;
g) eforturile specifice depuse pentru determinarea extinderii infecţiei asupra populaţiei de porci sălbatici, prin examinarea porcilor sălbatici împuşcaţi de vînători sau găsiţi morţi şi prin testarea de laborator a probelor provenite de la aceştia, inclusiv investigaţiile epizootologice pe categorii de vîrstă;
h) măsurile care trebuie aplicate pentru reducerea răspîndirii bolii din cauza mişcării porcilor sălbatici şi/sau a contactului între metapopulaţiile de porci sălbatici. Pentru îndeplinirea acestor măsuri, grupul de experţi, dacă este necesar, va cere de la organele abilitate suspendarea vînătorii;
i) măsurile care trebuie aplicate pentru reducerea populaţiei susceptibile de porci sălbatici şi, în special, de purcei tineri;
j) condiţiile care trebuie respectate de către vînători pentru evitarea oricărei răspîndiri a bolii;
k) metoda de eliminare a porcilor sălbatici găsiţi morţi sau împuşcati, care se bazează pe:
prelucrarea sub supraveghere sanitară veterinară obligatorie;
inspecţia efectuată de către un medic veterinar oficial şi testări de laborator prevăzute în manualul de diagnostic. Carcasele tuturor animalelor care prezintă reacţii pozitive se prelucrează sub supraveghere sanitară veterinară obligatorie. În cazul în care rezultatul testării la pesta porcină clasică este negativ, serviciul sanitar veterinar raional / municipal trebuie să aplice măsuri conform prevederilor legislaţiei în vigoare privind producerea şi comercializarea vînatului sălbatic. Părţile care nu sînt destinate consumului uman se prelucrează sub supraveghere veterinară oficială;
l) ancheta epizootologică care se efectuează pentru fiecare porc sălbatic, fie împuşcat, fie găsit mort. Ancheta în cauză trebuie să includă completarea unui chestionar ce furnizează informaţii despre:
zona geografică în care animalul a fost găsit mort sau a fost împuşcat;
data la care animalul a fost găsit mort sau a fost împuşcat;
persoana care a găsit sau a împuşcat animalul;
vîrsta şi sexul porcului;
simptomele înainte de împuşcare, dacă a fost împuşcat;
starea carcasei, dacă a fost găsit mort;
constatări de laborator;
m) programele de supraveghere şi măsurile de prevenire aplicabile exploataţiilor situate în zona infectată definită şi, după caz, în jurul zonei, inclusiv transportul şi mişcarea animalelor în interiorul, de la şi către zonă.
Aceste măsuri trebuie să includă interdicţia mişcării porcilor, circulaţiei materialului seminal, a embrionilor şi a ovulelor provenite de la aceştia, din zona infectată, destinate comercializării într-un alt stat;
n) alte criterii ce trebuie aplicate pentru eficientizarea măsurilor adoptate în vederea eradicării bolii în zona definită şi măsurile aplicate în exploataţiile din zonă;
o) autoritatea abilitată de supraveghere şi coordonare a acţiunilor instituţiilor responsabile de implementarea planului;
p) sistemul de informaţii stabilit pentru ca grupul de experţi, desemnat conform pct. 36 lit. a) a prezentei Norme sanitare veterinare, să poată revizui cu regularitate rezultatele planului de eradicare;
q) măsurile de monitorizare a bolii, puse în aplicare după ce a trecut o perioada de cel puţin 12 luni de la ultimul caz confirmat de pestă porcină clasică la porcii sălbatici din zona infectată. Aceste măsuri de monitorizare trebuie să se aplice pentru cel puţin 12 luni, să includă măsurile puse deja în aplicare conform lit g), k) şi l) ale prezentului punct.
a) supraveghează şi asigură ca procedurile de diagnostic, prelevarea probelor şi testarea de laborator pentru depistarea prezenţei pestei porcine clasice să fie efectuate conform manualului de diagnostic;
b) este responsabil pentru coordonarea standardelor şi metodelor de diagnostic în Republica Moldova, conform prevederilor anexei nr. 3 la prezentele Norme sanitare veterinare.
Centrul Republican de Diagnostic Veterinar trebuie să coopereze cu unul din laboratoarele de referinţă, pentru confirmarea / infirmarea diagnosticului de pestă porcină clasică.
42. Pentru a asigura proceduri unitare în vederea diagnosticării pestei porcine clasice, Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat avizează un manual de diagnostic pentru pesta porcină clasică, stabilind:
a) cerinţele minime de biosecuritate şi standardele de calitate ce trebuie respectate de laboratoarele de diagnostic al pestei porcine clasice şi pentru transportul probelor;
b) criteriile şi procedurile ce trebuie aplicate în cazul în care se efectuează examene clinice sau post-mortem pentru a se confirma sau a se infirma prezenţa pestei porcine clasice;
c) criteriile şi procedurile ce trebuie respectate pentru colectarea probelor de la porcii vii sau de la carcasele lor, pentru a confirma sau infirma pesta porcină clasică prin examene de laborator, inclusiv metode de prelevare pentru controalele serologice sau virusologie de depistare, efectuate în cadrul aplicării măsurilor prevăzute de prezentele Norme sanitare veterinare;
d) testele de laborator ce trebuie utilizate pentru diagnosticul pestei porcine clasice, inclusiv:
teste pentru diagnosticul diferenţial între virusul pestei porcine clasice şi alte virusuri ale pestei;
dacă sînt disponibile şi corespunzătoare, teste pentru distingerea tipului de anticorp produs de un vaccin marker de unul produs de tipul sălbatic de virus al pestei porcine clasice;
criterii de evaluare a rezultatelor testelor de laborator;
e) tehnicile de laborator pentru tipizarea genetică a izolatului de virus al pestei porcine clasice.
43. Pentru garantarea condiţiilor de biosecuritate corespunzătoare, în scopul protejării sănătăţii animalelor, operaţiilor privind virusul pestei porcine clasice, genomul său, precum şi antigenele şi vaccinurile destinate cercetării, diagnosticului sau fabricării de vaccinuri sau reactivi trebuie manipulate numai în locuri, la întreprinderi sau laboratoare autorizate de Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat.
a) utilizarea vaccinurilor vii contra pestei porcine clasice să se efectueze conform instrucţiunii de folosire a vaccinului;
b) manipularea, fabricarea, depozitarea, aprovizionarea, distribuţia şi comercializarea vaccinurilor pestei porcine clasice pe teritoriul Republicii Moldova să se efectueze sub supravegherea sanitară veterinară obligatorie.
45. Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat stabileşte, după caz, prescripţii privind producerea, ambalarea şi stocarea de vaccinuri ale pestei porcine clasice.
În cazul în care pesta porcină clasică a fost confirmată şi există pericolul extinderii bolii în zona de protecţie sau chiar în zona de supraveghere, în aceste zone se efectuează vaccinarea de necesitate contra pestei porcine clasice.
Principalele criterii şi factori de risc care trebuie luaţi în considerare pentru efectuarea vaccinării de necesitate sînt specificaţi în anexa nr. 5 la prezenta Normă sanitară veterinară.
47. Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat aprobă un program de vaccinări de necesitate, care să includă informaţii cu privire la:
a) starea bolii care a condus la solicitarea vaccinării de necesitate;
b) extinderea zonei de protecţie şi de supraveghere în care trebuie efectuată vaccinarea de necesitate şi numărul exploataţiilor de porcine din aceste zone;
c) categoriile de porci şi numărul aproximativ de porci ce trebuie vaccinaţi;
d) vaccinul ce urmează a fi utilizat;
e) durata campaniei de vaccinare;
f) identificarea şi înregistrarea animalelor vaccinate;
g) măsurile referitoare la mişcarea porcilor şi transportarea produselor acestora;
h) criteriile ce vor fi luate în considerare pentru a decide dacă vaccinarea sau măsurile menţionate la pct. 13 alineatul doi al prezentei Norme sanitare veterinare se vor aplica în exploataţiile de contact;
i) alte elemente aferente stării de necesitate, inclusiv examinările clinice şi de laborator ce trebuie efectuate pe probe prelevate în exploataţiile în care animalele au fost vaccinate.
49. Dacă Republica Moldova intenţionează să aplice vaccinarea de necesitate, Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat trebuie să expedieze OIE un plan de vaccinare de necesitate, care să includă informaţii cu privire la:
a) starea bolii care a condus la solicitarea aplicării vaccinării de necesitate;
b) extinderea zonei geografice în care trebuie efectuată vaccinarea din necesitate. Această zonă reprezintă o parte a zonei infectate definite conform pct. 40 lit. b) a prezentei Norme sanitare veterinare;
c) tipul de vaccin ce urmează a fi utilizat şi procedura de vaccinare;
d) măsurile speciale ce trebuie realizate pentru vaccinarea tineretului porcin;
e) durata prevăzută a campaniei de vaccinare;
f) numărul aproximativ de porci sălbatici ce urmează a fi vaccinaţi;
g) măsurile adoptate pentru evitarea fluctuaţiei mare a populaţiei de porci sălbatici;
h) măsurile adoptate pentru evitarea oricărei răspîndiri a virusului vaccinal la porcii ţinuţi în exploataţii, dacă este cazul;
i) rezultatele anticipate ale campaniei de vaccinare şi parametrii care se vor lua în considerare pentru verificarea eficienţei acesteia;
j) autoritatea abilitată cu supravegherea şi coordonarea acţiunilor instituţiilor responsabile de punerea în aplicare a planului;
k) sistemul stabilit pentru ca grupul de experţi, desemnat conform pct. 36 lit. a) a prezentei Norme sanitare veterinare, să poată revizui regulat rezultatele campaniei de vaccinare din necesitate a porcilor sălbatici;
l) alte elemente corespunzătoare stării de necesitate.
50. Dacă zona de vaccinare se află în apropierea teritoriului unui stat vecin în care, de asemenea, se aplică măsuri pentru eradicarea pestei porcine clasice la porcii sălbatici, trebuie asigurată concordanţa între planul de vaccinare şi măsurile aplicate în acest stat.
a) necesarul de vaccin în eventualitatea aplicării de urgenţă a vaccinării de necesitate;
b) regiunile din Republica Moldova în care pot fi identificate zone cu o densitate mare de porci, pentru ca în aceste regiuni să fie asigurat un nivel sporit de vigilenţă şi pregătire.
52. Criteriile şi condiţiile ce trebuie aplicate pentru întocmirea planului de contingenţă sînt cele specificate în anexa nr. 5 la prezenta Normă sanitară veterinară. Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat propune modificarea criteriilor şi condiţiilor respective, conform procedurii naţionale, luînd în considerare natura specifică a pestei porcine clasice şi rezultatele măsurilor de control al bolii.
Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat, în colaborare cu OIE, pentru a se asigura compatibilitatea cu planurile de contingenţă ale statelor vecine, examinează planul de contingenţă pentru a determina dacă aplicarea acestuia este în măsură să conducă la eradicarea pestei porcine clasice şi propune spre aprobare Comisiei antiepizootice extraordinare republicane planurile de contingenţă amendate, după caz.
Centrul republican de combatere a bolii trebuie să dirijeze şi să monitorizeze operaţiile centrelor locale de combatere a bolii, prevăzute la alineatul trei al prezentului punct, şi are următoarele atribuţii:
a) defineşte măsurile de combatere necesare;
b) asigură aplicarea promptă şi eficientă a măsurilor menţionate mai sus de către centrele locale de combatere a bolii;
c) asigură cu personal şi alte resurse centrele locale de combatere a bolii;
d) organizează vaccinările din necesitate şi defineşte zonele de vaccinare;
e) colaborează cu laboratoarele de diagnostic;
f) colaborează cu presa şi cu alte mijloace de informare în masă;
h) colaborează cu organele de poliţie pentru asigurarea aplicării măsurilor legale.
Unele atribuţii ale Centrului republican de combatere a bolii pot fi delegate centrelor locale de combatere a bolii, care intervin la nivel teritorial administrativ, sau la un nivel superior, cu condiţia ca acesta să nu compromită obiectivele Centrului republican de combatere a bolii.
54. Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat organizează un grup de experţi, permanent operaţional, pentru a efectua expertiza în ceea ce priveşte sprijinirea serviciului sanitar veterinar raional sau municipal în vederea asigurării pregătirii în caz de apariţie a bolii. În cazul apariţiei unui focar, grupul de experţi trebuie să sprijine serviciul sanitar veterinar raional sau municipal pentru:
a) efectuarea anchetei epizootologice;
b) prelevarea probelor, efectuarea testelor şi interpretarea rezultatelor, testelor de laborator;
c) identificarea măsurilor de combatere a bolii.
55. Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat ia măsuri pentru ca Centrul republican şi centrele locale de combatere a bolii, precum şi grupul de experţi să beneficieze de personal, utilaj şi echipament, inclusiv sisteme de comunicaţie, după caz, precum şi un lanţ de comandă şi management clar şi eficient pentru aplicarea promptă a măsurilor de combatere a bolii, stabilite în prezenta Normă sanitară veterinară. Detalii privind personalul, instalaţiile, echipamentul, lanţul de comandă şi managementul Centrului republican şi centrelor locale de combatere a bolii şi ale grupului de experţi sînt stabilite în planul de contingenţă, menţionat la capitolul XX al prezentei Norme sanitare veterinare.
Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat stabileşte criterii şi condiţii cu privire la competenţele şi atribuţiile Centrului republican de combatere a bolii, ale centrelor locale de combatere a bolii şi ale grupurilor de experţi.
a) data prezentării informaţiei;
b) ora prezentării informaţiei;
c) denumirea ţării;
d) denumirea bolii;
e) numărul de focare sau de cazuri;
f) data la care a fost suspectată pesta porcină clasică;
g) data confirmării;
h) metodele utilizate pentru confirmare;
i) faptul dacă prezenţa bolii a fost confirmată la porcii sălbatici sau la porcii dintr-o exploataţie, abator sau mijloc de transport;
j) localizarea geografică unde a fost confirmat focarul sau cazul de pestă porcină clasică;
k) măsurile întreprinse de combatere a bolii.
2. În cazul focarelor sau cazurilor primare în abatoare sau mijloace de transport, pe lîngă datele specificate la pct. 1 al prezentei anexe, Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat trebuie să prezinte la OIE, de asemenea, următoarele informaţii:
a) numărul de porci susceptibili din focar, abator sau mijloc de transport;
b) numărul de porci morţi din fiecare categorie din exploataţii, abator sau mijloc de transport;
c) pentru fiecare categorie, morbiditatea bolii şi numărul de porci la care pesta porcină clasică a fost confirmată;
d) numărul de porci ucişi în focar, abator sau mijloc de transport;
e) numărul de carcase prelucrate;
f) în cazul unui singur focar, distanţa dintre acesta şi cea mai apropiată exploataţie porcină;
g) dacă pesta porcină clasică a fost confirmată într-un abator sau mijloc de transport, localizarea exploataţiei sau exploataţiilor de origine a porcinelor sau a carcaselor infectate.
3. În cazul focarelor secundare, informaţiile prevăzute la pct. 1 şi 2 ale prezentei anexe trebuie prezentate la OIE în termenul-limită stabilit de Norma sanitară veterinară privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.
4. Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat întocmeşte un raport scris referitor la informaţiile ce urmează a fi furnizate la OIE privind orice focar sau caz de pestă porcină clasică dintr-o exploataţie, abator sau mijloc de transport, conform pct. 1-3 ale prezentei anexe, care va cuprinde:
a) data la care porcii dintr-o exploataţie, abator sau mijloc de transport au fost ucişi, iar carcasele acestora - prelucrate;
b) rezultatele testelor efectuate pe probe prelevate în momentul uciderii porcilor;
c) în cazul în care a fost aplicată derogarea prevăzută la capitolul V din Norma sanitară veterinară, numărul de porci ucişi şi prelucraţi, precum şi numărul de porci care urmează a fi tăiaţi la o dată ulterioară şi termenul-limită stabilit pentru tăierea acestora;
d) orice informaţie referitoare la posibila origine a bolii sau originea bolii, dacă aceasta a fost stabilită;
e) în cazul unui focar primar sau al unui caz de pestă porcină clasică dintr-un abator sau mijloc de transport, tipul genetic al virusului responsabil de focar sau de caz;
f) în cazurile în care porcii au fost ucişi în exploataţiile de contact sau în exploataţiile ce conţin porci suspectaţi de a fi infectaţi cu virusul pestei porcine clasice, informaţii cu privire la:
data uciderii şi numărul de porci din fiecare categorie, ucişi în fiecare exploataţie;
legătura epizootologică dintre focarul sau cazul de pestă porcină clasică şi fiecare exploataţie de contact sau motivele care au condus la suspiciunea de pestă porcină clasică din fiecare exploataţie suspectată;
rezultatele testelor de laborator efectuate pe probele prelevate de la porcii din exploataţii în momentul uciderii acestora;
g) în cazurile în care porcii din exploataţiile de contact nu au fost ucişi, informaţii cu privire la motivele acestei decizii.
a) operaţiile de curăţare şi dezinfecţie şi, în caz de necesitate, măsurile de distrugere a rozătoarelor şi insectelor se efectuează sub supraveghere sanitară veterinară obligatorie şi conform instrucţiunilor legale date de medicul veterinar oficial;
b) substanţele dezinfectante utilizabile şi concentraţiile acestora trebuie autorizate de către Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat, pentru a se asigura distrugerea virusului pestei porcine clasice;
c) eficienţa substanţelor dezinfectante trebuie verificată înainte de utilizare, deoarece eficienţa anumitor substanţe dezinfectante este diminuată de păstrarea îndelungată;
d) selectarea substanţelor dezinfectante şi a procedurilor de dezinfecţie trebuie făcută, luîndu-se în considerare natura clădirilor, vehiculelor şi obiectelor care urmează a fi tratate;
e) condiţiile în care sînt utilizaţi agenţii de degresare şi substanţele dezinfectante trebuie să asigure eficienţa adecvată a acestora. Se impun a fi respectaţi, în special, parametrii tehnici indicaţi de producător, cum ar fi presiunea, temperatura minimă şi timpul de contact solicitat;
f) indiferent de dezinfectantul utilizat, se aplică următoarele reguli generale:
înmuierea minuţioasă cu dezinfectant a aşternutului şi a materiilor fecale;
spălarea şi curăţarea prin periere şi frecarea meticuloasă a solului, podelelor, rampelor şi pereţilor, după evacuarea sau demontarea, dacă este posibil, a echipamentului sau a instalaţiilor, astfel încît să se evite ineficienţa procedurilor de curăţare şi dezinfecţie;
aplicarea ulterioară a dezinfectantului un timp minim de contact, stipulat în recomandările producătorului;
apa utilizată pentru operaţiile de curăţare trebuie eliminată pentru a evita orice risc de răspîndire a virusului, conform instrucţiunilor legale ale medicului veterinar oficial;
g) în cazul în care spălarea se face cu lichide aplicate sub presiune, trebuie evitată recontaminarea părţilor curăţate anterior;
h) trebuie să se efectueze spălarea, dezinfecţia sau distrugerea echipamentului, instalaţiilor, articolelor sau a compartimentelor susceptibile de a fi contaminate;
i) după finalizarea procedurilor de dezinfecţie, trebuie evitată recontaminarea;
j) curăţarea şi dezinfecţia solicitate în cadrul prezentei Norme sanitare veterinare trebuie înscrise în registrul exploataţiei sau al vehiculului şi certificate de către medicul veterinar oficial împuternicit cu supravegherea.
2. În cazul efectuării curăţeniei şi dezinfecţiei exploataţiilor infectate, trebuie respectate următoarele prevederi speciale:
a) curăţarea şi dezinfecţia preliminară:
în procesul uciderii animalelor se iau toate măsurile necesare pentru a se evita sau minimaliza răspîndirea virusului pestei porcine clasice. Aceasta trebuie să includă, pe lîngă altele, instalarea echipamentului temporar de dezinfecţie, furnizarea îmbrăcămintei de protecţie, instalarea duşurilor, decontaminarea echipamentului utilizat, a instrumentelor şi a aparaturii şi întreruperea sursei de energie pentru ventilaţie;
carcasele animalelor ucise trebuie pulverizate cu dezinfectant;
în cazul în care carcasele trebuie evacuate din exploataţie pentru prelucrare, se utilizează containere acoperite şi etanşe;
de îndată ce carcasele porcilor au fost evacuate pentru prelucrare, părţile exploataţiei în care aceste animale au fost adăpostite şi orice părţi ale altor clădiri, curţi etc., contaminate în cursul uciderii, tăierii sau examinării post-mortem, trebuie pulverizate cu substanţe dezinfectante, aprobate pentru utilizare conform pct. 12 din prezenta Normă sanitară veterinară;
orice ţesut sau sînge care se pot împrăştia în timpul tăierii sau post-mortem ori care a produs contaminarea globală a clădirilor, curţilor, ustensilelor etc., trebuie colectat şi prelucrat minuţios împreună cu carcasele;
dezinfectantul utilizat trebuie să rămînă pe suprafaţa tratată pentru cel puţin 24 de ore;
b) curăţenia şi dezinfecţia finală:
gunoiul de grajd şi aşternutul folosit trebuie îndepărtate şi tratate conform pct. 3 lit. a) a prezentei anexe;
grăsimea şi murdăria trebuie îndepărtate de pe toate suprafeţele prin aplicarea unui agent de degresare şi spălarea suprafeţelor cu apă;
după spălarea cu apă se efectuează pulverizarea cu dezinfectant,
după şapte zile incintele trebuie tratate cu un agent de degresare, clătite cu apă, pulverizate cu dezinfectant şi clătite din nou cu apă.
3. Dezinfecţia aşternutului, gunoiului de grajd şi a purinului contaminat se efectuează în felul următor:
a) gunoiul de grajd şi aşternutul folosit trebuie stivuite pentru a se încălzi, aspersate cu dezinfectant şi lăsate pentru cel puţin 42 de zile sau distruse prin incinerare sau îngropare;
b) purinul trebuie depozitat pentru cel puţin 42 de zile după ultima adăugare de material infectant, cu excepţia cazului în care serviciul sanitar veterinar raional sau municipal autorizează o perioadă redusă de depozitare pentru purinul care a fost tratat eficace, conform instrucţiunilor date de medicul veterinar oficial, astfel încît să se asigure distrugerea virusului.
4. Prin derogare de la pct. 1 si 2 ale prezentei anexe, în cazul exploataţiilor în aer liber, Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat poate stabili proceduri specifice de curăţare şi dezinfectare, luînd în considerare tipul exploataţiei şi condiţiile climaterice.
2. Laboratorul naţional pentru pesta porcină clasică din Republica Moldova este responsabil pentru efectuarea testării de laborator pentru detectarea prezenţei pestei porcine clasice şi identificarea tipului genetic al culturilor virale conform manualului de diagnostic. În acest scop, Laboratorul poate încheia contracte speciale cu un laborator de referinţă internaţional.
3. Laboratorul naţional pentru pesta porcină clasică din Republica Moldova este responsabil pentru coordonarea standardelor şi metodelor de diagnostic în fiecare laborator de diagnostic al pestei porcine clasice din ţară.
În acest scop, Laboratorul naţional:
a) furnizează reactivi de diagnostic laboratoarelor din Republica Moldova;
b) controlează calitatea tuturor reactivilor de diagnostic utilizaţi în Republica Moldova;
c) organizează periodic teste comparative interlaboratoare;
d) asigură păstrarea izolată a virusului pestei porcine clasice de la cazurile şi focarele confirmate în Republica Moldova.
a) prevede dispoziţii de existenţă a competenţelor juridice necesare pentru implementarea planului de urgenţă, care fac posibilă desfăşurarea unei campanii de eradicare rapidă şi eficientă a virusului;
b) prevede dispoziţii pentru a asigura accesul la fondurile de urgenţă, la mijloacele bugetare şi resursele financiare, în scopul acoperirii tuturor cheltuielilor ocazionate de aspectele luptei împotriva unei epizootii de pestă porcină clasică;
c) stabileşte un lanţ de comandă pentru a se asigura că procedura de luare a deciziei este rapidă şi eficientă. Lanţul de comandă trebuie plasat sub autoritatea Comisiei antiepizootice extraordinare republicane pentru a lua şi a dirija toate strategiile de combatere a epizootiilor. Şeful Organului Central al Serviciului Veterinar de Stat este membru al Comisiei antiepizootice extraordinare republicane şi realizează legătura dintre unitatea centrală de luare a deciziei şi centrul naţional de combatere a bolii, prevăzut la pct. 53 din prezenta Norma sanitară veterinară;
a) prevede dispoziţii pentru ca resursele corespunzătoare să fie disponibile, în scopul desfăşurării unei campanii rapide şi eficiente, inclusiv privind personalul, echipamentul şi infrastructura laboratorului;
b) furnizează un manual operaţional, care oferă o descriere completă, practică şi detaliată a tuturor procedurilor, instrucţiunilor şi măsurilor, utilizate în cazul unui focar de pestă porcină clasică;
f) furnizează, după caz, planuri detaliate pentru vaccinarea din necesitate;
g) personalul participă periodic la: instruirea cu privire la semnele clinice, anchetele epidemiologice şi combaterea pestei porcine clasice;
exerciţii de alertă organizate cel puţin de două ori pe an;
instruirea cu privire la tehnicile de comunicaţii, pentru organizarea campaniilor de informare a tuturor autorităţilor, fermierilor şi medicilor veterinari, referitor la o epizootie în curs.
2. Prezenta Normă sanitară veterinară stabileşte măsurile minime de control al pestei porcine africane.
3. În sensul prezentei Norme sanitare veterinare, termenii de mai jos se definesc după cum urmează:
pesta porcină africană - boală infecţioasă virotică, specifică porcinelor, extrem de contagioasă cu un nivel înalt de mortalitate. După simptomele clinice şi schimbările patalogoanatomice asemănătoare cu pesta porcină clasică;
porc - orice animal din familia Suidae, inclusiv porcii sălbatici;
porc sălbatic - porc care nu este ţinut sau crescut într-o exploataţie;
porc-santinelă - porc care a fost supus controlului şi a reacţionat negativ la prezenţa anticorpilor contra virusului pestei porcine africane în serul sangvin;
manual de diagnostic - manualul de diagnostic menţionat la pct. 53 al prezentelor Norme sanitare veterinare;
porcină suspectă de a fi infectată cu virusul pestei porcine africane - orice porc care manifestă simptome clinice sau orice carcasă de porc care prezintă leziuni post-mortem ori reacţii la testele de laborator, efectuate conform manualului de diagnostic şi care indică prezenţa posibilă a pestei porcine africane;
caz de pestă porcină africană sau porc infectat cu virusul pestei porcine africane - orice porc sau carcasă de porc:
la care au fost confirmate oficial simptome clinice sau leziuni post-mortem de pesta porcină africană;
la care prezenţa bolii a fost confirmată oficial ca rezultat al unei examinări de laborator, efectuate conform manualului de diagnostic;
focar de pestă porcină africană - exploataţia în care a fost depistat unul sau mai multe cazuri de pestă porcină africană;
zona infectată - zonă din teritoriul Republicii Moldova în care, în urma confirmării unuia sau mai multor cazuri de pestă porcină africană la porcii sălbatici, sînt puse în aplicare măsurile de eradicare a bolii conform capitolelor XIII sau XIV ale prezentei Norme sanitare veterinare;
caz primar de pestă porcină africană la porcii sălbatici - orice caz de pestă porcină africană care este depistat la porcii sălbatici într-o zonă în care nu se aplică nici o măsură, conform capitolului XIII sau capitolului XIV ale prezentei Norme sanitare veterinare;
exploataţie de contact - exploataţie unde e posibil să fi fost introdusă pesta porcină africană, fie ca rezultat al amplasării, circulaţiei persoanelor, porcinelor sau vehiculelor, fie în orice alt mod;
Autoritate sanitară veterinară competentă - Serviciul Sanitar Veterinar de Stat central, raional, municipal;
vector - capuşă din specia Ornithodorus erraticus.
5. Fară a se aduce atingere prevederilor Oficiului Internaţional pentru Epizootii de la Paris (în continuare - OIE) cu privire la stabilirea focarelor de boli ale animalelor, dacă se confirmă pesta porcină africană pe teritoriul Republicii Moldova, Serviciul Sanitar Veterinar de Stat este obligat:
a) să notifice boala şi să furnizeze informaţii OIE, în conformitate cu anexa nr. 1 la prezenta Normă sanitară veterinară, despre:
focarele de pestă porcină africană ce sînt confirmate în exploataţii;
cazurile de pestă porcină africană ce sînt confirmate la abator sau în mijloacele de transport;
cazurile primare de pestă porcină africană ce sînt confirmate la porcii sălbatici;
rezultatele anchetei epidemiologice, efectuate conform capitolului VII al prezentelor Norme sanitare veterinare;
b) să furnizeze informaţii OIE privind cazurile confirmate ulterior la porcii sălbatici într-o zonă infectată cu pestă porcină africană, în conformitate cu pct. 48 lit. a) şi pct. 49 ale prezentei Norme sanitare veterinare.
7. În cazul în care exploataţia este vizitată de un medic veterinar oficial, acesta trebuie, de asemenea, să efectueze verificarea registrului şi a mărcilor de identificare a porcinei menţionate.
