În scopul evitării sau minimalizării efectelor negative asupra sănătăţii populaţiei a eventualelor temperaturi caniculare,
    1. Acţiunile sistemului de sănătate în perioada caniculară (anexa nr.1).
    2. Recomandări medico-sanitare pentru perioada caniculară (anexă nr.2).
    1. Directorul Direcţiei Sănătăţii a Consiliului municipal Chişinău, şeful secţiei sănătate a Primăriei mun.Bălţi, şeful Direcţiei Sănătate şi Protecţie Socială a UTA Găgăuzia, directorilor IMSP raionale şi municipale, medicii şefi ai Centrelor de Medicină Preventivă:
    1.1. vor elabora în comun cu autorităţile publice locale planul de intervenţie rapidă în caz de caniculă, în scopul minimalizării efectelor negative ale acţiunii temperaturilor înalte asupra sănătăţii;
  1.2. vor familiariza cu prevederile prezentelor recomandări autorităţile publice locale, agenţii economici, conducătorii întreprinderilor industriale, a şantierelor de construcţii, a întreprinderilor agricole în scopul prevenirii impactului negativ ale caniculei asupra sănătăţii.
    2. Directorii IMSP CMF, ai spitalelor republicane, municipale şi raionale, medicii şefi ai Centrelor de Medicină Preventivă raionale şi municipale:
    2.1. vor elabora anual un compartiment suplimentar la planul de activitate a instituţiei subordonate privind acţiunile în perioada caniculară; 
   2.2. vor asigura colaborarea activă a lucrătorilor medicali cu sursele mass-media centrale şi locale (presa, televiziunea, radioul), instituţiile de învăţămînt, cultură, administraţia publică locală, ONG-urile întru informarea amplă şi oportună a populaţiei privind comportamentul în perioada caniculară.
    3. Direcţia servicii medicale individuale, Direcţia protecţia sănătăţii şi medicină preventivă, Direcţia sănătatea femeii şi copilului vor acorda ajutor organizator-metodic Instituţiilor Medico-Sanitare Publice şi CMP teritoriale în asigurarea asistenţei medicale populaţiei şi a măsurilor sanitaro-igienice şi antiepidemice.
    Controlul executării prezentului ordin se atribuie dlui Sergiu Raţă, viceministru.

    MINISTRUL SĂNĂTĂŢII                               Larisa CATRINICI

    Nr. 206. Chişinău, 20 mai 2008.

    1. Acţiunile Serviciului Medical de Urgenţă la etapa de prespital
    · Asigurarea echipelor de intervenţie cu necesarul medical pentru acordarea primului ajutor în prevenirea fenomenelor de deshidratare, hipertermie, a complicaţiilor maladiilor cronice şi genţilor frigorifice.
    · Asigurarea echipelor de intervenţie cu rezerve de apă de băut de calitate, cel puţin 1,5 – 2 litri pe zi pentru 1 membru al echipei şi o  rezervă de apă de băut de 10 litri pentru pacienţi.
    · Instruirea cadrelor medicale şi a voluntarilor pentru asigurarea acordării primului ajutor în perioada caniculară.
    · Asigurarea participării lucrătorilor medicali la acţiunile de avertizare a populaţiei şi la desiminarea măsurilor de prevenire pentru grupele de risc.
    · Asigurarea funcţionării sistemelor sanitaro-tehnice în IMSP şi intensificarea respectării regimului sanitaro-epidemiologic şi antiepidemic.
    · Asigurarea funcţionării frigiderelor, a sistemelor de electricitate etc.
    2. Acţiunile Serviciului Asistenţei Medicale Primare
    · Asigurarea medicilor de familie şi a asistenţilor medicali cu necesarul pentru acordarea ajutorului în prevenirea fenomenelor de deshidratare, hipertermie, a complicaţiilor maladiilor cronice etc.
    · Aplicarea măsurilor de prevenire a riscurilor pentru sănătate a persoanelor vulnerabile, cu asigurarea nevoilor zilnice privind tratamentul, îngrijirea, comportamentul adecvat.
    · Instruirea cadrelor medicale şi a voluntarilor pentru organizarea şi asigurarea îngrijirilor la domiciliu.
    · Monitorizarea sistematică a persoanelor din grupele de risc: vîrstnicii, copiii pînă la un an, gravidele, bolnavii cronici şi cei aflaţi în dificultate.
    · Mobilizarea personalului medical din IMSP şi a voluntarilor pentru asigurarea activităţilor de prevenţie.
