LPM50/2008
ID intern unic:  328367
Версия на русском
Versiunea originala
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 50
din  07.03.2008
privind protecţia invenţiilor
Publicat : 04.07.2008 în Monitorul Oficial Nr. 117-119     art Nr : 455     Data intrarii in vigoare : 04.10.2008
    MODIFICAT
   
LP101 din 26.05.16, MO169-183/24.06.16 art.355
    LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491
   
LP173 din 25.07.14, MO231-237/08.08.14 art.531; în vigoare 08.11.14



    Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
    Prezenta lege creează cadrul necesar aplicării Convenţiei privind eliberarea brevetelor europene, adoptată la Mьnchen la 5 octombrie 1973, cu amendamentele ulterioare, precum şi a Actului de revizuire a acesteia, adoptat la Mьnchen la 29 noiembrie 2000, Regulamentului Consiliului European (CEE) nr.1768/92 din 18 iunie 1992 privind crearea unui certificat complementar de protecţie pentru produsele medicamentoase (publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  nr.L 182 din 2 iulie 1992), Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr.1610/96 din 23 iulie 1996 privind crearea unui certificat complementar de protecţie pentru produsele fitofarmaceutice (publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L 198 din 8 august 1996), Directivei Parlamentului European şi a Consiliului 98/44/CE din 6 iulie 1998 privind protecţia juridică a invenţiilor biotehnologice (publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L 213 din 30 iulie 1998), Directivei Parlamentului European şi a Consiliului 2004/48/CE din 29 aprilie 2004 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală (publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L 157 din 30 aprilie 2004).
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
    Articolul 1. Domeniul de  reglementare
    Prezenta lege stabileşte drepturile şi obligaţiile ce rezultă din crearea, din protecţia juridică şi din exploatarea invenţiilor.
    Articolul 2. Cadrul juridic
    (1) Drepturile asupra unei invenţii sînt obţinute şi apărate pe teritoriul Republicii Moldova prin acordarea unui brevet de către Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
    (2) În conformitate cu prezenta lege, sînt recunoscute şi apărate pe teritoriul Republicii Moldova drepturile ce decurg:
    a) dintr-un brevet eurasiatic eliberat în baza unei cereri eurasiatice;
    b) dintr-un brevet european validat.
    [Art.2 al.(2) în redacția LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (3) În cazul unor divergenţe între prevederile tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte şi cele ale prezentei legi, vor prevala prevederile tratatelor internaţionale
    Articolul 3. Noțiuni principale
    În sensul prezentei legi, următoarele noțiuni principale semnifică:
    solicitant – persoană fizică sau juridică care solicită eliberarea unui brevet;
    titular de brevet – persoană fizică sau juridică căreia îi aparţine dreptul acordat de brevet;
    cerere de brevet european – cerere depusă în conformitate cu Convenţia privind eliberarea brevetelor europene, adoptată la München la 5 octombrie 1973, precum și cererea internațională depusă în conformitate cu Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor pentru care Oficiul European de Brevete (denumit în continuare – OEB) acționează în calitate de oficiu desemnat sau ales şi în care Republica Moldova este desemnată;
    cerere internaţională – cerere de protecţie a unei invenţii depusă conform Tratatului de cooperare în domeniul brevetelor;
    cerere eurasiatică – cerere de acordare a unui brevet eurasiatic depusă pînă la data de 26 aprilie 2012 conform Convenţiei eurasiatice de brevete, adoptată la Moscova la 17 februarie 1994;
    brevet – brevet de invenţie şi brevet de invenţie de scurtă durată;
    brevet european validat – brevet eliberat de către OEB conform Convenţiei privind eliberarea brevetelor europene, adoptată la München la 5 octombrie 1973, pe baza cererii de brevet european, pentru care a fost solicitată validarea în Republica Moldova;
    brevet eurasiatic – brevet eliberat conform Convenției eurasiatice de brevete, adoptată la Moscova la 17 februarie 1994;
    validarea brevetului european – recunoaştere, la solicitare, a efectelor cererii de brevet european şi a brevetului european pe teritoriul Republicii Moldova;
    PCT – Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor, adoptat la Washington la 19 iunie 1970, cu modificările şi revizuirile ulterioare;
    Convenţie eurasiatică – Convenţia eurasiatică de brevete, adoptată la Moscova la 17 februarie 1994;
    Convenţia de la Paris – Convenţia de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale, adoptată la Paris la 20 martie 1883, cu modificările ulterioare;
    Acord de validare – Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Organizaţia Europeană de Brevete privind validarea brevetelor europene, semnat la 16 octombrie 2013.
    [Art.3 în redacția LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    Articolul 4. Formele de protecţie a invenţiilor
    (1) Invenţiile sînt protejate prin titlurile de protecţie, conferite în condiţiile prezentei legi, precum şi prin brevetul eurasiatic și cel european validat.
    [Art.4 al.(1) în redacția LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (2) Invenţiile sînt protejate prin următoarele titluri de protecţie:
    a) brevet de invenţie;
    b) brevet de invenţie de scurtă durată;
    c) certificat complementar de protecţie;
    d) brevet eurasiatic;
    [Art.4 al.(2), lit.d) introdusă prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    e) brevet european validat.
    [Art.4 al.(2), lit.e) introdusă prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (3) Dispoziţiile prezentei legi se aplică în măsură egală brevetelor de invenţie şi brevetelor de invenţie de scurtă durată, cu excepţia prevederilor secţiunii a 2-a din capitolul V, care se aplică numai brevetelor de invenţie.
    Articolul  5. Oficiul naţional
    (1) Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, denumită în continuare AGEPI, este oficiul naţional în domeniul protecţiei proprietăţii intelectuale şi unica autoritate care acordă pe teritoriul Republicii Moldova protecţie juridică invenţiilor, în condiţiile prezentei legi.
    (2) În conformitate cu prezenta lege, AGEPI are următoarele atribuţii:
    a) coordonează realizarea politicii de protecţie a invenţiilor în Republica Moldova;
    b) elaborează proiecte de acte legislative şi de alte acte normative în domeniul protecţiei invenţiilor, aprobă instrucţiuni, formulare-tip şi alte acte de procedură necesare aplicării prezentei legi;
    c) recepţionează şi examinează cererile de brevet în vederea acordării şi eliberării, în numele statului, a titlurilor de protecţie pentru invenţii; publică cererile de brevet şi fasciculele de brevet, efectuează procedurile privind validarea efectelor cererilor de brevet european şi a brevetelor europene pe teritoriul Republicii Moldova;
    [Art.5 al.(2), lit.c) modificată prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    d) ţine Registrul naţional de cereri de brevet de invenţie, Registrul naţional de cereri de brevet de invenţie de scurtă durată, Registrul naţional de brevete de invenţie şi Registrul naţional de brevete de invenţie de scurtă durată;
    e) editează Buletinul Oficial de Proprietate Intelectuală, denumit în continuare  BOPI, şi publică în el date referitoare la cererile de brevet, la brevete şi la certificatele complementare de protecţie;
    [Art.5 al.(2), lit.e) modificată prin LP101 din 26.05.16, MO169-183/24.06.16 art.355]
    f) este oficiul receptor pentru cererile internaţionale depuse de către solicitanţii naţionali în conformitate cu prevederile PCT;
    [Art.5 al.(2), lit.f) în redacția LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
   
f1) este unica autoritate națională care realizează cercetarea documentară și întocmește raportul de documentare în vederea aprecierii satisfacerii criteriilor de brevetabilitate pentru a acorda protecție juridică invențiilor;
    [Art.5 al.(2), lit.f1) introdusă prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    g) deţine şi administrează Colecţia naţională de brevete prin achiziţii şi schimburi de informaţii cu organizaţiile internaţionale şi cu oficiile de brevete din străinătate;
    h) ia parte la aplicarea măsurilor de asigurare a probelor în caz de încălcare a drepturilor prevăzute de prezenta lege;
    i) exercită şi alte atribuţii prevăzute de lege.
    (3) AGEPI reprezintă Republica Moldova în Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale, precum şi în alte organizaţii internaţionale, interguvernamentale şi interstatale pentru protecţia proprietăţii intelectuale, întreţine cu ele relaţii de cooperare multilaterală şi bilaterală în domeniu.
    [Art.5 al.(3) modificat prin LP101 din 26.05.16, MO169-183/24.06.16 art.355]
Capitolul II
DREPTUL MATERIAL AL BREVETELOR
Secţiunea 1. Brevetabilitatea
    Articolul 6. Invenţii brevetabile
    (1) Brevetul se acordă pentru orice invenţie avînd ca obiect un produs sau un procedeu din orice domeniu tehnologic, cu condiţia ca invenţia să fie nouă, să implice o activitate inventivă şi să fie susceptibilă de aplicare industrială.
    (2) Nu sînt considerate invenţii, în sensul alin. (1):
    a) descoperirile, teoriile ştiinţifice, ideile şi metodele matematice;
    [Art.6 al.(1), lit.a) modificată prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    b) creaţiile estetice;
    c) planurile, principiile şi metodele în exercitarea activităţilor intelectuale, în materie de jocuri sau în domeniul activităţilor economice, precum şi programele de calculator;
    d) prezentările de informaţii.
    (3) Prevederile alin. (2) nu exclud brevetabilitatea obiectelor sau activităţilor specificate decît în măsura în care cererea de brevet sau brevetul se referă la astfel de obiecte sau activităţi în sine.
    (4) Invenţiile din domeniul biotehnologiei sînt brevetabile în cazul cînd se referă la:
    a) un material biologic izolat din mediul său natural ori produs printr-un procedeu tehnic, chiar dacă anterior se producea în natură;
    b) plante sau animale, dacă realizarea tehnică a invenţiei nu se limitează la un anumit soi de plante sau la o anumită rasă de animale;
    c) un procedeu microbiologic ori la un alt procedeu tehnic sau la un produs, altul decît un soi de plante ori o rasă de animale, obţinut prin aceste procedee;
    d) un element izolat din corpul uman sau altfel produs printr-un procedeu tehnic, inclusiv secvenţa ori secvenţa parţială a unei gene, chiar dacă structura acestui element este identică cu cea a unui element natural.
    Articolul 7. Excepţii de la brevetabilitate
    (1) Nu se acordă brevete, conform prezentei legi, pentru:
    a) invenţiile a căror publicare sau exploatare este contrară ordinii publice sau bunelor moravuri, inclusiv cele dăunătoare sănătăţii şi vieţii oamenilor, animalelor, plantelor, şi care sînt de natură să aducă atingeri grave mediului, cu condiţia ca această excepţie să nu fie generată numai de interzicerea, printr-o dispoziţie legală, a exploatării invenţiei;
    b) soiurile de plante şi rasele de animale;
    c) procedeele esenţial biologice de obţinere a plantelor sau a animalelor; această dispoziţie nu se aplică procedeelor microbiologice şi produselor obţinute prin aceste procedee;
    d) invenţiile avînd ca obiect corpul uman în diferite stadii ale formării şi dezvoltării acestuia, precum şi simpla descoperire a unuia dintre elementele lui, inclusiv secvenţa ori secvenţa parţială a unei gene.
    (2) Nu se acordă brevete, conform alin. (1) lit. a), în special pentru:
    a) procedeele de clonare a fiinţelor umane;
    b) procedeele de modificare a identităţii genetice a liniei germinale a fiinţelor umane;
    c) utilizarea embrionilor umani în scopuri industriale sau comerciale;
    d) procedeele de modificare a identităţii genetice a animalelor de natură să le producă suferinţe fără a aduce un beneficiu medical substanţial oamenilor sau animalelor, precum şi pentru animalele rezultate din astfel de procedee.
    Articolul 8. Noutatea
    (1) O invenţie se consideră  nouă dacă nu este cuprinsă în stadiul tehnicii.
    (2) Stadiul tehnicii cuprinde toate cunoştinţele care au fost făcute accesibile publicului printr-o descriere făcută în scris sau oral, prin utilizare sau în orice alt mod, pînă la data depozitului cererii de brevet sau la data priorităţii recunoscute.
    (3) Stadiul tehnicii cuprinde, de asemenea, conţinutul cererilor de brevet depuse la AGEPI şi al cererilor de brevet european pentru care s-a plătit taxa de validare, aşa cum acestea au fost depuse, care au o dată de depozit anterioară celei menţionate la alin. (2) din prezentul articol şi care au fost publicate, conform art. 49, la sau după această dată.
    [Art.8 al.(3) modificat prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    Articolul 9. Divulgări neopozabile
    (1) În aplicarea art. 8, o divulgare a invenţiei nu va fi luată în considerare dacă a survenit în intervalul de 6 luni înaintea datei de depozit a cererii de brevet şi dacă este o urmare directă sau indirectă a:
    a) unui abuz evident în privinţa solicitantului ori a predecesorului său în drepturi;
    b) faptului că solicitantul ori predecesorul său în drepturi a expus invenţia la o expoziţie internaţională. O expoziţie se consideră internaţională dacă este organizată în mod oficial, dacă la ea participă producători din mai multe state şi dacă informaţia despre această expoziţie a fost adusă la cunoştinţă publicului în modul corespunzător.
    (2) Prevederile alin.(1) lit.b) se vor aplica numai dacă solicitantul, la depunerea cererii de brevet, va declara că invenţia a fost expusă efectiv şi va prezenta un certificat care să confirme această declaraţie în termenul şi în condiţiile stabilite de Regulamentul privind procedura de depunere şi examinare a cererii de brevet de invenţie şi de eliberare a brevetului, denumit în continuare Regulament, aprobat de Guvern.
    Articolul 10. Activitatea inventivă
    (1) O invenţie este considerată că implică o activitate inventivă dacă, pentru un specialist în domeniu, ea nu rezultă în mod evident din cunoştinţele cuprinse în stadiul tehnicii.
    (2) În cazul în care stadiul tehnicii cuprinde şi documentele specificate la art.8 alin.(3), acestea nu sînt  luate în considerare la evaluarea activităţii inventive.