8. În cazul în care Autoritatea sanitară veterinară centrală consideră că nu poate fi exclusă posibilitatea prezenţei pestei porcine africane într-o exploataţie, aceasta trebuie să pună imediat exploataţia sub supraveghere oficială şi, în special, trebuie să se asigure ca:
a) toate porcinele din diferitele categorii din exploataţie să fie numărate şi să se întocmească o listă cu numărul de porcine deja bolnave, moarte sau susceptibile de a fi infectate din fiecare categorie. Lista trebuie să fie actualizată în funcţie de fătările şi cazurile de mortalitate a porcinelor în perioada de suspiciune. Informaţiile privind lista trebuie furnizate la cerere şi pot fi verificate la fiecare vizită;
b) toate porcinele din exploataţie trebuie sa fie închise în propriile adăposturi sau în alte locuri unde pot fi izolate;
c) nici un porc să nu poată intra sau ieşi din exploataţie. Autoritatea veterinară sanitară centrală poate, după caz, să extindă interdicţia de părăsire a exploataţiei şi asupra altor specii de animale şi poate solicita aplicarea de măsuri corespunzătoare pentru distrugerea rozătoarelor sau insectelor;
d) nici o carcasă de porc să nu poată părăsi exploataţia fără o autorizaţie emisă de Autoritatea sanitară veterinară competentă;
e) nici un sortiment de carne, produse de porc, material seminal, ovule sau embrioni, furaje pentru animale, ustensile, materiale sau deşeuri susceptibile, care pot transmite pesta porcină africană, să nu poată părăsi exploataţia fără o autorizare eliberată de Autoritatea sanitară veterinară competentă. Nu pot fi scoase din exploataţie carnea, produsele de porc, materialul seminal, ovulele sau embrioni pentru comerţ extern;
f) mişcarea de persoane spre sau din exploataţie să fie permisă doar în baza autorizaţiei eliberate de Autoritatea sanitară veterinară competentă;
g) mişcarea de vehicule către sau din exploataţie să fie supusă autorizării scrise a Autorităţii sanitare veterinare competente;
h) să fie utilizate mijloace corespunzătoare de dezinfecţie la punctele de intrare şi ieşire ale clădirilor ce adăpostesc porcine şi ale exploataţiei însăşi. Orice persoană care intră sau părăseşte exploataţiile trebuie să respecte regulile de igienă corespunzătoare, necesare pentru a reduce riscul răspîndirii virusului pestei porcine africane. Mai mult, toate mijloacele de transport trebuie să fie dezinfectate minuţios înainte de a părăsi exploataţia;
i) să fie efectuată o ancheta epidemiologică în conformitate cu capitolul VII al prezentei Norme sanitare veterinare.
9. În cazul în care situaţia epidemiologică o cere, Autoritatea sanitară veterinară competentă:
a) poate aplica măsurile prevăzute de pct. 11 al prezentei Norme sanitare veterinare în exploataţia menţionată la pct. 7. Totodată, cînd consideră că permit condiţiile, Autoritatea sanitară veterinară competentă poate să limiteze aplicarea acestor măsuri numai la porcinele suspecte de a fi infectate sau contaminate cu virusul pestei porcine africane şi la partea exploataţiei în care au fost ţinute acestea, cu condiţia ca aceste porcine să fi fost adăpostite, cazate şi hrănite complet separat de alte porcine din exploataţie. În orice caz, atunci cînd porcinele sînt ucise, trebuie să fie prelevat un număr suficient de probe pentru a se confirma sau infirma prezenţa virusului pestei porcine africane, în conformitate cu manualul de diagnostic,
b) poate stabili temporar o zonă de control în jurul exploataţiei menţionate la pct. 7 al prezentei Norme sanitare veterinare. În exploataţiile de porcine din interiorul acestei zone trebuie să se aplice cîteva sau toate măsurile menţionate la pct. 6 şi 7 ale prezentei Norme sanitare veterinare.
10. Odată adoptate, măsurile prevăzute la pct. 7 al prezentei Norme sanitare veterinare trebuie să rămînă în vigoare pînă cînd nu a fost exclusă oficial prezenţa pestei porcine africane.
a) toate porcinele din exploataţie să fie ucise imediat sub supraveghere oficială, astfel încît să se evite riscul raspîndirii virusului pestei porcine africane în timpul transportului sau uciderii:
b) în cazul sacrificării porcinelor, să fie prelevat un număr suficient de probe, conform manualului de diagnostic, pentru a se putea stabili modul de contaminare cu virusul pestei porcine africane a exploatatiei şi perioada cît a persistat boala în exploataţie pînă să fi fost depistată;
c) carcasele de porcine ce au murit sau au fost ucise să fie prelucrate sub supraveghere veterinară oficială;
d) pe cît este posibil, carnea de porcine tăiate în timpul perioadei dintre introducerea probabilă a bolii în exploataţie şi aplicarea măsurilor oficiale să fie supusă trasabilitaţii şi prelucrată sub supraveghere oficială;
e) materialul seminal, ovulele sau embrionii de porcine, colectate din exploataţie în perioada dintre introducerea probabilă a bolii în exploataţie şi aplicarea măsurilor oficiale să fie supuse trasabilitătii şi distruse sub supraveghere oficială, astfel încît să se evite riscul răspîndirii virusului pestei porcine africane;
f) toate substanţele şi deşeurile suspectate de a fi contaminate, cum ar fi furajele, să fie procesate. Toate materialele de unică folosinţă ce pot fi contaminate, în special cele utilizate pentru acţiunile de ucidere, să fie distruse. Aceste acţiuni trebuie efectuate conform instrucţiunilor medicului veterinar oficial;
g) după ce porcinele au fost eliminate, clădirile folosite pentru adăpostirea porcilor, vehiculele utilizate pentru transportul acestora sau a carcaselor acestora, precum şi echipamentul, aşternutul, bălegarul şi purinul să fie curăţate şi, dacă este necesar, dezinsectizate, dezinfectate şi tratate conform pct. 36 al prezentelor Norme sanitare veterinare;
h) în cazul unui focar primar de boală, izolatul de virus de pestă porcină africană să fie supus procedurii de laborator, stabilite în manualul de diagnostic pentru a se identifica tipul genetic;
i) să se efectueze o anchetă epidemiologică conform capitolului VII al prezentelor Norme sanitare veterinare.
12. În cazurile în care un focar a fost confirmat într-un laborator, într-o grădină zoologică, parc zoologic sau într-o zonă împrejmuită, unde sînt ţinute porcinele în scopuri ştiinţifice sau în scopuri legate de conservarea speciilor sau conservarea raselor rare, statul Republica Moldova poate decide o derogare de la pct. 11 lit. a) şi e) din prezenta Normă sanitară veterinară, cu condiţia ca interesele de bază ale statului să nu fie prejudiciate.
13. O astfel de decizie trebuie notificată imediat OIE. În orice caz, cu prima ocazie, Autoritatea sanitară veterinară competentă va revizui situaţia în comun cu OIE. Dacă este necesar, trebuie adoptate măsuri de prevenire a răspîndirii bolii.
15. În cazul în care se decide derogarea menţionată la pct.14 al prezentei Norme sanitare veterinare, Autoritatea sanitară veterinară competentă trebuie să elaboreze reguli detaliate pentru aplicarea acesteia, în funcţie de garanţiile de sănătate a animalelor ce pot fi asigurate.
16. În cazul în care Autoritatea sanitară veterinară centrală face uz de această derogare, o va notifica imediat OIE. Dacă este necesar, trebuie adoptate măsuri de prevenire a raspîndirii bolii.
18. În astfel de exploataţii se aplică prevederile capitolului III al prezentei Norme sanitare veterinare, pînă cînd suspiciunea pestei porcine africane este oficial infirmată.
19. Autoritatea competentă trebuie să aplice măsurile prevăzute de pct. 11 în exploataţiile de contact specificate pct.17 al prezentei Norme sanitare veterinare, dacă situaţia epidemiologică o impune.
20. În cazul în care porcinele sînt ucise, trebuie prelevate un număr suficient de probe, conform manualului de diagnostic, pentru a se putea confirma sau infirmă prezenţa virusului pestei porcine africane în aceste exploataţii.
22. O astfel de anchetă trebuie să clarifice cel puţin:
a) durata de timp cît exploataţia a fost contaminată cu virusul pestei porcine africane, înainte ca boala să fi fost notificată sau suspectată;
b) sursa posibilă a pestei porcine africane în exploataţie şi identificarea altor exploataţii în care porcinele pot fi infectate sau contaminate din aceeaşi sursă;
c) mişcările de persoane, vehicule, porcine, carcase, material seminal, carne sau orice material posibil de a vehicula virusul către sau din exploataţiile în cauză;
d) posibilitatea ca ocarinele sau porcii salbatici să raspîndească boala.
23. Dacă rezultatele acestei anchete denotă că pesta porcină africană a putut fi răspîndită din sau în exploataţii, trebuie informat imediat OIE.
25. În zonele respective trebuie aplicate măsurile menţionate la capitolele IX şi X ale prezentei Norme sanitare veterinare.
26. La stabilirea zonelor, Autoritatea sanitară veterinară centrală trebuie să ţină cont de:
a) rezultatele anchetei epidemiologice efectuată conform capitolului VII al prezentei Norme sanitare veterinare;
b) situaţia geografică, mai ales de graniţele artificiale sau naturale;
c) localizarea şi proximitatea exploataţiilor;
d) modalităţile de mişcare şi comercializare a porcinelor, precum şi de disponibilitatea abatoarelor şi a echipamentelor pentru procesarea carcaselor;
e) echipamentul şi personalul disponibil pentru a controla orice mişcare de porcine în interiorul zonelor, în special, ca porcinele ce urmează a fi ucise să fie mutate din exploataţia de origine a acestora.
27. Autoritatea sanitară veterinară centrală trebuie să ia toate măsurile necesare, inclusiv folosirea semnelor distinctive, a notelor de atenţionare şi a mass-media, cum sînt presa şi televiziunea, pentru a se asigura că toate persoanele din zonele de protecţie şi supraveghere sînt pe deplin conştiente de restricţiile în vigoare, conform capitolelor IX şi X ale prezentei Norme sanitare veterinare, şi să ia măsurile ce se impun, pentru a asigura aplicarea lor adecvată.
a) efectuarea, cît mai curînd posibil, a unui recensămînt al tuturor exploataţiilor. După stabilirea zonei de protecţie, aceste exploataţii trebuie inspectate de un medic veterinar oficial în cel mult şapte zile, pentru examinarea clinică a porcinelor şi verificarea registrului şi mărcilor de identificare a porcinelor menţionate în capitolele III şi IV ale prezentei Norme sanitare veterinare;
b) interzicerea mişcării şi transportului porcinelor pe drumurile publice sau private, excluzînd, dacă e necesar, drumurile de serviciu ale exploataţiilor, cu excepţia cazului în care Autoritatea sanitară veterinară competentă autorizează mişcările menţionate la lit. f) a prezentului punct. Această interdicţie nu trebuie să se extindă asupra tranzitului rutier sau feroviar de porcine fară descărcare sau oprire;
c) curăţarea, dezinfectarea şi, dacă este necesar, dezinsecţia şi tratarea cît mai curînd posibil după contaminare a camioanelor şi altor vehicule şi echipamente, utilizate pentru transportarea porcinelor sau altor animale sau materiale ce pot fi contaminate (precum carcase, furaje, gunoi de grajd, purin şi altele), conform pct. 36 al prezentei Norme sanitare veterinare. Nici un camion sau vehicul care a fost utilizat pentru transportul porcinelor nu poate părăsi zona fără să fie curăţat şi dezinfectat şi apoi inspectat şi din nou autorizat pentru transport de către Autoritatea sanitară veterinară competentă;
d) interzicerea intrării sau ieşirii oricărui animal domestic dintr-o exploataţie, fără autorizarea Autorităţii sanitare veterinare competente;
e) notificarea imediată a Autorităţii sanitare veterinare competente care trebuie să efectueze investigaţii corespunzătoare, conform procedurilor stabilite în manualul de diagnostic, despre toate porcinele ce au murit ori s-au îmbolnavit într-o exploataţie;
f) interzicerea de a transporta porcinele din exploataţia în care acestea sînt ţinute timp de cel puţin 40 de zile după încheierea curăţeniei şi dezinfecţiei preliminare şi, dacă este necesar, a dezinsecţiei exploataţiilor infectate. După 40 de zile, Autoritatea sanitară veterinară centrală poate autoriza ieşirea porcinelor din exploataţia amintită pentru a fi transportate direct, în condiţiile menţionate la pct.29 al prezentei Norme sanitare veterinare:
la un abator desemnat de Autoritatea sanitară veterinară competentă, de preferinţă în interiorul zonei de protecţie sau de supraveghere, în scopul tăierii imediate,
la o întreprindere de procesare sau un loc adecvat unde porcinele sînt ucise imediat, iar carcasele acestora sînt prelucrate sub supraveghere oficială,
în cazuri de circumstanţe excepţionale, în alte clădiri situate în afara zonei de protecţie. În cazul aplicării acestei prevederi, Autoritatea sanitară veterinară centrală trebuie să informeze imediat OIE;
g) interzicerea de a scoate materialul seminal, ovulele sau embrionii de porcine din exploataţiile situate în interiorul zonei de protecţie;
h) respectarea de către orice persoană care intră sau părăseşte exploataţiile de porcine a regulilor de igienă corespunzătoare, necesare pentru reducerea riscului răspîndirii virusului pestei porcine africane.
29. În cazul în care interdicţiile prevăzute la pct.28 al prezentei Norme sanitare veterinare rămîn în vigoare peste 40 de zile, din cauza focarelor ulterioare de boală şi ca rezultat al respectării regulilor de întreţinere a animalelor sau dacă apar alte probleme în legătură cu cazarea porcinelor, Autoritatea sanitară veterinară competentă poate, în baza solicitării motivate a proprietarului, să autorizeze transportul de porcine dintr-o exploataţie din interiorul zonei de protecţie, direct:
a) la un abator desemnat de Autoritatea sanitară veterinară competentă, preferabil în interiorul zonei de protecţie sau supraveghere, în scopul tăierii imediate;
b) la o întreprindere de procesare sau la un loc adecvat unde porcinele sînt ucise imediat, iar carcasele acestora procesate sub supraveghere oficială;
c) în cazuri excepţionale, în alte clădiri situate în zona de protecţie.
30. Autoritatea sanitară veterinară competentă poate autoriza transportul de porcine din exploataţia în cauză, cu condiţia ca:
a) un medic veterinar oficial să fi efectuat o examinare clinică a porcinelor din exploataţie, în special, a celor ce vor fi transportate, inclusiv măsurarea temperaturii corpului, conform procedurilor stabilite în manualul de diagnostic, şi o verificare a înregistrării şi mărcii de identificare a porcinelor, menţionată la capitolele III şi IV ale prezentei Norme sanitare veterinare;
b) verificările şi examinările menţionate la lit. a) a prezentului punct să nu fi depistat nici un semn de pestă porcină africană şi să fie conforme cu prezenta Normă sanitară veterinară;
c) porcinele să fie transportate în vehicule sigilate de către Autoritatea sanitară veterinară competentă;
d) vehiculul şi echipamentul utilizat la transportul porcinelor să fie curăţate şi dezinfectate imediat după transport, în conformitate cu prevederile pct. 36 al prezentei Norme sanitare veterinare;
e) dacă porcinele sînt tăiate sau ucise, să fie prelevate de la acestea un numar suficient de probe, conform manualului de diagnostic, pentru a fi confirmată sau infirmată prezenţa virusului pestei porcine africane în aceste exploataţii;
f) dacă porcinele sînt transportate la un abator:
Autoritatea sanitară veterinară competentă responsabilă de abator să fie informată despre intenţia de a se trimite porcine şi să notifice primirea acestora Autoritaţii sanitare veterinare competente de la locul de expediere,
la sosirea la abator aceste porcine să fie ţinute şi adăpostite separat de alte porcine,
în timpul inspecţiei ante- şi post-mortem efectuate la abatorul desemnat, Autoritatea sanitară veterinară competentă să ţină cont de orice semne ale prezenţei pestei porcine africane,
carnea proaspătă de la aceste porcine este prelucrată sau marcată cu ştampilă specială. Acestea trebuie efectuate într-o întreprindere desemnată de Autoritatea sanitară veterinară competentă. Carnea trebuie să fie expediată la întreprinderea nominalizată, cu condiţia ca lotul să fie sigilat înainte de plecare şi să rămînă sigilat pe toată durata transportului.
31. Măsurile în zona de protecţie trebuie aplicate în continuare cel puţin pînă cînd:
a) se va efectua curăţenia, dezinfecţia şi, după caz, dezinsecţia în exploataţiile infectate;
b) porcinele din toate exploataţiile au fost supuse examinărilor clinice şi de laborator, efectuate conform manualului de diagnostic, pentru a se depista prezenţa posibilă a virusului pestei porcine africane.
Examinările menţionate la lit. b) a prezentului punct nu se efectuează pînă la expirarea a 45 zile de la finalizarea lucrărilor de curăţenie, dezinfecţie şi, după caz, de dezinsecţie preliminare în exploataţiile infectate.
32. Totodată, prin derogare de la prevederile pct. 28 lit. f), pct. 29 şi 30 ale prezentei Norme sanitare veterinare, perioadele de 40 şi 45 de zile pot fi reduse la 30 de zile dacă, în conformitate cu manualul de diagnostic, Autoritatea sanitară veterinară centrală a implementat un program intensiv de testare şi prelevare, excluzînd, astfel, prezenţa pestei porcine africane în exploataţia în cauză.
a) efectuarea unui recensămînt al tuturor exploataţiilor de porcine;
b) interzicerea mişcării şi transportului de porcine pe drumurile publice sau private, cu excepţia cazului în care sînt autorizate de către Autoritatea sanitară veterinară competentă, excluzînd, cînd este necesar, drumurile de serviciu ale exploataţiilor. Această interdicţie nu trebuie să fie aplicată tranzitului rutier sau feroviar de porcine, fără descărcare sau oprire, precum şi transportului porcinelor pentru tăiere ce provin din afara zonei de supraveghere, care sînt în drum spre un abator situat în zona amintită, pentru a fi tăiate imediat;
c) curăţarea, dezinfectarea şi, după caz, dezinsectarea şi tratarea cît mai curînd după contaminare a camioanelor şi altor vehicule şi echipamente ce sînt utilizate pentru transport de porcine sau alte animale sau materiale ce pot fi contaminate (de exemplu carcase, furaje, purin, gunoi de grajd etc.), conform pct. 36 al prezentei Norme sanitare veterinare. Nici un camion sau vehicul care a fost utilizat la transportul de porcine, nu poate părăsi zona fară să fie curăţat sau dezinfectat;
d) interzicerea intrării sau ieşirii oricărui animal domestic dintr-o exploataţie în timpul primelor 7 zile după stabilirea zonei, fără autorizarea Autorităţii sanitare veterinare competente;
e) notificarea imediată a Autorităţii sanitare veterinare competente, care trebuie să efectueze anchete adecvate, conform procedurilor stabilite de manualul de diagnostic, despre toate porcinele moarte sau bolnave dintr-o exploataţie;
f) interzicerea porcinelor de a părăsi exploataţia în care sînt ţinute timp de cel puţin 30 de zile după terminarea curăţeniei, dezinfecţiei şi, după caz, a dezinsectizării preliminare a exploataţiilor infectate. După 30 de zile, Autoritatea sanitară veterinară competentă poate autoriza transportul porcinelor din exploataţia nominalizată, în condiţiile stabilite la pct. 30 al prezentelor Norme sanitare pentru a fi transportate direct:
la un abator desemnat de către Autoritatea sanitară veterinară competentă, în scopul tăierii imediate, preferabil, în interiorul zonei de protecţie sau de supraveghere,
la o întreprindere de procesare sau la un loc adecvat, unde porcinele sînt ucise imediat şi carcasele acestora sînt prelucrate sub supraveghere oficială;
în cazuri excepţionale, în alte clădiri situate în interiorul zonei de protecţie sau supraveghere.
Totodată, dacă porcinele trebuie transportate la un abator, în baza cererii Autorităţii sanitare veterinare competente, se pot decide derogări de la pct. 30 lit. e) şi f) din prezenta Normă sanitară veterinară, la solicitarea unui proprietar şi, în special, cu privire la marcarea cărnii de la aceste porcine, la utilizarea ei ulterioară, precum şi cu privire la destinaţia produselor tratate;
g) interzicerea de a scoate materialul seminal, ovulele sau embrionii de porcine din exploataţiile situate în interiorul zonei de supraveghere;
h) respectarea de către orice persoană care intră sau părăseşte exploataţiile de porcine a regulilor de igienă corespunzătoare, necesare pentru reducerea riscului raspîndirii virusului pestei porcine africane.
34. În cazul în care interdicţiile prevăzute la pct. 33 al prezentei Norme sanitare veterinare rămîn în vigoare peste 40 de zile, din cauza focarelor ulterioare de boală şi, ca urmare a respectării întreţinerii animalelor, a altor probleme apărute, în condiţiile menţionate la pct. 30 al prezentei Norme sanitare veterinare, Autoritatea sanitară veterinară centrală poate, în baza unei cereri motivate a proprietarului, să autorizeze transportul de porcine dintr-o exploataţie situată în interiorul zonei de supraveghere direct:
a) la un abator desemnat de Autoritatea sanitară veterinară competentă, de preferinţă în interiorul zonei de protecţie sau la supraveghere, în scopul tăierii imediate;
b) la o întreprindere de procesare sau un loc adecvat unde porcinele sînt ucise imediat şi carcasele acestora sînt procesate sub supraveghere oficială;
c) în cazuri excepţionale, în alte locaţii din interiorul zonei de protecţie sau de supraveghere. Autoritatea sanitară veterinară competentă trebuie să informeze OIE în cazul aplicării acestei prevederi.
35. Măsurile din zona de supraveghere se aplică în continuare cel puţin pînă cînd:
a) se vor efectua curăţirea, dezinfecţia şi, dezinsecţia în exploataţiile infectate;
b) porcinele din toate exploataţiile au fost supuse examinărilor clinice şi, dacă este necesar, examinărilor de laborator stabilite de manualul de diagnostic, pentru depistarea prezenţei eventuale a virusului pestei porcine africane.
Examinările menţionate la pct. 35 lit. b) din prezenta Normă sanitară veterinară nu trebuie aplicate pînă nu au expirat 40 de zile de la terminarea curăţeniei, dezinfecţiei şi, după caz, a măsurilor de dezinsecţie preliminare în exploataţiile infectate.
Totodată, prin derogare de la prevederile pct. 33 lit. f), pct. 34 şi 35 ale prezentei Norme sanitare veterinare, perioada de 30 de zile, stipulată la pct. 33 lit. f) şi cea de 40 zile, stipulată la pct. 34 şi 35, pot fi reduse la 21, 30 si, respectiv, 20 de zile, dacă, potrivit manualului de diagnostic, Autoritatea sanitară veterinară competentă a aplicat un program intensiv de testare şi de prelevare de probe care să excludă prezenţa pestei porcine africane în exploataţia în cauză.
a) dezinfectanţii şi insecticidele utilizate, precum şi concentraţiile acestora sînt autorizate oficial de Autoritatea sanitară veterinară centrală;
b) curăţarea, dezinfecţia şi, după caz, operaţiile de dezinsecţie se efectuează sub supraveghere oficială, conform:
instrucţiunilor date de medicul veterinar oficial;
principiilor şi procedurilor stabilite în anexa nr. 2 la prezenta Normă sanitară veterinară.
37. Reintroducerea porcinelor în exploataţii, conform prevederilor capitolului IV al prezentei Norme sanitare veterinare nu trebuie să se efectueze cel puţin 40 de zile după terminarea curăţeniei, dezinfecţiei şi, după caz, a operaţiilor de dezinsecţie în exploataţia în cauză, conform prevederilor pct.36.
38. La reintroducerea porcinelor trebuie să se ţină cont de metoda de creştere practicată în exploataţia în cauză, fiind respectată una dintre procedurile stabilite la pct. 39 şi 40 ale prezentei Norme sanitare veterinare.
39. Cu referinţă la exploataţiile unde introducerea bolii nu a fost legată de vectori, urmează a fi aplicate următoarele proceduri:
a) în exploataţiile în aer liber, reintroducerea porcinelor trebuie să înceapă cu introducerea porcinelor-santinelă care au fost verificate şi au reacţionat negativ la prezenţa anticorpilor împotriva virusului pestei porcine africane sau care provin din exploataţii ce nu fac obiectul nici unei restricţii în legatură cu pesta porcină africană;
b) porcinele-santinelă trebuie plasate în conformitate cu cerinţele Autorităţii sanitare veterinare competente, în toată exploataţia infectată vor fi prelevate probe de la acestea dupa 45 de zile şi testate la prezenţa anticorpilor, conform manualului de diagnostic;
c) nici un porc nu poate părăsi exploataţia înainte de primirea rezultatelor negative ale testărilor serologice;
d) dacă nici la o porcină nu s-au dezvoltat anticorpi împotriva virusului pestei porcine africane, se poate efectua repopularea completă repetată;
e) în ceea ce priveşte celelalte forme de creştere, reintroducerea porcinelor trebuie să se efectueze în conformitate cu măsurile prevăzute la lit. a) a prezentului punct sau să fie bazate pe repopulare totală repetată, cu condiţia ca:
toate porcinele să sosească într-o perioada de 20 de zile şi să provină din exploataţii ce nu sînt supuse nici unei restricţii legate de pesta porcină africană;
porcinele din efectivul repopulat să fie supuse unei examinări serologice, conform manualului de diagnostic. Pentru această, prelevarea de probe trebuie efectuată cel mai devreme de 45 zile după sosirea ultimelor porcine;
nici un porc nu poate părăsi exploataţia înainte de primirea rezultatelor negative ale examinării serologice.
40. Cu referinţă la exploataţiile în care introducerea bolii a fost legată de vectori, repopularea nu trebuie să se efectueze timp de cel puţin 6 ani, cu excepţia cazului în care:
a) au fost efectuate cu succes şi sub supraveghere oficială operaţii specifice de eliminare a vectorului din încăperile şi locurile unde vor fi ţinute porcine sau în care pot veni în contact cu vectorul;
b) a fost posibil să se demonstreze că persistenţa vectorului nu mai prezintă un risc semnificativ pentru transmiterea pestei porcine africane;
c) după efectuarea măsurilor prevăzute la lit. a) şi b) ale prezentului punct, sînt aplicabile măsurile stabilite la pct. 39 lit. a) din prezenta Normă sanitară veterinară;
d) pe lîngă aceste măsuri, după repopularea totală, nici un porc nu poate părăsi exploataţia în cauză, pînă cînd nu sînt efectuate examinări serologice ulterioare pentru pesta porcină africană, cu rezultate negative la probele recoltate de la porcinele din exploataţie cel mai tîrziu la 60 de zile după repopularea totală, conform manualului de diagnostic.
41. În cazul în care introducerea bolii nu poate fi legată de vectori şi dacă au trecut mai mult de 6 saptămîni de la terminarea operaţiilor de curăţare şi dezinfecţie în exploataţie, Autoritatea sanitară veterinară centrală poate decide o derogare de la prevederile pct.39 al prezentelor Norme sanitare veterinare, ţinînd cont de situaţia epidemiologică.
42. Reintroducerea animalelor domestice din alte specii decît porcine în exploataţiile descrise la capitolul IV al prezentelor Norme sanitare veterinare, trebuie să fie supusă autorizării Autorităţii sanitare veterinare competente, care trebuie să ţină cont de riscul răspîndirii infecţiei sau de persistenţa vectorilor actuali printr-o astfel de reintroducere.
44. Dacă este depistat un caz de pestă porcină africană într-un abator sau într-un mijloc de transport, Autoritatea sanitară veterinară centrală dispune următoarele:
a) toate animalele din abator sau din mijlocul de transport sînt ucise, fără întîrziere;
b) carcasele, organele şi deşeurile de animale provenite de la animalele posibil infectate sau contaminate sînt procesate sub supraveghere oficială;
c) curăţenia, dezinfecţia şi, după caz, operaţiile de dezinsecţie a clădirilor şi echipamentului, inclusiv a vehiculelor, să se efectueze sub supravegherea medicului veterinar oficial, conform pct. 36 al prezentei Norme sanitare veterinare;
d) să se efectueze o anchetă epidemiologică, conform capitolului VII al prezentei Norme sanitare veterinare;
e) izolatul de virus de pestă porcină africană se supune procedurii de laborator stabilită în manualul de diagnostic, pentru a se identifica tipul genetic al virusului;
f) să se aplice măsurile menţionate la capitolul VI al prezentei Norme sanitare veterinare în exploataţia de unde provin porcinele sau carcasele infectate şi în alte exploataţii de contact. Cu excepţia cazului în care ancheta epidemiologică a indicat altfel, măsurile stabilite la pct. 11 al prezentelor Norme sanitare veterinare, trebuie aplicate în exploataţia de origine a porcinelor sau carcaselor infectate;
g) nici un animal să nu fie reintrodus pentru tăiere sau transport cel putin 24 de ore după încheierea operaţiilor de curăţare, dezinfecţie şi, după caz, de dezinsecţie, conform pct. 36 al prezentei Norme sanitare veterinare.