    · Asigurarea participării lucrătorilor medicali la acţiunile de avertizare a populaţiei şi la desiminarea măsurilor de prevenire pentru grupele de risc.
    · Asigurarea funcţionării sistemelor sanitaro-tehnice şi intensificarea respectării regimului sanitaro-epidemiologic şi antiepidemic.
    3. Acţiunile Serviciului Spitalicesc
   · Asigurarea funcţionării sistemelor sanitaro–tehnice şi de condiţionare a aerului în IMSP, IMS private şi departamentale şi intensificarea respectării regimului sanitaro-epidemiologic şi antiepidemic.
    · Limitarea spitalizării pacienţilor pentru intervenţii chirurgicale programate.
    · Familiarizarea pacienţilor, vizitatorilor privind comportamentul în perioada de caniculă, îndeosebi a gravidelor, copiilor nou-născuţi, pacienţilor cu maladii cronice, postchirurgicali.
    · Asigurarea temperaturilor optimale în saloane şi săli de operaţii, de pansament.
    · Asigurarea funcţionării frigiderelor, a sistemelor de electricitate etc.
    · Asigurarea lucrătorilor medicali cu rezerve de apă de băut de calitate, cel puţin 1,5 – 2 litri pe zi pentru 1 persoană din personal şi rezervă de apă de băut de calitate pentru pacienţi.
    · Asigurarea participării lucrătorilor medicali la acţiunile de avertizare a populaţiei şi la desiminarea măsurilor de prevenire pentru grupele de risc.
    4.  Acţiunile Serviciului Sanitaro-Epidemiologic de Stat
    · Supravegherea permanentă a calităţii produselor perisabile prin controlul lanţurilor frigorifice destinate alimentelor, precum şi prin controlul lanţurilor de frig pentru medicamente şi vaccinuri.
    · Instruirea personalului medical din IMSP, precum şi a voluntarilor pentru asigurarea activităţilor de prevenţie.
    · Informarea sistematică a populaţiei prin sursele mass-meda despre măsurile întreprinse; pregatirea şi difuzarea mesajelor specifice către populaţie.
    · Formularea de solicitări către instituţiile publice pentru adaptarea programului, astfel încît deplasarea populaţiei către acestea să fie în afara orelor cu temperaturi extrem de ridicate.
    · Emiterea de recomandări pentru modificarea corespunzătoare a programului de lucru pentru furnizorii de alimente şi cel al prestatorilor de servicii.
    · Supravegherea şi monitorizarea acţiunilor iniţiate la nivelul comunităţilor locale pentru acordarea de prim ajutor pe durata caniculei persoanelor aflate în dificultate.
    · Supravegherea punctelor de distribuţie a apei potabile instalate în zonele aglomerate.
    · Supravegherea sistematică a calităţii apei potabile din surse centralizate.
    · Informarea organizatorilor de evenimente sportive, culturale, comerciale etc. cu privire la comportamentul adecvat în perioada de caniculă.
    · Supravegherea condiţiilor corespunzătoare în instituţiile de învăţămînt, educaţie şi odihnă pentru copii.
    · Majorarea în această perioadă a numărului de investigaţii de laborator al apei, produselor alimentare, lărgirea spectrului de investigaţii pentru bolnavii cu boli cronice.
    · Supravegherea infecţiilor nosocomiale în IMSP, IMS private şi departamentale cu monitorizarea susceptibilităţii microorganismelor izolate la antibiotice.
    · Asigurarea laboratoarelor cu rezerve de medii nutritive, reactivi chimici, veselă de laborator şi alte consumabile necesare.
    · Instruirea personalului din laboratoare privind diagnosticul infecţiilor atipice sau rar întîlnite etc.
    1. Date generale
    În ultimele decenii, ca urmare a arderii cantităţilor crescînde de combustibil fosil, în aerul atmosferic se elimină cantităţi tot mai mari de gaze de seră: bioxid de carbon, oxizi de azot etc. Aceşti compuşi, determinaţi de activitatea antropogenă, ecologic nesusţinută, se manifestă mai vădit prin intensificarea fenomenelor extremale ale climatului. Mai frecvente se întîlnesc:
    - valuri de căldură;   
    - secetă îndelungată;
    - ploi abu­nden­te şi inundaţii;
    - furtuni puternice, uragane etc.
    În condiţiile Europei Centrale, în care este situată şi Republica Moldova, un impact mai evident asupra sănătăţii o au valurile de căldură sau canicula.