    Articolul 11. Aplicabilitatea industrială
    (1) O invenţie este considerată ca fiind susceptibilă de aplicare industrială dacă obiectul ei poate fi fabricat sau utilizat în oricare dintre domeniile industriale, inclusiv în agricultură.
    (2) Aplicabilitatea industrială a unei secvenţe sau a unei secvenţe parţiale a unei gene va fi dezvăluită în cererea de brevet.
    Articolul 12. Obiectul protecţiei prin brevet de invenţie
                         de scurtă durată
    (1) Brevetul de invenţie de scurtă durată se acordă pentru orice invenţie care este nouă, implică o activitate inventivă şi este susceptibilă de aplicare industrială.
    (2) Se consideră că o invenţie implică o activitate inventivă, în sensul alin.(1), dacă ea nu rezultă în mod direct din stadiul tehnicii şi prezintă un avantaj tehnic sau practic.
    [Art.12 al.(2) modificat prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (3) În completarea art.7 nu se acordă brevete de invenţie de scurtă durată pentru invenţiile care se referă la:
    a) un material biologic;
    b) substanţe chimice sau farmaceutice şi procedee de obţinere a acestora.
    [Art.12 al.(3), lit.b) în redacția LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
Secţiunea a 2-a. Persoana îndreptăţită să solicite şi
 să obţină un brevet

    Articolul 13. Dreptul de a depune o cerere de brevet
    (1) Orice persoană fizică sau juridică poate solicita un brevet prin depunerea la AGEPI a unei cereri de brevet.
    (2) O cerere de brevet poate fi depusă de mai mulţi solicitanţi.
    Articolul 14. Dreptul la brevet
    (1) Dreptul la brevet aparţine inventatorului sau succesorului în drepturi al acestuia.
    (2) În cazul în care două sau mai multe persoane au creat aceeaşi invenţie independent una de alta, dreptul la brevet aparţine persoanei a cărei cerere de brevet are cea mai veche dată de depozit, cu condiţia ca această primă cerere să fi fost publicată conform art.49.
    Articolul 15. Invenţiile salariaţilor
    (1) Dacă inventatorul este salariat, în lipsa unei clauze contractuale mai avantajoase pentru el, dreptul la brevet se va reglementa conform prevederilor alin. (2)–(4).
    (2) Invenţiile create de salariat fie în virtutea îndeplinirii unui contract de muncă ce prevede o misiune inventivă care corespunde funcţiilor sale, fie în cadrul efectuării unor studii sau cercetări care i-au fost încredinţate în mod explicit aparţin unităţii. În toate aceste situaţii, inventatorul beneficiază de o remuneraţie suplimentară stabilită prin contract. În cazul unui contract de cercetare încheiat între două sau mai multe unităţi, invenţiile aparţin unităţii care a comandat cercetarea, în lipsa unei clauze contrare.
    (3) Invenţiile create în alte condiţii decît cele prevăzute la alin.(2) aparţin salariatului.
    (4) Prin derogare de la alin.(3), în cazul în care invenţia este creată de salariat fie în exercitarea funcţiilor sale, fie în domeniul activităţilor unităţii, fie prin cunoaşterea şi utilizarea tehnicii, a mijloacelor specifice ale unităţii sau datelor existente în unitate, fie cu asistenţa materială a unităţii, unitatea are dreptul să-şi atribuie invenţia sau să beneficieze, în totalitate sau în parte, de drepturile acordate de brevetul ce protejează invenţia salariatului său. În acest caz, remuneraţia inventatorului se va stabili prin contract. 
    (5) În cazurile prevăzute la alin.(2) şi (4), inventatorul şi unitatea se vor informa reciproc în scris în mod obligatoriu asupra creării şi asupra stadiului realizării invenţiei şi se vor abţine de la orice divulgare ce poate prejudicia exercitarea drepturilor de către fiecare parte. Partea care a ignorat aceste obligaţii trebuie să repare prejudiciile cauzate celeilalte părţi, inclusiv beneficiul ratat, conform legii.
    (6) Dacă, în cazurile prevăzute la alin.(2), unitatea, în termen de 60 de zile de la data la care a fost informată în scris de către salariat despre invenţia creată, nu va depune o cerere de brevet, nu va cesiona dreptul la depunerea cererii oricărei alte persoane sau nu-i va da inventatorului o dispoziţie în scris privind păstrarea în secret a invenţiei, dreptul la brevet va aparţine salariatului.
    (7) În cazurile prevăzute la alin.(4), cînd brevetul aparţine salariatului, unitatea are dreptul preferenţial la licenţă neexclusivă pentru exploatarea invenţiei.
    (8) În cazul în care unitatea a obţinut un brevet pentru invenţia creată conform alin.(2) sau (4), salariatul are dreptul preferenţial la o licenţă neexclusivă gratuită pentru exploatarea invenţiei.
    (9) În cazul în care părţile nu au ajuns la un consens asupra cuantumului remuneraţiei cuvenite salariatului, el va fi stabilit de instanţa judecătorească, în funcţie de aportul fiecărei părţi la invenţia creată şi de valoarea comercială a acesteia.
    (10) Procedura de creare şi de utilizare a invenţiilor salariaţilor este stabilită în Regulamentul privind obiectele de proprietate intelectuală create în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu, aprobat de Guvern.
    [Art.15 al.(10) modificat prin LP101 din 26.05.16, MO169-183/24.06.16 art.355]
    Articolul 16.  Cererea de brevet depusă de o persoană
                           neîndreptăţită
    (1) Dacă, pînă la acordarea de către AGEPI a brevetului, printr-o hotărîre judecătorească rămasă definitivă se stabileşte că persoana îndreptăţită să obţină un brevet conform art.14 alin.(1) este alta decît solicitantul, această persoană, în termen de 3 luni de la data la care hotărîrea menţionată a rămas definitivă, poate:
    a) să continue, în locul solicitantului, procedura referitoare la cererea de brevet ca pentru o cerere proprie;
    b) să depună o nouă cerere de brevet pentru aceeaşi invenţie; în acest caz, cererea iniţială va fi considerată de AGEPI ca fiind retrasă;
    c) să ceară respingerea cererii de brevet.
    (2) Cererii noi depuse conform alin.(1) din prezentul articol i se vor aplica mutatis mutandis prevederile art.35 alin.(3) şi (4).
    Articolul 17. Dreptul  inventatorului
    (1) Inventator (autor al invenţiei) este persoana fizică care, prin munca sa creatoare, a realizat invenţia.
    (2) Dreptul de autor al invenţiei este un drept personal inalienabil, imprescriptibil şi protejat fără termen.
    (3) În cazul în care invenţia a fost creată în comun de mai multe persoane, fiecare dintre ele are calitatea de coautor şi dreptul de inventator aparţine fiecăreia în parte.
    (4) Nu se consideră inventator persoana fizică care, la realizarea invenţiei, a acordat inventatorului asistenţă tehnică, organizatorică sau materială ori care a contribuit doar la perfectarea cererii de brevet, la obţinerea brevetului sau la exploatarea invenţiei.
    (5) Inventatorul are dreptul să fie menţionat în cerere, în brevet şi în publicaţiile AGEPI cu privire la cerere şi la brevet.
    (6) Inventatorul are dreptul să renunţe la menţionarea numelui său în cerere, în brevet şi  în publicaţiile AGEPI cu privire la cerere şi la brevet prin depunerea la AGEPI a unei cereri în scris.
Secţiunea a 3-a. Efectele brevetului şi ale cererii
de brevet
    Articolul 18. Durata brevetului
    (1) Durata unui brevet de invenţie este de 20 de ani, începînd cu data de depozit a cererii de brevet de invenţie.
    (2) Durata unui brevet de invenţie de scurtă durată este de 6 ani, începînd cu data  de depozit a cererii de brevet de invenţie de scurtă durată. Titularul de brevet poate prezenta la AGEPI o cerere de prelungire a termenului de valabilitate a brevetului de scurtă durată pentru o perioadă de cel mult 4 ani, cu condiţia că titularul va solicita la AGEPI efectuarea cercetării documentare a stadiului tehnicii conform art. 8 şi întocmirea unui raport de documentare însoţit de o opinie privind brevetabilitatea referitoare la invenţia care face obiectul brevetului şi va achita taxa respectivă de prelungire, dar nu mai devreme de un an şi nu mai tîrziu de 6 luni înainte de expirarea termenului de valabilitate a brevetului de scurtă durată.
    În cazul în care se constată că, luînd în considerare rezultatele cercetării documentare, brevetul şi invenţia care face obiectul acestuia:
    a) satisfac cerinţele prezentei legi, se va adopta hotărîrea privind prelungirea termenului de valabilitate a brevetului;
    b) nu satisfac cerinţele prezentei legi, se va respinge cererea de prelungire a termenului de valabilitate a brevetului.
    [Art.18 al.(2) modificat prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (3) Pentru produsele medicamentoase şi cele fitofarmaceutice, care fac obiectul unui brevet de invenţie, se poate obţine o protecţie complementară în condiţiile specificate în secţiunea a 2-a din capitolul V.
    Articolul 19. Drepturile conferite prin cererea de brevet
                         după publicarea acesteia
    (1) Cererea de brevet, începînd cu data publicării ei şi pînă la eliberarea brevetului, asigură solicitantului, cu titlu provizoriu, protecţia conferită potrivit art.20 alin.(2).
    (2) Persoana fizică sau juridică care a exploatat invenţia în perioada specificată la alin.(1) va plăti titularului de brevet, după obţinerea brevetului, o compensaţie bănească rezonabilă. Cuantumul compensaţiei se stabileşte prin acordul dintre părţi, ţinînd cont de buna-credinţă a persoanei care a exploatat invenţia, sau de către instanţa judecătorească, în cazul imposibilităţii de a fi stabilit pe cale amiabilă.
    (3) Efectele cererii de brevet prevăzute la alin.(1) se consideră nule în cazul în care cererea de brevet a fost retrasă de către solicitant, precum şi în cazul în care  ea a fost retrasă sau respinsă conform prevederilor prezentei legi.
    [Art.19 al.(4) abrogat prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    [Art.19 al.(5) abrogat prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    Articolul 20. Drepturile conferite de brevet
    (1) Brevetul de invenție, brevetul de invenție de scurtă durată, brevetul eurasiatic și brevetul european validat acordă titularului dreptul exclusiv de exploatare a invenției pe întreaga sa durată de protecție.
    [Art.20 al.(1) în redacția LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (2) Brevetul îi acordă titularului, conform alin. (1), dreptul de a interzice terţilor care nu au acordul său efectuarea, pe teritoriul Republicii Moldova, a următoarelor acţiuni:
    a) fabricarea, oferirea spre vînzare, vînzarea, folosirea, importul sau stocarea în aceste scopuri a produsului care constituie obiectul brevetului;
    b) folosirea procedeului care constituie obiectul brevetului sau, în cazul în care un terţ ştie sau este evident din circumstanţe că folosirea procedeului este interzisă fără acordul titularului de brevet, oferirea procedeului spre folosire;
    c) oferirea spre vînzare, vînzarea, folosirea, importul sau stocarea în aceste scopuri a produsului obţinut direct prin procedeul care constituie obiectul brevetului.
    (3) În cazul în care există mai mulţi titulari ai unui brevet, raporturile privind exploatarea invenţiei protejate prin brevet se stabilesc printr-un acord încheiat între aceştia. Dacă un asemenea acord nu există, fiecare titular are dreptul să exploateze invenţia după propria voinţă, să acţioneze în instanţă orice persoană care exploatează invenţia brevetată fără acordul cotitularilor, însă nu are dreptul să renunţe la brevet fără  a-i anunţa pe cotitulari, precum şi să încheie contracte de licenţă şi să cesioneze brevetul fără acordul acestora.
    Articolul 21. Interzicerea exploatării indirecte a invenţiei
    (1) Un brevet îi acordă titularului, pe lîngă drepturile specificate la art.20, dreptul de a interzice terţilor care nu au acordul său livrarea sau oferirea spre livrare, pe teritoriul Republicii Moldova, unei persoane alta decît persoana îndreptăţită să exploateze invenţia brevetată, a mijloacelor referitoare la un element esenţial al acelei invenţii, pentru punerea în aplicare a acesteia, în cazul în care terţul ştie sau este evident din circumstanţe că aceste mijloace sînt apte şi destinate punerii în aplicare a invenţiei respective.
    (2) Prevederile alin.(1) din prezentul articol nu se aplică în cazul cînd mijloacele de punere în aplicare a invenţiei sînt produsele aflate la moment în comerţ, cu excepţia cazurilor cînd terţul incită persoana căreia i se efectuează livrări să comită acţiunile  interzise prin art.20 alin.(2).
    (3) Persoanele care efectuează acţiunile prevăzute la art. 22  alin. (1) lit. a) şi b) nu sînt considerate a fi părţi îndreptăţite să exploateze invenţia în sensul alin. (1) din prezentul articol.
    Articolul 22. Limitarea efectelor brevetului
    (1) Drepturile acordate de brevet nu se extind asupra:
    a) acţiunilor efectuate într-un cadru privat în scopuri necomerciale;
    [Art.22 al.(1), lit.a) modificată prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    b) acţiunilor efectuate în scopuri experimentale în privinţa obiectului invenţiei brevetate;
    c) preparării extemporaneu o singură dată în farmacie a unui medicament, conform reţetei medicale, precum şi asupra acţiunilor cu privire la medicamentul astfel preparat;
    d) folosirii obiectului invenţiei brevetate la bordul navelor străine aparţinînd ţărilor membre ale tratatelor internaţionale privind invenţiile la care Republica Moldova este parte care intră, temporar sau accidental, în apele Republicii Moldova, cu condiţia ca invenţia să fie folosită exclusiv pentru necesităţile navei;
    e) folosirii obiectului invenţiei brevetate în construcţia sau în operarea vehiculelor terestre sau aeriene ori a altor mijloace de transport aparţinînd ţărilor membre ale tratatelor internaţionale privind invenţiile la care Republica Moldova este parte, ori în construcţia pieselor accesorii pentru aceste vehicule, cînd aceste mijloace de transport pătrund, temporar sau accidental, pe teritoriul Republicii Moldova;
    f) acțiunilor efectuate în scopul asigurării securității statului.