46. Dacă s-a confirmat un caz primar de pestă porcină africană la porcii sălbatici, pentru a evita raspîndirea bolii, Autoritatea sanitară veterinară competentă are obligaţia:
a) să desemneze imediat un grup de experţi, care să includă medici veterinari, biologi specialişti în fauna salbatică şi epidemiologi. Grupul de experţi trebuie să asiste Autoritatea sanitară veterinară competentă pentru:
cercetarea situaţiei epidemiologice şi definirea unei zone infectate, în conformitate cu pct. 48 lit. b) din prezenta Normă sanitară veterinară;
identificarea măsurilor corespunzătoare ce trebuie aplicate în zona infectată, pe lîngă cele menţionate la lit. b) şi c) ale prezentului punct. Aceste măsuri pot include suspendarea vînătorii şi interdicţia de furajare a porcilor salbatici;
întocmirea planului de eradicare a bolii pentru a fi transmis OIE, conform capitolului XIV al prezentei Norme sanitare veterinare;
efectuarea controalelor în vederea verificării eficienţei măsurilor adoptate pentru eradicarea pestei porcine africane din zona infectată;
b) să pună sub supraveghere oficială exploataţiile de porcine din zonele definite ca infectate şi, în special, să dispună următoarele:
să se efectueze un recensămînt oficial al tuturor categoriilor de porcine din toate exploataţiile. Recensămîntul trebuie executat de proprietar în decursul zilei. Informaţiile aferente recensămîntului trebuie furnizate la cerere şi pot fi verificate în cadrul fiecarei inspecţii. Totodată, în ceea ce priveşte exploataţiile de porcine în aer liber, primul recensămînt efectuat poate fi realizat pe baza unei evaluări;
toate porcinele din exploataţie sînt ţinute în boxe sau în alt loc unde pot fi izolate de porcii salbatici. Porcii salbatici nu trebuie să aibă acces la nici un material ce poate veni ulterior în contact cu porcinele din exploataţie;
nici un porc nu poate intra sau părăsi exploataţia, cu excepţia cazului în care Autoritatea sanitară veterinară competentă a autorizat acest lucru, avînd în vedere situaţia epidemiologică;
la intrările şi ieşirile din adaposturile pentru porcine şi din exploataţie trebuie utilizate mijloace corespunzătoare de dezinfecţie şi, după caz, mijloace de dezinsecţie;
urmează a fi respectate regulile corespunzătoare de igienă de către toate persoanele care vin în contact cu porci salbatici, pentru a reduce riscul raspîndirii virusului de pestă porcină africană;
toate porcinele dintr-o exploataţie, cu simptome de pestă porcină africană, moarte sau bolnave, trebuie supuse testării la prezenţa pestei porcine africane;
se interzice a aduce într-o exploataţie de porcine o parte a unui porc sălbatic, fie împuşcat, fie găsit mort, şi un material sau echipament ce poate fi contaminat cu virusul pestei porcine africane;
din zona infectată nu trebuie scoase porcinele, materialul seminal al acestora, embrionii sau ovulele pentru comerţ extern;
c) să ia măsuri pentru ca toţi porcii sălbatici împuşcaţi sau găsiţi morţi în zona infectată definită să fie examinaţi de un medic veterinar oficial şi examinaţi pentru pesta porcină africană, conform manualului de diagnostic;
d) carcasele tuturor porcilor sălbatici găsite pozitive trebuie să fie procesate sub supraveghere oficială;
e) în cazul în care rezultatele unor astfel de testări sînt negative în ceea ce priveşte pesta porcină africană, Autoritatea sanitară veterinară competentă trebuie să aplice măsurile stabilite;
f) părţile ce nu sînt destinate consumului uman trebuie procesate sub supraveghere oficială;
g) să se asigure că virusul pestei porcine africane izolat este supus procedurii de laborator, specificată în manualul de diagnostic, pentru a se identifica tipul genetic de virus.
Planul poate fi ulterior modificat sau completat pentru a se ţine cont de evoluţia situaţiei.
Dacă aceste modificări privesc redefinirea zonei infectate, Autoritatea sanitară veterinară centrală trebuie să asigure informarea fără întîrziere a OIE.
Dacă modificările se referă la alte prevederi ale planului, Autoritatea sanitară veterinară centrală trebuie să transmită planul modificat OIE, pentru examinare şi, eventual, pentru aprobare, în conformitate cu cerinţele OIE.
După ce au fost autorizate măsurile prevăzute de planul menţionat la alineatul unu al prezentului punct, acestea trebuie să înlocuiască măsurile iniţiale stabilite de capitolul XIII al prezentei Norme sanitare veterinare cu o dată ce va fi decisă odată cu aprobarea.
48. Planul menţionat la pct. 47 al prezentei Norme sanitare veterinare trebuie să conţină informaţii despre:
a) rezultatele anchetelor epidemiologice şi ale controalelor efectuate, potrivit capitolului XIII, şi ale răspîndirii geografice a bolii;
b) definirea zonei infectate în teritoriul Republicii Moldova. În cazul în care defineşte zona infectată, Autoritatea sanitară veterinară competentă trebuie să ţină cont de:
rezultatele anchetelor epidemiologice efectuate şi de răspîndirea geografică a bolii;
populaţia de porci sălbatici din zonă;
existenţa obstacolelor naturale majore sau artificiale la mişcările de porci salbatici;
c) organizarea unei cooperări strînse între biologi, vînători, organizaţii de vînătoare, servicii ce se ocupă de fauna salbatică şi autorităţi sanitare veterinare (sănătate a animalelor şi sănătate publică);
d) campania de informare ce trebuie desfăşurată pentru a sensibiliza vînătorii asupra măsurilor pe care trebuie să le adopte în cadrul planului de eradicare;
e) eforturile specifice depuse pentru determinarea extinderii infecţiei asupra populaţiei de porci salbatici, prin investigarea porcilor sălbatici împuşcaţi de vînători sau găsiţi morţi şi prin testare de laborator, incluzînd investigaţii epidemiologice pe categorii de vîrste;
f) cerinţele pe care trebuie să le respecte vînătorii pentru evitarea oricărei raspîndiri a bolii;
g) modalitatea de transport al porcilor sălbatici găsiţi morţi sau împuşcaţi, care trebuie să se bazeze pe:
procesarea sub supraveghere oficială;
inspecţia efectuată de un medic veterinar oficial şi pe testări de laborator, după cum sînt prevăzute în manualul de diagnostic. Carcasele tuturor animalelor cu reacţii pozitive trebuie procesate sub supraveghere sanitară veterinară oficială. Părţile ce nu sînt destinate pentru consum uman trebuie procesate sub supraveghere veterinară oficială;
h) ancheta epidemiologică se efectuează pentru fiecare porc sălbatic, fie împuşcat, fie găsit mort. Ancheta trebuie să includă completarea unui chestionar ce furnizează informaţii despre:
zona geografică unde animalul a fost găsit mort sau împuşcat;
data la care animalul a fost găsit mort sau împuşcat;
persoana care a găsit sau care a împuşcat animalul;
vîrsta şi sexul porcului;
simptome înainte de împuşcare, dacă porcul salbatic este împuşcat;
starea carcasei, dacă porcul salbatic este găsit mort;
constatări de laborator;
i) programele de supraveghere şi măsurile de prevenire aplicabile exploataţiilor situate în zona infectată definită şi, după caz, împrejurimilor acesteia, inclusiv transportul şi mişcarea animalelor în interiorul, din şi către această zonă. Aceste măsuri trebuie să includă cel puţin interdicţia mişcării porcinelor, a materialului seminal, embrionilor sau ovulelor acestora din zona infectată pentru comercializare şi pot include o interdicţie temporară a producţiei de porcine şi a înfiinţării de noi exploataţii;
j) alte criterii ce urmează a fi aplicate pentru eficientizarea măsurilor adoptate;
k) autoritatea responsabilă de supravegherea şi coordonarea structurilor responsabile de implementarea planului;
l) sistemul de informaţii stabilit, pentru a se asigura că grupul de experţi nominalizaţi la pct. 46 lit. a) a prezentei Norme sanitare veterinare poate revizui regulat rezultatele planului de eradicare;
m) măsurile de monitorizare a bolii ce trebuie impuse cel mai devreme la 12 luni după diagnosticarea ultimului caz de pestă porcină africană la porcii salbatici din zona infectată definită. Aceste măsuri de monitorizare trebuie să rămînă în vigoare cel puţin încă alte 12 luni şi trebuie să includă cel puţin măsurile deja aplicate în conformitate cu lit. e), g) şi h) ale prezentului punct.
49. Un raport referitor la situaţia epidemiologică în zona definită şi la rezultatele planului de eradicare trebuie expediat la fiecare şase luni OIE.
a) clădirile infectate şi împrejurimile acestora să fie verificate la prezenţa vectorilor prin mijloace de inspecţie fizică şi, după caz, capturarea exemplarelor, conform anexei nr. 3 la prezenta Normă sanitară veterinară;
b) în cazul în care prezenţa vectorilor este confirmată:
se efectuează testări de laborator corespunzătoare pentru confirmarea sau infirmarea transmiterii virusului pestei porcine africane prin vectori;
se stabilesc măsuri adecvate suplimentare de monitorizare, control şi verificare în exploataţie şi în zona din jurul exploataţiei;
c) cel puţin şase ani nu vor fi ţinute în exploataţie porcine şi, dacă este necesar, alte animale domestice, în cazul în care prezenţa vectorilor este confirmată, dar controlul acestora este impracticabil.
51. Autoritatea sanitară veterinară centrală trebuie să furnizeze informaţii OIE privind implementarea prevederilor pct. 50 al prezentei Norme sanitare veterinare.
53. Pentru a asigura proceduri unitare de diagnostic al pestei porcine africane şi de diagnostic diferenţial adecvat al pestei porcine clasice, trebuie adoptat un manual de diagnostic de pestă porcină africană în termen de şase luni de la data la care prezenta Normă sanitară veterinară intră în vigoare şi, conform procedurii elaborate de Autoritatea sanitară veterinară centrală, să fie adoptat un manual de diagnostic pentru pesta porcină africană, stabilind cel puţin:
a) standarde minime de calitate ce trebuie respectate de laboratoarele de diagnostic pentru pesta porcină africană şi pentru transportul probelor;
b) criterii şi proceduri ce trebuie aplicate în cazul în care se efectuează examinări clinice sau post-mortem pentru a confirma sau a infirma prezenţa pestei porcine africane;
c) criterii şi proceduri ce trebuie respectate pentru prelevarea probelor de la porcinele vii sau de la carcasele acestora, pentru confirmarea sau infirmarea prin examene de laborator a pestei porcine africane, inclusiv prin metode de prelevare de probe pentru examinare virusologică şi serologică, efectuată în cadrul măsurilor de aplicare prevăzute de prezenta Normă sanitară veterinară;
d) teste de laborator ce trebuie utilizate pentru diagnosticarea pestei porcine africane, inclusiv criterii pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator;
e) precizarea tehnicilor de laborator pentru tipizarea genetică a izolatului de virus de pestă porcină africană.
54. Pentru garantarea condiţiilor adecvate de biosecuritate în scopul protejării sănătăţii animalelor, virusul pestei porcine africane, genomul şi antigenurile acestuia, precum şi vaccinurile pentru cercetări, diagnostic sau producţie trebuie să fie manipulate numai în locuri, la întreprinderi sau laboratoare autorizate de către Autoritatea sanitară veterinară centrală.
55. Lista locurilor, instituţiilor sau laboratoarelor autorizate trebuie să fie transmisă OIE şi ţinută la zi.
56. Autoritatea sanitară veterinară centrală trebuie să se asigure că este interzisă utilizarea şi comercializarea vaccinurilor contra pestei porcine africane.
Acest plan trebuie să permită accesul la utilaje, echipamente, personal şi resursele materiale necesare pentru eradicarea rapidă şi eficientă a unui eventual focar.
58. Criteriile şi cerinţele ce trebuie respectate la întocmirea planului de urgenţă trebuie să fie conforme cerinţelor OIE. Acestea pot fi modificate sau completate pentru a se ţine seamă de natura specifică a pestei porcine africane şi de rezultatele măsurilor de control al bolii.
Planul naţional de urgenţă poate fi ulterior modificat şi completat în caz de necesitate, urmînd să fie aprobat conform procedurilor OIE.
Planul poate fi, de asemenea, modificat sau completat ulterior, ţinîndu-se cont de evoluţiile situaţiei.
60. Centrul republican de combatere a bolii trebuie să dirijeze şi să monitorizeze operaţiile centrelor locale de combatere a bolii, menţionate la pct. 61 al prezentei Norme sanitare veterinare. Acesta trebuie să fie responsabil de:
a) definirea măsurilor de combatere necesare;
b) asigurarea implementării prompte şi eficiente a măsurilor menţionate mai sus de centrele locale de combatere a bolii;
c) repartizarea personalului şi a altor resurse centrelor locale de combatere a bolii;
d) furnizarea de informaţii OIE, autorităţilor naţionale şi unităţilor comerciale şi agricole;
e) colaborarea cu laboratoarele de diagnostic;
f) colaborarea cu presa şi alte mijloace de comunicare în masă;
g) colaborarea cu forţele de poliţie, pentru asigurarea aplicării măsurilor legale specifice.
61. Autoritatea sanitară veterinară centrală trebuie să se asigure că centrele locale de combatere a bolii, pe deplin operaţionale, pot fi înfiinţate imediat în cazul oricărui focar de pestă porcină africană.
62. Unele funcţii ale Centrului republican de combatere a bolii pot fi delegate centrelor locale de combatere a bolii ce activează la nivel raional.
Autoritatea sanitară veterinară centrală trebuie să creeze un grup de experţi, operaţional în permanenţă, în vederea efectuării expertizei necesare pentru a asista Autoritatea sanitară veterinară competentă în asigurarea pregătirii adecvate a combaterii bolii.
În cazul apariţiei unui focar, grupul de experţi trebuie să asiste Autoritatea sanitară veterinară competentă cel puţin la:
a) ancheta epizootologică;
b) prelevarea de probe, testarea şi interpretarea rezultatelor testărilor de laborator;
c) identificarea măsurilor de combatere a bolii.
Autoritatea sanitară veterinară centrală trebuie să ia măsuri pentru ca centrele locale şi naţionale de combatere a bolii şi grupul de experţi să beneficieze de personal, utilaj şi echipament, inclusiv sisteme de comunicare, precum şi să asigure o ierarhie eficientă şi clară de comandă şi management, pentru implementarea promptă a măsurilor de combatere a bolii, stabilite de prezenta Normă sanitară veterinară.
În planul de urgenţă menţionat la pct. 57 şi 58 ale prezentei Norme sanitare veterinare, trebuie stabilite detalii privind personalul, utilajul, echipamentul, ierarhia de comandă şi management al centrelor naţionale şi locale de combatere a bolii.
a) data expedierii;
b) ora expedierii;
c) denumirea statului - Republica Moldova;
d) denumirea bolii;
e) numărul de focare sau de cazuri;
f) data la care a fost suspectă pesta porcină africană;
g) data confirmării;
h) metodele utilizate pentru confirmare;
i) faptul dacă boala a fost confirmată la porcii sălbatici sau la porcinele dintr-o exploataţie, abator sau mijloc de transport;
j) localizarea geografică unde a fost confirmat focarul sau cazul de pestă porcină africană;
k) măsurile întreprinse de control al bolii.
2. În cazul focarelor primare depistate în abatoare sau al cazurilor din abatoare ori mijloace de transport, Autoritatea veterinară centrală trebuie să prezinte următoarele informaţii suplimentare faţă de datele menţionate la pct. 1 al prezentei anexe:
a) numărul de porcine susceptibile din focar, abator sau mijloace de transport;
b) numarul de porcine moarte din fiecare categorie din exploataţie, abator sau mijloace de transport;
c) pentru fiecare categorie, morbiditatea bolii şi numarul de porcine la care a fost confirmată pesta porcină africană;
d) numarul de porcine ucise în focar, în abator sau în mijloacele de transport;
e) numarul carcaselor prelucrate;
f) în cazul unui focar, distanţa faţă de cea mai apropiată exploataţie de porci;
g) dacă a fost confirmată pesta porcină africană într-un abator sau într-un mijloc de transport, localizarea exploataţiei sau exploataţiilor de origine a porcinelor sau carcaselor infectate.
3. În cazul focarelor secundare, informaţiile menţionate la pct. 1 şi 2 ale prezentei anexe trebuie să fie înaintate în limitele de timp stabilite la capitolul III al prezentei Normei sanitare veterinare
4. Autoritatea sanitară veterinară centrală trebuie să se asigure că informaţiile furnizate în conformitate cu pct. 1, 2 şi 3 ale prezentei anexei cu referire la orice focar sau caz de pestă porcină africană dintr-o exploataţie, abator sau mijloc de transport sînt urmate, cît de curînd posibil, de un raport scris către OIE, incluzînd cel puţin:
a) data la care porcinele din exploataţie, abator sau mijloc de transport au fost ucise, iar carcasele acestora - prelucrate;
b) rezultatele testărilor efectuate pe probe prelevate în cazul în care porcinele au fost ucise;
c) în cazul în care a fost aplicată derogarea prevazută la pct. 14 al prezentei Norme sanitare veterinare - numărul de porcine ucise şi prelucrate, numărul de porcine ce urmează să fie tăiate la o dată ulterioară, precum şi data - limită stabilită pentru tăierea acestora;
d) orice informaţii în legătură cu originea posibilă a bolii sau, dacă aceasta a fost precizată, originea reală a acesteia;
e) informaţii despre sistemul de control stabilit pentru asigurarea implementării eficienţei a măsurilor pentru controlul mişcărilor de animale, stabilite la pct. 10 şi 11 ale prezentei Norme sanitare veterinare;
f) în cazul unui focar primar sau al unui caz de pestă porcină africană într-un abator sau într-un mijloc de transport, tipul genetic al virusului responsabil pentru focar sau pentru caz;
g) în cazul în care porcinele au fost ucise în exploataţii de contact sau în exploataţii ce conţin porcine suspectate ca fiind infectate cu virus de pestă porcină africană informaţii privind:
data uciderii şi numărul de porcine ucise din fiecare categorie şi în fiecare exploataţie;
legatura epidemiologică dintre focarul sau cazul de pestă porcină africană şi fiecare exploataţie de contact sau alte motive ce au indus suspiciunea că pesta porcină africană este prezentă în fiecare exploataţie suspectată;
rezultatele testărilor de laborator efectuate pe probe prelevate de la porcine din exploataţii, iar în cazul în care astfel de porcine au fost ucise sau cînd porcinele din exploataţiile de contact nu au fost ucise, trebuie să fie prevăzute informaţii privind motivele acestei decizii.
a) operaţiile de curăţare şi dezinfecţie şi, în caz de necesitate, măsurile pentru distrugerea rozătoarelor şi insectelor, trebuie efectuate sub supraveghere oficială şi conform instrucţiunilor date de medicul veterinar oficial, utilizîndu - se produse autorizate oficial;
b) dezinfectanţii ce trebuie utilizaţi şi concentraţiile acestora trebuie autorizate oficial de către Autoritatea sanitară veterinară centrală, pentru a se asigura distrugerea virusului de pestă porcină africană;
c) eficienţa dezinfectanţilor trebuie verificată regulat înainte de utilizare, deoarece eficienţa unor dezinfectanţi este diminuată prin depozitare îndelungată;
d) selectarea dezinfectanţilor, insecticidelor şi a procedurilor pentru dezinsecţie şi dezinfecţie trebuie făcută ţinîndu-se cont de natura clădirilor, vehiculelor şi obiectivelor ce trebuie tratate;
e) condiţiile în care sînt utilizaţi agenţii de degresare, dezinfectanţii şi insecticidele trebuie să asigure ca eficienţa acestora să nu fie diminuată. Trebuie respectaţi, în mod special, parametrii tehnici indicaţi de fabricant, ca, de exemplu, presiunea, temperatura minimă şi timpul de contact solicitat;
f) indiferent de dezinfectantul utilizat, trebuie aplicate următoarele reguli generale:
înmuierea minuţioasă cu dezinfectant a aşternutului, dejecţiilor şi materiilor fecale;
spalarea şi curaţarea prin periere atentă şi răzuire a pardoselei, podelei, rampelor şi zidurilor, dacă e posibil, după îndepartarea sau demontarea echipamentului sau instalaţiilor, astfel încît să nu se evite influenţa procedurilor de curăţare şi dezinfecţie;
aplicarea ulterioară a dezinfectantului un timp minim de contact, după cum este stipulat în instrucţiunile de fabricare;
apa utilizată pentru operaţiile de curăţare trebuie înlăturată astfel încît să se evite orice risc al răspîndirii virusului, conform instrucţiunilor medicului veterinar oficial;
g) în cazul în care spălarea este efectuată cu lichide aplicate sub presiune, trebuie evitată recontaminarea părţilor curăţate anterior;
h) se spală, se dezinfectează sau se distruge echipamentul, instalaţiile, articolele sau compartimentele suspectate de a fi contaminate;
i) după procedurile de dezinfecţie trebuie evitată recontaminarea;
j) curăţarea, dezinfecţia şi dezinsecţia solicitate în cadrul prezentei Norme sanitare veterinare trebuie să fie înscrise în registrul exploataţiei sau în registrul vehiculelor şi, în cazul în care este solicitată autorizarea oficială, să fie certificate de medicul veterinar oficial abilitat cu efectuarea controlului.
2. Prevederi speciale pentru curăţarea şi dezinfecţia exploataţiilor infectate:
a) operaţii preliminare de curăţare şi dezinfectare:
trebuie luate toate măsurile necesare pentru evitarea sau reducerea raspîndirii virusului de pestă porcină africană în timpul uciderii animalelor. Aceste măsuri includ instalarea temporară a echipamentului de dezinfecţie, furnizarea de îmbrăcăminte de protecţie, instalarea duşurilor, decontaminarea echipamentului utilizat, a instrumentelor şi aparaturii şi întreruperea furnizării energiei pentru ventilaţie;
carcasele animalelor ucise trebuie aspersate cu dezinfectant;
în cazul în care carcasele trebuie transportate din exploataţie pentru procesare, se utilizează containere acoperite şi etanşe;
imediat ce carcasele porcinelor au fost îndepărtate pentru procesare, părţile exploataţiei în care au fost adăpostite animalele şi orice alte părţi ale clădirilor, curţilor etc., contaminate în timpul uciderii sau examinării post - mortem trebuie aspersate cu dezinfectanţi autorizaţi în conformitate cu pct. 36 al prezentei Norme sanitare veterinare;
orice ţesut sau sînge împrăştiat în timpul tăierii sau post - mortem sau prin contaminarea generală a clădirilor, curţilor, ustensilelor etc. trebuie colectate cu atenţie şi procesate împreună cu carcasele;
dezinfectantul trebuie să rămînă pe suprafaţă cel puţin 24 de ore;
b) curăţenia şi dezinfecţia finală:
purinul şi asternutul utilizat trebuie indepărtate şi tratate după cum s-a prevăzut la pct.5 lit. a) din prezenta anexă;
grăsimea şi murdăria trebuie îndepărtate de pe toate suprafeţele, prin aplicarea unui agent degresant, iar suprafeţele - spălate cu apă;
după spalarea cu apă rece trebuie aplicată o aspersare cu dezinfectant;
după şapte zile, locurile urmează a fi tratate cu un agent de degresare, clătite cu apă, aspersate cu dezinfectant şi clătite din nou cu apă;
3. Dezinfectarea aşternutului contaminat, a purinului şi gunoiului de grajd:
a) gunoiul de grajd şi aşternutul utilizat trebuie presate pînă se autoîncălzesc, aspersate cu dezinfectant şi lăsate astfel cel puţin 42 de zile sau nimicite prin ardere sau îngropare;
b) purinul trebuie depozitat cel puţin 60 de zile după ultima adăugare de material contagios, pînă cînd Autoritatea sanitară veterinară competentă autorizează o perioada de depozitare redusă pentru purinul care a fost tratat eficace, conform instrucţiunilor date de medicul veterinar oficial, pentru a se asigura distrugerea virusului.
4. Prin derogare de la prevederile menţionate la pct. 1 şi 2 ale prezentei anexe, în cazul exploataţiilor în aer liber, Autoritatea sanitară veterinară centrală poate stabili proceduri specifice pentru curăţare şi dezinfectare, ţinînd cont de tipul exploataţiei şi de condiţiile climatice.
Anexa nr. 3
la Norma sanitară veterinară
privind stabilirea unor prevederi
specifice de control al pestei
porcine africane
Vectorii se adăpostesc, în general, în clădiri vechi, la umbră, dacă condiţiile de temperatură şi umiditate sînt favorabile.
Cele mai bune rezultate se obţin în cazul în care căutarea se face primăvara tîrziu, în timpul verii şi toamna devreme, perioade în care vectorii sînt foarte activi.
2. Trebuie utilizate două metode:
a) căutarea vectorilor în sol, nisip sau praf, extraşi din spaţiile dintre pietre (în cazul zonelor construite din pietre) sau din interstiţii sau fisuri din ziduri, sub ţigle sau din planşeul clădirilor, cu o perie sau orice altă unealtă corespunzătoare. Dacă este necesar, pămîntul şi nisipul trebuie cernute. Cînd se caută larve tinere, poate fi utilizată o lupă;
b) căutarea vectorilor prin intermediul capcanelor cu CO2. Capcanele trebuie plasate în boxele porcilor mai multe ore, preferabil în timpul nopţii şi, în orice caz, pe suprafeţe umbroase, fără lumina zilei. Capcanele se construiesc astfel încît vectorii să fie aduşi destul de aproape de sursa de CO2 pentru a le fi imposibil să revină în habitatul lor.
a) adoptarea de măsuri pentru a se asigura existenţa competenţei juridice necesare implementării planului de contingenţă şi a face posibilă efectuarea unei campanii de eradicare eficientă şi rapidă a virusului;
b) adoptarea de măsuri pentru asigurarea finanţării din mijloacele bugetare apobate în acest scop sau din fondul de rezervă al Guvernului, în vederea combaterii focarului epidemic de pestă porcină africană;
c) stabilirea unei ierarhii de comandă pentru a asigura că, în cazul izbucnirii unei epidemii, procedura de luare a deciziei este rapidă şi eficientă. Dacă este necesar, ierarhia de comandă trebuie plasată sub autoritatea unei unităţi centrale de luare a deciziei, responsabilă de dirijarea tuturor strategiilor de combatere a bolii. Directorul serviciilor veterinare trebuie să fie membru al acelei unităţi şi să intermedieze legătura dintre unitatea centrală de luare a deciziei şi Centrul republican de combatere a bolii;
d) adoptarea de măsuri pentru a asigura că resursele adecvate pentru o campanie rapidă şi eficientă, inclusiv personalul de laborator, echipamentul şi infrastructura sînt disponibile;
e) furnizarea unui manual operaţional, care trebuie să ofere o descriere practică detaliată şi completă a tuturor procedurilor, instrucţiunilor şi măsurilor utilizate în cazul unui focar de pestă porcină africană;
f) personalul trebuie să ia parte la:
schemele de instruire care să cuprindă semnele clinice de pestă porcină africană, ancheta epidemiologică şi combaterea bolii;
exerciţii de alarmă - cel puţin de doua ori pe an;
instruirea privind tehnicile de comunicaţi, pentru a organiza campanii de informare a autorităţilor, fermierilor şi medicilor veterinari referitor la focarul curent de boală epidemică.
În baza prevederilor art. 10 din Legea nr.1538-XII din 23 iunie 1993 privind activitatea veterinară (Monitor, 1993, nr.8, art.239), precum şi în scopul prevenirii pătrunderii şi răspîndirii bolilor infectocontagioase pe teritoriul Moldovei, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă:
Norma sanitară veterinară privind măsurile de control al pestei porcine clasice, conform anexei nr. 1;
Norma sanitară veterinară privind stabilirea unor prevederi specifice de control al pestei porcine africane, conform anexei nr. 2.
2. Autoritatea sanitară veterinară centrală şi agenţii economici (persoane fizice şi juridice) se vor călăuzi în activitatea lor de prevederile normelor sanitare veterinare nominalizate.
3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.
PRIM-MINISTRU Vasile TARLEV
Contrasemnează:
Ministrul agriculturii
şi industriei alimentare Anatolie Gorodenco
Ministrul economiei şi comerţului Igor Dodon
Ministrul finanţelor Mihail Pop
Nr. 481. Chişinău, 29 martie 2008.