    Canicula sau valul de caldură se poate defini: ca o perioadă prelungită de vreme excesiv de caldă, cu depăşirea temperaturii maxime din cinci zile consecutive cu 5-10 °C a temperaturii maxime normale a regiunii date şi care se manifestă în perioada caldă a anului. În Republica Moldova, ca şi în alte regiuni, în ultimele decenii periodicitatea şi intensitatea valurilor de căldură au devenit mai exprimate şi au o durată mai extinsă, maximele de temperatură au devenit mai înalte, instalîndu-se valuri de căldură cu maxime de peste 30°C, menţinîndu-se stabil cîte 10-20 de zile.
    Există 4 coduri de culori pentru atenţionările şi avertizările meteorologice:
    · ROŞU: Sînt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate foarte mare (vînt, ploi abundente, descărcări electrice, grindină, canicula cu temperaturi peste 40 °C);
    · PORTOCALIU: Sînt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate mare (vînt, ploi abundente, descărcări electrice, grindină, canicula cu temperaturi între 38-40 °C);
    · GALBEN: Sînt prognozate fenomene meteorologice cu pericol redus (averse, descărcări electrice, intensificări de vînt, canicula cu temperaturi între 35-38 °C);
    · VERDE: Nu sînt prognozate fenomene meteorologice periculoase.
    2. Impactul caniculei
    Impactul valurilor de căldură asupra calităţii vieţii omului poartă caracter general (activizarea sau stoparea proceselor naturale), economic (afectarea recoltei, epuizarea resurselor de apă etc.), epidemiologic (activizarea procesului epidemic al infecţiilor şi parazitozelor intestinale), sanitaro-igienic (schimbarea parametrilor microclimatului, modificarea caracterului nutriţiei unor grupuri de populaţie prin afectarea recoltelor şi rezervelor de alimente, înrăutăţirea calităţii şi reducerea rezervelor de apă potabilă, imposibilitatea de a menţine parametrii optimi ai microclimatului în locuinţă, la locul de muncă, instruire, educare, odihnă etc.) şi asupra sănătăţii.
    3. Efectele caniculei asupra sănătăţii populaţiei
    Vremea caniculară poate afecta grav starea sănătăţii, constituind adesea factori agresivi care dereglează întregul echilibru al organismului, declanşînd la multe persoane stări de stres, astenie fizică şi nervoasă, migrene, moleşeală, insomnii, surmenaj fizic şi intelectual, leşin, deshidratare, oboseală generală, arsuri, erupţii şi incidenţă sporită a infecţiilor intestinale, incidenţă sporită a unor boli necontagioase (a sistemului cardiovascular, a sistemului nervos central, inclusiv dereglărilor mintale, a bolilor pielii etc.).
    Efectele acute şi cronice asupra sănătăţii ale radiaţiei solare directe sînt:
    · Apar adesea arsuri locale ale pielii, mai întîi pe umere şi nas, urmate de febră, ameţeli, frisoane, dureri de cap, bătăi frecvente de inimă, greaţă, vomă şi în cazuri grave - pierderea cunoştinţei. Apariţia arsurilor care se manifestă prin înroşirea pielii conduce la scăderea nivelului de protecţie a organismului la diferiţi agenţi patogeni, sporeşte riscul infectării cu viruşi, bacterii etc. Cei mai sensibili la razele solare sînt copiii pînă la vîrsta de 15 ani, persoanele de vîrstă înaintată, precum şi persoanele care suferă de maladii cardiovasculare, în special cei cu hipertensiune. Bebeluşii pînă la un an categoric nu trebuie să fie supuşi razelor solare.
    · Cu temperaturile înalte se produce o creştere excesivă a transpiraţiei, care are rol de regulator termic şi împiedică astfel supraîncălzirea corpului. Odată cu apa, organismul mai pierde şi săruri minerale şi vitamine (mai ales pe cele solubile), antrenînd astfel multe consecinţe negative ale proceselor fiziologice.  În acest caz, poate apărea astenia fizică, perturbări ale proceselor metabolice sau o intensificare a simptomatologiei în cazul unor boli cronice (hipertensiune arterială, boli cardiovasculare etc.) cu o  mare probabilitate de majorare a numărului de cazuri de insult, infarct miocardic etc.