    [Art.22 al.(1), lit.f) introdusă prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (2) Folosirea specificată la alin.(1) se admite cu condiţia de a nu aduce atingere într-un mod nejustificat exploatării normale a invenţiei protejate prin brevet şi de a nu leza nejustificat interesele legitime ale titularului brevetului, ţinînd cont de interesele legitime ale terţilor. În caz contrar, titularul brevetului are dreptul la o despăgubire materială proporţională cu prejudiciul suportat prin folosirea neautorizată a invenţiei.
    Articolul 23. Epuizarea drepturilor
    (1) Drepturile acordate de un brevet nu se extind asupra acţiunilor privind un produs protejat de brevetul în cauză, efectuate pe teritoriul Republicii Moldova, după ce acest produs a fost plasat pe piaţă în Republica Moldova de către titularul brevetului sau cu acordul expres al acestuia.
    (2) Protecţia prevăzută la art.24 alin.(5)–(7) nu se extinde asupra materialului biologic obţinut prin reproducerea ori multiplicarea unui material biologic comercializat sau oferit spre vînzare pe teritoriul Republicii Moldova de către titularul de brevet sau cu acordul acestuia, cînd reproducerea sau multiplicarea rezultă în mod necesar din utilizarea pentru care materialul biologic a fost lansat pe piaţă, cu condiţia ca materialul obţinut să nu fi fost folosit ulterior pentru alte reproduceri sau multiplicări.
    (3) Prin derogare de la art.24 alin.(5)–(7), vînzarea sau orice altă formă de comercializare a materialului pentru reproducerea plantelor de către titularul brevetului sau cu acordul acestuia unui fermier, în scopuri de exploatare agricolă, implică autorizarea fermierului de a folosi produsul recoltei sale în scopul reproducerii sau multiplicării de către el însuşi pentru folosire personală.
    (4) Prin derogare de la art.24 alin.(5)–(7), vînzarea sau orice altă formă de comercializare a animalelor de prăsilă sau a altui material de reproducere animal de către titularul brevetului sau cu acordul acestuia unui fermier implică autorizarea fermierului  de a folosi materialul protejat în scopuri agricole, cu excepţia folosirii comerciale; aceasta include şi folosirea animalelor sau a altui material de reproducere animal în scopul desfăşurării activităţii sale agricole.
    Articolul 24. Întinderea protecţiei
    (1) Întinderea protecţiei acordate de brevet sau de cererea de brevet este determinată de conţinutul revendicărilor. Descrierea şi desenele se vor folosi pentru interpretarea revendicărilor.
    (2) În perioada de pînă la acordarea brevetului, întinderea protecţiei acordate de cererea de brevet este determinată de revendicările cuprinse în cerere aşa cum a fost ea publicată potrivit art.49.
    (3) Brevetul, aşa cum a fost acordat sau modificat în procedurile de opoziţie, de limitare sau de nulitate, determină retroactiv întinderea protecţiei conferite de cererea de brevet în măsura în care această protecţie nu este extinsă.
    (4) Protecţia acordată de un brevet referitor la un procedeu care constituie obiectul brevetului se extinde asupra produselor obţinute direct prin procedeul brevetat.
    (5) Protecţia acordată de un brevet referitor la un material biologic avînd caracteristici specifice, ca rezultat al invenţiei, se extinde asupra oricărui material biologic obţinut pe baza celui brevetat prin reproducere sau multiplicare, într-o  formă identică sau diferită şi avînd aceleaşi caracteristici.
    (6) Protecţia acordată de un brevet referitor la un procedeu ce permite producerea unui material biologic avînd caracteristici specifice, ca rezultat al invenţiei, se extinde asupra materialului biologic direct obţinut prin numitul procedeu şi asupra oricărui alt material biologic derivat din materialul biologic direct, obţinut prin reproducere sau multiplicare într-o  formă identică sau diferită şi avînd aceleaşi caracteristici.
    (7) Protecţia acordată de un brevet referitor la un produs ce conţine sau reprezintă o informaţie genetică se extinde asupra oricărui alt material în care este încorporat produsul şi în care este cuprinsă şi îşi exercită funcţia informaţia genetică, cu excepţia corpului uman, în diferite stadii de formare şi dezvoltare, şi a elementelor acestuia.
    Articolul 25. Dreptul bazat pe utilizarea anterioară a
                          invenţiei
    (1) Orice persoană care a utilizat cu bună-credinţă invenţia pe teritoriul Republicii Moldova sau a făcut pregătiri reale pentru utilizarea invenţiei pînă la data de depozit sau, în cazul cînd a fost revendicată o prioritate, pînă la data de prioritate a cererii de brevet în baza căreia este acordat brevetul are dreptul să continue personal această utilizare sau să utilizeze invenţia în limitele şi/sau în volumul planificat în timpul pregătirilor, în unitatea sa ori pentru necesităţile acesteia, fără plată şi fără să depăşească volumul de producţie existent sau planificat la data de depozit sau de prioritate.
    (2) Dreptul utilizatorului anterior, prevăzut la alin.(1), nu poate fi transmis pe parcursul vieţii utilizatorului ori prin succesiune legală sau testamentară decît împreună cu unitatea sau cu partea unităţii în care a avut loc utilizarea ori s-au efectuat pregătirile pentru utilizare.
Secţiunea a 4-a. Cererea de brevet şi brevetul
ca obiect de proprietate

    Articolul  26. Transmiterea şi constituirea drepturilor
    (1) Cererea de brevet şi brevetul pot fi transmise sau pot constitui obiectul unor drepturi reale.
    (2) Dreptul la brevet, dreptul la acordarea brevetului şi drepturile ce decurg dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet pot fi transmise în totalitate sau în parte.
    (3) Transmiterea se poate face prin cesiune sau prin licenţă, exclusivă sau neexclusivă, ori prin succesiune legală sau testamentară.
    (4) Cererea de brevet sau brevetul deţinut de o întreprindere pot fi transmise independent de vînzarea  întreprinderii.
    (5) Vînzarea întreprinderii în totalitate implică transmiterea cererii de brevet şi/sau a brevetului, cu excepţia cazurilor cînd, conform legii, există o clauză contrară sau cînd aceasta reiese evident din circumstanţe. Dispoziţia în cauză se aplică obligaţiei contractuale de vînzare a întreprinderii.
    (6) Prin contractul de licenţă solicitantul sau titularul de brevet (licenţiar) transmite dreptul de exploatare a cererii de brevet sau a brevetului oricărei alte persoane (licenţiat), rezervîndu-şi dreptul de proprietate asupra lui. În cazul în care există mai mulţi licenţiaţi pentru o cerere de brevet sau pentru un brevet, licenţele acordate pot fi numai neexclusive sau exclusive limitate. Contractul de licenţă poate conţine clauze referitor la plata redevenţelor de către licenţiat. 
    (7) Nu se admite, conform legii, includerea în contractul de licenţă a practicilor sau a condiţiilor care pot constitui o folosinţă abuzivă a drepturilor de proprietate intelectuală, avînd un efect prejudiciabil asupra concurenţei pe piaţa respectivă, cum ar fi clauza transmiterii obligatorii de către licenţiat a informaţiei tehnice licenţiarului, condiţii care să împiedice contestarea validităţii sau includerea unui pachet obligatoriu de condiţii ale licenţierii.
    (8) Transmiterea prin cesiune sau prin licenţă se va executa în scris şi va fi semnată de către părţile la contract, cu excepţia cazului  cînd transmiterea rezultă dintr-o hotărîre judecătorească; în caz contrar, transmiterea nu este înscrisă la AGEPI.
    (9) Sub rezerva cazurilor specificate la art.16 sau la art.63 alin.(1), transmiterea drepturilor nu va afecta drepturile obţinute de terţi pînă la data transmiterii.
    (10) Orice transmitere sau modificare efectuată de solicitant sau de titular referitor la o cerere de brevet sau la un brevet la demersul uneia dintre părţi se înscrie în Registrul naţional de cereri de brevet sau în Registrul naţional de brevete, publicînd în BOPI informaţia respectivă.
    [Art.26 al.(10) modificat prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (11) Orice transmitere a drepturilor referitor la o cerere de brevet sau la un brevet va produce efecte pentru terţi numai din data publicării în BOPI a menţiunii transmiterii înscrise la AGEPI.
    Articolul 27. Drepturi reale
    (1) Un brevet, independent de unitatea titulară,  poate să facă obiectul unui gaj sau  al unui alt drept real.
    (2) Drepturile prevăzute la alin.(1), la cererea uneia dintre părţi şi cu condiţia achitării taxei stabilite, se înscriu în Registrul naţional de brevete de invenţie. Menţiunea cu privire la aceste drepturi se publică în BOPI.
    (2) Gajul brevetelor se înregistrează în Registrul garanţiilor reale mobiliare conform prevederilor Legii cu privire la gaj. Alte drepturi asupra brevetelor se înregistrează în Registrul naţional de brevete de invenţie la cererea uneia dintre părţi şi devin opozabile faţă de terţi din momentul înregistrării, iar datele despre aceste drepturi se publică în BOPI.
    [Art.27 al.(2) în redacția LP173 din 25.07.14, MO231-237/08.08.14 art.531; în vigoare 08.11.14]
    Articolul 28. Licenţa obligatorie
    (1) Instanţele judecătoreşti pot acorda oricărei persoane interesate o licenţă obligatorie pe motiv de lipsă sau de insuficienţă de exploatare a brevetului, la o cerere depusă la expirarea unui termen de 4 ani de la data de depozit a cererii de brevet sau a unui termen de 3 ani de la eliberarea brevetului, fiind aplicat termenul care expiră cel mai tîrziu, în cazul în care titularul brevetului nu a exploatat brevetul pe teritoriul Republicii Moldova sau nu a făcut pregătiri efective şi serioase în acest scop. La stabilirea faptului de lipsă sau insuficienţă de exploatare a brevetului nu se va face nici o distincţie între produsele de origine autohtonă şi cele importate.
    (2) Licenţa obligatorie va fi acordată numai în cazul în care persoana interesată s-a străduit să obţină autorizarea de la titularul de brevet în condiţii şi în modalităţi comerciale rezonabile şi, cu toate eforturile sale, nu a reuşit să facă acest lucru într-un termen rezonabil. Se admite derogarea de la această prevedere în situaţiile prevăzute la alin.(3). În cazul acordării licenţei obligatorii, titularul brevetului va fi avizat imediat despre aceasta.
    (3) Licenţa obligatorie poate fi acordată în cazul survenirii unei situaţii excepţionale naţionale, în alte circumstanţe de extremă urgenţă, sau în caz de utilizare publică în scopuri necomerciale.
    (4) În cazul tehnologiilor de semiconductori, licenţa obligatorie poate fi acordată numai pentru scopuri publice necomerciale sau pentru a remedia o practică ce a fost determinată, în baza unei proceduri judiciare sau administrative, ca fiind anticoncurenţială.
    (5) Licenţa obligatorie poate fi acordată unui titular de brevet de invenţie sau unui titular de brevet pentru soi de plantă care nu-şi poate aplica invenţia ori soiul de plantă protejat (al doilea brevet), fără să aducă atingere unui alt brevet (primul brevet), cu condiţia ca invenţia sau soiul de plantă revendicat în cel de-al doilea brevet să presupună un progres tehnic important, de un interes economic substanţial în raport cu soiul de plantă şi cu invenţia revendicate în primul brevet. Instanţa judecătorească poate întreprinde toate măsurile necesare pentru verificarea existenţei unei astfel de situaţii. În cazul licenţei obligatorii în favoarea unui brevet de invenţie sau unui brevet pentru soi de plantă, titularul primului brevet va avea dreptul la o licenţă reciprocă în condiţii rezonabile pentru exploatarea invenţiei brevetate ori a soiului de plantă protejat.
    (6) Modalităţile şi procedurile de aplicare a dispoziţiilor prezentului articol sînt determinate în Regulament.
    Articolul 29. Condiţiile aplicabile licenţelor obligatorii
    (1) Odată cu eliberarea licenţei obligatorii, pentru punerea în aplicare a art.28, instanţa judecătorească va preciza tipul utilizărilor acoperite de licenţă şi condiţiile ce urmează a fi respectate. Se vor aplica următoarele condiţii:
    a) întinderea şi durata exploatării vor fi limitate de scopurile pentru care aceasta a fost  autorizată;
    b) exploatarea va fi neexclusivă;
    c) exploatarea va fi netransmisibilă, cu excepţia transmiterii împreună cu partea de unitate sau de active nemateriale care beneficiază de această exploatare;
    d) exploatarea va fi autorizată în principal pentru aprovizionarea pieţei interne, cu excepţia cazului cînd exploatarea este permisă pentru a remedia o practică considerată ca anticoncurenţială în urma unei proceduri judiciare sau administrative;
    e) instanţa judecătorească poate, în baza unei cereri motivate, să decidă încetarea acţiunii autorizaţiei în cazul în care circumstanţele care au condus la acordarea licenţei au încetat să mai existe şi este clar că nu vor reapărea, cu condiţia ca interesele legitime ale persoanelor astfel autorizate să fie protejate într-o manieră adecvată. Instanţa judecătorească va fi abilitată să refuze încetarea acţiunii autorizaţiei în cazul  în care circumstanţele care au condus la această autorizare riscă să se producă din nou;
    f) deţinătorul licenţei va plăti titularului de brevet o remuneraţie adecvată, stabilită în raport cu valoarea economică a autorizaţiei şi, eventual, cu necesitatea de a remedia o practică anticoncurenţială;
    g) în cazul unei licenţe obligatorii în favoarea unui brevet dependent sau unui brevet pentru soi de plantă, exploatarea autorizată în raport cu primul brevet va fi netransmisibilă, cu excepţia cazului cînd al doilea brevet a fost de asemenea transmis.