Anexa nr. 1
la Hotărîrea Guvernului nr. 481
din 29 martie 2008
la Hotărîrea Guvernului nr. 481
din 29 martie 2008
NORMA SANITARĂ VETERINARĂ
privind măsurile de control al pestei porcine clasice
Capitolul I
Dispoziţii generale
1. Norma sanitară veterinară cu privire la măsurile de control al pestei porcine clasice (în continuare - Norma sanitară veterinară) stabileşte măsuri de profilaxie, notificarea bolii, măsuri în cazul suspiciunii de boală, în cazul confirmării pestei porcine clasice, eradicarea, proceduri de diagnostic şi cerinţe de biosecuritate. privind măsurile de control al pestei porcine clasice
Capitolul I
Dispoziţii generale
2. În sensul prezentei Norme sanitare veterinare, noţiunile de bază utilizate au următoarele semnificaţii:
pesta porcină clasică - boală infecţioasă virotică, specifică porcinelor, extrem de contagioasă şi cu un nivel foarte înalt de mortalitate, care se manifestă ca o septicemie hemoragică scurtă şi ca o pneumoenterită în formele cu evoluţie mai lungă;
porc - orice animal din familia Suidae, inclusiv porcii sălbatici;
porc sălbatic - porc care nu este ţinut sau crescut într-o exploataţie;
porc-santinelă - porc care a fost supus controlului şi a reacţionat negativ la prezenţa anticorpilor contra virusului pestei porcine clasice în serul sangvin;
exploataţie - orice incintă în care porcii sînt crescuţi sau ţinuţi permanent sau temporar. Excepţie fac abatoarele, mijloacele de transport şi zonele împrejmuite, în care porcii sălbatici sînt ţinuţi şi pot fi vînaţi. Aceste zone împrejmuite trebuie să aibă o mărime şi o structură care fac inaplicabile măsurile stabilite la pct. 9 alineatul unu al prezentei Norme sanitare veterinare;
manual de diagnostic - manualul de diagnostic al pestei porcine clasice menţionat la pct. 42 al prezentei Norme sanitare veterinare;
porcină suspectă de a fi infectată cu virusul pestei porcine clasice - orice porc care manifestă simptome clinice sau orice carcasă de porc care prezintă leziuni post-mortem ori reacţii la testele de laborator, efectuate conform manualului de diagnostic şi care indică prezenţa posibilă a pestei porcine clasice;
caz de pestă porcină clasică sau porc infectat cu virusul pestei porcine clasice - orice porc sau carcasă de porc:
la care au fost confirmate oficial simptome clinice sau leziuni post-mortem de pestă porcină clasică;
la care prezenţa bolii a fost confirmată oficial ca rezultat al unei examinări de laborator, efectuate conform manualului de diagnostic;
focar de pestă porcină clasică - exploataţia în care a fost depistat unul sau mai multe cazuri de pestă porcină clasică;
zonă infectată - zona din teritoriul Republicii Moldova în care, în urma confirmării unuia sau mai multor cazuri de pestă porcină clasică la porcii sălbatici, sînt puse în aplicare măsurile de eradicare a bolii, conform capitolelor XIII sau XIV ale prezentei Norme sanitare veterinare;
caz primar de pestă porcină clasică la porcii sălbatici - orice caz de pestă porcină clasică, depistat la porcii sălbatici într-o zonă în care nu se aplică nici o măsură, conform capitolului XIII sau capitolului XIV ale prezentei Norme sanitare veterinare;
metapopulaţie de porci sălbatici - orice grup sau subpopulaţie de porci sălbatici cu contacte limitate cu alte grupuri sau subpopulaţii;
populaţie de porci sălbatici susceptibilă la boli - partea unei populaţii de porci sălbatici care nu a dezvoltat imunitate faţă de virusul pestei porcine clasice;
procesare - unul din tratamentele pentru materiile cu risc majorat, care conţin produse de origine animală, pentru a evita riscul de răspîndire a virusului pestei porcine clasice;
vaccinare de necesitate - vaccinarea care se efectuează în focarul de pestă porcină clasică şi în zona de protecţie cu scopul localizării infecţiei;
zonă cu o densitate mare de porci - orice zonă geografică cu o rază de 10 km, în jurul unei exploataţii care conţine porci suspecţi sau recunoscuţi ca fiind infectaţi cu virusul pestei porcine clasice, care are o densitate a porcilor de peste 800 de porci la km2;
exploataţie de contact - exploataţie contaminată cu pesta porcină clasică, ca urmare a localizării, circulaţiei persoanelor, porcilor ori a vehiculelor, sau în oricare alt mod;
medic veterinar oficial - medic veterinar cu studii superioare, desemnat pentru practicarea activităţii sanitare veterinare de stat;
anchetă epizootologică - complex de investigaţii efectuate de medicul veterinar oficial, desemnat conform reglementărilor în vigoare;
situaţie epizootologică - ansamblu de date ce caracterizează răspîndirea bolii infecţioase la animale pe un anumit teritoriu într-un anumit interval de timp.
Capitolul II
Notificarea pestei porcine clasice
3. Prezenţa sau suspiciunea existenţei pestei porcine clasice se notifică, în mod obligatoriu, Organului Central al Serviciului Veterinar de Stat, conform procedurii privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor stabilite de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.Notificarea pestei porcine clasice
4. Dacă se confirmă pesta porcină clasică, Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat este obligat:
a) să notifice boala, conform anexei nr.1 la prezenta Normă sanitară veterinară şi să furnizeze informaţii Oficiului Internaţional pentru Epizootii de la Paris (în continuare - OIE) despre:
focarele de pestă porcină clasică care sînt confirmate în exploataţii;
cazurile de pestă porcină clasică care sînt confirmate într-un abator sau în mijloacele de transport;
cazurile primare de pestă porcină clasică, confirmate la porcii sălbatici;
rezultatele anchetei epizootologice, efectuate conform capitolului VII al prezentei Norme sanitare veterinare;
b) să furnizeze informaţii OIE referitor la cazurile ulterioare confirmate la porcii sălbatici dintr-o zonă infectată cu pesta porcină clasică, conform pct. 40 lit. a) a prezentei Norme sanitare verinare.
Capitolul III
Măsuri în caz de suspectare a prezenţei pestei
porcine clasice la porcii dintr-o exploataţie
5. În caz de suspectare a prezenţei pestei porcine clasice la unul sau mai mulţi porci dintr-o exploataţie sau de infectare cu virusul pestei porcine clasice, Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat dispune aplicarea imediată a mijloacelor oficiale de investigare, pentru a confirma sau a infirma prezenţa bolii menţionate, conform procedurilor stabilite în manualul de diagnostic.Măsuri în caz de suspectare a prezenţei pestei
porcine clasice la porcii dintr-o exploataţie
6. În timpul inspecţiei sanitare-veterinare medicul veterinar oficial trebuie să controleze registrul şi mărcile de identificare a porcilor.
7. În cazul în care serviciul sanitar veterinar raional sau municipal consideră că suspiciunea existenţei pestei porcine clasice într-o exploataţie nu poate fi exclusă, exploataţia se pune sub supraveghere veterinară obligatorie permanentă şi se dispun următoarele:
a) toţi porcii de diferite categorii (greutăţi) din exploataţie să fie număraţi şi să fie alcătuită o listă cu numărul porcilor deja bolnavi, morţi sau susceptibili de a fi infectaţi, pe fiecare categorie. Lista trebuie actualizată în funcţie de fătările şi de moartea porcilor pe durata perioadei de suspiciune. Datele din lista respectivă sînt prezentate de către deţinătorul de animale serviciului sanitar veterinar raional / municipal sau Organului Central al Serviciului Veterinar de Stat, la solicitarea acestora;
b) toţi porcii din exploataţie să fie menţinuţi în adăposturile lor sau ţinuţi închişi în alt loc în care pot fi izolaţi;
c) nici un porc să nu intre sau să nu iasă din exploataţie. Serviciul sanitar veterinar raional sau municipal poate extinde, după caz, interdicţia cu privire la ieşirea din exploataţie şi asupra altor specii de animale şi poate impune, de asemenea, aplicarea de măsuri corespunzătoare pentru distrugerea rozătoarelor sau insectelor;
d) nici o carcasă de porc să nu fie expediată din exploataţie fără o autorizaţie eliberată de serviciul sanitar veterinar raional / municipal;
e) nici un sortiment de carne, produse provenite de la porcine, material seminal, ovule şi embrioni proveniţi de la porci, furaje pentru animale, ustensile, materiale sau deşeuri care pot transmite pesta porcină clasică să nu fie expediată din exploataţie fără permisiunea serviciului sanitar veterinar raional / municipal. Nu pot fi scoase din exploataţie carnea, produsele provenite de la porcine, materialul seminal, ovulele şi embrionii cu scop de comercializare;
f) deplasarea persoanelor spre sau din exploataţie să fie permisă doar în baza autorizării scrise, eliberate de către serviciul sanitar veterinar raional / municipal;
g) deplasarea vehiculelor spre sau din exptoataţie să fie permisă doar în baza autorizării scrise, eliberate de către serviciul sanitar veterinar raional / municipal;
h) să fie utilizate mijloace corespunzătoare de dezinfecţie la intrările şi ieşirile din exploataţie, precum şi din clădirile ce adăpostesc porci. Orice persoană care intră sau iese dintr-o exploataţie de porcine trebuie să respecte regulile de igienă corespunzătoare, necesare pentru a reduce pericolul răspîndirii virusului pestei porcine clasice. Toate mijloacele de transport trebuie să fie dezinfectate minuţios înainte de a ieşi sau de a intra în exploataţie;
i) să se efectueze o anchetă epizootologică, conform capitolului VII al prezentei Norme sanitare veterinare.
8. În caz de necesitate, impusă de situaţia epizootologică şi dacă exploataţia care conţine porci suspecţi este localizată într-o zonă cu o densitate mare de porci, serviciul sanitar veterinar raional / municipal:
a) poate aplica măsurile prevăzute la pct. 9 al prezentei Norme sanitare veterinare în exploataţia menţionate la pct. 7 al prezentei Norme sanitare veterinare. Serviciul sanitar veterinar raional sau municipal poate limita, dacă consideră că este posibil, aplicarea acestor măsuri doar la porcii suspecţi de a fi infectaţi sau contaminaţi cu virusul pestei porcine clasice şi la partea exploataţiei în care aceştia au fost ţinuţi, cu condiţia ca aceşti porci să fi fost adăpostiţi, ţinuţi şi furajaţi complet separat de ceilalţi porci din exploataţie. Trebuie prelevat un număr suficient de probe de la porci în cazul în care aceştia sînt sacrificaţi, pentru ca prezenţa virusului pestei porcine clasice să poată fi confirmată sau infirmată, conform manualului de diagnostic;
b) poate stabili o zonă temporară de control în jurul exploataţiei la care se face referinţă în pct. 7 al prezentei Norme sanitare veterinare. Unele sau toate măsurile, specificate la pct. 5 şi 6 al prezentei Norme sanitare veterinare, sînt aplicate în exploataţiile de porcine din cadrul acestei zone.
Măsurile prevăzute la pct. 7 al prezentei Norme sanitare veterinare rămîn în vigoare pînă cînd suspiciunea de pestă porcină clasică nu a fost infirmată oficial.
Capitolul IV
Măsuri în cazul confirmării prezenţei pestei porcine clasice
la porcinele dintr-o exploataţie
9. În cazul în care prezenţa pestei porcine clasice este confirmată oficial într-o exploataţie, serviciul sanitar veterinar raional / municipal, suplimentar la măsurile menţionate la pct. 7 al prezentei Norme sanitare veterinare, dispune următoarele:Măsuri în cazul confirmării prezenţei pestei porcine clasice
la porcinele dintr-o exploataţie
a) dacă în exploataţie s-a confirmat pesta porcină clasică, toţi porcii clinic bolnavi din adăposturile unde a fost depistată boala sînt ucişi, ceilalţi porci sînt abatorizaţi sub supraveghere sanitară veterinară obligatorie, astfel încît să se evite pericolul răspîndirii virusului pestei porcine clasice în timpul uciderii sau transportului la abator. În adăposturile exploataţiei unde nu a fost depistată boala se efectuează vaccinări de necesitate contra pestei porcine clasice;
b) să fie prelevat un număr suficient de probe de la porci, conform manualului de diagnostic, în cazul în care aceştia sînt ucişi, pentru ca să poată fi stabilit modul de contaminare a exploataţiei cu virusul pestei porcine clasice, precum şi perioada dintre contaminare şi notificarea bolii;
c) cadavrele provenite de la porcii care au murit sau care au fost ucişi să fie nimicite prin ardere sub supraveghere sanitară veterinară obligatorie;
d) carnea provenită de la porcii tăiaţi în perioada dintre contaminarea probabilă a exploataţiei cu pesta porcină clasică şi aplicarea măsurilor oficiale să fie identificată şi prelucrată sub supraveghere sanitară veterinară obligatorie, pe cît este posibil;
e) materialul seminal, ovulele şi embrionii proveniţi de la porci, colectate din exploataţie în perioada dintre contaminarea probabilă a exploataţiei cu virusul pestei porcine clasice şi aplicarea măsurilor oficiale, să fie identificate şi distruse sub supraveghere sanitară veterinară obligatorie, astfel încît să se evite pericolul răspîndirii virusului pestei porcine clasice;
f) toate substanţele şi deşeurile suspecte de a fi contaminate, cum ar fi furajele, să fie supuse unui tratament care să asigure distrugerea virusului pestei porcine clasice. Toate materialele de unică folosinţă care pot fi contaminate, în special cele utilizate pentru operaţiile de tăiere, urmează a fi distruse. Aceste reguli trebuie să se aplice conform instrucţiunilor legale ale medicului veterinar oficial;
g) după ce porcii au fost eliminaţi, clădirile în care au fost adăpostiţi, vehiculele utilizate pentru transportul lor sau al cadavrelor lor, precum şi echipamentul, aşternutul, gunoiul de grajd şi purinul, care sînt suspecte de a fi contaminate, să fie curăţate şi dezinfectate sau tratate, conform pct. 28 al prezentei Norme sanitare veterinare;
h) în cazul unui focar primar de boală, izolatul de virus al pestei porcine clasice să fie supus procedurii de laborator stabilite în manualul de diagnostic, pentru a se identifica tipul genetic;
i) să se efectueze o anchetă epizootologică, conform capitolului VII al prezentei Norme sanitare veterinare.
10. În cazul în care un focar a fost confirmat într-un laborator, într-o grădină zoologică, rezervaţie naturală sau zonă împrejmuită, în care porcii sînt ţinuţi în scopuri ştiinţifice sau în scopuri legate de conservarea speciei sau a raselor rare, Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat poate decide derogări de la pct. 9 lit.a) şi e) ale prezentei Norme sanitare veterinare, cu condiţia ca interesele naţionale fundamentale să nu fie prejudiciate.
Dacă este cazul, se aplică măsuri de prevenire a răspîndirii bolii, conform procedurii în vigoare, care include vaccinarea necesară, conform procedurii prevăzute la capitolul XVII al prezentei Norme sanitare veterinare.
Capitolul V
Măsuri în cazul confirmării prezenţei pestei porcine clasice
în exploataţii ce conţin diferite unităţi de producţie
11. În cazul în care se confirmă prezenţa pestei porcine clasice în exploataţiile ce conţin două sau mai multe unităţi separate de creştere a porcilor pentru producţie, pentru ca îngrăşarea porcilor să poată fi finalizată, Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat, serviciile sanitar-veterinare raionale/municipale pot decide derogări de la prevederile pct. 9 lit. a) a prezentei Norme sanitare veterinare pentru unităţile cu animale sănătoase, chiar dacă exploataţia este infectată. Derogările se admit cu condiţia ca medicul veterinar oficial să confirme că structura, mărimea şi distanţa dintre aceste unităţi de producţie, precum şi operaţiile efectuate sînt de o asemenea natură încît pot fi asigurate încăperi complet separate pentru adăpostire, întreţinere şi furajare, astfel încît virusul să nu poată fi transmis dintr-o unitate de producţie în alta.Măsuri în cazul confirmării prezenţei pestei porcine clasice
în exploataţii ce conţin diferite unităţi de producţie
12. Dacă se decide derogarea prevăzută la pct. 11 al prezentei Norme sanitare veterinare, Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat elaborează prescripţii pentru a garanta sănătatea animalelor.
Capitolul VI
Măsuri în exploataţiile de contact
13. Exploataţiile menţionate la capitolele III sau IV ale prezentei Norme sanitare veterinare trebuie considerate exploataţii de contact în cazul în care medicul veterinar oficial constată, pe baza anchetei epizootologice efectuate conform capitolului VII al prezentei Norme sanitare veterinare, că există posibilitatea de contaminare cu pesta porcină clasică din alte exploataţii sau dacă exploataţia, specificată la capitolele III sau IV ale prezentei Norme sanitare veterinare, este posibil să fi contaminat alte exploataţii.Măsuri în exploataţiile de contact
Prevederile capitolului III al prezentei Norme sanitare veterinare trebuie aplicate exploataţiilor de contact pînă cînd suspiciunea de pestă porcină clasică a fost infirmată oficial.
14. Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat, serviciile sanitar-veterinare raionale/municipale aplică măsurile prevăzute la pct. 9 al prezentelor Norme sanitare veterinare în exploataţiile de contact, menţionate la pct. 13 al prezentelor Norme sanitare veterinare, dacă situaţia epizootologică impune acest lucru.
Pentru ca prezenţa virusului pestei porcine clasice în numitele exploataţii să poată fi confirmată sau infirmată, trebuie prelevat un număr suficient de probe de la porci, conform manualului de diagnostic.
15. Principalele criterii şi factori de risc ce urmează a fi luaţi în considerare pentru aplicarea măsurilor prevăzute la pct. 9 lit. a) a prezentei Norme sanitare veterinare în exploataţiile de contact sînt stabilite în anexa nr. 4 la prezenta Normă sanitară veterinară.
Capitolul VII
Ancheta epizootologică
16. Serviciul sanitar veterinar de stat raional / municipal trebuie să efectueze ancheta epizootologică privind cazurile suspecte sau focarele de pestă porcină clasică în baza chestionarelor întocmite în cadrul planului de contingenţă, conform capitolului XX al prezentei Norme sanitare veterinare, determinîndu-se cel puţin:Ancheta epizootologică
a) perioada de cînd exploataţia a fost contaminată cu virusul pestei porcine clasice, înainte ca boala să fie notificată sau suspectată;
b) originea posibilă a pestei porcine clasice din exploataţie şi identificarea altor exploataţii în care porcii s-ar fi putut infecta sau contamina de la aceeaşi sursă;
c) deplasarea persoanelor, vehiculelor, porcilor, carcaselor, materialului seminal, cărnii sau a oricărui material care ar putea vehicula virusul în sau din exploataţia în cauză.
17. Dacă rezultatul acestei anchete epizootologice indică faptul că pesta porcină clasică s-ar fi putut răspîndi de la sau în exploataţiile localizate în alte state sau în Republica Moldova, Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat trebuie să notifice în modul stabilit OIE.
Capitolul VIII
Stabilirea zonelor de protecţie şi de supraveghere
18. Imediat după confirmarea oficială a diagnosticului de pestă porcină clasică la porcii dintr-o exploataţie, serviciul sanitar veterinar raional sau municipal stabileşte o zonă de protecţie cu o rază de cel puţin 3 km în jurul focarului, care să fie inclusă într-o zonă de supraveghere cu o rază de cel puţin 10 km. În aceste zone se vor aplica măsurile prevăzute la capitolele IX şi X ale prezentei Norme sanitare veterinare.Stabilirea zonelor de protecţie şi de supraveghere
19. Cînd se stabilesc zonele de protecţie şi supraveghere, serviciul sanitar veterinar raional sau municipal trebuie să ţină cont de:
a) rezultatele anchetei epizootologice efectuate conform capitolului VII al prezentei Norme sanitare veterinare;
b) situaţia geografică, în special de graniţele naturale sau artificiale;
c) localizarea şi proximitatea (vecinătatea) exploataţiilor;
d) modalităţile de mişcare şi de comercializare a porcilor, precum şi disponibilitatea abatoarelor autorizate sanitar veterinar;
e) instalaţiile şi personalul disponibil pentru a controla orice mişcare a porcilor în limitele zonelor de protecţie şi de supraveghere, în special dacă porcii ce urmează să fie ucişi trebuie mutaţi din exploataţiile lor de origine.
Dacă o zonă de protecţie sau de supraveghere include părţi din teritoriul Republicii Moldova şi din teritoriul unui stat vecin, Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat cooperează cu autoritatea veterinară centrală a acestui stat pentru a stabili zona respectivă.
20. Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat ia toate măsurile necesare, inclusiv semnalizarea evidentă, avertizarea, precum şi utilizarea mijloacelor de informare în masă, cum ar fi presa şi televiziunea, pentru ca toate persoanele din zonele de protecţie şi de supraveghere să fie informate despre restricţiile în vigoare, conform capitolelor IX şi X ale prezentei Norme sanitare veterinare.
Capitolul IX
Măsuri în zona de protecţie
21. În zona de protecţie Serviciul Sanitar Veterinar de Stat raional / municipal dispune aplicarea următoarelor măsuri:Măsuri în zona de protecţie
a) evidenţa, cît de curînd posibil, a tuturor exploataţiilor.
După stabilirea zonei de protecţie, aceste exploataţii trebuie inspectate de un medic veterinar oficial într-o perioadă de maximum de 7 zile, pentru examinarea clinică a porcilor şi pentru controlul registrului şi mărcilor de identificare a porcilor;
b) interzicerea mişcării şi transportului porcilor pe drumuri publice sau private, excluzînd, cînd este necesar, drumurile de deservire a exploataţiei, cu excepţia cazului în care sînt avizate de serviciul sanitar veterinar raional sau municipal, pentru a permite mişcările menţionate la lit. f) din prezentul punct. Această interdicţie nu se extinde asupra tranzitului porcilor pe şosea sau pe calea ferată, dacă tranzitul în cauză se face fără descărcare sau oprire.
c) curăţarea, dezinfectarea şi tratarea cît de curînd posibilă după contaminare a camioanelor şi altor vehicule şi echipamente care sînt utilizate pentru a transporta porci, alte animale vii sau materii ce pot fi contaminate (de exemplu, carcase, furaje, gunoi de grajd, purin etc.), conform procedurilor prevăzute la pct. 28 al prezentei Norme sanitare veterinare. Nici un camion sau vehicul care a fost utilizat pentru transportul porcilor nu poate ieşi din zona de protecţie fără a fi curăţat şi dezinfectat, iar apoi verificat şi autorizat de către serviciul sanitar veterinar raional / municipal;
d) interzicerea intrării sau ieşirii oricărui animal domestic dintr-o exploataţie fără permisiunea serviciului sanitar veterinar raional / municipal;
e) notificarea imediată a serviciului sanitar veterinar raional sau municipal, care efectuează investigaţiile necesare, conform procedurilor stabilite în manualul de diagnostic, despre toţi porcii morţi sau bolnavi într-o exptoataţie;
f) interzicerea de a muta porcii din exploataţia în care aceştia sînt ţinuţi, cel puţin 30 de zile după efectuarea curăţării şi dezinfecţiei preliminare a exploataţiilor infectate. După 30 de zile, dacă sînt îndeplinite condiţiile prevăzute la pct. 23 al prezentei Norme sanitare veterinare, serviciul sanitar veterinar raional / municipal poate aviza ieşirea porcilor din exploataţia menţionată, pentru a fi transportaţi direct:
la un abator desemnat de către serviciul sanitar veterinar raional sau municipal, preferabil în cadrul zonei de protecţie sau de supraveghere, pentru tăiere imediată;
la o întreprindere de prelucrare sau la un loc corespunzător în care porcii sînt ucişi imediat, iar cadavrele lor sînt prelucrate sub supraveghere veterinară sanitară veterinară obligatorie;
g) interzicerea de a scoate din exploataţiile situate în zona de protecţie materialul seminal, ovulele şi embrionii proveniţi de la porci;
h) respectarea de către orice persoană care intră sau iese din exploataţiile de porcine a regulilor de igienă corespunzătoare, necesare pentru a reduce riscul răspîndirii virusului pestei porcine clasice.
22. În cazul în care interdicţiile prevăzute la pct. 21 al prezentei Norme sanitare veterinare rămîn în vigoare mai mult de 30 de zile, din cauza focarelor ulterioare de boală, iar, ca urmare, în creşterea porcilor apar probleme de bunăstare a animalelor sau de altă natură, dacă sînt îndeplinite condiţiile stabilite la pct. 23 al prezentei Norme sanitare veterinare, Serviciul Sanitar Veterinar de Stat raional / municipal avizează, în temeiul unei cereri motivate a proprietarului, ieşirea porcilor dintr-o exploataţie din zona de protecţie, pentru a fi transportaţi direct:
a) la un abator desemnat de către Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat, preferabil în cadrul zonei de protecţie sau de supraveghere, pentru tăiere imediată;
b) la o întreprindere de prelucrare sau la un loc corespunzător în care porcii sînt ucişi imediat, iar cadavrele lor sînt prelucrate sub supraveghere sanitară veterinară obligatorie;
c) în cazuri excepţionale, în alte încăperi localizate în zona de protecţie.
23. Serviciul sanitar veterinar raional sau municipal poate permite ieşirea porcilor dintr-o exploataţie din zona de protecţie, cu respectarea următoarelor condiţii:
a) un medic veterinar oficial să fi efectuat o examinare clinică a porcilor din exploataţie, în special a celor ce urmează a fi transportaţi, inclusiv înregistrarea temperaturii corpului la un anumit număr de porci, precum şi un control al registrului şi al mărcilor de identificare a porcilor;
b) controalele şi examinările de mai sus să nu fi depistat nici un semn de pestă porcină clasică;
c) porcii să fie transportaţi în vehicule sigilate în modul stabilit de către Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat, serviciile sanitar-veterinare raionale/municipale;
d) vehiculele şi echipamentele care au fost utilizate la transportul porcilor să fie curăţate şi dezinfectate imediat după transport, conform prevederilor pct. 28 al prezentei Norme sanitare veterinare;
e) dacă porcii trebuie tăiaţi sau ucişi, să fie prelevat un număr suficient de probe de la aceştia, conform manualului de diagnostic, pentru ca prezenţa virusului pestei porcine clasice în aceste exploataţii să poată fi confirmată sau infirmată;
f) dacă porcii trebuie transportaţi la abator:
serviciul sanitar veterinar raional / municipal responsabil de abator să fie informat despre intenţia de a se trimite porci la abatorul respectiv, iar la sosirea lor notifică acest fapt serviciului sanitar veterinar raional / municipal de la locul de expediere;
la sosirea în abator, aceşti porci sînt adăpostiţi şi tăiaţi separat de alţi porci;
în timpul inspecţiei ante- şi post-mortem, efectuate la abatorul desemnat, serviciul sanitar veterinar raional sau municipal trebuie să ia în considerare orice semne ale prezenţei pestei porcine clasice;
carnea proaspătă provenită de la aceşti porci trebuie prelucrată sau marcată cu o ştampilă specială, iar ulterior - tratată, conform cerinţelor sanitare veterinare in vigoare.
Această operaţie urmează a fi efectuată la o întreprindere desemnată de Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat, serviciile sanitar-veterinare raionale/municipale. Carnea va fi trimisă întreprinderii menţionate, cu condiţia ca lotul să fie sigilat înainte de plecare şi să rămînă sigilat pe tot parcursul transportului.
24. Măsurile din zona de protecţie se aplică în continuare pînă cînd:
a) se va efectua vaccinarea, de necesitate, a întregului efectiv de porcine;
b) se vor efectua curăţenia şi dezinfecţia în exploataţiile infectate;
c) porcii din toate exploataţiile au fost supuşi examinărilor clinice şi de laborator, efectuate conform manualului de diagnostic, pentru a se depista posibila prezenţă a virusului pestei porcine clasice.
Aceste examinări nu trebuie efectuate înainte de 30 de zile de la realizarea operaţiilor preliminare de curăţenie şi dezinfecţie în exploataţiile infectate.
Capitolul X
Măsuri în zona de supraveghere
25. În zona de supraveghere Serviciul Sanitar Veterinar de Stat raional / municipal întreprinde următoarelor măsuri:Măsuri în zona de supraveghere
a) evidenţa tuturor exploataţiilor de porcine;
b) interzicerea deplasării şi transportului porcilor pe drumuri publice sau private, excluzînd drumurile de deservire a exploataţiei. Această interdicţie nu trebuie aplicată tranzitului porcilor pe şosea sau pe calea ferată, dacă tranzitul se face fără descărcare sau oprire, precum şi transportului porcilor pentru tăiere imediată care provin din exteriorul zonei de supraveghere, dacă abatorul unde sînt tăiaţi se află în zona menţionată;
c) curăţarea, dezinfectarea şi tratarea, cît mai urgent posibil, după contaminare a camioanelor şi altor vehicule şi echipamente utilizate pentru a transporta porci, alte animale vii sau materii ce pot fi contaminate (de exemplu, carcase, furaje, gunoi de grajd, purin etc.), conform procedurilor prevăzute la pct. 28 al prezentei Norme sanitare veterinare. Nici un camion sau vehicul care a fost utilizat pentru transportul porcilor nu poate ieşi din zona de supraveghere fără să fi fost curăţat şi dezinfectat;
d) interzicerea intrării sau ieşirii oricărui animal domestic dintr-o exploataţie în primele 7 zile de la stabilirea zonei de supraveghere, fără avizarea serviciului sanitar veterinar raional sau municipal;
e) notificarea imediată a serviciului sanitar veterinar raional / municipal, ce efectuează investigaţiile necesare, conform procedurilor stabilite în manualul de diagnostic, despre toţi porcii morţi sau bolnavi dintr-o exploataţie;
f) interzicerea de a muta porcii din exploataţia în care aceştia sînt ţinuţi, cel puţin 21 de zile după efectuarea curăţării şi dezinfecţiei preliminare a exploataţiilor infectate. După 21 de zile, cu respectarea condiţiilor prevăzute la pct. 23 al prezentei Norme sanitare veterinare, serviciul sanitar veterinar raional sau municipal poate autoriza, de comun acord cu Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat, ieşirea porcilor din exploataţia menţionată, pentru a fi transportaţi direct:
la un abator desemnat de către serviciul sanitar veterinar raional sau municipal, prin coordonare cu organul central al Serviciului Veterinar de Stat preferabil în cadrul zonei de protecţie sau de supraveghere, în scopul tăierii imediate;
la o întreprindere de prelucrare sau la un loc corespunzător în care porcii trebuie ucişi imediat, iar cadavrele lor prelucrate sub supraveghere sanitară veterinară obligatorie;
în cazuri excepţionale, la alte clădiri localizate în zona de protecţie sau de supraveghere. La solicitarea Organului Central al Serviciului Veterinar de Stat, în condiţiile în care există o justificare corespunzătoare, conform procedurilor în vigoare, dacă porcii trebuie transportaţi la un abator, pot fi decise derogări de la prevederile pct. 23 lit. e) şi f) ale prezentei Norme sanitare veterinare, dar cu respectarea măsurilor cu privire la marcarea cărnii provenite de la aceşti porci, la utilizarea sa ulterioară şi la destinaţia produselor tratate;
g) interzicerea de a scoate materialul seminal, ovulele şi embrionii proveniţi din exploataţiile situate în cadrul zonei de supraveghere;
h) respectarea de către orice persoană care intră sau iese din exploataţiile de porcine a regulilor de igienă corespunzătoare, necesare pentru reducerea riscului răspîndirii virusului pestei porcine clasice.