    · De asemenea, canicula poate genera crampe, şoc hipertermic, stări de epuizare. Crampele de căldură apar la nivelul abdomenului, braţelor, membrelor inferioare, mai ales în caz de transpiraţie abundentă. Dacă aceste crampe durează mai mult de o ora, este necesară consultarea medicului. Epuizarea provocată de caniculă apare după cîteva zile şi se manifestă prin somnolenţă, senzaţie de slăbiciune şi oboseală, somn agitat sau insomnie.
    Impactul asupra sănătăţii a valurilor de căldură poate fi semnificativ redus numai în cazul mobilizării efortului  întregii comunităţi de a întreprinde un complex de măsuri relevante. Ele ar trebui să includă:
    - măsuri de mobilizare a societăţii (declararea stării de alertă în legătură cu instalarea valului de căldură sau altă modalitate);
    - măsuri de reducere a acţiunii directe a factorilor şi agenţilor meteorologici (temperaturii şi umidităţii înalte ale aerului, insolaţiei de lungă durată etc.);
    - măsuri orientate spre adaptarea societăţii, cu accent deosebit pe condiţiile de habitat (inclusiv accesul tuturor grupurilor de populaţie la alimente inofensive şi apă potabilă de calitate garantată), condiţiile la locul de muncă, educare şi instruire etc.;
    -măsuri orientate spre protejarea şi adaptarea organismului uman, oferind prioritate grupurilor vulnerabile de populaţie.
    4.  Recomandări pentru acţiunile autorităţilor publice locale
    Autorităţile publice locale sînt actorii principali de acţiune în scopul minimalizării efectelor nefaste ale caniculei. Se recomandă de a fi întreprinse următoarele măsuri:
    · Întocmirea şi actualizarea la nivelul localităţilor a evidenţei persoanelor aflate în dificultate şi a căror stare de sănătate poate fi influenţată negativ de caniculă.
    · Determinarea nivelului apei din fîntîni cu solicitarea efectuării de analize periodice privind calitatea ei. În condiţiile constatării neconformităţii parametrilor, populaţia va fi avertizată atît prin mijloace mass-media, cît şi prin instalarea în apropierea sursei de apă a înscripţiilor: „APA NU ESTE BUNĂ DE BĂUT” şi se va asigura apă potabilă de calitate pentru populaţia din zona afectată.
    · Asigurarea unor surse alternative de apă în situaţia reducerii substanţiale a debitului din apeducte ca urmare a avarierii acestora.
    · Asigurarea de surse alternative de electricitate pentru funcţionarea în condiţii optime a activităţii unităţilor medicale, îndeosebi a celor de urgenţă.
    · Identificarea şi ameliorarea condiţiilor în instituţiile de cazare colectivă (grădiniţe pentru copii, tabere de odihnă, pansionate, cămine, aziluri etc.) cu condiţii de microclimat deficitare. Aplicarea de măsuri pentru ameliorarea condiţiilor de trai sau stabilirea de spaţii de locuit provizorii pentru persoanele în dificultate.
    · Identificarea locurilor pentru amplasarea punctelor de prim ajutor şi a punctelor de distribuţie a apei potabile. Punctele de prim ajutor trebuie amplasate în spaţii publice climatizate, vizibil semnalizate (exemplu - şcoli, grădiniţe, alte instituţii publice). Nu se recomandă amplasarea punctelor de prim ajutor în corturi, decît dacă pot fi climatizate.
    · Interzicerea scăldatului în orice bazin acvatic cu apă stătătoare şi amplasarea inscripţionării respective în apropierea acestor surse. Reducerea semnificativă a volumului de apă din bazine contribuie la poluarea mai intensă a apei cu agenţi patogeni ce pot provoca diferite îmbolnăviri la oameni (hepatita A, dizenteria, leptospiroza, holera etc.).
    5.  Recomandări pentru acţiunile conducătorilor intreprinderilor industriale şi agricole
    Pentru a proteja sănătatea muncitorilor în condiţiile climaterice cu temperaturi ridicate ale mediului înconjurător şi în încăperile de producţie, conform legislaţiei în vigoare, conducătorilor întreprinderilor industriale şi agricole se recomandă de a respecta următoarele prevederi:
    · Asigurarea spaţiilor fixe sau mobile cu microclimat corespunzător, unde salariaţii vor beneficia de pauze pentru refacerea capacităţii de termoreglare a organismului, ale căror durată şi frecvenţă se stabilesc în funcţie de intensitatea efortului şi de valorile componentelor microclimatului.