    (2) Valabilitatea juridică a oricărei hotărîri privind autorizarea unei exploatări prevăzute la alin.(1) şi orice hotărîre referitoare la remuneraţia prevăzută în raport cu o astfel de utilizare vor putea face obiectul unei revizuiri judiciare sau al altei revizuiri independente de către o autoritate superioară.
    (3) Hotărîrea instanţei judecătoreşti de acordare a licenţei  obligatorii sau, după caz, de încetare a acţiunii acesteia se comunică la AGEPI de către titularul licenţei. Menţiunea privind hotărîrea instanţei se înscrie în Registrul naţional de brevete şi se publică în BOPI.
    (4) Dacă titularul licenţei obligatorii, în termen de un an de la data obţinerii acesteia, nu a întreprins nici o acţiune efectivă şi serioasă pentru exploatarea invenţiei, licenţa obligatorie poate fi anulată prin hotărîrea instanţei judecătoreşti. Valabilitatea licenţei obligatorii încetează în orice caz dacă titularul licenţei nu a început exploatarea invenţiei în termen de 2 ani de la data obţinerii acesteia.
    Articolul 30. Acţiunile privind încălcarea drepturilor
                          licenţiatului
    (1) Fără a aduce atingere prevederilor contractului de licenţă, licenţiatul poate iniţia o acţiune privind încălcarea drepturilor sale referitor la o cerere de brevet sau la un brevet numai cu acordul solicitantului sau al titularului de brevet. 
    (2) Titularul unei licenţe exclusive sau al unei licenţe obligatorii poate iniţia o acţiune privind încălcarea drepturilor  numai în cazul în care titularul de brevet, după o notificare formală, în termen de 2 luni, nu iniţiază singur o astfel de acţiune.
Capitolul III
CEREREA  DE  BREVET
Secţiunea 1. Depunerea cererii de brevet şi
condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească aceasta

    Articolul 31.  Depunerea cererii
    (1) Cererea de brevet se depune la AGEPI de către persoana îndreptăţită conform art.14 alin.(1), personal sau în orice alt mod prevăzut de Regulament.
    (2) Brevetarea în străinătate a invenţiilor create în Republica Moldova se efectuează  numai după depunerea cererii de brevet la AGEPI.
    Articolul 32. Limba de procedură
    (1) Cererea de brevet se depune în limba moldovenească.
    (2) Se admite depunerea documentelor aferente cererii în orice altă limbă, cu excepţia celor prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a) şi la art. 34  alin. (1) lit. a) şi b).
    (3) În cazul în care documentele aferente cererii sînt depuse într-o altă limbă, solicitantul va fi obligat să prezinte, în termen de 3 luni de la data de depozit a cererii de brevet, traducerea acestora în limba moldovenească, autentificată notarial sau certificată în modul corespunzător.
    [Art.32 al.(3) modificat prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (4) Limba moldovenească se utilizează în toate procedurile din cadrul AGEPI referitoare la cererea de brevet sau la brevetul acordat.
    Articolul 33. Condiţiile pe care trebuie să le
                          îndeplinească cererea de brevet
    (1) Cererea de brevet  va conţine:
    a) solicitarea de eliberare a brevetului;
    [Art.33 al.(1), lit.a) modificată prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    b) descrierea invenţiei;
    c) una sau mai multe revendicări;
    d) desene la care se fac referiri în descriere sau în revendicări;
    e) un rezumat;
    [Art.33 al.(1), lit.f) abrogată prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (2) Cererea de brevet este supusă plăţii unei taxe de depunere.
    (3) Cererea de brevet trebuie să satisfacă condiţiile prevăzute de Regulament. 
    (4) În cazul în care invenţia se referă la un material biologic reproductibil, cererea de brevet poate conţine, după caz, actul prin care se confirmă depozitul acestui material biologic la o autoritate de depozit, conform art.36 alin.(2), care se prezintă odată cu depunerea cererii de brevet sau în termen de 3 luni de la data de depozit a acesteia.
    [Art.33 al.(4) modificat prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (5) În cazul reprezentării solicitantului conform art. 86 alin. (2) şi (3), la cererea de brevet se anexează procura de reprezentare, care se prezintă odată cu depunerea cererii de brevet sau în termen de 3 luni de la data de depozit a acesteia.
    [Art.33 al.(5) în redacția LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (6) Cererea de brevet va conţine menţionarea inventatorului şi date care să permită stabilirea identităţii acestuia.
    (7) În cazul în care solicitant nu este inventatorul însuşi sau el nu este unicul inventator, cererea va conţine o declaraţie a solicitantului prin care acesta desemnează inventatorii şi indică originea dreptului la brevet.
    (8) Cererea care întruneşte condiţiile prevăzute la alin.(1)–(3) din prezentul articol şi, după caz, la art.32 alin.(3) constituie depozitul naţional reglementar.
    (9) Documentele prevăzute la alin.(1) lit. a) și c) şi dovada de achitare a taxei prevăzute la alin.(2) se prezintă odată cu depunerea cererii de brevet sau în termen de 2 luni de la data de depozit a acesteia.
    [Art.33 al.(9) modificat prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (10) În cazul în care, în scopul stabilirii datei de depozit, descrierea invenţiei a fost înlocuită cu o referire la o cerere anterioară conform art.34 alin.(1) lit.c), solicitantul va prezenta la AGEPI, în termen de 4 luni de la data de depozit a cererii de brevet conţinînd referirea, o copie certificată a cererii înregistrate anterior şi, după caz, traducerea acesteia. Dacă cererea anterioară a fost depusă de o persoană alta decît solicitantul, se va anexa documentul care confirmă dreptul solicitantului de a depune cererea.
    Articolul 34.  Data de depozit
    (1) Dată de depozit a cererii de brevet este data la care documentele depuse la AGEPI de către solicitant conţin, cel puţin:
    a) o indicaţie conform căreia este solicitată eliberarea brevetului;
    b) indicaţii care să permită identificarea sau contactarea solicitantului;
    c) o parte care pare a fi o descriere a invenţiei sau o referire la o cerere depusă anterior.
    (2) Referirea la o cerere anterioară va înlocui descrierea şi, după caz, desenele dacă va conţine data de depozit şi numărul cererii anterioare, precum şi denumirea oficiului la care a fost înregistrată această cerere.
    (3) În cazul în care una sau mai multe din cerinţele prevăzute la alin.(1) şi, după caz, la alin.(2) nu sînt îndeplinite de cererea depusă iniţial, dată de depozit va fi data la care vor fi îndeplinite ulterior toate aceste cerinţe. Cerinţele ce trebuie îndeplinite ulterior sînt prevăzute în Regulament.
    (4) În cazul în care una sau mai multe dintre cerinţele specificate la alin.(1) nu sînt îndeplinite în termenul prevăzut în Regulament, se consideră că cererea nu a fost depusă.
    (5) În cazul în care, la stabilirea datei de depozit, se va constata că în cerere lipseşte o parte a descrierii sau un desen la care se face referire în descriere, AGEPI va cere solicitantului să depună partea lipsă în termenul stabilit în Regulament.
    (6) În cazul în care partea lipsă a cererii este depusă la AGEPI în termenul stabilit, dată de depozit a cererii va fi data la care AGEPI a primit partea respectivă sau data la care au fost îndeplinite toate cerinţele prescrise la alin.(1), în funcţie de faptul  care dintre aceste date este mai tîrzie.
    (7) În cazul în care partea lipsă a unei cereri în care se revendică prioritatea unei cereri anterioare este inclusă în cererea anterioară, data de depozit poate fi stabilită, la cererea solicitantului, la data la care AGEPI a primit documentele specificate la alin.(1), cu condiţia respectării cerinţelor prevăzute în Regulament.
    (8) În cazul cererii internaţionale, data de depozit este data ce rezultă din tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
    [Art.34 al.(8) în redacția LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    Articolul 35.  Unitatea invenţiei
    (1) Cererea de brevet trebuie să se refere numai la o singură invenţie sau la un grup de invenţii legate între ele astfel încît să formeze un singur concept inventiv.
    (2) Cererea de brevet care nu îndeplineşte condiţia prevăzută la alin.(1) poate fi divizată de către solicitant, din proprie iniţiativă sau la cererea AGEPI, prin depunerea unei cereri divizionare, pînă la luarea unei hotărîri asupra cererii de brevet.
    (3) Cererea divizionară poate fi depusă numai pentru elementele care nu depăşesc conţinutul cererii iniţiale aşa cum a fost ea depusă.
    (4) Cererile divizionare care îndeplinesc condiţiile alin.(3) sînt considerate a fi fost depuse la data de depozit a cererii iniţiale şi vor beneficia de drepturile de prioritate ale acesteia.
    (5) Procedura de aplicare a prevederilor  alin.(2), cerinţele speciale pe care trebuie să le satisfacă cererea divizionară şi termenul de plată a taxelor sînt prevăzute în Regulament.
    Articolul 36.  Dezvăluirea invenţiei
    (1) Invenţia va fi dezvăluită în cererea de brevet într-o manieră suficient de clară, completă şi corectă din punct de vedere ştiinţific şi tehnic, astfel încît să poată fi realizată de către un specialist în domeniu.
    [Art.36 al.(1) modificat prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (2) În cazul în care invenţia se referă la un material biologic reproductibil la care publicul nu a avut acces, condiţiile prevăzute la alin.(1) sînt îndeplinite numai dacă solicitantul dovedeşte printr-un act că, anterior datei de depozit a cererii de brevet sau de prioritate recunoscută, materialul biologic a făcut obiectul unui depozit la o autoritate de depozit internaţională sau la o autoritate de depozit desemnată de Guvern.
    Articolul 37. Revendicări
    (1) Revendicările trebuie să definească obiectul pentru care se cere protecţia prin elementele tehnice ale invenţiei.
    [Art.37 al.(1) modificat prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (2) Revendicările vor fi clare, concise şi vor fi susţinute de descrierea invenţiei.
    (3) Revendicările determină întinderea protecţiei juridice acordate de brevet prin ansamblul de elemente tehnice ale invenţiei incluse în revendicarea independentă. La determinarea întinderii protecţiei juridice se va ţine cont de orice element echivalent unui element specificat în revendicări, cunoscut pînă la data de depozit, iar dacă este revendicată prioritatea – pînă la data priorităţii.
    [Art.37 al.(3) în redacția LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (4) Descrierea şi desenele pot fi folosite numai în scopul interpretării revendicărilor.
    (5) Este exclusă interpretarea limitată sau extensivă a revendicărilor (folosind descrierea şi desenele în scopul identificării ideii inventive generale). Dacă cererea conţine exemple de realizare sau de aplicare a invenţiei ori de aplicare a rezultatelor invenţiei, revendicările nu vor fi interpretate doar în raport cu aceste exemple. În special, faptul că produsul sau procedeul include elemente suplimentare care lipsesc în exemplele dezvăluite în cerere şi lipsa în exemple a elementelor care nu contribuie la obţinerea rezultatului sau nu  posedă avantajele declarate sau inerente nu va conduce la excluderea produsului sau a procedeului din sfera protecţiei juridice, determinate de revendicările invenţiei.
    Articolul 38.  Rezumat
    Rezumatul serveşte numai ca mijloc de informare tehnică. Rezumatul nu poate fi luat în considerare  pentru alte scopuri, în special pentru interpretarea întinderii protecţiei solicitate sau pentru aplicarea art.8 alin.(3).
Secţiunea a 2-a. Prioritatea
    Articolul 39. Dreptul de prioritate
    (1) O persoană care a depus, conform prevederilor legale, o cerere de brevet de invenţie, de model de utilitate, de certificat de utilitate sau de certificat de autor în sau pentru un stat parte la Convenţia de la Paris sau membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului ori succesorul său în drepturi beneficiază, în scopul depunerii unei cereri de brevet pentru aceeaşi invenţie, de un drept de prioritate pe o perioadă de 12 luni de la data de depozit a primei cereri; ziua depozitului nu este cuprinsă în termen.
    (2) Dreptul de prioritate va fi recunoscut pentru orice depozit care are valoarea unui depozit naţional reglementar, conform legislaţiei naţionale a statului în care a fost constituit sau conform acordurilor bilaterale ori multilaterale sau convenţiilor regionale.
    (3) Dreptul de prioritate poate fi transmis prin cesiune. Transmiterea unui drept de prioritate se face în scris, cedentul decăzînd din dreptul de prioritate referitor la prima cerere.
    Articolul 40. Revendicarea priorităţii
    (1) Solicitantul care vrea să beneficieze de prioritatea unei cereri anterioare trebuie să depună o declaraţie de revendicare a priorităţii, o copie a cererii anterioare şi, după caz, o traducere a acesteia în limba moldovenească, precum şi să achite taxa stabilită pentru fiecare prioritate revendicată.
    (2) Pentru o cerere de brevet se pot revendica priorităţi multiple, chiar dacă ele provin din state diferite. Se pot revendica, după caz,  priorităţi multiple pentru aceeaşi revendicare de brevet. Dacă sînt revendicate priorităţi multiple, termenul de prioritate se calculează de la data celei mai vechi priorităţi.
    (3) În cazul în care se revendică una sau mai multe priorităţi pentru o cerere de brevet, dreptul de prioritate va acoperi doar elementele cererii de brevet care sînt cuprinse în cererea sau în cererile a căror prioritate a fost revendicată. 
    (4) În cazul în care anumite elemente ale invenţiei pentru care se revendică prioritatea nu sînt cuprinse în revendicările formulate în cererea anterioară, prioritatea poate fi recunoscută cu condiţia ca documentele cererii anterioare să dezvăluie clar aceste elemente.