26. În cazul în care interdicţiile prevăzute la pct. 25 al prezentei Norme sanitare veterinare rămîn în vigoare mai mult de 30 de zile, din cauza focarelor ulterioare de boală, iar, ca urmare, în creşterea porcilor apar probleme de bunăstare a animalelor sau de altă natură, dacă sînt îndeplinite condiţiile prevăzute la pct. 23 al prezentei Norme sanitare veterinare, serviciul sanitar veterinar raional / municipal, de comun acord cu Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat, autorizează, în temeiul unei cereri motivate proprietarului, ieşirea porcilor dintr-o exploataţie din zona de supraveghere, pentru a fi transportaţi direct:
a) la un abator desemnat de către aceasta, preferabil în cadrul zonei de protecţie sau de supraveghere, în scopul tăierii imediate;
b) la o întreprindere de prelucrare sau la un loc corespunzător în care porcii trebuie ucişi imediat, iar carcasele sînt prelucrate sub supraveghere sanitară veterinară obligatorie;
c) în cazuri excepţionale, în alte încăperi localizate în zona de protecţie sau de supraveghere.
27. Măsurile din zona de supraveghere se aplică în continuare cel puţin pînă cînd:
a) se vor efectua curăţenia şi dezinfecţia în exploataţiile infectate;
b) porcii din toate exploataţiile vor fi supuşi examinărilor clinice şi, după caz, examinărilor de laborator, conform manualului de diagnostic, pentru a depista posibila prezenţă a virusului pestei porcine clasice. Aceste examinări nu se efectuează înainte de 20 de zile de la realizarea operaţiilor preliminare de curăţenie şi dezinfecţie în exploataţiile infectate.
Capitolul XI
Curăţare, dezinfectare şi repopulare a exploataţiilor de
porcine în cazul depistării unui focar de boală
28. Operaţiile de curăţare şi dezinfectare se efectuează sub supravegherea sanitară veterinară obligatorie conform: instrucţiunilor legale date de medicul veterinar oficial.Curăţare, dezinfectare şi repopulare a exploataţiilor de
porcine în cazul depistării unui focar de boală
principiilor şi procedurilor de curăţare, dezinfecţie şi tratament prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta Normă sanitară veterinară.
29. Principiile şi procedurile de curăţare şi dezinfectare, prevăzute în anexa nr.2 la prezenta Normă sanitară veterinară, pot fi modificate sau completate ulterior, pentru a se conforma evoluţiilor ştiinţifice, potrivit procedurii în vigoare.
30. Dezinfectantele utilizate necesită a fi înregistrate obligatoriu în Republica Moldova.
31. Reintroducerea porcilor în exploataţie, conform pct. 9 al prezentei Norme sanitare veterinare, nu trebuie să se realizeze mai devreme de 30 de zile de la efectuarea operaţiilor de curăţenie şi dezinfecţie, menţionate la pct. 28 al prezentei Norme sanitare veterinare.
32. La reintroducerea porcilor se ia în considerare metoda de creştere, practicată în exploataţia respectivă, fiind respectate următoarele proceduri:
a) în exploataţiile de porcine în aer liber, reintroducerea porcilor trebuie să înceapă cu introducerea porcilor-santinelă care au fost controlaţi şi care au reacţionat negativ la controlul prezenţei anticorpilor contra virusului pestei porcine clasice, sau care provin din exploataţii ce nu fac obiectul nici unei restricţii legate de pesta porcină clasică. În baza cerinţelor Organului Central al Serviciului Veterinar de Stat, porcii-santinelă trebuie plasaţi în întreaga exploataţie infectată, iar după 40 de zile de la introducere, de la aceştia se prelevă sînge şi organe în vederea testării la prezenţa anticorpilor, conform manualului de diagnostic. Dacă nici la unul din porci nu s-au dezvoltat anticorpi contra virusului pestei porcine clasice, se poate efectua repopularea completă. Nici un porc nu poate ieşi din exploataţie înainte de primirea rezultatelor negative ale examinării serologice;
b) în exploataţiile cu celelalte forme de creştere, reintroducerea porcilor trebuie să se realizeze conform lit. a) a prezentului punct sau să se bazeze pe repopularea totală, cu condiţia ca:
toţi porcii să fie introduşi pe o perioadă de 20 de zile şi să provină din exploataţii ce nu fac obiectul vreunei restricţii legate de pesta porcină clasică;
porcii din efectivul repopulat sa facă obiectul unei examinări serologice, conform manualului de diagnostic. Prelevarea probelor pentru examinările serologice se efectuează, cel mai devreme, după 40 de zile de la sosirea ultimilor porci;
nici un porc nu poate ieşi din exploataţie înainte de prmirea rezultatelor negative ale examinării serologice.
Capitolul XII
Măsuri aplicate în cazul suspiciunii şi confirmării
prezenţei pestei porcine clasice la porcii dintr-un abator
sau mijloc de transport
33. În cazul în care există o suspiciune a prezenţei pestei porcine clasice într-un abator sau mijloc de transport, Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat dispune serviciului sanitar veterinar raional / municipal punerea în aplicare imediată a mijloacelor oficiale de investigare, pentru a confirma sau a infirma prezenţa bolii, conform procedurilor stabilite în manualul de diagnostic.Măsuri aplicate în cazul suspiciunii şi confirmării
prezenţei pestei porcine clasice la porcii dintr-un abator
sau mijloc de transport
34. Dacă este depistat un caz de pestă porcină clasică într-un abator sau mijloc de transport, serviciul sanitar veterinar raional / municipal dispune următoarele:
a) toate animalele susceptibile din abator sau din mijlocul de transport să fie ucise fără întîrziere;
b) carcasele, organele şi deşeurile animale provenite de la animalele posibil infectate şi contaminate să fie nimicite prin ardere sub supraveghere sanitară veterinară obligatorie;
c) curăţarea şi dezinfectarea clădirilor şi echipamentelor, inclusiv a vehiculelor, să se efectueze sub supravegherea obligatorie a medicului veterinar oficial, conform pct. 28 al prezentei Norme sanitare veterinare;
d) să se efectueze o anchetă epizootologică, conform capitolului VII al prezentei Norme sanitare veterinare;
e) izolatul de virus al pestei porcine clasice să se facă conform manualului de diagnostic, pentru a se identifica tipul genetic de virus;
f) să se aplice măsurile prevăzute la capitolul VI al prezentei Norme sanitare veterinare;
g) dacă nu este indicată altfel de anchetă epizootologică, măsurile prevăzute la pct. 9 al prezentei Norme sanitare veterinare se aplică în exploataţia de origine a porcilor sau carcaselor infectate;
h) nici un animal să nu fie reintrodus pentru tăiere sau transport mai devreme de 24 de ore după efectuarea operaţiilor de curăţare şi dezinfectare realizate conform pct. 28 al prezentei Norme sanitare veterinare.
Capitolul XIII
Măsuri aplicate în cazul suspiciunii şi confirmării
prezenţei pestei porcine clasice la porcii sălbatici
35. Imediat după ce Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat deţine informaţii, conform cărora porcii sălbatici sînt suspectaţi de a fi infectaţi cu virusul pestei porcine clasice, dispune aplicarea tuturor măsurilor ce se impun pentru a confirma sau a infirma prezenţa bolii, informarea deţinătorilor de porci şi vînătorilor, precum şi investigarea tuturor porcilor sălbatici împuşcaţi sau găsiţi morţi, inclusiv prin teste de laborator.Măsuri aplicate în cazul suspiciunii şi confirmării
prezenţei pestei porcine clasice la porcii sălbatici
36. Dacă s-a confirmat un caz primar de pestă porcină clasică la porcii sălbatici, pentru a evita răspîndirea bolii, Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat, serviciile sanitar-veterinare raionale/municipale au obligaţia:
a) să desemneze imediat un grup de experţi care să includă medici veterinari, vînători, biologi şi epizootologi specialişti în fauna sălbatică. Grupul de experţi trebuie să acorde consultanţă serviciului sanitar veterinar raional sau municipal pentru:
studierea situaţiei epizootologice şi definirea zonei infectate, conform prevederilor pct. 40 lit. b) a prezentei Norme sanitare veterinare;
identificarea măsurilor corespunzătoare ce trebuie aplicate în zona infectată, suplimentar celor prevăzute la lit. b) şi c) ale prezentului punct. Grupul de experţi, dacă este necesar, va cere de la organele abilitate suspendarea vînătorii;
întocmirea planului de eradicare a bolii;
efectuarea controalelor în vederea verificării eficienţei măsurilor aplicate pentru eradicarea pestei porcine clasice din zona infectată;
respectarea regulilor de igienă corespunzătoare de către toate persoanele care vin în contact cu porcii sălbatici, pentru reducerea riscului de răspîndire a virusului pestei porcine clasice. Aceste masuri pot include interdicţia temporară de intrare intr-o exploataţie porcină a persoanelor care au venit în contact cu porcii sălbatici;
testarea tuturor porcilor morţi sau bolnavi dintr-o exploataţie, cu simptome de pestă porcină clasică, pentru depistarea prezenţei pestei porcine clasice;
a nu fi introdusă într-o exploataţie porcină nici o parte a unui porc sălbatic, fie împuşcat, fie găsit mort, şi nici un material sau echipament care poate fi contaminat de virusul pestei porcine clasice;
ca porcii, materialul seminal, embrionii sau ovulele provenite de la aceştia să nu iasă din zona infectată, pentru comercializare în alt stat;
b) să dispună imediat ca toţi porcii sălbatici împuşcati sau găsiţi morţi în zona infectată să fie examinaţi de către un medic veterinar oficial pentru pesta porcină clasică, conform manualului de diagnostic. Carcasele tuturor animalelor care au reacţionat pozitiv trebuie să fie prelucrate sub supraveghere sanitară veterinară obligatorie. În cazul în care rezultatul testării este negativ pentru pesta porcină clasică, serviciul sanitar veterinar raional sau municipal trebuie să aplice măsuri conform legislaţiei în vigoare privind producerea şi comercializarea vînatului. Părţile care nu sînt destinate consumului uman se prelucrează sub supraveghere sanitară veterinară obligatorie;
c) izolatul de virus al pestei porcine clasice să fie analizat conform procedurii de laborator menţionate în manualul de diagnostic, pentru a se identifica tipul genetic de virus.
37. Dacă un caz de pestă porcină clasică a apărut la porcii sălbatici dintr-o zonă a Republicii Moldova din apropierea teritoriului unui stat vecin, Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat din Republica Moldova şi a statului vecin în cauză trebuie să coopereze pentru stabilirea măsurilor de combatere a bolii.
Capitolul XIV
Planuri de eradicare a pestei porcine clasice
dintr-o populaţie de porci sălbatici
38. Fără a aduce atingere măsurilor prevăzute la capitolul XIII al prezentei Norme sanitare veterinare, Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat prezintă Comisiei antiepizootice extraordinare republicane un plan scris al măsurilor aplicate pentru eradicarea bolii în zona infectată şi al măsurilor aplicate în exploataţiile din acea zonă de la confirmarea cazului primar de pestă porcină clasică la porcii sălbatici.Planuri de eradicare a pestei porcine clasice
dintr-o populaţie de porci sălbatici
Comisia antiepizootică extraordinară republicană examinează planul pentru a stabili dacă aplicarea acestuia va avea drept rezultat eradicarea pestei porcine clasice şi, după caz, aprobă acest plan.
Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat trebuie să prezinte propuneri pentru amendarea sau completarea ulterioară a planului, pentru a se ţine cont de evoluţia situaţiei.
39. După aprobarea măsurilor prevăzute în planul menţionat la pct. 38 al prezentei Norme sanitare veterinare, acestea trebuie să înlocuiască măsurile aplicate iniţial, prevăzute la capitolul XIII al prezentei Norme sanitare veterinare, la o dată stabilită în momentul în care este obţinută aprobarea.
40. Planul menţionat la pct. 38 al prezentei Norme sanitare veterinare trebuie să conţină informaţii cu privire la:
a) rezultatele investigaţiilor şi controalelor epizootologice efectuate conform prevederilor capitolului XIII al prezentei Norme sanitare veterinare, precum şi cu privire la răspîndirea geografică a bolii;
b) zona infectată din teritoriul Republicii Moldova. În cazul în care se stabileşte zona infectată, Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat trebuie să ia în considerare următoarele:
rezultatele investigaţiilor epizootologice efectuate şi răspîndirea geografică a bolii;
populaţia de porci sălbatici din zonă;
existenţa unor obstacole naturale sau artificiale majore în calea mişcării porcilor sălbatici;
c) organizarea unei cooperări strînse între biologi, vînători, organizaţiile de vînătoare, serviciile de protecţie a faunei sălbatice şi serviciile veterinare (sănătatea animalelor şi sănătatea publică);
d) campania informaţională ce trebuie desfăşurată pentru a sensibiliza vînătorii asupra măsurilor pe care aceştia trebuie să le aplice în cadrul planului de eradicare;
e) eforturile specifice depuse pentru determinarea numărului şi localizarea metapopulaţiilor de porci sălbatici în interiorul şi în jurul zonei infectate;
f) numărul aproximativ al metapopulaţiilor de porci sălbatici şi mărimea lor din interiorul şi din jurul zonei infectate;
g) eforturile specifice depuse pentru determinarea extinderii infecţiei asupra populaţiei de porci sălbatici, prin examinarea porcilor sălbatici împuşcaţi de vînători sau găsiţi morţi şi prin testarea de laborator a probelor provenite de la aceştia, inclusiv investigaţiile epizootologice pe categorii de vîrstă;
h) măsurile care trebuie aplicate pentru reducerea răspîndirii bolii din cauza mişcării porcilor sălbatici şi/sau a contactului între metapopulaţiile de porci sălbatici. Pentru îndeplinirea acestor măsuri, grupul de experţi, dacă este necesar, va cere de la organele abilitate suspendarea vînătorii;
i) măsurile care trebuie aplicate pentru reducerea populaţiei susceptibile de porci sălbatici şi, în special, de purcei tineri;
j) condiţiile care trebuie respectate de către vînători pentru evitarea oricărei răspîndiri a bolii;
k) metoda de eliminare a porcilor sălbatici găsiţi morţi sau împuşcati, care se bazează pe:
prelucrarea sub supraveghere sanitară veterinară obligatorie;
inspecţia efectuată de către un medic veterinar oficial şi testări de laborator prevăzute în manualul de diagnostic. Carcasele tuturor animalelor care prezintă reacţii pozitive se prelucrează sub supraveghere sanitară veterinară obligatorie. În cazul în care rezultatul testării la pesta porcină clasică este negativ, serviciul sanitar veterinar raional / municipal trebuie să aplice măsuri conform prevederilor legislaţiei în vigoare privind producerea şi comercializarea vînatului sălbatic. Părţile care nu sînt destinate consumului uman se prelucrează sub supraveghere veterinară oficială;
l) ancheta epizootologică care se efectuează pentru fiecare porc sălbatic, fie împuşcat, fie găsit mort. Ancheta în cauză trebuie să includă completarea unui chestionar ce furnizează informaţii despre:
zona geografică în care animalul a fost găsit mort sau a fost împuşcat;
data la care animalul a fost găsit mort sau a fost împuşcat;
persoana care a găsit sau a împuşcat animalul;
vîrsta şi sexul porcului;
simptomele înainte de împuşcare, dacă a fost împuşcat;
starea carcasei, dacă a fost găsit mort;
constatări de laborator;
m) programele de supraveghere şi măsurile de prevenire aplicabile exploataţiilor situate în zona infectată definită şi, după caz, în jurul zonei, inclusiv transportul şi mişcarea animalelor în interiorul, de la şi către zonă.
Aceste măsuri trebuie să includă interdicţia mişcării porcilor, circulaţiei materialului seminal, a embrionilor şi a ovulelor provenite de la aceştia, din zona infectată, destinate comercializării într-un alt stat;
n) alte criterii ce trebuie aplicate pentru eficientizarea măsurilor adoptate în vederea eradicării bolii în zona definită şi măsurile aplicate în exploataţiile din zonă;
o) autoritatea abilitată de supraveghere şi coordonare a acţiunilor instituţiilor responsabile de implementarea planului;
p) sistemul de informaţii stabilit pentru ca grupul de experţi, desemnat conform pct. 36 lit. a) a prezentei Norme sanitare veterinare, să poată revizui cu regularitate rezultatele planului de eradicare;
q) măsurile de monitorizare a bolii, puse în aplicare după ce a trecut o perioada de cel puţin 12 luni de la ultimul caz confirmat de pestă porcină clasică la porcii sălbatici din zona infectată. Aceste măsuri de monitorizare trebuie să se aplice pentru cel puţin 12 luni, să includă măsurile puse deja în aplicare conform lit g), k) şi l) ale prezentului punct.
Capitolul XV
Proceduri de diagnostic şi cerinţe de biosecuritate
41. Centrul Republican de Diagnostic Veterinar: Proceduri de diagnostic şi cerinţe de biosecuritate
a) supraveghează şi asigură ca procedurile de diagnostic, prelevarea probelor şi testarea de laborator pentru depistarea prezenţei pestei porcine clasice să fie efectuate conform manualului de diagnostic;
b) este responsabil pentru coordonarea standardelor şi metodelor de diagnostic în Republica Moldova, conform prevederilor anexei nr. 3 la prezentele Norme sanitare veterinare.
Centrul Republican de Diagnostic Veterinar trebuie să coopereze cu unul din laboratoarele de referinţă, pentru confirmarea / infirmarea diagnosticului de pestă porcină clasică.
42. Pentru a asigura proceduri unitare în vederea diagnosticării pestei porcine clasice, Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat avizează un manual de diagnostic pentru pesta porcină clasică, stabilind:
a) cerinţele minime de biosecuritate şi standardele de calitate ce trebuie respectate de laboratoarele de diagnostic al pestei porcine clasice şi pentru transportul probelor;
b) criteriile şi procedurile ce trebuie aplicate în cazul în care se efectuează examene clinice sau post-mortem pentru a se confirma sau a se infirma prezenţa pestei porcine clasice;
c) criteriile şi procedurile ce trebuie respectate pentru colectarea probelor de la porcii vii sau de la carcasele lor, pentru a confirma sau infirma pesta porcină clasică prin examene de laborator, inclusiv metode de prelevare pentru controalele serologice sau virusologie de depistare, efectuate în cadrul aplicării măsurilor prevăzute de prezentele Norme sanitare veterinare;
d) testele de laborator ce trebuie utilizate pentru diagnosticul pestei porcine clasice, inclusiv:
teste pentru diagnosticul diferenţial între virusul pestei porcine clasice şi alte virusuri ale pestei;
dacă sînt disponibile şi corespunzătoare, teste pentru distingerea tipului de anticorp produs de un vaccin marker de unul produs de tipul sălbatic de virus al pestei porcine clasice;
criterii de evaluare a rezultatelor testelor de laborator;
e) tehnicile de laborator pentru tipizarea genetică a izolatului de virus al pestei porcine clasice.
43. Pentru garantarea condiţiilor de biosecuritate corespunzătoare, în scopul protejării sănătăţii animalelor, operaţiilor privind virusul pestei porcine clasice, genomul său, precum şi antigenele şi vaccinurile destinate cercetării, diagnosticului sau fabricării de vaccinuri sau reactivi trebuie manipulate numai în locuri, la întreprinderi sau laboratoare autorizate de Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat.
Capitolul XVI
Utilizarea, fabricarea şi comercializarea
vaccinurilor pestei porcine clasice
44. Serviciul Veterinar de Stat trebuie să controleze ca:Utilizarea, fabricarea şi comercializarea
vaccinurilor pestei porcine clasice
a) utilizarea vaccinurilor vii contra pestei porcine clasice să se efectueze conform instrucţiunii de folosire a vaccinului;
b) manipularea, fabricarea, depozitarea, aprovizionarea, distribuţia şi comercializarea vaccinurilor pestei porcine clasice pe teritoriul Republicii Moldova să se efectueze sub supravegherea sanitară veterinară obligatorie.
45. Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat stabileşte, după caz, prescripţii privind producerea, ambalarea şi stocarea de vaccinuri ale pestei porcine clasice.
Capitolul XVII
Vaccinarea de necesitate în exploataţiile de porcine
46. În Republica Moldova întregul şeptel de porcine se supune imunizării prin vaccinări profilactice contra pestei porcine clasice conform Programului acţiunilor strategice de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii bolilor de la animale la om şi protecţia mediului, aprobat de Guvern. Vaccinarea de necesitate în exploataţiile de porcine
În cazul în care pesta porcină clasică a fost confirmată şi există pericolul extinderii bolii în zona de protecţie sau chiar în zona de supraveghere, în aceste zone se efectuează vaccinarea de necesitate contra pestei porcine clasice.
Principalele criterii şi factori de risc care trebuie luaţi în considerare pentru efectuarea vaccinării de necesitate sînt specificaţi în anexa nr. 5 la prezenta Normă sanitară veterinară.
47. Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat aprobă un program de vaccinări de necesitate, care să includă informaţii cu privire la:
a) starea bolii care a condus la solicitarea vaccinării de necesitate;
b) extinderea zonei de protecţie şi de supraveghere în care trebuie efectuată vaccinarea de necesitate şi numărul exploataţiilor de porcine din aceste zone;
c) categoriile de porci şi numărul aproximativ de porci ce trebuie vaccinaţi;
d) vaccinul ce urmează a fi utilizat;
e) durata campaniei de vaccinare;
f) identificarea şi înregistrarea animalelor vaccinate;
g) măsurile referitoare la mişcarea porcilor şi transportarea produselor acestora;
h) criteriile ce vor fi luate în considerare pentru a decide dacă vaccinarea sau măsurile menţionate la pct. 13 alineatul doi al prezentei Norme sanitare veterinare se vor aplica în exploataţiile de contact;
i) alte elemente aferente stării de necesitate, inclusiv examinările clinice şi de laborator ce trebuie efectuate pe probe prelevate în exploataţiile în care animalele au fost vaccinate.
Capitolul XVIII
Vaccinarea de necesitate a porcilor sălbatici
48. Dacă pesta porcină clasică a fost confirmată la porcii sălbatici, iar datele epizootologice disponibile demonstrează că aceasta poate să se răspîndească, se purcede la vaccinarea de necesitate a porcilor sălbatici, conform procedurilor şi prevederilor stabilite la pct. 49 al prezentei Norme sanitare veterinare.Vaccinarea de necesitate a porcilor sălbatici
49. Dacă Republica Moldova intenţionează să aplice vaccinarea de necesitate, Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat trebuie să expedieze OIE un plan de vaccinare de necesitate, care să includă informaţii cu privire la:
a) starea bolii care a condus la solicitarea aplicării vaccinării de necesitate;
b) extinderea zonei geografice în care trebuie efectuată vaccinarea din necesitate. Această zonă reprezintă o parte a zonei infectate definite conform pct. 40 lit. b) a prezentei Norme sanitare veterinare;
c) tipul de vaccin ce urmează a fi utilizat şi procedura de vaccinare;
d) măsurile speciale ce trebuie realizate pentru vaccinarea tineretului porcin;
e) durata prevăzută a campaniei de vaccinare;
f) numărul aproximativ de porci sălbatici ce urmează a fi vaccinaţi;
g) măsurile adoptate pentru evitarea fluctuaţiei mare a populaţiei de porci sălbatici;
h) măsurile adoptate pentru evitarea oricărei răspîndiri a virusului vaccinal la porcii ţinuţi în exploataţii, dacă este cazul;
i) rezultatele anticipate ale campaniei de vaccinare şi parametrii care se vor lua în considerare pentru verificarea eficienţei acesteia;
j) autoritatea abilitată cu supravegherea şi coordonarea acţiunilor instituţiilor responsabile de punerea în aplicare a planului;
k) sistemul stabilit pentru ca grupul de experţi, desemnat conform pct. 36 lit. a) a prezentei Norme sanitare veterinare, să poată revizui regulat rezultatele campaniei de vaccinare din necesitate a porcilor sălbatici;
l) alte elemente corespunzătoare stării de necesitate.
50. Dacă zona de vaccinare se află în apropierea teritoriului unui stat vecin în care, de asemenea, se aplică măsuri pentru eradicarea pestei porcine clasice la porcii sălbatici, trebuie asigurată concordanţa între planul de vaccinare şi măsurile aplicate în acest stat.
Capitolul XIX
Planuri de contingenţă
51. Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat elaborează şi înaintează Guvernului spre aprobare un plan de contingenţă, în care să fie specificate măsurile la nivel naţional ce trebuie aplicate în cazul apariţiei unui focar de pestă porcină clasică. Planul trebuie să permită accesul la utilaje, echipamente, personal şi la toate celelalte materiale corespunzătoare, necesare pentru eradicarea rapidă şi eficientă a focarului. Acesta trebuie să ofere detalii precise cu privire la:Planuri de contingenţă
a) necesarul de vaccin în eventualitatea aplicării de urgenţă a vaccinării de necesitate;
b) regiunile din Republica Moldova în care pot fi identificate zone cu o densitate mare de porci, pentru ca în aceste regiuni să fie asigurat un nivel sporit de vigilenţă şi pregătire.
52. Criteriile şi condiţiile ce trebuie aplicate pentru întocmirea planului de contingenţă sînt cele specificate în anexa nr. 5 la prezenta Normă sanitară veterinară. Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat propune modificarea criteriilor şi condiţiilor respective, conform procedurii naţionale, luînd în considerare natura specifică a pestei porcine clasice şi rezultatele măsurilor de control al bolii.
Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat, în colaborare cu OIE, pentru a se asigura compatibilitatea cu planurile de contingenţă ale statelor vecine, examinează planul de contingenţă pentru a determina dacă aplicarea acestuia este în măsură să conducă la eradicarea pestei porcine clasice şi propune spre aprobare Comisiei antiepizootice extraordinare republicane planurile de contingenţă amendate, după caz.
Capitolul XX
Centre de combatere a bolii şi grupuri de experţi
53. În cazul apariţiei focarelor de pestă porcină clasică, Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat asigură instituirea imediată în cadrul Comisiei antiepizootice extraordinare republicane a Centrului republican de combatere a bolii, pe deplin funcţional.Centre de combatere a bolii şi grupuri de experţi
Centrul republican de combatere a bolii trebuie să dirijeze şi să monitorizeze operaţiile centrelor locale de combatere a bolii, prevăzute la alineatul trei al prezentului punct, şi are următoarele atribuţii:
a) defineşte măsurile de combatere necesare;
b) asigură aplicarea promptă şi eficientă a măsurilor menţionate mai sus de către centrele locale de combatere a bolii;
c) asigură cu personal şi alte resurse centrele locale de combatere a bolii;
d) organizează vaccinările din necesitate şi defineşte zonele de vaccinare;
e) colaborează cu laboratoarele de diagnostic;
f) colaborează cu presa şi cu alte mijloace de informare în masă;
h) colaborează cu organele de poliţie pentru asigurarea aplicării măsurilor legale.
Unele atribuţii ale Centrului republican de combatere a bolii pot fi delegate centrelor locale de combatere a bolii, care intervin la nivel teritorial administrativ, sau la un nivel superior, cu condiţia ca acesta să nu compromită obiectivele Centrului republican de combatere a bolii.
54. Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat organizează un grup de experţi, permanent operaţional, pentru a efectua expertiza în ceea ce priveşte sprijinirea serviciului sanitar veterinar raional sau municipal în vederea asigurării pregătirii în caz de apariţie a bolii. În cazul apariţiei unui focar, grupul de experţi trebuie să sprijine serviciul sanitar veterinar raional sau municipal pentru:
a) efectuarea anchetei epizootologice;
b) prelevarea probelor, efectuarea testelor şi interpretarea rezultatelor, testelor de laborator;
c) identificarea măsurilor de combatere a bolii.
55. Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat ia măsuri pentru ca Centrul republican şi centrele locale de combatere a bolii, precum şi grupul de experţi să beneficieze de personal, utilaj şi echipament, inclusiv sisteme de comunicaţie, după caz, precum şi un lanţ de comandă şi management clar şi eficient pentru aplicarea promptă a măsurilor de combatere a bolii, stabilite în prezenta Normă sanitară veterinară. Detalii privind personalul, instalaţiile, echipamentul, lanţul de comandă şi managementul Centrului republican şi centrelor locale de combatere a bolii şi ale grupului de experţi sînt stabilite în planul de contingenţă, menţionat la capitolul XX al prezentei Norme sanitare veterinare.
Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat stabileşte criterii şi condiţii cu privire la competenţele şi atribuţiile Centrului republican de combatere a bolii, ale centrelor locale de combatere a bolii şi ale grupurilor de experţi.
Anexa nr.1
la Norma sanitară veterinară
privind măsurile de control
al pestei porcine clasice
la Norma sanitară veterinară
privind măsurile de control
al pestei porcine clasice
Notificarea internă şi externă a bolii şi informaţii epizootologice
ulterioare ce urmează a fi furnizate de către Organul Central al
Serviciului Veterinar de Stat, în cazul confirmării pestei porcine
clasice
1. În termen de 24 de ore de la confirmarea oricărui focar primar de boală, caz primar la porcii sălbatici sau caz într-un abator sau mijloc de transport, Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat trebuie să notifice la OIE, prin intermediul Sistemului de notificare a bolilor la animale, stabilit conform Normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor următoarele:ulterioare ce urmează a fi furnizate de către Organul Central al
Serviciului Veterinar de Stat, în cazul confirmării pestei porcine
clasice
a) data prezentării informaţiei;
b) ora prezentării informaţiei;
c) denumirea ţării;
d) denumirea bolii;
e) numărul de focare sau de cazuri;
f) data la care a fost suspectată pesta porcină clasică;
g) data confirmării;
h) metodele utilizate pentru confirmare;
i) faptul dacă prezenţa bolii a fost confirmată la porcii sălbatici sau la porcii dintr-o exploataţie, abator sau mijloc de transport;
j) localizarea geografică unde a fost confirmat focarul sau cazul de pestă porcină clasică;
k) măsurile întreprinse de combatere a bolii.
2. În cazul focarelor sau cazurilor primare în abatoare sau mijloace de transport, pe lîngă datele specificate la pct. 1 al prezentei anexe, Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat trebuie să prezinte la OIE, de asemenea, următoarele informaţii:
a) numărul de porci susceptibili din focar, abator sau mijloc de transport;
b) numărul de porci morţi din fiecare categorie din exploataţii, abator sau mijloc de transport;
c) pentru fiecare categorie, morbiditatea bolii şi numărul de porci la care pesta porcină clasică a fost confirmată;
d) numărul de porci ucişi în focar, abator sau mijloc de transport;
e) numărul de carcase prelucrate;
f) în cazul unui singur focar, distanţa dintre acesta şi cea mai apropiată exploataţie porcină;
g) dacă pesta porcină clasică a fost confirmată într-un abator sau mijloc de transport, localizarea exploataţiei sau exploataţiilor de origine a porcinelor sau a carcaselor infectate.
3. În cazul focarelor secundare, informaţiile prevăzute la pct. 1 şi 2 ale prezentei anexe trebuie prezentate la OIE în termenul-limită stabilit de Norma sanitară veterinară privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.
4. Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat întocmeşte un raport scris referitor la informaţiile ce urmează a fi furnizate la OIE privind orice focar sau caz de pestă porcină clasică dintr-o exploataţie, abator sau mijloc de transport, conform pct. 1-3 ale prezentei anexe, care va cuprinde:
a) data la care porcii dintr-o exploataţie, abator sau mijloc de transport au fost ucişi, iar carcasele acestora - prelucrate;
b) rezultatele testelor efectuate pe probe prelevate în momentul uciderii porcilor;
c) în cazul în care a fost aplicată derogarea prevăzută la capitolul V din Norma sanitară veterinară, numărul de porci ucişi şi prelucraţi, precum şi numărul de porci care urmează a fi tăiaţi la o dată ulterioară şi termenul-limită stabilit pentru tăierea acestora;
d) orice informaţie referitoare la posibila origine a bolii sau originea bolii, dacă aceasta a fost stabilită;
e) în cazul unui focar primar sau al unui caz de pestă porcină clasică dintr-un abator sau mijloc de transport, tipul genetic al virusului responsabil de focar sau de caz;
f) în cazurile în care porcii au fost ucişi în exploataţiile de contact sau în exploataţiile ce conţin porci suspectaţi de a fi infectaţi cu virusul pestei porcine clasice, informaţii cu privire la:
data uciderii şi numărul de porci din fiecare categorie, ucişi în fiecare exploataţie;
legătura epizootologică dintre focarul sau cazul de pestă porcină clasică şi fiecare exploataţie de contact sau motivele care au condus la suspiciunea de pestă porcină clasică din fiecare exploataţie suspectată;
rezultatele testelor de laborator efectuate pe probele prelevate de la porcii din exploataţii în momentul uciderii acestora;
g) în cazurile în care porcii din exploataţiile de contact nu au fost ucişi, informaţii cu privire la motivele acestei decizii.
Anexa nr.2
la Norma sanitară veterinară
privind măsurile de control
al pestei porcine clasice
la Norma sanitară veterinară
privind măsurile de control
al pestei porcine clasice
PRINCIPII Şl PROCEDURI
CE ŢIN DE CURĂŢARE ŞI DEZINFECŢIE
1. În cazul efectuării lucrărilor de curăţare şi dezinfectare, trebuie respectate următoarele principii şi proceduri generale:CE ŢIN DE CURĂŢARE ŞI DEZINFECŢIE
a) operaţiile de curăţare şi dezinfecţie şi, în caz de necesitate, măsurile de distrugere a rozătoarelor şi insectelor se efectuează sub supraveghere sanitară veterinară obligatorie şi conform instrucţiunilor legale date de medicul veterinar oficial;
b) substanţele dezinfectante utilizabile şi concentraţiile acestora trebuie autorizate de către Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat, pentru a se asigura distrugerea virusului pestei porcine clasice;
c) eficienţa substanţelor dezinfectante trebuie verificată înainte de utilizare, deoarece eficienţa anumitor substanţe dezinfectante este diminuată de păstrarea îndelungată;
d) selectarea substanţelor dezinfectante şi a procedurilor de dezinfecţie trebuie făcută, luîndu-se în considerare natura clădirilor, vehiculelor şi obiectelor care urmează a fi tratate;
e) condiţiile în care sînt utilizaţi agenţii de degresare şi substanţele dezinfectante trebuie să asigure eficienţa adecvată a acestora. Se impun a fi respectaţi, în special, parametrii tehnici indicaţi de producător, cum ar fi presiunea, temperatura minimă şi timpul de contact solicitat;
f) indiferent de dezinfectantul utilizat, se aplică următoarele reguli generale:
înmuierea minuţioasă cu dezinfectant a aşternutului şi a materiilor fecale;
spălarea şi curăţarea prin periere şi frecarea meticuloasă a solului, podelelor, rampelor şi pereţilor, după evacuarea sau demontarea, dacă este posibil, a echipamentului sau a instalaţiilor, astfel încît să se evite ineficienţa procedurilor de curăţare şi dezinfecţie;
aplicarea ulterioară a dezinfectantului un timp minim de contact, stipulat în recomandările producătorului;
apa utilizată pentru operaţiile de curăţare trebuie eliminată pentru a evita orice risc de răspîndire a virusului, conform instrucţiunilor legale ale medicului veterinar oficial;
g) în cazul în care spălarea se face cu lichide aplicate sub presiune, trebuie evitată recontaminarea părţilor curăţate anterior;
h) trebuie să se efectueze spălarea, dezinfecţia sau distrugerea echipamentului, instalaţiilor, articolelor sau a compartimentelor susceptibile de a fi contaminate;
i) după finalizarea procedurilor de dezinfecţie, trebuie evitată recontaminarea;
j) curăţarea şi dezinfecţia solicitate în cadrul prezentei Norme sanitare veterinare trebuie înscrise în registrul exploataţiei sau al vehiculului şi certificate de către medicul veterinar oficial împuternicit cu supravegherea.
2. În cazul efectuării curăţeniei şi dezinfecţiei exploataţiilor infectate, trebuie respectate următoarele prevederi speciale:
a) curăţarea şi dezinfecţia preliminară:
în procesul uciderii animalelor se iau toate măsurile necesare pentru a se evita sau minimaliza răspîndirea virusului pestei porcine clasice. Aceasta trebuie să includă, pe lîngă altele, instalarea echipamentului temporar de dezinfecţie, furnizarea îmbrăcămintei de protecţie, instalarea duşurilor, decontaminarea echipamentului utilizat, a instrumentelor şi a aparaturii şi întreruperea sursei de energie pentru ventilaţie;
carcasele animalelor ucise trebuie pulverizate cu dezinfectant;
în cazul în care carcasele trebuie evacuate din exploataţie pentru prelucrare, se utilizează containere acoperite şi etanşe;
de îndată ce carcasele porcilor au fost evacuate pentru prelucrare, părţile exploataţiei în care aceste animale au fost adăpostite şi orice părţi ale altor clădiri, curţi etc., contaminate în cursul uciderii, tăierii sau examinării post-mortem, trebuie pulverizate cu substanţe dezinfectante, aprobate pentru utilizare conform pct. 12 din prezenta Normă sanitară veterinară;
orice ţesut sau sînge care se pot împrăştia în timpul tăierii sau post-mortem ori care a produs contaminarea globală a clădirilor, curţilor, ustensilelor etc., trebuie colectat şi prelucrat minuţios împreună cu carcasele;
dezinfectantul utilizat trebuie să rămînă pe suprafaţa tratată pentru cel puţin 24 de ore;
b) curăţenia şi dezinfecţia finală:
gunoiul de grajd şi aşternutul folosit trebuie îndepărtate şi tratate conform pct. 3 lit. a) a prezentei anexe;
grăsimea şi murdăria trebuie îndepărtate de pe toate suprafeţele prin aplicarea unui agent de degresare şi spălarea suprafeţelor cu apă;
după spălarea cu apă se efectuează pulverizarea cu dezinfectant,
după şapte zile incintele trebuie tratate cu un agent de degresare, clătite cu apă, pulverizate cu dezinfectant şi clătite din nou cu apă.
3. Dezinfecţia aşternutului, gunoiului de grajd şi a purinului contaminat se efectuează în felul următor:
a) gunoiul de grajd şi aşternutul folosit trebuie stivuite pentru a se încălzi, aspersate cu dezinfectant şi lăsate pentru cel puţin 42 de zile sau distruse prin incinerare sau îngropare;
b) purinul trebuie depozitat pentru cel puţin 42 de zile după ultima adăugare de material infectant, cu excepţia cazului în care serviciul sanitar veterinar raional sau municipal autorizează o perioadă redusă de depozitare pentru purinul care a fost tratat eficace, conform instrucţiunilor date de medicul veterinar oficial, astfel încît să se asigure distrugerea virusului.
4. Prin derogare de la pct. 1 si 2 ale prezentei anexe, în cazul exploataţiilor în aer liber, Organul Central al Serviciului Veterinar de Stat poate stabili proceduri specifice de curăţare şi dezinfectare, luînd în considerare tipul exploataţiei şi condiţiile climaterice.
Anexa nr. 3
la Norma sanitară veterinară
privind măsurile de control
al pestei porcine clasice
la Norma sanitară veterinară
privind măsurile de control
al pestei porcine clasice
ATRIBUŢIILE LABORATORULUI NAŢIONAL
PENTRU PESTA PORCINĂ CLASICĂ
1. Laboratorul naţional pentru pesta porcină clasică din Republica Moldova este Centrul Republican de Diagnostic Veterinar.PENTRU PESTA PORCINĂ CLASICĂ
2. Laboratorul naţional pentru pesta porcină clasică din Republica Moldova este responsabil pentru efectuarea testării de laborator pentru detectarea prezenţei pestei porcine clasice şi identificarea tipului genetic al culturilor virale conform manualului de diagnostic. În acest scop, Laboratorul poate încheia contracte speciale cu un laborator de referinţă internaţional.
3. Laboratorul naţional pentru pesta porcină clasică din Republica Moldova este responsabil pentru coordonarea standardelor şi metodelor de diagnostic în fiecare laborator de diagnostic al pestei porcine clasice din ţară.
În acest scop, Laboratorul naţional:
a) furnizează reactivi de diagnostic laboratoarelor din Republica Moldova;
b) controlează calitatea tuturor reactivilor de diagnostic utilizaţi în Republica Moldova;
c) organizează periodic teste comparative interlaboratoare;
d) asigură păstrarea izolată a virusului pestei porcine clasice de la cazurile şi focarele confirmate în Republica Moldova.
Anexa nr. 4
la Norma sanitară veterinară
privind măsurile de control
al pestei porcine clasice
la Norma sanitară veterinară
privind măsurile de control
al pestei porcine clasice
PRINCIPALELE CRITERII Şl FACTORI DE RISC
ce trebuie luaţi în considerare la luarea deciziei de ucidere a porcilor
din exploataţiile de contact
ce trebuie luaţi în considerare la luarea deciziei de ucidere a porcilor
din exploataţiile de contact
|
Criterii
|
Decizia
|
|
|
de ucidere
|
împotriva uciderii
|
|
|
Semne clinice ce demonstrează prezenţa pestei porcine clasice în exploataţiile de contact |
Da
|
Nu
|
|
Mişcările de porci din focar către exploataţiile de contact după perioada de introducere probabilă a virusului în exploataţia infectată |
Da
|
Nu
|
|
Localizarea exploataţiilor de contact într-o zonă cu o densitate mare de porci |
Da
|
Nu
|
|
Răspîndirea probabilă a virusului din focar înainte de aplicarea măsurilor de eradicare |
Masivă /
necunoscută
|
Limitată
|
|
Localizarea exploataţiilor de contact pe o distanţă de 500 de metri de la focar |
Da
|
Nu
|
|
Proximitatea exploataţiilor de contact de mai mult de un focar |
Da
|
Nu
|
|
Numărul porcilor din focar şi/sau din exploataţiile de contact |
Crescut
|
Scăzut
|
Anexa nr. 5
la Norma sanitară veterinară
privind măsurile de control
al pestei porcine clasice
la Norma sanitară veterinară
privind măsurile de control
al pestei porcine clasice
CRITERII ŞI CONDIŢII REFERITOARE LA PLANUL
DE CONTINGENŢĂ
Planul de contingenţă întruneşte următoarele criterii şi condiţii:DE CONTINGENŢĂ
a) prevede dispoziţii de existenţă a competenţelor juridice necesare pentru implementarea planului de urgenţă, care fac posibilă desfăşurarea unei campanii de eradicare rapidă şi eficientă a virusului;
b) prevede dispoziţii pentru a asigura accesul la fondurile de urgenţă, la mijloacele bugetare şi resursele financiare, în scopul acoperirii tuturor cheltuielilor ocazionate de aspectele luptei împotriva unei epizootii de pestă porcină clasică;
c) stabileşte un lanţ de comandă pentru a se asigura că procedura de luare a deciziei este rapidă şi eficientă. Lanţul de comandă trebuie plasat sub autoritatea Comisiei antiepizootice extraordinare republicane pentru a lua şi a dirija toate strategiile de combatere a epizootiilor. Şeful Organului Central al Serviciului Veterinar de Stat este membru al Comisiei antiepizootice extraordinare republicane şi realizează legătura dintre unitatea centrală de luare a deciziei şi centrul naţional de combatere a bolii, prevăzut la pct. 53 din prezenta Norma sanitară veterinară;
a) prevede dispoziţii pentru ca resursele corespunzătoare să fie disponibile, în scopul desfăşurării unei campanii rapide şi eficiente, inclusiv privind personalul, echipamentul şi infrastructura laboratorului;
b) furnizează un manual operaţional, care oferă o descriere completă, practică şi detaliată a tuturor procedurilor, instrucţiunilor şi măsurilor, utilizate în cazul unui focar de pestă porcină clasică;
f) furnizează, după caz, planuri detaliate pentru vaccinarea din necesitate;
g) personalul participă periodic la: instruirea cu privire la semnele clinice, anchetele epidemiologice şi combaterea pestei porcine clasice;
exerciţii de alertă organizate cel puţin de două ori pe an;
instruirea cu privire la tehnicile de comunicaţii, pentru organizarea campaniilor de informare a tuturor autorităţilor, fermierilor şi medicilor veterinari, referitor la o epizootie în curs.
Anexa nr.2
la Hotărîrea Guvernului nr. 481
din 29 martie 2008
la Hotărîrea Guvernului nr. 481
din 29 martie 2008
NORMA SANITARĂ VETERINARĂ
privind stabilirea unor prevederi specifice de control al
pestei porcine africane
Capitolul I
Dispoziţii generale
1. Norma sanitară veterinară privind stabilirea unor prevederi specifice de control al pestei porcine africane (în continuare - Norma sanitară veterinară) este elaborată în temeiul Directivei 2002/60/CE.privind stabilirea unor prevederi specifice de control al
pestei porcine africane
Capitolul I
Dispoziţii generale
2. Prezenta Normă sanitară veterinară stabileşte măsurile minime de control al pestei porcine africane.
3. În sensul prezentei Norme sanitare veterinare, termenii de mai jos se definesc după cum urmează:
pesta porcină africană - boală infecţioasă virotică, specifică porcinelor, extrem de contagioasă cu un nivel înalt de mortalitate. După simptomele clinice şi schimbările patalogoanatomice asemănătoare cu pesta porcină clasică;
porc - orice animal din familia Suidae, inclusiv porcii sălbatici;
porc sălbatic - porc care nu este ţinut sau crescut într-o exploataţie;
porc-santinelă - porc care a fost supus controlului şi a reacţionat negativ la prezenţa anticorpilor contra virusului pestei porcine africane în serul sangvin;
manual de diagnostic - manualul de diagnostic menţionat la pct. 53 al prezentelor Norme sanitare veterinare;
porcină suspectă de a fi infectată cu virusul pestei porcine africane - orice porc care manifestă simptome clinice sau orice carcasă de porc care prezintă leziuni post-mortem ori reacţii la testele de laborator, efectuate conform manualului de diagnostic şi care indică prezenţa posibilă a pestei porcine africane;
caz de pestă porcină africană sau porc infectat cu virusul pestei porcine africane - orice porc sau carcasă de porc:
la care au fost confirmate oficial simptome clinice sau leziuni post-mortem de pesta porcină africană;
la care prezenţa bolii a fost confirmată oficial ca rezultat al unei examinări de laborator, efectuate conform manualului de diagnostic;
focar de pestă porcină africană - exploataţia în care a fost depistat unul sau mai multe cazuri de pestă porcină africană;
zona infectată - zonă din teritoriul Republicii Moldova în care, în urma confirmării unuia sau mai multor cazuri de pestă porcină africană la porcii sălbatici, sînt puse în aplicare măsurile de eradicare a bolii conform capitolelor XIII sau XIV ale prezentei Norme sanitare veterinare;
caz primar de pestă porcină africană la porcii sălbatici - orice caz de pestă porcină africană care este depistat la porcii sălbatici într-o zonă în care nu se aplică nici o măsură, conform capitolului XIII sau capitolului XIV ale prezentei Norme sanitare veterinare;
exploataţie de contact - exploataţie unde e posibil să fi fost introdusă pesta porcină africană, fie ca rezultat al amplasării, circulaţiei persoanelor, porcinelor sau vehiculelor, fie în orice alt mod;
Autoritate sanitară veterinară competentă - Serviciul Sanitar Veterinar de Stat central, raional, municipal;
vector - capuşă din specia Ornithodorus erraticus.
Capitolul II
Notificarea pestei porcine africane
4. Autoritatea veterinară centrală trebuie să se asigure că prezenţa sau suspiciunea de prezenţă a pestei porcine africane este notificată autorităţii competente obligatoriu şi imediat.Notificarea pestei porcine africane
5. Fară a se aduce atingere prevederilor Oficiului Internaţional pentru Epizootii de la Paris (în continuare - OIE) cu privire la stabilirea focarelor de boli ale animalelor, dacă se confirmă pesta porcină africană pe teritoriul Republicii Moldova, Serviciul Sanitar Veterinar de Stat este obligat:
a) să notifice boala şi să furnizeze informaţii OIE, în conformitate cu anexa nr. 1 la prezenta Normă sanitară veterinară, despre:
focarele de pestă porcină africană ce sînt confirmate în exploataţii;
cazurile de pestă porcină africană ce sînt confirmate la abator sau în mijloacele de transport;
cazurile primare de pestă porcină africană ce sînt confirmate la porcii sălbatici;
rezultatele anchetei epidemiologice, efectuate conform capitolului VII al prezentelor Norme sanitare veterinare;
b) să furnizeze informaţii OIE privind cazurile confirmate ulterior la porcii sălbatici într-o zonă infectată cu pestă porcină africană, în conformitate cu pct. 48 lit. a) şi pct. 49 ale prezentei Norme sanitare veterinare.
Capitolul III
Masuri în caz de suspiciune a prezenţei pestei porcine
africane într-o exploataţie
6. În caz de suspiciune a prezenţei pestei porcine africane într-o exploataţie sau în mai multe exploataţii, Autoritatea sanitară veterinară competentă dispune imediat aplicarea mijloacelor oficiale de investigare pentru a confirma sau a infirma prezenţa numitei boli în conformitate cu procedurile stabilite în manualul de diagnostic.Masuri în caz de suspiciune a prezenţei pestei porcine
africane într-o exploataţie
7. În cazul în care exploataţia este vizitată de un medic veterinar oficial, acesta trebuie, de asemenea, să efectueze verificarea registrului şi a mărcilor de identificare a porcinei menţionate.
8. În cazul în care Autoritatea sanitară veterinară centrală consideră că nu poate fi exclusă posibilitatea prezenţei pestei porcine africane într-o exploataţie, aceasta trebuie să pună imediat exploataţia sub supraveghere oficială şi, în special, trebuie să se asigure ca:
a) toate porcinele din diferitele categorii din exploataţie să fie numărate şi să se întocmească o listă cu numărul de porcine deja bolnave, moarte sau susceptibile de a fi infectate din fiecare categorie. Lista trebuie să fie actualizată în funcţie de fătările şi cazurile de mortalitate a porcinelor în perioada de suspiciune. Informaţiile privind lista trebuie furnizate la cerere şi pot fi verificate la fiecare vizită;
b) toate porcinele din exploataţie trebuie sa fie închise în propriile adăposturi sau în alte locuri unde pot fi izolate;
c) nici un porc să nu poată intra sau ieşi din exploataţie. Autoritatea veterinară sanitară centrală poate, după caz, să extindă interdicţia de părăsire a exploataţiei şi asupra altor specii de animale şi poate solicita aplicarea de măsuri corespunzătoare pentru distrugerea rozătoarelor sau insectelor;
d) nici o carcasă de porc să nu poată părăsi exploataţia fără o autorizaţie emisă de Autoritatea sanitară veterinară competentă;
e) nici un sortiment de carne, produse de porc, material seminal, ovule sau embrioni, furaje pentru animale, ustensile, materiale sau deşeuri susceptibile, care pot transmite pesta porcină africană, să nu poată părăsi exploataţia fără o autorizare eliberată de Autoritatea sanitară veterinară competentă. Nu pot fi scoase din exploataţie carnea, produsele de porc, materialul seminal, ovulele sau embrioni pentru comerţ extern;
f) mişcarea de persoane spre sau din exploataţie să fie permisă doar în baza autorizaţiei eliberate de Autoritatea sanitară veterinară competentă;
g) mişcarea de vehicule către sau din exploataţie să fie supusă autorizării scrise a Autorităţii sanitare veterinare competente;
h) să fie utilizate mijloace corespunzătoare de dezinfecţie la punctele de intrare şi ieşire ale clădirilor ce adăpostesc porcine şi ale exploataţiei însăşi. Orice persoană care intră sau părăseşte exploataţiile trebuie să respecte regulile de igienă corespunzătoare, necesare pentru a reduce riscul răspîndirii virusului pestei porcine africane. Mai mult, toate mijloacele de transport trebuie să fie dezinfectate minuţios înainte de a părăsi exploataţia;
i) să fie efectuată o ancheta epidemiologică în conformitate cu capitolul VII al prezentei Norme sanitare veterinare.
9. În cazul în care situaţia epidemiologică o cere, Autoritatea sanitară veterinară competentă:
a) poate aplica măsurile prevăzute de pct. 11 al prezentei Norme sanitare veterinare în exploataţia menţionată la pct. 7. Totodată, cînd consideră că permit condiţiile, Autoritatea sanitară veterinară competentă poate să limiteze aplicarea acestor măsuri numai la porcinele suspecte de a fi infectate sau contaminate cu virusul pestei porcine africane şi la partea exploataţiei în care au fost ţinute acestea, cu condiţia ca aceste porcine să fi fost adăpostite, cazate şi hrănite complet separat de alte porcine din exploataţie. În orice caz, atunci cînd porcinele sînt ucise, trebuie să fie prelevat un număr suficient de probe pentru a se confirma sau infirma prezenţa virusului pestei porcine africane, în conformitate cu manualul de diagnostic,
b) poate stabili temporar o zonă de control în jurul exploataţiei menţionate la pct. 7 al prezentei Norme sanitare veterinare. În exploataţiile de porcine din interiorul acestei zone trebuie să se aplice cîteva sau toate măsurile menţionate la pct. 6 şi 7 ale prezentei Norme sanitare veterinare.
10. Odată adoptate, măsurile prevăzute la pct. 7 al prezentei Norme sanitare veterinare trebuie să rămînă în vigoare pînă cînd nu a fost exclusă oficial prezenţa pestei porcine africane.
Capitolul IV
Măsuri în cazuri confirmării prezenţei pestei porcine
africane într-o exploataţie
11. În cazurile în care se confirmă oficial prezenţa pestei porcine africane, statul Republica Moldova trebuie să vegheze ca, pe lîngă măsurile menţionate la pct. 7 şi pct. 8 ale prezentei Norme sanitare veterinare, Autoritatea sanitară veterinară competentă dispune următoarele:Măsuri în cazuri confirmării prezenţei pestei porcine
africane într-o exploataţie
a) toate porcinele din exploataţie să fie ucise imediat sub supraveghere oficială, astfel încît să se evite riscul raspîndirii virusului pestei porcine africane în timpul transportului sau uciderii:
b) în cazul sacrificării porcinelor, să fie prelevat un număr suficient de probe, conform manualului de diagnostic, pentru a se putea stabili modul de contaminare cu virusul pestei porcine africane a exploatatiei şi perioada cît a persistat boala în exploataţie pînă să fi fost depistată;
c) carcasele de porcine ce au murit sau au fost ucise să fie prelucrate sub supraveghere veterinară oficială;
d) pe cît este posibil, carnea de porcine tăiate în timpul perioadei dintre introducerea probabilă a bolii în exploataţie şi aplicarea măsurilor oficiale să fie supusă trasabilitaţii şi prelucrată sub supraveghere oficială;
e) materialul seminal, ovulele sau embrionii de porcine, colectate din exploataţie în perioada dintre introducerea probabilă a bolii în exploataţie şi aplicarea măsurilor oficiale să fie supuse trasabilitătii şi distruse sub supraveghere oficială, astfel încît să se evite riscul răspîndirii virusului pestei porcine africane;
f) toate substanţele şi deşeurile suspectate de a fi contaminate, cum ar fi furajele, să fie procesate. Toate materialele de unică folosinţă ce pot fi contaminate, în special cele utilizate pentru acţiunile de ucidere, să fie distruse. Aceste acţiuni trebuie efectuate conform instrucţiunilor medicului veterinar oficial;
g) după ce porcinele au fost eliminate, clădirile folosite pentru adăpostirea porcilor, vehiculele utilizate pentru transportul acestora sau a carcaselor acestora, precum şi echipamentul, aşternutul, bălegarul şi purinul să fie curăţate şi, dacă este necesar, dezinsectizate, dezinfectate şi tratate conform pct. 36 al prezentelor Norme sanitare veterinare;
h) în cazul unui focar primar de boală, izolatul de virus de pestă porcină africană să fie supus procedurii de laborator, stabilite în manualul de diagnostic pentru a se identifica tipul genetic;
i) să se efectueze o anchetă epidemiologică conform capitolului VII al prezentelor Norme sanitare veterinare.
12. În cazurile în care un focar a fost confirmat într-un laborator, într-o grădină zoologică, parc zoologic sau într-o zonă împrejmuită, unde sînt ţinute porcinele în scopuri ştiinţifice sau în scopuri legate de conservarea speciilor sau conservarea raselor rare, statul Republica Moldova poate decide o derogare de la pct. 11 lit. a) şi e) din prezenta Normă sanitară veterinară, cu condiţia ca interesele de bază ale statului să nu fie prejudiciate.
13. O astfel de decizie trebuie notificată imediat OIE. În orice caz, cu prima ocazie, Autoritatea sanitară veterinară competentă va revizui situaţia în comun cu OIE. Dacă este necesar, trebuie adoptate măsuri de prevenire a răspîndirii bolii.