    · La temperatura aerului de:
    - 30 °C, asigurarea angajaţilor (indiferent de forma de proprietate) cu apă potabilă în volum minim de 1,5 litri şi stabilirea unei pauze de minim 2 ore în orele de maximă temperatură;
    -  pînă la 35 °C, asigurarea angajaţilor (indiferent de forma de proprietate) cu apă potabilă carbogazoasă salină sau minerală în volum minim de 2,0 litri persoană/ schimb şi stabilirea unei pauze de minim 4 ore în orele de maximă temperatură;
    -  dupa 35 °C, asigurarea angajaţilor (indiferent de forma de proprietate) cu apă potabilă carbogazoasă salină sau minerală în volum minim de 2,5 litri persoană/ schimb şi stabilirea unei pauze de minim 6 ore în orele de maximă temperatură;
    -  în cazul în care temperatura mediului înconjurător sau în încăperile de producţie atinge 40 °C - de interzis orice activitate, cu excepţia serviciilor operative şi de urgenţă, cărora li se vor crea condiţii speciale de activitate (climatizoare, ventilatoare, rotaţia personalului, reducerea zilei de muncă), prevederile aplicîndu-se în ordine inversă;
    - limitarea lucrărilor de cîmp, la şantierele de construcţii în orele de temperaturi maxime şi de asemenea asigurarea muncitorilor în mod gratuit cu apă potabilă carbogazoasă salină sau minerală.
    6. Recomandări generale pentru comportamentul populaţiei
    · De a evita pe cît posibil expunerea prelungită la soare între orele 11.00 – 18.00.
    · De a purta pălării de soare, haine cu mînecă lungă, din fibre naturale, de culori deschise.
    · De a preveni pierderile de apă şi substanţe minerale prin consumarea a cel puţin 1,5 - 2 litri de lichide pe zi, constînd din sucuri naturale, apă minerală, care nu vor fi consumate prea reci. Se mai recomandă de a consuma infuzii (ceaiuri) la temperatura camerei din muşeţel, sunătoare, urzici (dispare senzaţia de sete).
    · În afară de lichidele propriu-zise se recomandă consumul cît mai mult al fructelor şi legumelor proaspete (mai ales crude), ca fiind o sursă importantă de vitamine şi substanţe minerale importante organismului în timpul caniculei, de asemenea, dispare senzaţia de sete continuă, datorita efectului treptat de eliberare a apei din produsele vegetale.
    · Alimentaţia trebuie să fie variată şi preferabil de a se consuma alimente uşoare şi proaspete, cu valoare calorică mică, evitînd pe cît posibil alimentele bogate în grăsimi.
    · De evitat consumul băuturilor alcoolice, chiar şi a berei, de cafea şi a băuturilor foarte reci.
    · De evitat eforturile fizice susţinute în perioada zilei, cînd temperatura atinge valorile maxime.
    · De a face duşuri frecvente cu apă la temperatura moderată.
    În locuinţe:
    · De reglat aparatul pentru aerul condiţionat, astfel încît temperatura să fie cu 5 °C mai mică decît temperatura din exterior.
    · Ventilatoarele nu trebuie folosite dacă temperatura aerului depaşeşte 32 °C.
    · Pentru a limita efectele caniculei, ferestrele expuse la soare trebuie închise, iar jaluzelele sau draperiile trase.
    · Ferestrele vor rămîne închise, în timp ce temperatura exterioară este mai mare decît cea din locuinţă, şi vor fi deschise seara tîrziu, noaptea şi dimineaţa.
    · De asemenea, pentru a reduce temperatura din casă este bine ca lumina artificială să fie menţinută la intensitate scăzută şi aparatele electrocasnice să fie utilizate pentru perioade mai scurte.
    Pentru copii şi familiile lor
    · De a da copilului să consume cît mai des lichide proaspete, chiar dacă acesta nu le cere.
    · Niciodata copilul nu trebuie lăsat fără supraveghere, chiar pentru perioade scurte de timp, în maşini sau în încăperi prost ventilate.
    · De a avea permanent rezerve de apă în cantităţi suficiente, în cazul unei deplasări.
    · De a evita plimbările copilului pînă la un an în perioada de caniculă.
    · Nu se recomandă scăldatul în apă rece.
    · Îmbrăcămintea copilului trebuie să fie din fibre naturale, de culoare deschisă.
    · În instituţiile pentru copii, activităţile se vor organiza în pavilioane, evitînd acţiunea directă a radiaţiei solare.
    · Alimentarea copiilor va include legume, fructe, sucuri naturale şi decocturi din plante.