    (5) Prioritatea revendicată într-o cerere de brevet ca urmare a expunerii invenţiei, conform art.9 alin.(1) lit.b), la o expoziţie organizată într-un stat parte la Convenţia de la Paris sau membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului poate fi recunoscută de la data prezentării invenţiei la expoziţie.
    (6) Prevederile alin.(5) din prezentul articol se aplică numai în cazul în care cererea de brevet a fost depusă în termen de 6 luni de la data expunerii invenţiei la expoziţie. Termenul de 6 luni nu va prelungi termenul de prioritate prevăzut la   art.39 alin.(1).
    (7) Solicitantul sau succesorul în drepturi al acestuia are dreptul să revendice într-o cerere ulterioară o prioritate a unei cereri anterioare depuse la AGEPI pentru aceeaşi invenţie dacă revendicarea priorităţii se face în termen de 12 luni de la data de depozit a cererii anterioare (prioritate internă). În acest caz, cererea anterioară se consideră retrasă.
    (8) Prioritatea se revendică odată cu depunerea cererii sau în termen de 2 luni de la data de depozit a cererii de brevet, cu achitarea în termenul menţionat a taxei stabilite pentru fiecare prioritate revendicată, şi se justifică prin documentul de prioritate.
    [Art.40 al.(8) modificat prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (9) Documentul care justifică revendicarea priorităţii, conform art.39 alin.(1), copia cererii anterioare, certificată de autoritatea la care această cerere a fost depusă, şi, după caz, traducerea acesteia se depun de către solicitant în termen de 16 luni de la data de depozit a  cererii anterioare sau, dacă există mai multe cereri anterioare, de la cea mai veche dată de depozit a cererilor respective.
    (10) Documentul care justifică revendicarea priorităţii, conform alin.(5), şi certificatul eliberat de administraţia expoziţiei în cauză se depun de către solicitant odată cu cererea de brevet sau  în termen de 3 luni de la data de depozit a acesteia.
    (11) În cazul în care solicitantul revendică un drept de proprietate  ce aparţine altei persoane, pentru recunoaşterea priorităţii este  necesară depunerea la AGEPI a unui act juridic care confirmă transmiterea sau a unei autorizaţii din partea cedentului, din care să rezulte că solicitantul are dreptul să revendice prioritatea primului depozit. Documentele menţionate se depun odată cu revendicarea priorităţii sau în termen de 16 luni de la data priorităţii primei cereri. 
    (12) Nerespectarea termenelor specificate la alin.(8)–(11), precum și neachitarea taxei pentru revendicarea priorității au ca efect nerecunoaşterea priorităţii revendicate.
    [Art.40 al.(12) modificat prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    Articolul 41. Corectarea sau suplimentarea unei
                          revendicări a priorităţii
    (1) Solicitantul poate cere corectarea sau suplimentarea unei revendicări a priorităţii referitor la cererea de brevet în termen de 16 luni de la data de prioritate sau, în cazul în care corectarea sau suplimentarea conduce la modificarea datei de prioritate, în termen de 16 luni de la data de prioritate modificată, fiind aplicat termenul care expiră mai devreme, cu condiţia ca cererea de corectare sau de suplimentare să fie depusă la AGEPI în termen de 4 luni de la data de depozit a cererii de brevet.
    (2) Depunerea cererii, conform alin.(1), este supusă plăţii unei taxe stabilite. În cazul în care taxa nu este plătită, se va considera că cererea nu a fost depusă.
    (3) Dacă cererea specificată la alin.(1) din prezentul articol este depusă după ce solicitantul a cerut publicarea anticipată a cererii, conform art.49 alin.(2), se va considera că ea nu a fost depusă, cu excepţia cazului cînd această solicitare a fost retrasă pînă la finalizarea pregătirilor tehnice pentru publicare.
    (4) În cazul în care corectarea sau suplimentarea revendicării priorităţii conduce la modificarea datei de prioritate, orice termen calculat de la data de prioritate aplicată anterior, care încă nu a expirat, se va calcula de la data de prioritate modificată.
    Articolul 42.  Restabilirea dreptului de prioritate
    (1) În cazul în care se revendică prioritatea unei cereri anterioare într-o cerere de brevet ulterioară, care a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.39 alin.(1), dar nu mai tîrziu decît după 2 luni de la expirarea acestui termen, AGEPI poate restabili dreptul de prioritate dacă, odată cu depunerea cererii de brevet, solicitantul a prezentat o cerere de restabilire a drepturilor şi un demers care confirmă faptul că diligenţa cerută de circumstanţe a fost exercitată sau că nerespectarea termenului a fost neintenţionată.
    (2) Cererea de restabilire a drepturilor, specificată la alin.(1) din prezentul articol, se depune în termen de 2 luni de la data expirării perioadei de prioritate prevăzute la art.39 alin.(1), dar nu mai tîrziu de finalizarea pregătirilor tehnice pentru publicarea cererii în cauză conform art.49.
    (3) Cererea de restabilire a drepturilor va fi însoţită de plata unei taxe stabilite; în caz contrar, se va considera că această cerere nu a fost depusă.
    (4) În cazul în care copia cererii anterioare nu a fost prezentată la AGEPI în termenul prevăzut la art.40 alin.(9), AGEPI poate restabili dreptul de prioritate sub rezerva îndeplinirii cumulative a următoarelor condiţii:
    a) solicitantul a prezentat, în acest sens, la AGEPI un demers pînă la expirarea termenului stabilit la art.40 alin.(9);
    b) solicitantul a prezentat la AGEPI o confirmare a demersului prezentat la oficiul care a înregistrat cererea anterioară, care atestă că copia cererii anterioare a fost solicitată într-un termen ce nu a depăşit 14 luni de la data de depozit a acestei cereri anterioare;
    c) copia certificată a cererii anterioare a fost prezentată la AGEPI în termen de o lună de la data la care oficiul unde a fost înregistrată cererea anterioară a eliberat solicitantului copia respectivă.
Secţiunea a 3-a. Procedura pentru
cererile depuse conform tratatelor internaţionale

    Articolul 43. Cererea internaţională
    (1) Solicitantul unei cereri internaționale care dorește să obțină un brevet în Republica Moldova va depune la AGEPI, în termen de 31 de luni de la data de depozit a cererii internaționale sau de la data priorității:
    a) cererea care să conțină solicitarea explicită sau implicită a deschiderii fazei naționale;
    b) copia de pe cererea internațională și traducerea în limba de stat a cererii internaționale, certificată în modul corespunzător;
    c) dovada de achitare a taxei stabilite.
    [Art.43 al.(1) în redacția LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (2) În cazul în care nu sînt satisfăcute cerinţele alin. (1) sau dacă traducerea documentelor cererii internaţionale nu este depusă la AGEPI în termen de 3 luni de la data deschiderii fazei naţionale, precum şi dovada de achitare a taxei nu este depusă în termen de 2 luni de la data deschiderii fazei naţionale, cererea internațională se respinge.
    [Art.43 al.(2) în redacția LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (3) Publicarea unei cereri internaţionale va produce efectele protecţiei provizorii, prevăzute la art.19, de la data publicării traducerii cererii internaţionale în limba moldovenească.
    Articolul 44. Cererea eurasiatică
    [Art.44 al.(1) abrogat prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (2) Una şi aceeaşi invenţie dezvăluită într-un brevet eurasiatic şi, respectiv, într-un brevet naţional, provenind de la acelaşi solicitant, care au aceeaşi dată de depozit sau, dacă a fost revendicată o prioritate, aceeaşi dată de prioritate, nu poate fi protejată simultan prin ambele brevete. Brevetul acordat de AGEPI va înceta să producă efecte după acordarea brevetului eurasiatic, de la data expirării termenului pentru depunerea unei opoziţii privind acest brevet eurasiatic sau, dacă a fost formulată o opoziţie, de la data la care, în urma examinării opoziţiei, a fost luată hotărîrea de menţinere a brevetului eurasiatic.
    (3) Dispoziţiile alin. (2) nu se aplică în cazul cînd titularul brevetului eurasiatic renunţă la acesta pe teritoriul Republicii Moldova conform regulii 55 a Instrucţiunii de aplicare a Convenţiei eurasiatice sau cînd drepturile conferite de brevetul eurasiatic s-au stins pe teritoriul Republicii Moldova prin neplata taxelor de menţinere în vigoare conform regulii 56 a instrucţiunii menţionate.
    Articolul 441. Cererea de brevet european
                             şi brevetul european validat
    (1) O cerere de brevet european şi un brevet european validat vor avea, sub rezerva dispoziţiilor art. 441–443, aceleaşi efecte şi vor fi supuse aceloraşi condiţii ca şi o cerere de brevet sau un brevet în conformitate cu prezenta lege.
    (2) O cerere de brevet european căreia i-a fost acordată o dată de depozit va fi echivalentă cu o cerere de brevet reglementară, beneficiind, după caz, de prioritatea revendicată în cererea de brevet european, oricare ar fi soarta ulterioară a acesteia.
    (3) Cererea de brevet european publicată conferă provizoriu aceeaşi protecţie de care beneficiază o cerere de brevet, în conformitate cu prezenta lege, de la data la care o traducere în limba de stat a revendicărilor din cererea de brevet european publicată a fost făcută publică de către AGEPI, după achitarea taxei de publicare stabilite.
    (4) Brevetul european validat conferă aceleaşi drepturi ca şi cele conferite de un brevet, în conformitate cu prezenta lege, de la data publicării de către OEB a menţiunii privind eliberarea brevetului.
    (5) O cerere de brevet european pentru care s-a plătit taxa de validare şi un brevet european validat vor avea, în raport cu o cerere de brevet şi cu un brevet, acelaşi efect, din punctul de vedere al stadiului tehnicii, ca şi cererea de brevet şi brevetul în conformitate cu prezenta lege.
    (6) O cerere de brevet şi un brevet vor avea, în raport cu un brevet european validat, acelaşi efect din punctul de vedere al stadiului tehnicii pe care îl au în raport cu un brevet.
    (7) O cerere de brevet european se consideră a nu fi avut ab initio efectele specificate la alin. (3) în cazul în care cererea de validare a fost retrasă sau a fost considerată retrasă.
    (8) Un brevet european validat şi cererea de brevet european pe care se bazează acesta se consideră a nu fi avut ab initio efectele specificate la alin. (3) şi (4) în măsura în care brevetul a fost revocat în cursul procedurilor de opoziţie sau de revocare ori a fost limitat în cadrul procedurii de limitare în faţa OEB.
    (9) O cerere de brevet european pentru care a fost achitată taxa de validare poate fi transformată într-o cerere de brevet naţional prin depunerea la AGEPI a unei cereri de transformare, care va conţine solicitarea de acordare a brevetului, a unei copii de pe cererea de brevet european, a traducerii în limba de stat a cererii de brevet european, certificată în modul corespunzător, și a dovezii achitării taxei stabilite, în termen de 3 luni de la data la care cererea de brevet european a fost respinsă, retrasă sau considerată retrasă. În cazul în care traducerea cererii de brevet european nu este depusă la AGEPI sau nu este achitată taxa stabilită la data depunerii cererii de transformare sau în termen de 3 luni de la această dată, cererea de transformare se consideră retrasă.
    [Art.441 introdus prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    Articolul 442. Procedura de validare a brevetului european
    (1) O cerere de brevet european și un brevet european eliberat pe baza unei astfel de cereri vor fi validate în Republica Moldova în cazul solicitării validării de către solicitant în cererea de brevet european. Solicitarea de validare va fi considerată depusă odată cu orice cerere de brevet european depusă la OEB la sau după data intrării în vigoare a Acordului de validare.
    (2) Fiecare solicitare de validare va fi publicată de către AGEPI şi va fi înscrisă în Registrul naţional de cereri de brevet după informarea de către OEB privind achitarea taxei stabilite pentru validare, dar nu înainte de expirarea unui termen de 18 luni de la data depunerii sau, dacă o prioritate a fost revendicată, de la data celei mai vechi priorităţi.
    (3) Solicitarea de validare poate fi retrasă în orice moment. Ea va fi considerată retrasă în cazul în care taxa de validare nu a fost achitată în termenul stabilit sau în cazul în care cererea de brevet european a fost definitiv respinsă, retrasă sau considerată retrasă. AGEPI publică aceste informaţii dacă solicitarea de validare a fost deja publicată conform alin. (2). Modalitatea publicării și conținutul informațiilor publicate în conformitate cu alin. (2) și (3) se stabilesc în Regulament.
    (4) Taxa de validare conform alin. (2) se achită la OEB în termen de 6 luni de la data în care în Buletinul European de Brevete este menţionată publicarea raportului de cercetare documentară europeană sau, după caz, în perioada prevăzută pentru realizarea acţiunilor necesare pentru intrarea în faza europeană a unei cereri internaţionale, pentru care OEB acţionează în calitate de oficiu desemnat sau ales şi în care Republica Moldova este desemnată. Taxa de validare achitată conform normelor care reglementează achitarea taxelor în cadrul OEB nu se restituie.
    (5) Taxa de validare mai poate fi achitată în termen de 2 luni de la expirarea perioadei menţionate la alin. (4), cu condiţia achitării unei plăţi suplimentare de 50%.
    (6) În termen de 3 luni de la data la care a fost publicată menţiunea privind eliberarea brevetului european, titularul brevetului va depune la AGEPI, pentru publicare, traducerea în limba de stat a fasciculului de brevet şi va achita taxa stabilită pentru publicare.
    (7) Dacă, în urma unei opoziţii sau a unei cereri de limitare depuse la OEB, brevetul european este menţinut într-o formă modificată, în termen de 3 luni de la data publicării menţiunii privind hotărîrea de menţinere a brevetului european în formă modificată sau de limitare, titularul brevetului va depune la AGEPI traducerea în limba de stat a revendicărilor modificate şi va plăti taxa stabilită pentru publicare.
    (8) În cazul în care textul fasciculului de brevet şi al revendicărilor conţine semne de referinţă folosite în desene, aceste desene se vor ataşa la traducerea menţionată la alin. (6) şi (7).