Capitolul V
Măsuri în cazul confirmării prezenţei pestei porcine
africane în exploataţii constituite din unităţi de
producţie diferite
14. În cazul în care prezenţa pestei porcine africane este confirmată în exploataţii constituite din două sau mai multe unităţi de producţie independente, pentru ca să se încheie procesul de îngrăşare a porcinelor, Autoritatea competentă poate decide o derogare de la prevederile pct. 11 al prezentei Norme sanitare veterinare în ceea ce priveşte unităţile de producţie cu porcine sănătoase dintr-o exploataţie contaminată, cu condiţia ca medicul veterinar oficial să confirme că structura, dimensiunea şi distanţa dintre aceste unităţi de producţie şi operaţiunile efectuate acolo sînt de aşa natură încît unităţile de producţie să aibă echipamente complet independente pentru adăpostire, întreţinere şi furajare, astfel încît virusul să nu poată fi transmis dintr-o unitate de producţie în alta.Măsuri în cazul confirmării prezenţei pestei porcine
africane în exploataţii constituite din unităţi de
producţie diferite
15. În cazul în care se decide derogarea menţionată la pct.14 al prezentei Norme sanitare veterinare, Autoritatea sanitară veterinară competentă trebuie să elaboreze reguli detaliate pentru aplicarea acesteia, în funcţie de garanţiile de sănătate a animalelor ce pot fi asigurate.
16. În cazul în care Autoritatea sanitară veterinară centrală face uz de această derogare, o va notifica imediat OIE. Dacă este necesar, trebuie adoptate măsuri de prevenire a raspîndirii bolii.
Capitolul VI
Măsuri în exploataţii de contact
17. Exploataţiile trebuie recunoscute ca exploataţii de contact în cazul în care medicul veterinar oficial constată sau consideră, pe baza anchetei epidemiologice, efectuate conform capitolului VII al prezentei Norme sanitare veterinare, că pesta porcină africană a putut fi introdusă fie din alte exploataţii în exploataţia menţionată la capitolul III sau capitolul IV ale prezentei Norme sanitare veterinare, fie din aceasta din urmă exploataţie în alte exploataţii.Măsuri în exploataţii de contact
18. În astfel de exploataţii se aplică prevederile capitolului III al prezentei Norme sanitare veterinare, pînă cînd suspiciunea pestei porcine africane este oficial infirmată.
19. Autoritatea competentă trebuie să aplice măsurile prevăzute de pct. 11 în exploataţiile de contact specificate pct.17 al prezentei Norme sanitare veterinare, dacă situaţia epidemiologică o impune.
20. În cazul în care porcinele sînt ucise, trebuie prelevate un număr suficient de probe, conform manualului de diagnostic, pentru a se putea confirma sau infirmă prezenţa virusului pestei porcine africane în aceste exploataţii.
Capitolul VII
Ancheta epizootologică
21. Autoritatea sanitară veterinară centrală trebuie să se asigure că ancheta epizootologică în privinţa cazurilor de suspiciune sau a focarelor de pestă porcină africană este efectuată pe baza chestionarelor elaborate în cadrul unor planuri de urgenţă menţionate la capitolul XVII al prezentei Norme sanitare veterinare.Ancheta epizootologică
22. O astfel de anchetă trebuie să clarifice cel puţin:
a) durata de timp cît exploataţia a fost contaminată cu virusul pestei porcine africane, înainte ca boala să fi fost notificată sau suspectată;
b) sursa posibilă a pestei porcine africane în exploataţie şi identificarea altor exploataţii în care porcinele pot fi infectate sau contaminate din aceeaşi sursă;
c) mişcările de persoane, vehicule, porcine, carcase, material seminal, carne sau orice material posibil de a vehicula virusul către sau din exploataţiile în cauză;
d) posibilitatea ca ocarinele sau porcii salbatici să raspîndească boala.
23. Dacă rezultatele acestei anchete denotă că pesta porcină africană a putut fi răspîndită din sau în exploataţii, trebuie informat imediat OIE.
Capitolul VIII
Stabilirea zonelor de protecţie şi de supraveghere
24. Imediat după confirmarea diagnosticului de pestă porcină africană la porcinele dintr-o exploataţie, Autoritatea sanitară veterinară competentă trebuie să stabilească o zonă de protecţie cu o rază de cel puţin 3 kilometri în jurul focarului, care, la rîndul ei, să fie inclusă într-o zonă de supraveghere cu o rază de cel puţin 10 kilometri.Stabilirea zonelor de protecţie şi de supraveghere
25. În zonele respective trebuie aplicate măsurile menţionate la capitolele IX şi X ale prezentei Norme sanitare veterinare.
26. La stabilirea zonelor, Autoritatea sanitară veterinară centrală trebuie să ţină cont de:
a) rezultatele anchetei epidemiologice efectuată conform capitolului VII al prezentei Norme sanitare veterinare;
b) situaţia geografică, mai ales de graniţele artificiale sau naturale;
c) localizarea şi proximitatea exploataţiilor;
d) modalităţile de mişcare şi comercializare a porcinelor, precum şi de disponibilitatea abatoarelor şi a echipamentelor pentru procesarea carcaselor;
e) echipamentul şi personalul disponibil pentru a controla orice mişcare de porcine în interiorul zonelor, în special, ca porcinele ce urmează a fi ucise să fie mutate din exploataţia de origine a acestora.
27. Autoritatea sanitară veterinară centrală trebuie să ia toate măsurile necesare, inclusiv folosirea semnelor distinctive, a notelor de atenţionare şi a mass-media, cum sînt presa şi televiziunea, pentru a se asigura că toate persoanele din zonele de protecţie şi supraveghere sînt pe deplin conştiente de restricţiile în vigoare, conform capitolelor IX şi X ale prezentei Norme sanitare veterinare, şi să ia măsurile ce se impun, pentru a asigura aplicarea lor adecvată.
Capitolul IX
Măsuri în zona de protecţie stabilită
28. În zona de protecţie Autoritatea sanitară veterinară centrală trebuie să asigure aplicarea următoarelor măsuri:Măsuri în zona de protecţie stabilită
a) efectuarea, cît mai curînd posibil, a unui recensămînt al tuturor exploataţiilor. După stabilirea zonei de protecţie, aceste exploataţii trebuie inspectate de un medic veterinar oficial în cel mult şapte zile, pentru examinarea clinică a porcinelor şi verificarea registrului şi mărcilor de identificare a porcinelor menţionate în capitolele III şi IV ale prezentei Norme sanitare veterinare;
b) interzicerea mişcării şi transportului porcinelor pe drumurile publice sau private, excluzînd, dacă e necesar, drumurile de serviciu ale exploataţiilor, cu excepţia cazului în care Autoritatea sanitară veterinară competentă autorizează mişcările menţionate la lit. f) a prezentului punct. Această interdicţie nu trebuie să se extindă asupra tranzitului rutier sau feroviar de porcine fară descărcare sau oprire;
c) curăţarea, dezinfectarea şi, dacă este necesar, dezinsecţia şi tratarea cît mai curînd posibil după contaminare a camioanelor şi altor vehicule şi echipamente, utilizate pentru transportarea porcinelor sau altor animale sau materiale ce pot fi contaminate (precum carcase, furaje, gunoi de grajd, purin şi altele), conform pct. 36 al prezentei Norme sanitare veterinare. Nici un camion sau vehicul care a fost utilizat pentru transportul porcinelor nu poate părăsi zona fără să fie curăţat şi dezinfectat şi apoi inspectat şi din nou autorizat pentru transport de către Autoritatea sanitară veterinară competentă;
d) interzicerea intrării sau ieşirii oricărui animal domestic dintr-o exploataţie, fără autorizarea Autorităţii sanitare veterinare competente;
e) notificarea imediată a Autorităţii sanitare veterinare competente care trebuie să efectueze investigaţii corespunzătoare, conform procedurilor stabilite în manualul de diagnostic, despre toate porcinele ce au murit ori s-au îmbolnavit într-o exploataţie;
f) interzicerea de a transporta porcinele din exploataţia în care acestea sînt ţinute timp de cel puţin 40 de zile după încheierea curăţeniei şi dezinfecţiei preliminare şi, dacă este necesar, a dezinsecţiei exploataţiilor infectate. După 40 de zile, Autoritatea sanitară veterinară centrală poate autoriza ieşirea porcinelor din exploataţia amintită pentru a fi transportate direct, în condiţiile menţionate la pct.29 al prezentei Norme sanitare veterinare:
la un abator desemnat de Autoritatea sanitară veterinară competentă, de preferinţă în interiorul zonei de protecţie sau de supraveghere, în scopul tăierii imediate,
la o întreprindere de procesare sau un loc adecvat unde porcinele sînt ucise imediat, iar carcasele acestora sînt prelucrate sub supraveghere oficială,
în cazuri de circumstanţe excepţionale, în alte clădiri situate în afara zonei de protecţie. În cazul aplicării acestei prevederi, Autoritatea sanitară veterinară centrală trebuie să informeze imediat OIE;
g) interzicerea de a scoate materialul seminal, ovulele sau embrionii de porcine din exploataţiile situate în interiorul zonei de protecţie;
h) respectarea de către orice persoană care intră sau părăseşte exploataţiile de porcine a regulilor de igienă corespunzătoare, necesare pentru reducerea riscului răspîndirii virusului pestei porcine africane.
29. În cazul în care interdicţiile prevăzute la pct.28 al prezentei Norme sanitare veterinare rămîn în vigoare peste 40 de zile, din cauza focarelor ulterioare de boală şi ca rezultat al respectării regulilor de întreţinere a animalelor sau dacă apar alte probleme în legătură cu cazarea porcinelor, Autoritatea sanitară veterinară competentă poate, în baza solicitării motivate a proprietarului, să autorizeze transportul de porcine dintr-o exploataţie din interiorul zonei de protecţie, direct:
a) la un abator desemnat de Autoritatea sanitară veterinară competentă, preferabil în interiorul zonei de protecţie sau supraveghere, în scopul tăierii imediate;
b) la o întreprindere de procesare sau la un loc adecvat unde porcinele sînt ucise imediat, iar carcasele acestora procesate sub supraveghere oficială;
c) în cazuri excepţionale, în alte clădiri situate în zona de protecţie.
30. Autoritatea sanitară veterinară competentă poate autoriza transportul de porcine din exploataţia în cauză, cu condiţia ca:
a) un medic veterinar oficial să fi efectuat o examinare clinică a porcinelor din exploataţie, în special, a celor ce vor fi transportate, inclusiv măsurarea temperaturii corpului, conform procedurilor stabilite în manualul de diagnostic, şi o verificare a înregistrării şi mărcii de identificare a porcinelor, menţionată la capitolele III şi IV ale prezentei Norme sanitare veterinare;
b) verificările şi examinările menţionate la lit. a) a prezentului punct să nu fi depistat nici un semn de pestă porcină africană şi să fie conforme cu prezenta Normă sanitară veterinară;
c) porcinele să fie transportate în vehicule sigilate de către Autoritatea sanitară veterinară competentă;
d) vehiculul şi echipamentul utilizat la transportul porcinelor să fie curăţate şi dezinfectate imediat după transport, în conformitate cu prevederile pct. 36 al prezentei Norme sanitare veterinare;
e) dacă porcinele sînt tăiate sau ucise, să fie prelevate de la acestea un numar suficient de probe, conform manualului de diagnostic, pentru a fi confirmată sau infirmată prezenţa virusului pestei porcine africane în aceste exploataţii;
f) dacă porcinele sînt transportate la un abator:
Autoritatea sanitară veterinară competentă responsabilă de abator să fie informată despre intenţia de a se trimite porcine şi să notifice primirea acestora Autoritaţii sanitare veterinare competente de la locul de expediere,
la sosirea la abator aceste porcine să fie ţinute şi adăpostite separat de alte porcine,
în timpul inspecţiei ante- şi post-mortem efectuate la abatorul desemnat, Autoritatea sanitară veterinară competentă să ţină cont de orice semne ale prezenţei pestei porcine africane,
carnea proaspătă de la aceste porcine este prelucrată sau marcată cu ştampilă specială. Acestea trebuie efectuate într-o întreprindere desemnată de Autoritatea sanitară veterinară competentă. Carnea trebuie să fie expediată la întreprinderea nominalizată, cu condiţia ca lotul să fie sigilat înainte de plecare şi să rămînă sigilat pe toată durata transportului.
31. Măsurile în zona de protecţie trebuie aplicate în continuare cel puţin pînă cînd:
a) se va efectua curăţenia, dezinfecţia şi, după caz, dezinsecţia în exploataţiile infectate;
b) porcinele din toate exploataţiile au fost supuse examinărilor clinice şi de laborator, efectuate conform manualului de diagnostic, pentru a se depista prezenţa posibilă a virusului pestei porcine africane.
Examinările menţionate la lit. b) a prezentului punct nu se efectuează pînă la expirarea a 45 zile de la finalizarea lucrărilor de curăţenie, dezinfecţie şi, după caz, de dezinsecţie preliminare în exploataţiile infectate.
32. Totodată, prin derogare de la prevederile pct. 28 lit. f), pct. 29 şi 30 ale prezentei Norme sanitare veterinare, perioadele de 40 şi 45 de zile pot fi reduse la 30 de zile dacă, în conformitate cu manualul de diagnostic, Autoritatea sanitară veterinară centrală a implementat un program intensiv de testare şi prelevare, excluzînd, astfel, prezenţa pestei porcine africane în exploataţia în cauză.
Capitolul X
Măsuri în zona de supraveghere stabilită
33. Autoritatea sanitară veterinară centrală trebuie să se asigure că în zona de supraveghere sînt aplicate următoarele măsuri:Măsuri în zona de supraveghere stabilită
a) efectuarea unui recensămînt al tuturor exploataţiilor de porcine;
b) interzicerea mişcării şi transportului de porcine pe drumurile publice sau private, cu excepţia cazului în care sînt autorizate de către Autoritatea sanitară veterinară competentă, excluzînd, cînd este necesar, drumurile de serviciu ale exploataţiilor. Această interdicţie nu trebuie să fie aplicată tranzitului rutier sau feroviar de porcine, fără descărcare sau oprire, precum şi transportului porcinelor pentru tăiere ce provin din afara zonei de supraveghere, care sînt în drum spre un abator situat în zona amintită, pentru a fi tăiate imediat;
c) curăţarea, dezinfectarea şi, după caz, dezinsectarea şi tratarea cît mai curînd după contaminare a camioanelor şi altor vehicule şi echipamente ce sînt utilizate pentru transport de porcine sau alte animale sau materiale ce pot fi contaminate (de exemplu carcase, furaje, purin, gunoi de grajd etc.), conform pct. 36 al prezentei Norme sanitare veterinare. Nici un camion sau vehicul care a fost utilizat la transportul de porcine, nu poate părăsi zona fară să fie curăţat sau dezinfectat;
d) interzicerea intrării sau ieşirii oricărui animal domestic dintr-o exploataţie în timpul primelor 7 zile după stabilirea zonei, fără autorizarea Autorităţii sanitare veterinare competente;
e) notificarea imediată a Autorităţii sanitare veterinare competente, care trebuie să efectueze anchete adecvate, conform procedurilor stabilite de manualul de diagnostic, despre toate porcinele moarte sau bolnave dintr-o exploataţie;
f) interzicerea porcinelor de a părăsi exploataţia în care sînt ţinute timp de cel puţin 30 de zile după terminarea curăţeniei, dezinfecţiei şi, după caz, a dezinsectizării preliminare a exploataţiilor infectate. După 30 de zile, Autoritatea sanitară veterinară competentă poate autoriza transportul porcinelor din exploataţia nominalizată, în condiţiile stabilite la pct. 30 al prezentelor Norme sanitare pentru a fi transportate direct:
la un abator desemnat de către Autoritatea sanitară veterinară competentă, în scopul tăierii imediate, preferabil, în interiorul zonei de protecţie sau de supraveghere,
la o întreprindere de procesare sau la un loc adecvat, unde porcinele sînt ucise imediat şi carcasele acestora sînt prelucrate sub supraveghere oficială;
în cazuri excepţionale, în alte clădiri situate în interiorul zonei de protecţie sau supraveghere.
Totodată, dacă porcinele trebuie transportate la un abator, în baza cererii Autorităţii sanitare veterinare competente, se pot decide derogări de la pct. 30 lit. e) şi f) din prezenta Normă sanitară veterinară, la solicitarea unui proprietar şi, în special, cu privire la marcarea cărnii de la aceste porcine, la utilizarea ei ulterioară, precum şi cu privire la destinaţia produselor tratate;
g) interzicerea de a scoate materialul seminal, ovulele sau embrionii de porcine din exploataţiile situate în interiorul zonei de supraveghere;
h) respectarea de către orice persoană care intră sau părăseşte exploataţiile de porcine a regulilor de igienă corespunzătoare, necesare pentru reducerea riscului raspîndirii virusului pestei porcine africane.
34. În cazul în care interdicţiile prevăzute la pct. 33 al prezentei Norme sanitare veterinare rămîn în vigoare peste 40 de zile, din cauza focarelor ulterioare de boală şi, ca urmare a respectării întreţinerii animalelor, a altor probleme apărute, în condiţiile menţionate la pct. 30 al prezentei Norme sanitare veterinare, Autoritatea sanitară veterinară centrală poate, în baza unei cereri motivate a proprietarului, să autorizeze transportul de porcine dintr-o exploataţie situată în interiorul zonei de supraveghere direct:
a) la un abator desemnat de Autoritatea sanitară veterinară competentă, de preferinţă în interiorul zonei de protecţie sau la supraveghere, în scopul tăierii imediate;
b) la o întreprindere de procesare sau un loc adecvat unde porcinele sînt ucise imediat şi carcasele acestora sînt procesate sub supraveghere oficială;
c) în cazuri excepţionale, în alte locaţii din interiorul zonei de protecţie sau de supraveghere. Autoritatea sanitară veterinară competentă trebuie să informeze OIE în cazul aplicării acestei prevederi.
35. Măsurile din zona de supraveghere se aplică în continuare cel puţin pînă cînd:
a) se vor efectua curăţirea, dezinfecţia şi, dezinsecţia în exploataţiile infectate;
b) porcinele din toate exploataţiile au fost supuse examinărilor clinice şi, dacă este necesar, examinărilor de laborator stabilite de manualul de diagnostic, pentru depistarea prezenţei eventuale a virusului pestei porcine africane.
Examinările menţionate la pct. 35 lit. b) din prezenta Normă sanitară veterinară nu trebuie aplicate pînă nu au expirat 40 de zile de la terminarea curăţeniei, dezinfecţiei şi, după caz, a măsurilor de dezinsecţie preliminare în exploataţiile infectate.
Totodată, prin derogare de la prevederile pct. 33 lit. f), pct. 34 şi 35 ale prezentei Norme sanitare veterinare, perioada de 30 de zile, stipulată la pct. 33 lit. f) şi cea de 40 zile, stipulată la pct. 34 şi 35, pot fi reduse la 21, 30 si, respectiv, 20 de zile, dacă, potrivit manualului de diagnostic, Autoritatea sanitară veterinară competentă a aplicat un program intensiv de testare şi de prelevare de probe care să excludă prezenţa pestei porcine africane în exploataţia în cauză.
Capitolul XI
Curăţare, dezinfectare, tratament cu insecticid
şi repopulare a exploataţiilor de porcine în cazul
depistării unui focar de boală
36. Autoritatea sanitară veterinară centrală trebuie să se asigure că:Curăţare, dezinfectare, tratament cu insecticid
şi repopulare a exploataţiilor de porcine în cazul
depistării unui focar de boală
a) dezinfectanţii şi insecticidele utilizate, precum şi concentraţiile acestora sînt autorizate oficial de Autoritatea sanitară veterinară centrală;
b) curăţarea, dezinfecţia şi, după caz, operaţiile de dezinsecţie se efectuează sub supraveghere oficială, conform:
instrucţiunilor date de medicul veterinar oficial;
principiilor şi procedurilor stabilite în anexa nr. 2 la prezenta Normă sanitară veterinară.
37. Reintroducerea porcinelor în exploataţii, conform prevederilor capitolului IV al prezentei Norme sanitare veterinare nu trebuie să se efectueze cel puţin 40 de zile după terminarea curăţeniei, dezinfecţiei şi, după caz, a operaţiilor de dezinsecţie în exploataţia în cauză, conform prevederilor pct.36.
38. La reintroducerea porcinelor trebuie să se ţină cont de metoda de creştere practicată în exploataţia în cauză, fiind respectată una dintre procedurile stabilite la pct. 39 şi 40 ale prezentei Norme sanitare veterinare.
39. Cu referinţă la exploataţiile unde introducerea bolii nu a fost legată de vectori, urmează a fi aplicate următoarele proceduri:
a) în exploataţiile în aer liber, reintroducerea porcinelor trebuie să înceapă cu introducerea porcinelor-santinelă care au fost verificate şi au reacţionat negativ la prezenţa anticorpilor împotriva virusului pestei porcine africane sau care provin din exploataţii ce nu fac obiectul nici unei restricţii în legatură cu pesta porcină africană;
b) porcinele-santinelă trebuie plasate în conformitate cu cerinţele Autorităţii sanitare veterinare competente, în toată exploataţia infectată vor fi prelevate probe de la acestea dupa 45 de zile şi testate la prezenţa anticorpilor, conform manualului de diagnostic;
c) nici un porc nu poate părăsi exploataţia înainte de primirea rezultatelor negative ale testărilor serologice;
d) dacă nici la o porcină nu s-au dezvoltat anticorpi împotriva virusului pestei porcine africane, se poate efectua repopularea completă repetată;
e) în ceea ce priveşte celelalte forme de creştere, reintroducerea porcinelor trebuie să se efectueze în conformitate cu măsurile prevăzute la lit. a) a prezentului punct sau să fie bazate pe repopulare totală repetată, cu condiţia ca:
toate porcinele să sosească într-o perioada de 20 de zile şi să provină din exploataţii ce nu sînt supuse nici unei restricţii legate de pesta porcină africană;
porcinele din efectivul repopulat să fie supuse unei examinări serologice, conform manualului de diagnostic. Pentru această, prelevarea de probe trebuie efectuată cel mai devreme de 45 zile după sosirea ultimelor porcine;
nici un porc nu poate părăsi exploataţia înainte de primirea rezultatelor negative ale examinării serologice.
40. Cu referinţă la exploataţiile în care introducerea bolii a fost legată de vectori, repopularea nu trebuie să se efectueze timp de cel puţin 6 ani, cu excepţia cazului în care:
a) au fost efectuate cu succes şi sub supraveghere oficială operaţii specifice de eliminare a vectorului din încăperile şi locurile unde vor fi ţinute porcine sau în care pot veni în contact cu vectorul;
b) a fost posibil să se demonstreze că persistenţa vectorului nu mai prezintă un risc semnificativ pentru transmiterea pestei porcine africane;
c) după efectuarea măsurilor prevăzute la lit. a) şi b) ale prezentului punct, sînt aplicabile măsurile stabilite la pct. 39 lit. a) din prezenta Normă sanitară veterinară;
d) pe lîngă aceste măsuri, după repopularea totală, nici un porc nu poate părăsi exploataţia în cauză, pînă cînd nu sînt efectuate examinări serologice ulterioare pentru pesta porcină africană, cu rezultate negative la probele recoltate de la porcinele din exploataţie cel mai tîrziu la 60 de zile după repopularea totală, conform manualului de diagnostic.
41. În cazul în care introducerea bolii nu poate fi legată de vectori şi dacă au trecut mai mult de 6 saptămîni de la terminarea operaţiilor de curăţare şi dezinfecţie în exploataţie, Autoritatea sanitară veterinară centrală poate decide o derogare de la prevederile pct.39 al prezentelor Norme sanitare veterinare, ţinînd cont de situaţia epidemiologică.
42. Reintroducerea animalelor domestice din alte specii decît porcine în exploataţiile descrise la capitolul IV al prezentelor Norme sanitare veterinare, trebuie să fie supusă autorizării Autorităţii sanitare veterinare competente, care trebuie să ţină cont de riscul răspîndirii infecţiei sau de persistenţa vectorilor actuali printr-o astfel de reintroducere.
Capitolul XII
Măsuri aplicate în cazul suspiciunii sau confirmării
prezenţei pestei porcine africane într-un abator
sau mijloc de transport
43. În cazul în care există o suspiciune de pestă porcină africană într-un abator sau într-un mijloc de transport, statul trebuie să asigure ca Autoritatea sanitară veterinară competentă să pună imediat în aplicare mijloace oficiale de investigare, pentru confirmarea sau informarea prezenţei bolii, conform procedurilor stabilite în manualul de diagnostic.Măsuri aplicate în cazul suspiciunii sau confirmării
prezenţei pestei porcine africane într-un abator
sau mijloc de transport
44. Dacă este depistat un caz de pestă porcină africană într-un abator sau într-un mijloc de transport, Autoritatea sanitară veterinară centrală dispune următoarele:
a) toate animalele din abator sau din mijlocul de transport sînt ucise, fără întîrziere;
b) carcasele, organele şi deşeurile de animale provenite de la animalele posibil infectate sau contaminate sînt procesate sub supraveghere oficială;
c) curăţenia, dezinfecţia şi, după caz, operaţiile de dezinsecţie a clădirilor şi echipamentului, inclusiv a vehiculelor, să se efectueze sub supravegherea medicului veterinar oficial, conform pct. 36 al prezentei Norme sanitare veterinare;
d) să se efectueze o anchetă epidemiologică, conform capitolului VII al prezentei Norme sanitare veterinare;
e) izolatul de virus de pestă porcină africană se supune procedurii de laborator stabilită în manualul de diagnostic, pentru a se identifica tipul genetic al virusului;
f) să se aplice măsurile menţionate la capitolul VI al prezentei Norme sanitare veterinare în exploataţia de unde provin porcinele sau carcasele infectate şi în alte exploataţii de contact. Cu excepţia cazului în care ancheta epidemiologică a indicat altfel, măsurile stabilite la pct. 11 al prezentelor Norme sanitare veterinare, trebuie aplicate în exploataţia de origine a porcinelor sau carcaselor infectate;
g) nici un animal să nu fie reintrodus pentru tăiere sau transport cel putin 24 de ore după încheierea operaţiilor de curăţare, dezinfecţie şi, după caz, de dezinsecţie, conform pct. 36 al prezentei Norme sanitare veterinare.
Capitolul XIII
Măsuri aplicate în cazul suspiciunii sau
confirmării prezenţei pestei porcine africane la porcii sălbatici
45. De îndată ce Autoritatea sanitară veterinară competentă deţine informaţii că porcinele salbatice sînt suspecte de a fi infectate, aceasta dispune aplicarea tuturor măsurilor corespunzătoare pentru confirmarea sau infirmarea prezenţei bolii, informarea proprietarilor de porcine şi vînătorilor prin efectuarea de investigaţii asupra tuturor porcilor sălbatici împuşcaţi sau găsiţi morţi, inclusiv prin teste de laborator.Măsuri aplicate în cazul suspiciunii sau
confirmării prezenţei pestei porcine africane la porcii sălbatici
46. Dacă s-a confirmat un caz primar de pestă porcină africană la porcii sălbatici, pentru a evita raspîndirea bolii, Autoritatea sanitară veterinară competentă are obligaţia:
a) să desemneze imediat un grup de experţi, care să includă medici veterinari, biologi specialişti în fauna salbatică şi epidemiologi. Grupul de experţi trebuie să asiste Autoritatea sanitară veterinară competentă pentru:
cercetarea situaţiei epidemiologice şi definirea unei zone infectate, în conformitate cu pct. 48 lit. b) din prezenta Normă sanitară veterinară;
identificarea măsurilor corespunzătoare ce trebuie aplicate în zona infectată, pe lîngă cele menţionate la lit. b) şi c) ale prezentului punct. Aceste măsuri pot include suspendarea vînătorii şi interdicţia de furajare a porcilor salbatici;
întocmirea planului de eradicare a bolii pentru a fi transmis OIE, conform capitolului XIV al prezentei Norme sanitare veterinare;
efectuarea controalelor în vederea verificării eficienţei măsurilor adoptate pentru eradicarea pestei porcine africane din zona infectată;
b) să pună sub supraveghere oficială exploataţiile de porcine din zonele definite ca infectate şi, în special, să dispună următoarele:
să se efectueze un recensămînt oficial al tuturor categoriilor de porcine din toate exploataţiile. Recensămîntul trebuie executat de proprietar în decursul zilei. Informaţiile aferente recensămîntului trebuie furnizate la cerere şi pot fi verificate în cadrul fiecarei inspecţii. Totodată, în ceea ce priveşte exploataţiile de porcine în aer liber, primul recensămînt efectuat poate fi realizat pe baza unei evaluări;
toate porcinele din exploataţie sînt ţinute în boxe sau în alt loc unde pot fi izolate de porcii salbatici. Porcii salbatici nu trebuie să aibă acces la nici un material ce poate veni ulterior în contact cu porcinele din exploataţie;
nici un porc nu poate intra sau părăsi exploataţia, cu excepţia cazului în care Autoritatea sanitară veterinară competentă a autorizat acest lucru, avînd în vedere situaţia epidemiologică;
la intrările şi ieşirile din adaposturile pentru porcine şi din exploataţie trebuie utilizate mijloace corespunzătoare de dezinfecţie şi, după caz, mijloace de dezinsecţie;
urmează a fi respectate regulile corespunzătoare de igienă de către toate persoanele care vin în contact cu porci salbatici, pentru a reduce riscul raspîndirii virusului de pestă porcină africană;
toate porcinele dintr-o exploataţie, cu simptome de pestă porcină africană, moarte sau bolnave, trebuie supuse testării la prezenţa pestei porcine africane;
se interzice a aduce într-o exploataţie de porcine o parte a unui porc sălbatic, fie împuşcat, fie găsit mort, şi un material sau echipament ce poate fi contaminat cu virusul pestei porcine africane;
din zona infectată nu trebuie scoase porcinele, materialul seminal al acestora, embrionii sau ovulele pentru comerţ extern;
c) să ia măsuri pentru ca toţi porcii sălbatici împuşcaţi sau găsiţi morţi în zona infectată definită să fie examinaţi de un medic veterinar oficial şi examinaţi pentru pesta porcină africană, conform manualului de diagnostic;
d) carcasele tuturor porcilor sălbatici găsite pozitive trebuie să fie procesate sub supraveghere oficială;
e) în cazul în care rezultatele unor astfel de testări sînt negative în ceea ce priveşte pesta porcină africană, Autoritatea sanitară veterinară competentă trebuie să aplice măsurile stabilite;
f) părţile ce nu sînt destinate consumului uman trebuie procesate sub supraveghere oficială;
g) să se asigure că virusul pestei porcine africane izolat este supus procedurii de laborator, specificată în manualul de diagnostic, pentru a se identifica tipul genetic de virus.