    (9) Dacă sînt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, AGEPI va publica, conform alin. (6) sau (7), orice traducere depusă în termen şi va înscrie brevetul european validat în Registrul naţional de brevete. AGEPI certifică, la solicitare, validarea brevetului european în Republica Moldova conform legii.
    (10) Dacă traducerea menţionată la alin. (6) sau (7) nu este depusă în termen sau dacă taxa nu se plăteşte în termenul stabilit, brevetul european validat este considerat nevalabil ab initio. Traducerea totuşi poate fi depusă într-un termen suplimentar de 3 luni de la expirarea termenului stabilit la alin. (6) şi (7), cu condiţia achitării unei plăţi suplimentare de 100% la taxa de publicare.
    (11) Pentru menţinerea în vigoare a brevetului european validat se plătesc taxe anuale în conformitate cu art. 93.
    [Art.442 introdus prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    Articolul 443. Textul autentic al cererilor de brevet
                           european sau al brevetelor europene
    (1) Textul unei cereri de brevet european sau al unui brevet european redactat în limba utilizată pentru proceduri în faţa OEB va fi textul autentic pentru orice proceduri în Republica Moldova.
    (2) În cazul în care cererea de brevet european sau brevetul european în traducere conferă o protecție mai restrînsă decît cea conferită de cererea de brevet european sau de brevetul european în limba utilizată pentru proceduri în faţa OEB, o astfel de traducere este considerată autentică, cu excepția procedurilor de revocare.
    (3) Solicitantul unui brevet european sau titularul brevetului european validat poate depune, oricînd, o versiune corectată a traducerii. Traducerea corectată a revendicărilor unei cereri de brevet european publicate sau a fasciculului de brevet european validat va produce efect din momentul cînd acestea vor fi făcute accesibile publicului de către AGEPI după plata taxei stabilite pentru publicare.
    (4) Orice persoană care, cu bună-credinţă, utilizează invenţia sau a făcut pregătiri efective şi serioase de utilizare a invenţiei, fără ca această utilizare să constituie o încălcare a cererii sau a brevetului în traducerea iniţială, poate, după ce traducerea corectată produce efect, să continue o asemenea utilizare în întreprinderea sa sau pentru necesităţile acesteia fără plată.
    [Art.443 introdus prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
Capitolul IV
PROCEDURA PÎNĂ LA ACORDAREA BREVETULUI
Secţiunea 1. Examinarea pînă la acordarea brevetului
    Articolul  45. Cererile de brevet a căror divulgare
                           poate aduce atingere securităţii naţionale
    (1) Cererile de brevet referitoare la invenţiile care conţin informaţii a căror divulgare poate aduce atingere securităţii naţionale a Republicii Moldova sînt retrase de la AGEPI, în baza hotărîrii unei comisii abilitate de Guvern, în termen de 30 de zile de la data depunerii lor, cu înştiinţarea solicitantului.
    (2) O invenţie creată în Republica Moldova poate fi brevetată în străinătate numai după expirarea termenului specificat la alin.(1).
    Articolul 46. Examinarea
    (1) AGEPI examinează, în conformitate cu Regulamentul, dacă cererea de brevet şi invenţia care constituie obiectul ei satisfac condiţiile prevăzute de lege. În acest scop, AGEPI efectuează examinarea formală şi preliminară şi, la cerere, examinarea de fond a cererii de brevet.
    (2) AGEPI are dreptul să-i ceară solicitantului elementele suplimentare pe care le consideră necesare în legătură cu identitatea solicitantului sau a inventatorului, cu depozitul naţional reglementar constituit sau cu îndeplinirea condiţiilor de brevetabilitate, oferindu-i un termen pentru răspuns în condițiile Regulamentului. În cazul în care răspunsul nu este prezentat în termenul stabilit, procedura de examinare se suspendă în conformitate cu Regulamentul.
    [Art.45 al.(2) modificat prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    Articolul 47. Examinarea  formală
    (1) În cadrul examinării formale, AGEPI verifică dacă cererea de brevet satisface condiţiile de formă prevăzute în Regulament şi condiţiile pentru a-i atribui data de depozit conform art.34.
    (2) În cazul în care cererea de brevet nu este conformă cu una sau mai multe cerinţe prevăzute la art.34, AGEPI oferă posibilitate solicitantului să îndeplinească cerinţele respective în termenul prescris în Regulament.
    (3) Dacă, în termenul stabilit, solicitantul nu prezintă informaţiile necesare sau nu îndeplineşte cerinţele prevăzute la art.34, se consideră că cererea nu a fost depusă; acest fapt este  comunicat solicitantului.
    (4) Cererea de brevet căreia i s-a atribuit data de depozit se înregistrează în Registrul naţional de cereri de brevete. Pînă la publicarea cererii de brevet datele din ea sînt confidenţiale.
    Articolul 48. Examinarea preliminară
    (1) În cazul în care unei cereri de brevet i se atribuie dată de depozit, AGEPI efectuează examinarea preliminară.
    (2) În cadrul examinării preliminare, AGEPI verifică dacă:
    a) cererea de brevet satisface cerinţele art.33;
    b) obiectul invenţiei este brevetabil în sensul art.6 şi art.7 şi, în cazul brevetelor de invenţie de scurtă durată, în sensul art.12 alin.(3);
    c) cererea de brevet satisface,  la prima vedere, cerinţele art.35;
    d) sînt satisfăcute cerinţele art.40 alin.(8)–(11) referitor la revendicarea priorităţii şi, după caz, recunoaşte prioritatea revendicată;
    e) sînt satisfăcute cerinţele art.86.
    [Art.48 al.(2), lit.e) modificată prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (3) În cazul în care se constată existenţa unor deficienţe ce pot fi corectate, AGEPI oferă posibilitate solicitantului să remedieze aceste deficienţe în conformitate cu Regulamentul.
    (4) În cazul în care, după examinarea efectuată conform alin.(2) din prezentul articol, se constată că nu sînt satisfăcute cerinţele art.32 alin.(3) şi ale art.33 alin.(9) şi (10), precum şi ale art. 86, cererea de brevet se respinge. Nerespectarea de către solicitant a prevederilor art.40 în ceea ce priveşte revendicarea priorităţii conduce la pierderea acestui drept pentru cerere.
    [Art.48 al.(4) modificat prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (5) În cazul în care în cererea de brevet nu este menţionat inventatorul, conform art.33 alin.(6), şi nu a fost remediată această omisiune într-un termen de 16 luni de la data de depozit a cererii de brevet sau, dacă este revendicată o prioritate, de la data priorităţii, cererea de brevet se consideră ca fiind retrasă.
    (6) În cazul cînd  invenţia revendicată nu este brevetabilă în sensul art.6 şi art.7 şi, după caz, în sensul art.12 alin.(3), AGEPI adoptă hotărîrea de respingere a cererii, care se comunică solicitantului. Menţiunea privind  respingerea cererii se publică în BOPI.
    Articolul 49. Publicarea cererii
    (1) Cererea de brevet se publică la expirarea termenului de 18 luni de la data de depozit sau, în cazul în care a fost revendicată o prioritate, de la data priorităţii. Componenţa datelor pentru publicare în BOPI se stabileşte de AGEPI.
    [Art.49 al.(1) modificat prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (2) La cererea solicitantului şi cu condiţia plăţii unei taxe stabilite, cererea de brevet poate fi publicată înainte de expirarea termenului prevăzut la alin.(1).
    [Art.49 al.(2) modificat prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (3) Cererea de brevet se face publică simultan cu publicarea hotărîrii de acordare a brevetului în cazul în care acordarea brevetului a devenit efectivă înainte de expirarea perioadei prevăzute la alin.(1).
    [Art.49 al.(3) modificat prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (4) Cererile internaţionale se publică pînă la expirarea termenului de 6 luni de la data deschiderii fazei naţionale, cu condiţia respectării cerinţelor stabilite la art.43 alin.(1).
    (5) Publicarea prevăzută la alin.(1) va cuprinde descrierea, revendicările şi, după caz, desenele, aşa cum au fost depuse aceste documente, rezumatul şi, ca anexă, raportul de documentare, în cazul în care ultimul este disponibil la finalizarea pregătirilor tehnice pentru publicare. Dacă raportul de documentare nu a fost publicat odată cu cererea, el va fi publicat ulterior separat.
    (6) Nu se publică cererile de brevet care au fost retrase ori au fost respinse şi pentru care posibilităţile de contestare au fost epuizate pînă la finalizarea pregătirilor tehnice pentru publicare.
    [Art.49 al.(6) modificat prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (7) Pentru brevetele de invenţie de scurtă durată, cererea se publică odată cu publicarea  hotărîrii de acordare a brevetului, iar raportul de documentare se publică după întocmirea acestuia în baza documentării efectuate conform art.18 alin.(2) sau art.50 alin.(1).
    Articolul 50. Cercetarea documentară
    Solicitantul poate cere, cu condiţia plăţii taxei stabilite, efectuarea unei cercetări documentare a stadiului tehnicii, ale cărei rezultate vor face posibilă aprecierea brevetabilităţii invenţiei. Cercetarea documentară pentru o cerere de brevet publicată poate fi cerută de orice persoană interesată, cu condiţia plăţii taxei stabilite. În baza cercetării documentare, AGEPI va întocmi un raport de documentare sau un raport de documentare însoţit de o opinie scrisă privind brevetabilitatea, în modul stabilit de Regulament, pe baza revendicărilor, ţinînd cont de descriere şi, după caz, de desene.
    [Art.50 în redacția LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    Articolul 51. Examinarea de fond a cererii
    (1) În urma unei solicitări scrise, AGEPI examinează dacă cererea de brevet şi invenţia care face obiectul acesteia satisfac condiţiile prevăzute de prezenta lege.
    (2) Examinarea de fond a cererii se efectuează în termen de 18 luni, cu excluderea termenelor pentru corespondenţă şi cu condiţia satisfacerii prevederilor art.48. Cererea de examinare poate fi depusă pînă la expirarea termenului de 30 de luni de la data de depozit a cererii de brevet sau de la data deschiderii fazei naţionale. Cererea se consideră depusă doar după plata taxei de examinare şi nu poate fi retrasă.
    [Art.51 al.(2) modificat prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (3) Dacă cererea de examinare nu a fost depusă pînă la expirarea termenului prevăzut la alin.(2), cererea de brevet se  consideră retrasă.
    (4) În cadrul examinării de fond, AGEPI verifică dacă cererea de brevet satisface, în special, cerinţele prevăzute la art.6–11, la  art.36 şi 37.
    (5) Dacă, în cadrul examinării, se constată că cererea de brevet sau invenţia care face obiectul ei nu îndeplineşte cerinţele prevăzute în prezenta lege, AGEPI va notifica solicitantul, ori de cîte ori este necesar, să prezinte observaţiile sale şi să modifice cererea conform art.87 într-un termen care-i va fi fixat.
    (6) În cazul în care,  în termenul stabilit, solicitantul nu prezintă răspunsul la notificarea care i-a fost  adresată în conformitate cu alin.(5), cererea de brevet se consideră retrasă.
    (7) În urma examinării de fond a cererii de brevet, pe baza raportului de examinare, AGEPI va adopta hotărîrea de acordare a brevetului sau de respingere a cererii de brevet.
    (8) Prevederile prezentului articol nu se aplică brevetelor de invenţie de scurtă durată.
    Articolul 52. Examinarea condiţiilor pentru acordarea
                          brevetului de invenţie de scurtă durată
    (1) În scopul acordării unui brevet de invenţie de scurtă durată, AGEPI efectuează examinarea formală şi preliminară a cererii de brevet în conformitate cu prevederile art.47 şi 48 şi verifică dacă invenţia revendicată satisface cerinţele art. 11 şi 12.
    [Art.52 al.(1) modificat prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (2) În cadrul examinării conform alin. (1), AGEPI va efectua o documentare în stadiul tehnicii, ce cuprinde brevetele, cererile de brevet, modelele de utilitate depuse la AGEPI care au o dată de depozit anterioară datei de depozit a cererii examinate şi care au fost publicate, conform art. 49, la sau după această dată, cererile de brevet european pentru care s-a achitat taxa de validare și brevetele europene validate, cererile eurasiatice și brevetele eurasiatice, precum şi cunoştinţele de ordin general incluse în surse destinate publicului larg căruia acestea i-au devenit accesibile pînă la data de depozit a cererii de brevet.
    [Art.52 al.(2) în redacția LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (3) În cazul în care se va constata că cererea de brevet satisface cerinţele prevăzute la alin.(2), AGEPI va adopta hotărîrea de acordare a brevetului de invenţie de scurtă durată.
    (4) În cazul în care se va constata că cererea de brevet de scurtă durată nu satisface cerinţele prevăzute la alin.(2), AGEPI va adopta hotărîrea de respingere a cererii.
    Articolul 53. Acordarea brevetului sau respingerea
                         cererii 
    (1) AGEPI decide acordarea brevetului în cazul în care constată că cererea de brevet şi invenţia care face obiectul acesteia satisfac cerinţele prevăzute de prezenta lege şi dacă s-a stabilit, în condiţiile prevăzute de Regulament, că solicitantul este de acord cu textul descrierii şi al revendicărilor cu care AGEPI intenţionează să elibereze brevetul.
    [Art.53 al.(1) modificat prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (2) În cazul în care  AGEPI constată că cererea de brevet şi invenţia care face obiectul acesteia nu satisfac cerinţele prevăzute de prezenta lege, se adoptă hotărîrea de respingere a cererii de brevet, cu excepţia cazului cînd prezenta lege prevede o altă procedură.
    (3) Hotărîrile AGEPI trebuie să indice motivele în a căror bază acestea au fost adoptate şi se pot întemeia numai pe motivele asupra cărora părţile interesate au avut oportunitatea să-şi expună punctul de vedere. 
    (4) Hotărîrea de acordare a brevetului sau de respingere a cererii de brevet va avea efect la data publicării în BOPI a menţiunii privind hotărîrea.
    (5) Menţiunea privind hotărîrea de acordare a brevetului sau de respingere a cererii de brevet se publică la expirarea termenului în care hotărîrea menţionată a putut fi contestată conform prevederilor prezentei legi.
    (6) AGEPI publică, simultan cu menţiunea privind hotărîrea de acordare a brevetului, şi fasciculul de brevet conţinînd descrierea, revendicările, raportul de documentare şi, după caz, desenele.
    [Art.53 al.(6) modificat prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    Articolul  54. Transformarea cererii
    (1) Cererea de brevet de invenţie poate fi transformată, printr-un demers al solicitantului, în cerere de brevet de invenţie de scurtă durată pînă la data publicării menţiunii privind hotărîrea de acordare a brevetului de invenţie sau, cel tîrziu,  în termen de 2 luni de la data expedierii hotărîrii de respingere a cererii de brevet, în condiţiile prevăzute de Regulament.
    (2) Cererea de brevet de scurtă durată poate fi transformată, printr-un demers al solicitantului, în cerere de brevet de invenţie pînă la adoptarea hotărîrii de acordare a brevetului de scurtă durată.
    (3) Cererilor de brevet care rezultă din transformarea efectuată conform alin.(1)–(2) li se va aplica data de depozit şi, după caz, data de prioritate a cererii iniţiale.
    (4) Transformarea cererii, prevăzută la alin.(1)–(3), este supusă plăţii taxei stabilite.
    Articolul 55.  Solicitarea a două titluri de protecţie
    (1) Una şi aceeaşi invenţie poate face obiectul unei cereri de brevet de invenţie şi al unei cereri de brevet de scurtă durată.
    (2) Solicitarea ambelor titluri de protecţie poate fi efectuată prin depunerea de către acelaşi solicitant a cererilor respective concomitent la aceeaşi dată.
    (3) În cazul în care solicitantul a depus o cerere de brevet de invenţie şi o cerere de brevet de scurtă durată pentru una şi aceeaşi invenţie:
    a) brevetul de scurtă durată se va considera nul după eliberarea brevetului de invenţie;
    b) cererea de brevet de scurtă durată,  în curs de examinare la data adoptării hotărîrii de acordare a brevetului de invenţie, se va considera ca fiind retrasă la această dată.
    (4) Dispoziţiile alin. (3) din prezentul articol nu se vor aplica în cazul în care titularul brevetului renunţă la acesta conform art. 66 sau drepturile conferite de brevet s-au stins prin neplata taxei de menţinere în vigoare, conform art.61.
    Articolul 56. Retragerea cererii
    (1) Solicitantul are dreptul să retragă cererea de brevet oricînd pînă la data adoptării unei hotărîri referitor la această cerere.
    (2) În cazul în care există mai mulţi solicitanţi, cererea de brevet se retrage numai cu acordul fiecăruia dintre aceştia.
    (3) În cazul în care solicitant este altul decît inventatorul, el are obligaţia concomitent cu depunerea solicitării scrise la AGEPI, să comunice inventatorului intenţia sa de a renunţa la cerere. În acest caz, inventatorul, în termen de 2 luni de la data la care solicitantul i-a comunicat intenţia sa de a renunţa la cerere, are dreptul preferenţial de a cere continuarea procedurilor referitor la cerere în calitate de solicitant.
Secţiunea a 2-a. Procedura de opoziţie şi
 de contestaţie

    Articolul 57. Opoziţia
    (1) În termen de 6 luni de la data publicării mențiunii privind hotărîrea de acordare a brevetului, orice persoană poate face opoziție la acordarea brevetului prin depunerea unei cereri în acest sens la Comisia de contestații a AGEPI.
    [Art.57 al.(1) în redacția LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (2) Opoziţia va fi făcută în scris şi se va baza pe următoarele motive:
    a) obiectul brevetului nu este brevetabil în sensul art.6–11 şi, după caz, în sensul art.12;
    b) brevetul nu dezvăluie invenţia suficient de clar şi complet pentru ca un specialist în domeniu să o poată realiza;
    c) obiectul brevetului depăşeşte conţinutul cererii aşa cum a fost depusă sau, dacă brevetul a fost acordat pe baza unei cereri divizionare ori a unei noi cereri depuse în conformitate cu art. 16, obiectul brevetului depăşeşte conţinutul cererii iniţiale aşa cum a fost depusă.
    (3) Opoziţia depusă are efect suspensiv. Opoziţia nu va fi luată în considerare decît după plata taxei stabilite.
    (4) În cazul în care AGEPI constată că cel puţin unul dintre motivele opoziţiei specificate la alin.(2) este împotriva acordării brevetului, se va revoca hotărîrea respectivă. În caz contrar, opoziţia se va respinge.
    [Art.57 al.(4) modificat prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (5) În cazul în care AGEPI constată că, luînd în considerare modificările aduse de solicitant pe parcursul procedurii de opoziţie, brevetul şi invenţia care face obiectul acestuia:
    a) satisfac cerinţele prezentei legi, se va decide menţinerea în vigoare a hotărîrii de acordare a brevetului, cu operarea modificărilor de rigoare, cu condiţia îndeplinirii cerinţelor prevăzute de Regulament;
    b) nu satisfac cerinţele prezentei legi, se va revoca hotărîrea de acordare a brevetului.
    (6) În cazul în care un brevet a fost modificat conform alin. (5), AGEPI va publica, după plata taxei stabilite, un nou fascicul de brevet conţinînd, în forma modificată, descrierea, revendicările şi, după caz, desenele.
    Articolul 58. Contestaţia
    (1) Orice hotărîre luată de subdiviziunile AGEPI poate fi contestată la Comisia de contestaţii a AGEPI de către orice persoană care este afectată de hotărîre.
    (2) Contestarea  prevăzută la  alin.(1)  are  efect suspensiv.
    (3) Contestaţia se va depune în formă scrisă, în termen de 2 luni de la data expedierii hotărîrii, şi va conţine motivele contestării. Contestaţia se va considera depusă numai după plata taxei stabilite.
    Articolul 59. Examinarea contestaţiei
    (1) În cursul examinării contestaţiei, care se desfăşoară conform prevederilor Regulamentului şi Regulamentului privind Comisia de contestaţii a AGEPI, părţile vor fi invitate, ori de cîte ori este necesar, să depună, într-un termen fixat de comisie, observaţiile lor asupra notificărilor care le sînt adresate sau asupra comunicărilor primite de la celelalte părţi.
    (2) După examinarea contestaţiei, Comisia de contestaţii fie va adopta o hotărîre definitivă asupra acesteia, fie va remite cazul spre reexaminare subdiviziunii AGEPI care a adoptat hotărîrea contestată.
    (3) Hotărîrea Comisiei de contestaţii a AGEPI se publică în BOPI.
    (4) Orice hotărîre adoptată de Comisia de contestaţii a AGEPI, în termen de 2 luni de la data comunicării, poate fi atacată în instanţa judecătorească conform prevederilor Codului de procedură civilă.
Capitolul V
PROCEDURA DUPĂ ACORDAREA BREVETULUI
Secţiunea 1. Menţinerea în vigoare, stingerea
 şi nulitatea brevetului

    Articolul 60. Eliberarea brevetului
    (1) În cazul în care nu au fost făcute opoziții și/sau contestații împotriva hotărîrii de acordare a brevetului, conform secțiunii a 2-a din capitolul IV, sau cînd opoziția și/sau contestația depuse au fost respinse, AGEPI eliberează brevetul persoanei îndreptățite, cu condiția achitării taxelor stabilite, și publică în BOPI mențiunea privind eliberarea brevetului.
    [Art.60 al.(1) în redacția LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (2) Eliberarea brevetului nu poate fi refuzată şi un brevet nu poate fi revocat pe motiv că vînzarea produsului brevetat sau obţinut printr-un procedeu brevetat este supusă unor restricţii prevăzute de legislaţia naţională.
    (3) Data eliberării brevetului este data la care menţiunea privind  eliberarea lui este publicată în BOPI. Componenţa datelor pentru publicare se stabileşte de AGEPI.
    [Art.60 al.(3) modificat prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (4) Brevetele eliberate se înscriu în Registrul naţional de brevete de invenţie.
    (5) În cazul în care taxele stabilite pentru eliberarea brevetului nu au fost achitate după publicarea menţiunii privind hotărîrea de acordare a brevetului în condiţiile Regulamentului, brevetul nu se eliberează. Menţiunea privind stingerea drepturilor se înscrie în Registrul naţional de brevete de invenţie şi se publică în BOPI.
    Articolul 61. Menţinerea în vigoare a brevetului 
    (1) Pentru menţinerea în vigoare a brevetului se plătesc taxe anuale în conformitate cu art.93.
    (2) Taxa de menţinere în vigoare a brevetului se plăteşte după publicarea menţiunii privind hotărîrea de acordare a brevetului şi se consideră efectiv plătită dacă această plată s-a efectuat în termenul stabilit.
    (3) În cazul în care taxa de menţinere în vigoare a brevetului nu a fost plătită în termenul stabilit, ea poate fi plătită într-un termen de 6 luni de la data expirării termenului prescris pentru plată, cu condiţia achitării unei taxe suplimentare.
    Articolul 62. Brevetul eliberat unei persoane
                          neîndreptăţite
    (1) În cazul în care un brevet a fost eliberat unei persoane neîndreptăţite, persoana recunoscută, printr-o hotărîre judecătorească rămasă definitivă, ca fiind îndreptăţită la brevet, conform art.14, poate, fără a aduce prejudicii oricăror altor drepturi sau acţiuni, să revendice transmiterea brevetului pe numele său în calitate de titular.
    (2) În cazul în care persoana este îndreptăţită numai în privinţa unei  părţi a brevetului, ea poate să revendice, în conformitate cu alin.(1), ca brevetul să-i fie transmis în calitate de cotitular.
    (3) Drepturile specificate la alin.(1) şi (2) pot fi apărate în justiţie în termenul de prescripţie stabilit conform legii, care începe să curgă de la data la care menţiunea privind acordarea brevetului a fost publicată în BOPI.
    (4) Depunerea unei cereri în instanţa judecătorească va face obiectul înscrierii în Registrul naţional de brevete de invenţie. O copie autentificată a hotărîrii judecătoreşti va fi prezentată la AGEPI de către persoana interesată. Menţiunea privind hotărîrea instanţei judecătoreşti se înscrie în Registrul naţional de brevete de invenţie. Hotărîrea menţionată produce efecte pentru terţi de la data publicării în BOPI.
    Articolul 63.  Efectele schimbării titularului de brevet
    (1) În cazul schimbării titularului de brevet, ca rezultat al procedurii prevăzute la art.62, licenţele şi orice alte drepturi se vor stinge din momentul înscrierii persoanei îndreptăţite la brevet în Registrul naţional de brevete de invenţie.
    (2) Dacă, pînă la depunerea cererii în instanţa judecătorească, titularul brevetului sau titularul licenţei a exploatat invenţia pe teritoriul Republicii Moldova sau a făcut pregătiri efective şi serioase în acest scop, el poate continua această exploatare, cu condiţia că va solicita o licenţă neexclusivă de la noul titular de brevet înscris în Registrul naţional de brevete de invenţie. Asemenea solicitare se va efectua în termenul prevăzut de Regulament. Licenţa va fi acordată pentru o perioadă şi în condiţii rezonabile.
    (3) Prevederile alin.(2) nu se aplică în cazul în care titularul de brevet sau titularul de licenţă a acţionat cu rea-credinţă în momentul cînd a început exploatarea invenţiei sau pregătirile în acest scop.
    Articolul 64. Nulitatea brevetului
    (1) Brevetul acordat de AGEPI, precum şi un brevet european validat pot fi declarate nule, în totalitate sau în parte, din următoarele motive:
    [Art.64 al.(1) modificat prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    a) obiectul brevetului nu este brevetabil în sensul art.6–11 şi, după caz, în sensul art.12;
    b) brevetul nu dezvăluie invenţia suficient de clar şi complet pentru ca un specialist în domeniu să o poată executa;
    c) obiectul brevetului depăşeşte conţinutul cererii aşa cum a fost depusă sau, dacă brevetul a fost eliberat pe baza unei cereri divizionare sau a unei cereri noi depuse conform art.16, obiectul brevetului depăşeşte conţinutul cererii iniţiale aşa cum a fost depusă;
    d) protecţia conferită prin brevet a fost extinsă;
    e) titular al brevetului nu a fost persoana îndreptăţită la brevet conform art.14 sau, în cazul invenţiilor salariaţilor, conform art.15.
    (2) În cazul cînd motivele de nulitate afectează doar o parte a brevetului, nulitatea se va manifesta în limitarea corespunzătoare a acestui brevet, prin modificarea revendicărilor, descrierii sau desenelor.
    (3) Neîndeplinirea uneia sau mai  multor condiţii de formă privind o cerere de brevet nu poate constitui motiv de nulitate a brevetului, în totalitate sau în parte, decît în cazul cînd nulitatea este rezultatul unei intenţii frauduloase.
    (4) Efectele brevetului prevăzute la art.19–23 sînt considerate ca fiind nule de la început, în măsura în care brevetul, în tot sau în parte, a fost declarat nul.
    (5) Efectul retroactiv al nulităţii brevetului nu aduce atingere:
    a) hotărîrilor în acţiunile privind încălcarea drepturilor, care au intrat în vigoare anterior hotărîrii de nulitate;
    b) contractelor încheiate anterior hotărîrii de nulitate, în măsura în care ele au fost executate anterior acestei hotărîri. Totuşi, poate fi revendicată, pe motive de echitate, rambursarea sumelor, plătite în virtutea contractului, într-un cuantum justificat de circumstanţe.
    Articolul 65. Acţiunea în nulitate a brevetului
    (1) Acţiunea în nulitate a brevetului poate fi iniţiată oricînd pe durata valabilităţii brevetului şi poate fi fondată doar pe motivele specificate la art.64.