Capitolul XIV
Planuri de eradicare a pestei porcine africane
Planuri de eradicare a pestei porcine africane
din populaţiile de porci sălbatici
47. Fără a se aduce atingere măsurilor stabilite la capitolul XIII al prezentei Norme sanitare veterinare, Autoritatea sanitară veterinară centrală trebuie să prezinte OIE, în termen de 90 de zile de la confirmarea cazului primar de pestă porcină africană la porci salbatici, un plan scris al măsurilor ce urmează a fi aplicate pentru eradicarea bolii în zona definită ca infectată şi al măsurilor aplicate în exploataţiile din zona respectivă.Planul poate fi ulterior modificat sau completat pentru a se ţine cont de evoluţia situaţiei.
Dacă aceste modificări privesc redefinirea zonei infectate, Autoritatea sanitară veterinară centrală trebuie să asigure informarea fără întîrziere a OIE.
Dacă modificările se referă la alte prevederi ale planului, Autoritatea sanitară veterinară centrală trebuie să transmită planul modificat OIE, pentru examinare şi, eventual, pentru aprobare, în conformitate cu cerinţele OIE.
După ce au fost autorizate măsurile prevăzute de planul menţionat la alineatul unu al prezentului punct, acestea trebuie să înlocuiască măsurile iniţiale stabilite de capitolul XIII al prezentei Norme sanitare veterinare cu o dată ce va fi decisă odată cu aprobarea.
48. Planul menţionat la pct. 47 al prezentei Norme sanitare veterinare trebuie să conţină informaţii despre:
a) rezultatele anchetelor epidemiologice şi ale controalelor efectuate, potrivit capitolului XIII, şi ale răspîndirii geografice a bolii;
b) definirea zonei infectate în teritoriul Republicii Moldova. În cazul în care defineşte zona infectată, Autoritatea sanitară veterinară competentă trebuie să ţină cont de:
rezultatele anchetelor epidemiologice efectuate şi de răspîndirea geografică a bolii;
populaţia de porci sălbatici din zonă;
existenţa obstacolelor naturale majore sau artificiale la mişcările de porci salbatici;
c) organizarea unei cooperări strînse între biologi, vînători, organizaţii de vînătoare, servicii ce se ocupă de fauna salbatică şi autorităţi sanitare veterinare (sănătate a animalelor şi sănătate publică);
d) campania de informare ce trebuie desfăşurată pentru a sensibiliza vînătorii asupra măsurilor pe care trebuie să le adopte în cadrul planului de eradicare;
e) eforturile specifice depuse pentru determinarea extinderii infecţiei asupra populaţiei de porci salbatici, prin investigarea porcilor sălbatici împuşcaţi de vînători sau găsiţi morţi şi prin testare de laborator, incluzînd investigaţii epidemiologice pe categorii de vîrste;
f) cerinţele pe care trebuie să le respecte vînătorii pentru evitarea oricărei raspîndiri a bolii;
g) modalitatea de transport al porcilor sălbatici găsiţi morţi sau împuşcaţi, care trebuie să se bazeze pe:
procesarea sub supraveghere oficială;
inspecţia efectuată de un medic veterinar oficial şi pe testări de laborator, după cum sînt prevăzute în manualul de diagnostic. Carcasele tuturor animalelor cu reacţii pozitive trebuie procesate sub supraveghere sanitară veterinară oficială. Părţile ce nu sînt destinate pentru consum uman trebuie procesate sub supraveghere veterinară oficială;
h) ancheta epidemiologică se efectuează pentru fiecare porc sălbatic, fie împuşcat, fie găsit mort. Ancheta trebuie să includă completarea unui chestionar ce furnizează informaţii despre:
zona geografică unde animalul a fost găsit mort sau împuşcat;
data la care animalul a fost găsit mort sau împuşcat;
persoana care a găsit sau care a împuşcat animalul;
vîrsta şi sexul porcului;
simptome înainte de împuşcare, dacă porcul salbatic este împuşcat;
starea carcasei, dacă porcul salbatic este găsit mort;
constatări de laborator;
i) programele de supraveghere şi măsurile de prevenire aplicabile exploataţiilor situate în zona infectată definită şi, după caz, împrejurimilor acesteia, inclusiv transportul şi mişcarea animalelor în interiorul, din şi către această zonă. Aceste măsuri trebuie să includă cel puţin interdicţia mişcării porcinelor, a materialului seminal, embrionilor sau ovulelor acestora din zona infectată pentru comercializare şi pot include o interdicţie temporară a producţiei de porcine şi a înfiinţării de noi exploataţii;
j) alte criterii ce urmează a fi aplicate pentru eficientizarea măsurilor adoptate;
k) autoritatea responsabilă de supravegherea şi coordonarea structurilor responsabile de implementarea planului;
l) sistemul de informaţii stabilit, pentru a se asigura că grupul de experţi nominalizaţi la pct. 46 lit. a) a prezentei Norme sanitare veterinare poate revizui regulat rezultatele planului de eradicare;
m) măsurile de monitorizare a bolii ce trebuie impuse cel mai devreme la 12 luni după diagnosticarea ultimului caz de pestă porcină africană la porcii salbatici din zona infectată definită. Aceste măsuri de monitorizare trebuie să rămînă în vigoare cel puţin încă alte 12 luni şi trebuie să includă cel puţin măsurile deja aplicate în conformitate cu lit. e), g) şi h) ale prezentului punct.
49. Un raport referitor la situaţia epidemiologică în zona definită şi la rezultatele planului de eradicare trebuie expediat la fiecare şase luni OIE.
Capitolul XV
Măsuri pentru prevenirea răspîndirii virusului pestei porcine
africane prin intermediul vectorilor
50. Dacă prezenţa vectorilor este posibilă sau suspectată într-o exploataţie în care a fost confirmată pesta porcină africană, Autoritatea sanitară veterinară centrală trebuie să asigure ca:Măsuri pentru prevenirea răspîndirii virusului pestei porcine
africane prin intermediul vectorilor
a) clădirile infectate şi împrejurimile acestora să fie verificate la prezenţa vectorilor prin mijloace de inspecţie fizică şi, după caz, capturarea exemplarelor, conform anexei nr. 3 la prezenta Normă sanitară veterinară;
b) în cazul în care prezenţa vectorilor este confirmată:
se efectuează testări de laborator corespunzătoare pentru confirmarea sau infirmarea transmiterii virusului pestei porcine africane prin vectori;
se stabilesc măsuri adecvate suplimentare de monitorizare, control şi verificare în exploataţie şi în zona din jurul exploataţiei;
c) cel puţin şase ani nu vor fi ţinute în exploataţie porcine şi, dacă este necesar, alte animale domestice, în cazul în care prezenţa vectorilor este confirmată, dar controlul acestora este impracticabil.
51. Autoritatea sanitară veterinară centrală trebuie să furnizeze informaţii OIE privind implementarea prevederilor pct. 50 al prezentei Norme sanitare veterinare.
Capitolul XVI
Proceduri de diagnostic şi cerinţe de biosecuritate
52. Autoritatea sanitară veterinară centrală trebuie să se asigure că, în conformitate cu manualul de diagnostic, sînt efectuate proceduri de diagnostic, prelevări de probe şi testări de laborator, pentru a se depista prezenţa pestei porcine africane.Proceduri de diagnostic şi cerinţe de biosecuritate
53. Pentru a asigura proceduri unitare de diagnostic al pestei porcine africane şi de diagnostic diferenţial adecvat al pestei porcine clasice, trebuie adoptat un manual de diagnostic de pestă porcină africană în termen de şase luni de la data la care prezenta Normă sanitară veterinară intră în vigoare şi, conform procedurii elaborate de Autoritatea sanitară veterinară centrală, să fie adoptat un manual de diagnostic pentru pesta porcină africană, stabilind cel puţin:
a) standarde minime de calitate ce trebuie respectate de laboratoarele de diagnostic pentru pesta porcină africană şi pentru transportul probelor;
b) criterii şi proceduri ce trebuie aplicate în cazul în care se efectuează examinări clinice sau post-mortem pentru a confirma sau a infirma prezenţa pestei porcine africane;
c) criterii şi proceduri ce trebuie respectate pentru prelevarea probelor de la porcinele vii sau de la carcasele acestora, pentru confirmarea sau infirmarea prin examene de laborator a pestei porcine africane, inclusiv prin metode de prelevare de probe pentru examinare virusologică şi serologică, efectuată în cadrul măsurilor de aplicare prevăzute de prezenta Normă sanitară veterinară;
d) teste de laborator ce trebuie utilizate pentru diagnosticarea pestei porcine africane, inclusiv criterii pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator;
e) precizarea tehnicilor de laborator pentru tipizarea genetică a izolatului de virus de pestă porcină africană.
54. Pentru garantarea condiţiilor adecvate de biosecuritate în scopul protejării sănătăţii animalelor, virusul pestei porcine africane, genomul şi antigenurile acestuia, precum şi vaccinurile pentru cercetări, diagnostic sau producţie trebuie să fie manipulate numai în locuri, la întreprinderi sau laboratoare autorizate de către Autoritatea sanitară veterinară centrală.
55. Lista locurilor, instituţiilor sau laboratoarelor autorizate trebuie să fie transmisă OIE şi ţinută la zi.
56. Autoritatea sanitară veterinară centrală trebuie să se asigure că este interzisă utilizarea şi comercializarea vaccinurilor contra pestei porcine africane.
Capitolul XVII
Planuri de urgenţă
57. Autoritatea sanitară veterinară centrală trebuie să întocmească un plan de urgenţă, specificînd în el măsurile naţionale ce urmează a fi implementate în cazul unui focar de pestă porcină africană, ţinînd cont de factorii locali, precum şi de densitatea porcinelor, ce influenţează, probabil, răspîndirea pestei porcine africane.Planuri de urgenţă
Acest plan trebuie să permită accesul la utilaje, echipamente, personal şi resursele materiale necesare pentru eradicarea rapidă şi eficientă a unui eventual focar.
58. Criteriile şi cerinţele ce trebuie respectate la întocmirea planului de urgenţă trebuie să fie conforme cerinţelor OIE. Acestea pot fi modificate sau completate pentru a se ţine seamă de natura specifică a pestei porcine africane şi de rezultatele măsurilor de control al bolii.
Planul naţional de urgenţă poate fi ulterior modificat şi completat în caz de necesitate, urmînd să fie aprobat conform procedurilor OIE.
Planul poate fi, de asemenea, modificat sau completat ulterior, ţinîndu-se cont de evoluţiile situaţiei.
Capitolul XVIII
Centre de combatere a bolii şi grupuri de experţi
59. În cazul oricărui focar de pestă porcină africană, Autoritatea sanitară veterinară centrală trebuie să se asigure că poate fi imediat instituit Centrul republican de combatere a bolii, pe deplin funcţional.Centre de combatere a bolii şi grupuri de experţi
60. Centrul republican de combatere a bolii trebuie să dirijeze şi să monitorizeze operaţiile centrelor locale de combatere a bolii, menţionate la pct. 61 al prezentei Norme sanitare veterinare. Acesta trebuie să fie responsabil de:
a) definirea măsurilor de combatere necesare;
b) asigurarea implementării prompte şi eficiente a măsurilor menţionate mai sus de centrele locale de combatere a bolii;
c) repartizarea personalului şi a altor resurse centrelor locale de combatere a bolii;
d) furnizarea de informaţii OIE, autorităţilor naţionale şi unităţilor comerciale şi agricole;
e) colaborarea cu laboratoarele de diagnostic;
f) colaborarea cu presa şi alte mijloace de comunicare în masă;
g) colaborarea cu forţele de poliţie, pentru asigurarea aplicării măsurilor legale specifice.
61. Autoritatea sanitară veterinară centrală trebuie să se asigure că centrele locale de combatere a bolii, pe deplin operaţionale, pot fi înfiinţate imediat în cazul oricărui focar de pestă porcină africană.
62. Unele funcţii ale Centrului republican de combatere a bolii pot fi delegate centrelor locale de combatere a bolii ce activează la nivel raional.
Autoritatea sanitară veterinară centrală trebuie să creeze un grup de experţi, operaţional în permanenţă, în vederea efectuării expertizei necesare pentru a asista Autoritatea sanitară veterinară competentă în asigurarea pregătirii adecvate a combaterii bolii.
În cazul apariţiei unui focar, grupul de experţi trebuie să asiste Autoritatea sanitară veterinară competentă cel puţin la:
a) ancheta epizootologică;
b) prelevarea de probe, testarea şi interpretarea rezultatelor testărilor de laborator;
c) identificarea măsurilor de combatere a bolii.
Autoritatea sanitară veterinară centrală trebuie să ia măsuri pentru ca centrele locale şi naţionale de combatere a bolii şi grupul de experţi să beneficieze de personal, utilaj şi echipament, inclusiv sisteme de comunicare, precum şi să asigure o ierarhie eficientă şi clară de comandă şi management, pentru implementarea promptă a măsurilor de combatere a bolii, stabilite de prezenta Normă sanitară veterinară.
În planul de urgenţă menţionat la pct. 57 şi 58 ale prezentei Norme sanitare veterinare, trebuie stabilite detalii privind personalul, utilajul, echipamentul, ierarhia de comandă şi management al centrelor naţionale şi locale de combatere a bolii.
Anexa nr. 1
la Norma sanitară veterinară
privind stabilirea unor prevederi
specifice de control al pestei
porcine africane
la Norma sanitară veterinară
privind stabilirea unor prevederi
specifice de control al pestei
porcine africane
Notificarea bolii şi informaţii epidemiologice suplimentare
ce trebuie furnizate de către Autoritatea veterinară centrală
în cazul confirmării pestei porcine africane
1. În termen de 24 de ore de la confirmarea oricărui focar primar de boală, unui caz primar la porci salbatici sau unui caz la un abator sau într-un mijloc de transport, Autoritatea sanitară veterinară centrală trebuie să notifice, prin intermediul Sistemului de notificare al bolilor animalelor, stabilit în conformitate cu pct. 5 al Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor:ce trebuie furnizate de către Autoritatea veterinară centrală
în cazul confirmării pestei porcine africane
a) data expedierii;
b) ora expedierii;
c) denumirea statului - Republica Moldova;
d) denumirea bolii;
e) numărul de focare sau de cazuri;
f) data la care a fost suspectă pesta porcină africană;
g) data confirmării;
h) metodele utilizate pentru confirmare;
i) faptul dacă boala a fost confirmată la porcii sălbatici sau la porcinele dintr-o exploataţie, abator sau mijloc de transport;
j) localizarea geografică unde a fost confirmat focarul sau cazul de pestă porcină africană;
k) măsurile întreprinse de control al bolii.
2. În cazul focarelor primare depistate în abatoare sau al cazurilor din abatoare ori mijloace de transport, Autoritatea veterinară centrală trebuie să prezinte următoarele informaţii suplimentare faţă de datele menţionate la pct. 1 al prezentei anexe:
a) numărul de porcine susceptibile din focar, abator sau mijloace de transport;
b) numarul de porcine moarte din fiecare categorie din exploataţie, abator sau mijloace de transport;
c) pentru fiecare categorie, morbiditatea bolii şi numarul de porcine la care a fost confirmată pesta porcină africană;
d) numarul de porcine ucise în focar, în abator sau în mijloacele de transport;
e) numarul carcaselor prelucrate;
f) în cazul unui focar, distanţa faţă de cea mai apropiată exploataţie de porci;
g) dacă a fost confirmată pesta porcină africană într-un abator sau într-un mijloc de transport, localizarea exploataţiei sau exploataţiilor de origine a porcinelor sau carcaselor infectate.
3. În cazul focarelor secundare, informaţiile menţionate la pct. 1 şi 2 ale prezentei anexe trebuie să fie înaintate în limitele de timp stabilite la capitolul III al prezentei Normei sanitare veterinare
4. Autoritatea sanitară veterinară centrală trebuie să se asigure că informaţiile furnizate în conformitate cu pct. 1, 2 şi 3 ale prezentei anexei cu referire la orice focar sau caz de pestă porcină africană dintr-o exploataţie, abator sau mijloc de transport sînt urmate, cît de curînd posibil, de un raport scris către OIE, incluzînd cel puţin:
a) data la care porcinele din exploataţie, abator sau mijloc de transport au fost ucise, iar carcasele acestora - prelucrate;
b) rezultatele testărilor efectuate pe probe prelevate în cazul în care porcinele au fost ucise;
c) în cazul în care a fost aplicată derogarea prevazută la pct. 14 al prezentei Norme sanitare veterinare - numărul de porcine ucise şi prelucrate, numărul de porcine ce urmează să fie tăiate la o dată ulterioară, precum şi data - limită stabilită pentru tăierea acestora;
d) orice informaţii în legătură cu originea posibilă a bolii sau, dacă aceasta a fost precizată, originea reală a acesteia;
e) informaţii despre sistemul de control stabilit pentru asigurarea implementării eficienţei a măsurilor pentru controlul mişcărilor de animale, stabilite la pct. 10 şi 11 ale prezentei Norme sanitare veterinare;
f) în cazul unui focar primar sau al unui caz de pestă porcină africană într-un abator sau într-un mijloc de transport, tipul genetic al virusului responsabil pentru focar sau pentru caz;
g) în cazul în care porcinele au fost ucise în exploataţii de contact sau în exploataţii ce conţin porcine suspectate ca fiind infectate cu virus de pestă porcină africană informaţii privind:
data uciderii şi numărul de porcine ucise din fiecare categorie şi în fiecare exploataţie;
legatura epidemiologică dintre focarul sau cazul de pestă porcină africană şi fiecare exploataţie de contact sau alte motive ce au indus suspiciunea că pesta porcină africană este prezentă în fiecare exploataţie suspectată;
rezultatele testărilor de laborator efectuate pe probe prelevate de la porcine din exploataţii, iar în cazul în care astfel de porcine au fost ucise sau cînd porcinele din exploataţiile de contact nu au fost ucise, trebuie să fie prevăzute informaţii privind motivele acestei decizii.
Anexa nr. 2
la Norma sanitară veterinară
privind stabilirea unor prevederi
specifice de control al pestei
porcine africane
la Norma sanitară veterinară
privind stabilirea unor prevederi
specifice de control al pestei
porcine africane
Principii şi proceduri ce ţin de curăţare, dezinfecţie şi
tratament cu insecticide
1. Principii şi proceduri generale:tratament cu insecticide
a) operaţiile de curăţare şi dezinfecţie şi, în caz de necesitate, măsurile pentru distrugerea rozătoarelor şi insectelor, trebuie efectuate sub supraveghere oficială şi conform instrucţiunilor date de medicul veterinar oficial, utilizîndu - se produse autorizate oficial;
b) dezinfectanţii ce trebuie utilizaţi şi concentraţiile acestora trebuie autorizate oficial de către Autoritatea sanitară veterinară centrală, pentru a se asigura distrugerea virusului de pestă porcină africană;
c) eficienţa dezinfectanţilor trebuie verificată regulat înainte de utilizare, deoarece eficienţa unor dezinfectanţi este diminuată prin depozitare îndelungată;
d) selectarea dezinfectanţilor, insecticidelor şi a procedurilor pentru dezinsecţie şi dezinfecţie trebuie făcută ţinîndu-se cont de natura clădirilor, vehiculelor şi obiectivelor ce trebuie tratate;
e) condiţiile în care sînt utilizaţi agenţii de degresare, dezinfectanţii şi insecticidele trebuie să asigure ca eficienţa acestora să nu fie diminuată. Trebuie respectaţi, în mod special, parametrii tehnici indicaţi de fabricant, ca, de exemplu, presiunea, temperatura minimă şi timpul de contact solicitat;
f) indiferent de dezinfectantul utilizat, trebuie aplicate următoarele reguli generale:
înmuierea minuţioasă cu dezinfectant a aşternutului, dejecţiilor şi materiilor fecale;
spalarea şi curaţarea prin periere atentă şi răzuire a pardoselei, podelei, rampelor şi zidurilor, dacă e posibil, după îndepartarea sau demontarea echipamentului sau instalaţiilor, astfel încît să nu se evite influenţa procedurilor de curăţare şi dezinfecţie;
aplicarea ulterioară a dezinfectantului un timp minim de contact, după cum este stipulat în instrucţiunile de fabricare;
apa utilizată pentru operaţiile de curăţare trebuie înlăturată astfel încît să se evite orice risc al răspîndirii virusului, conform instrucţiunilor medicului veterinar oficial;
g) în cazul în care spălarea este efectuată cu lichide aplicate sub presiune, trebuie evitată recontaminarea părţilor curăţate anterior;
h) se spală, se dezinfectează sau se distruge echipamentul, instalaţiile, articolele sau compartimentele suspectate de a fi contaminate;
i) după procedurile de dezinfecţie trebuie evitată recontaminarea;
j) curăţarea, dezinfecţia şi dezinsecţia solicitate în cadrul prezentei Norme sanitare veterinare trebuie să fie înscrise în registrul exploataţiei sau în registrul vehiculelor şi, în cazul în care este solicitată autorizarea oficială, să fie certificate de medicul veterinar oficial abilitat cu efectuarea controlului.
2. Prevederi speciale pentru curăţarea şi dezinfecţia exploataţiilor infectate:
a) operaţii preliminare de curăţare şi dezinfectare:
trebuie luate toate măsurile necesare pentru evitarea sau reducerea raspîndirii virusului de pestă porcină africană în timpul uciderii animalelor. Aceste măsuri includ instalarea temporară a echipamentului de dezinfecţie, furnizarea de îmbrăcăminte de protecţie, instalarea duşurilor, decontaminarea echipamentului utilizat, a instrumentelor şi aparaturii şi întreruperea furnizării energiei pentru ventilaţie;
carcasele animalelor ucise trebuie aspersate cu dezinfectant;
în cazul în care carcasele trebuie transportate din exploataţie pentru procesare, se utilizează containere acoperite şi etanşe;
imediat ce carcasele porcinelor au fost îndepărtate pentru procesare, părţile exploataţiei în care au fost adăpostite animalele şi orice alte părţi ale clădirilor, curţilor etc., contaminate în timpul uciderii sau examinării post - mortem trebuie aspersate cu dezinfectanţi autorizaţi în conformitate cu pct. 36 al prezentei Norme sanitare veterinare;
orice ţesut sau sînge împrăştiat în timpul tăierii sau post - mortem sau prin contaminarea generală a clădirilor, curţilor, ustensilelor etc. trebuie colectate cu atenţie şi procesate împreună cu carcasele;
dezinfectantul trebuie să rămînă pe suprafaţă cel puţin 24 de ore;
b) curăţenia şi dezinfecţia finală:
purinul şi asternutul utilizat trebuie indepărtate şi tratate după cum s-a prevăzut la pct.5 lit. a) din prezenta anexă;
grăsimea şi murdăria trebuie îndepărtate de pe toate suprafeţele, prin aplicarea unui agent degresant, iar suprafeţele - spălate cu apă;
după spalarea cu apă rece trebuie aplicată o aspersare cu dezinfectant;
după şapte zile, locurile urmează a fi tratate cu un agent de degresare, clătite cu apă, aspersate cu dezinfectant şi clătite din nou cu apă;
3. Dezinfectarea aşternutului contaminat, a purinului şi gunoiului de grajd:
a) gunoiul de grajd şi aşternutul utilizat trebuie presate pînă se autoîncălzesc, aspersate cu dezinfectant şi lăsate astfel cel puţin 42 de zile sau nimicite prin ardere sau îngropare;
b) purinul trebuie depozitat cel puţin 60 de zile după ultima adăugare de material contagios, pînă cînd Autoritatea sanitară veterinară competentă autorizează o perioada de depozitare redusă pentru purinul care a fost tratat eficace, conform instrucţiunilor date de medicul veterinar oficial, pentru a se asigura distrugerea virusului.
4. Prin derogare de la prevederile menţionate la pct. 1 şi 2 ale prezentei anexe, în cazul exploataţiilor în aer liber, Autoritatea sanitară veterinară centrală poate stabili proceduri specifice pentru curăţare şi dezinfectare, ţinînd cont de tipul exploataţiei şi de condiţiile climatice.
Anexa nr. 3
la Norma sanitară veterinară
privind stabilirea unor prevederi
specifice de control al pestei
porcine africane
Linii directoare pentru depistarea vectorilor
1. Vectorii trebuie căutaţi în adaposturile unde trăiesc şi se odihnesc porcinele şi în împrejurimile acestor suprafeţe.Vectorii se adăpostesc, în general, în clădiri vechi, la umbră, dacă condiţiile de temperatură şi umiditate sînt favorabile.
Cele mai bune rezultate se obţin în cazul în care căutarea se face primăvara tîrziu, în timpul verii şi toamna devreme, perioade în care vectorii sînt foarte activi.
2. Trebuie utilizate două metode:
a) căutarea vectorilor în sol, nisip sau praf, extraşi din spaţiile dintre pietre (în cazul zonelor construite din pietre) sau din interstiţii sau fisuri din ziduri, sub ţigle sau din planşeul clădirilor, cu o perie sau orice altă unealtă corespunzătoare. Dacă este necesar, pămîntul şi nisipul trebuie cernute. Cînd se caută larve tinere, poate fi utilizată o lupă;
b) căutarea vectorilor prin intermediul capcanelor cu CO2. Capcanele trebuie plasate în boxele porcilor mai multe ore, preferabil în timpul nopţii şi, în orice caz, pe suprafeţe umbroase, fără lumina zilei. Capcanele se construiesc astfel încît vectorii să fie aduşi destul de aproape de sursa de CO2 pentru a le fi imposibil să revină în habitatul lor.
Anexa nr. 4
la Norma sanitară veterinară
privind stabilirea unor prevederi
specifice de control al pestei
porcine africane
la Norma sanitară veterinară
privind stabilirea unor prevederi
specifice de control al pestei
porcine africane
Criterii şi cerinţe legate de planurile de contingenţă
Autoritatea veterinară centrală trebuie să asigure că planul national de contingenţă pentru pesta porcină africană satisface cel puţin următoarele criterii şi cerinţe:a) adoptarea de măsuri pentru a se asigura existenţa competenţei juridice necesare implementării planului de contingenţă şi a face posibilă efectuarea unei campanii de eradicare eficientă şi rapidă a virusului;
b) adoptarea de măsuri pentru asigurarea finanţării din mijloacele bugetare apobate în acest scop sau din fondul de rezervă al Guvernului, în vederea combaterii focarului epidemic de pestă porcină africană;
c) stabilirea unei ierarhii de comandă pentru a asigura că, în cazul izbucnirii unei epidemii, procedura de luare a deciziei este rapidă şi eficientă. Dacă este necesar, ierarhia de comandă trebuie plasată sub autoritatea unei unităţi centrale de luare a deciziei, responsabilă de dirijarea tuturor strategiilor de combatere a bolii. Directorul serviciilor veterinare trebuie să fie membru al acelei unităţi şi să intermedieze legătura dintre unitatea centrală de luare a deciziei şi Centrul republican de combatere a bolii;
d) adoptarea de măsuri pentru a asigura că resursele adecvate pentru o campanie rapidă şi eficientă, inclusiv personalul de laborator, echipamentul şi infrastructura sînt disponibile;
e) furnizarea unui manual operaţional, care trebuie să ofere o descriere practică detaliată şi completă a tuturor procedurilor, instrucţiunilor şi măsurilor utilizate în cazul unui focar de pestă porcină africană;
f) personalul trebuie să ia parte la:
schemele de instruire care să cuprindă semnele clinice de pestă porcină africană, ancheta epidemiologică şi combaterea bolii;
exerciţii de alarmă - cel puţin de doua ori pe an;
instruirea privind tehnicile de comunicaţi, pentru a organiza campanii de informare a autorităţilor, fermierilor şi medicilor veterinari referitor la focarul curent de boală epidemică.