    (2) Orice persoană poate iniţia în instanţa judecătorească o acţiune în nulitate a brevetului. Pentru cazurile prevăzute la art.64 alin.(1) lit.e), acţiunea poate fi iniţiată numai de către persoana îndreptăţită să fie înscrisă în Registrul naţional de brevete de invenţie în calitate de titular al brevetului sau poate fi iniţiată în comun de către persoanele îndreptăţite să fie înscrise în calitate de cotitulari ai acestui brevet în conformitate cu art.62.
    (3) Acţiunea în nulitate a brevetului poate fi iniţiată chiar dacă drepturile acordate de brevet s-au stins ori dacă titularul a renunţat la brevet.
    (4) Acţiunea în nulitate a brevetului eurasiatic pe teritoriul Republicii Moldova se iniţiază în conformitate cu prevederile Convenţiei eurasiatice, Instrucţiunii de aplicare a Convenţiei eurasiatice, precum şi ale legislaţiei naţionale.
    (5) Hotărîrea de nulitate a brevetului, în totalitate sau în parte, este comunicată la AGEPI de către persoana interesată. Menţiunea privind nulitatea se înscrie în Registrul naţional de brevete de invenţie şi se publică în BOPI.
    Articolul 66.  Renunţarea la brevet
    (1) Titularul brevetului poate să renunţe la brevet, depunînd în acest sens o declaraţie în scris la AGEPI. Brevetul nu poate face obiectul unei renunţări decît în totalitatea sa.
    (2) Renunţarea la brevet produce efecte numai după înscrierea ei în Registrul naţional de brevete de invenţie. Menţiunea privind renunţarea se publică în BOPI.
    (3) Titularul are obligaţia, concomitent cu depunerea cererii scrise la AGEPI, să comunice în scris inventatorului intenţia sa de a renunţa la brevet. În acest caz, inventatorul, în termen de 3 luni de la data la care titularul i-a comunicat intenţia sa de a renunţa la brevet, are dreptul preferenţial de a obţine brevetul pe numele său.
    Articolul 67. Limitarea brevetului
    (1) La cererea titularului de brevet, depusă la AGEPI şi supusă plăţii taxei stabilite, brevetul poate face obiectul unei limitări, cu condiţia ca brevetul, în forma modificată, să respecte cerinţele de protecţie. Limitarea se face prin modificarea descrierii, revendicărilor sau desenelor.
    (2) Cererea de limitare nu poate fi prezentată în perioada cînd este formulată o opoziţie sau cînd o procedură de nulitate se examinează în instanţă.
    (3) Cererea de limitare poate fi depusă numai cu acordul persoanei care beneficiază de un drept real înscris în Registrul naţional de brevete de invenţie sau pe al cărei nume a fost făcută înscrierea conform art.62 alin.(4).  
    (4) În cazul cînd, în urma procedurii privind nulitatea brevetului, se constată că, ţinînd cont de modificările prezentate de titular, motivele de nulitate prevăzute la art.64 nu sînt contrare menţinerii brevetului, se va lua hotărîrea de limitare a acestuia. Dacă se va constata că modificările nu sînt admisibile, cererea de limitare se va respinge.
    (5) În cazul cînd brevetul este modificat conform alin.(1), AGEPI publică, după plata taxei stabilite, un nou fascicul de brevet conţinînd, în formă modificată, descrierea, revendicările şi, după caz, desenele.
    Articolul 68. Stingerea drepturilor acordate de brevet
    (1) Drepturile acordate de brevet se sting în cazul în care:
    a) expiră durata legală de protecţie prevăzută la art.18;
    b) titularul  renunţă la brevet în condiţiile art.66;
    c) taxele de eliberare şi de menţinere în vigoare a brevetului nu au fost achitate la timp.
    (2) Stingerea drepturilor pe motiv de neplată la timp a taxei anuale sau, după caz, a taxei suplimentare se consideră ca avînd efect de la data expirării termenului stabilit pentru plata taxei anuale.
    (3) AGEPI publică în BOPI menţiunea privind stingerea drepturilor acordate de brevet.
Secţiunea a 2-a. Certificatul complementar
de protecţie

    Articolul 69. Certificatul
    (1) Titularul unui brevet ce produce efecte în Republica Moldova, al cărui obiect este un produs medicamentos sau un produs fitofarmaceutic (brevet de bază), pentru care s-a eliberat o autorizaţie de lansare pe piaţă, poate să obţină, în conformitate cu condiţiile prevăzute în prezenta lege şi în Regulament, un certificat complementar de protecţie, denumit în continuare certificat, pentru părţile brevetului de bază care corespund autorizaţiei.
    (2) Certificatul produce efecte la expirarea duratei legale a brevetului de bază, pentru o perioadă egală cu perioada cuprinsă între data de depozit a cererii de brevet şi data eliberării primei autorizaţii, conform alin.(1), redusă cu 5 ani.
    (3) Fără a aduce atingere alin.(2), durata certificatului nu poate depăşi 5 ani de la data expirării duratei legale a brevetului de bază, cu condiţia achitării taxei stabilite de menţinere în vigoare a certificatului.
    [Art.69 al.(3) modificat prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
   
(31) În cazul unui brevet al cărui obiect este un produs medicamentos pentru care au fost realizate studii pediatrice, iar rezultatele studiilor respective sînt reflectate în informaţiile referitoare la produsul pentru care     s-a eliberat o autorizaţie de lansare pe piaţă, perioadele menţionate la alin. (2) şi (3) se prelungesc cu 6 luni, totodată perioada prevăzută la alin. (2) poate fi prelungită o singură dată.
    [Art.69 al.(31) introdus prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (4) În limitele protecţiei acordate de brevetul de bază, protecţia acordată de certificat se extinde numai asupra produsului care face obiectul autorizaţiei prevăzute la alin.(1) şi asupra oricărei utilizări a acestui produs ca produs medicamentos sau fitofarmaceutic, autorizate pînă la expirarea certificatului.
    (5) Dispoziţiile prezentei legi referitor la brevete se aplică mutatis mutandis certificatelor în lipsa unor prevederi contrare şi cu excepţia procedurii de opoziţie prevăzute în secţiunea a 2-a  din capitolul IV.
    Articolul 70. Cererea de acordare a certificatului
    (1) Cererea de acordare a certificatului se depune la AGEPI în termen de 6 luni de la data eliberării autorizaţiei prevăzute la art.69. Dacă autorizaţia a fost eliberată înainte de acordarea brevetului de bază, cererea va fi depusă în termen de 6 luni de la data acordării brevetului. Cererea se consideră a fi depusă după plata taxei stabilite.
    (2) Cererea de acordare a certificatului trebuie să satisfacă cerinţele prevăzute în Regulament.
    Articolul 71. Condiţiile de acordare a certificatului
    (1) Certificatul este acordat în cazul în care s-a depus o cerere conform art.70 şi dacă, la data depunerii acesteia, sînt îndeplinite următoarele condiţii:
    a) produsul este protejat printr-un brevet de bază în vigoare în Republica Moldova;
    b) produsul este obiectul unei autorizaţii valabile de lansare pe piaţă în calitate de  produs medicamentos sau fitofarmaceutic;
    c) produsul nu a constituit anterior obiectul unui certificat în Republica Moldova;
    d) autorizaţia prevăzută la lit.b) este prima autorizaţie de plasare pe piaţa Republicii Moldova a produsului în calitate de produs medicamentos sau fitofarmaceutic.
    (2) În cazul în care sînt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin.(1), AGEPI adoptă hotărîrea de acordare a certificatului şi introduce datele despre certificat în Registrul naţional de brevete de invenţie. Menţiunea privind hotărîrea de acordare a certificatului se publică în BOPI.
    (3) Titularul mai multor brevete care se referă la unul şi acelaşi produs nu poate obţine decît un singur certificat pentru produsul în cauză. Totuşi, cînd două sau mai multe cereri care se referă la acelaşi produs, aflate în curs de examinare, provin de la doi sau mai mulţi titulari de brevete diferite, fiecare dintre aceşti titulari poate obţine un certificat pentru acest produs.
    Articolul 72. Nulitatea certificatului
    (1) Certificatul este declarat nul în cazul în care:
    a) a fost eliberat contrar prevederilor art.71;
    b) drepturile acordate de brevetul de bază s-au stins, în conformitate cu art.68, înainte de expirarea duratei legale de protecţie;
    c) brevetul de bază a fost declarat nul sau a fost limitat într-o asemenea măsură încît produsul pentru care s-a acordat certificatul nu mai este protejat prin revendicările brevetului de bază ori, după stingerea drepturilor ce decurg din brevetul de bază, există motive care  justifică declararea nulităţii sau limitarea brevetului.
    (2) În cazul în care brevetul de bază este declarat nul numai pentru o parte a produsului care face obiectul autorizaţiei de plasare pe piaţă, certificatul va fi declarat nul numai pentru partea corespunzătoare.
Capitolul VI
ASIGURAREA RESPECTĂRII DREPTURILOR
    Articolul 73. Acţiunea privind încălcarea drepturilor
    (1) Orice persoană fizică sau juridică, autorităţile interesate care au pretenţii faţă de aplicarea unei cereri de brevet sau a unui brevet ce cauzează un prejudiciu direct sau indirect unui produs natural sau fabricat, contrar originii acestui produs, sînt în drept să iniţieze o acţiune în instanţa judecătorească pentru  interzicerea utilizării cererii de brevet sau a brevetului.
    (11) Un produs se consideră fabricat conform invenţiei protejate prin brevet, iar un procedeu protejat prin brevet se consideră aplicat dacă în acesta este folosit fiecare element al invenţiei inclus într-o revendicare independentă.
    [Art.73 al.(11) introdus prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (2) Sînt în drept să iniţieze o acţiune privind încălcarea drepturilor acordate prin art.20–23 următoarele persoane:
    a) solicitantul sau titularul de brevet;
    b) orice altă persoană autorizată să utilizeze invenţia brevetată, în  special licenţiaţii;
    c) alte persoane fizice sau juridice care sînt în drept să reprezinte titularul de drepturi.
    (3) În cazul în care obiect al litigiului este un brevet de scurtă durată sau un brevet eliberat fără efectuarea examinării de fond privind brevetabilitatea invenţiei, instanța de judecată va solicita opinia privind brevetabilitatea invenţiei și va suspenda procesul pînă la prezentarea copiei de pe raportul de documentare, întocmit de AGEPI și însoțit de o opinie scrisă privind brevetabilitatea, în termenul stabilit în Regulament, la solicitarea titularului brevetului sau a persoanelor terțe interesate.
    [Art.73 al.(3) în redacția LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (4) Examinarea acţiunii va fi suspendată pînă la soluţionarea definitivă a chestiunii privind valabilitatea brevetului.
    (5) Iniţierea unei acţiuni privind încălcarea drepturilor decurgînd dintr-un brevet eurasiatic se efectuează în conformitate cu prevederile Convenţiei eurasiatice, Instrucţiunii de aplicare a Convenţiei eurasiatice, precum şi ale legislaţiei naţionale.
    Articolul 74. Acţiunea de declarare a neîncălcării
                          drepturilor
    (1) Orice persoană poate iniţia o acţiune contra titularului brevetului sau beneficiarului licenţei exclusive în scopul constatării faptului că activitatea economică pe care o desfăşoară această persoană sau pentru care s-au făcut pregătiri efective şi serioase nu aduce atingere drepturilor specificate la art.20 şi 21.
    (2) Dacă poziţia titularului în acest caz nu satisface persoana specificată la alin.(1) sau dacă titularul nu şi-a determinat poziţia în termen de 3 luni, persoana în cauză este în drept să intenteze o acţiune în instanţa judecătorească competentă privind stabilirea faptului de neîncălcare a drepturilor.
    (3) Valabilitatea brevetului nu poate fi contestată într-o acţiune de declarare a neîncălcării drepturilor.
    Articolul 75. Măsuri de asigurare a probelor pînă la
                          intentarea acţiunii
    (1) Orice persoană îndreptăţită care a prezentat elemente de probă suficiente pentru a-şi sprijini afirmaţiile conform cărora drepturile sale sînt încălcate poate cere instanţei judecătoreşti sau altor autorităţi competente, pînă la iniţierea unui proces împotriva acţiunilor ilegale, aplicarea de măsuri  provizorii pentru asigurarea probelor relevante, sub rezerva asigurării protecţiei informaţiilor confidenţiale şi a depunerii unei cauţiuni sau a unei garanţii echivalente corespunzătoare, necesare reparării prejudiciilor care ar putea fi cauzate pîrîtului în cazul în care nu va fi constatată existenţa unei încălcări.
    (2) În vederea luării măsurilor de asigurare a probelor, instanţa judecătorească este în drept:
    a) să ceară descrierea detaliată a produselor în litigiu;
    b) să pună sechestru pe produsele în litigiu;
    c) să pună sechestru pe materialele şi instrumentele utilizate la producerea şi/sau distribuirea produselor în litigiu, precum şi pe documentele referitoare la ele.
    (3) Procedura de aplicare a măsurilor de asigurare a probelor prevăzute în prezentul articol şi în art.76 se desfăşoară de către instanţa de judecată sau de către alte autorităţi competente în conformitate cu prevederile respective ale Codului de procedură civilă. Măsurile de asigurare a probelor vor fi realizate cu participarea executorului judiciar, care va putea fi asistat de un reprezentant al AGEPI şi de un ofiţer de poliţie.
    Articolul 76.  Asigurarea probelor în cazuri de urgenţă
    (1) Măsurile de asigurare a probelor pot fi stabilite fără a-l audia pe pîrît dacă orice întîrziere poate cauza o daună ireparabilă titularului de drepturi sau dacă există riscul de distrugere a probelor. Încheierea instanţei judecătoreşti va fi adusă imediat la cunoştinţă părţii afectate.
    (2) Încheierea cu privire la măsurile de asigurare a probelor poate fi atacată în instanţa judecătorească.
    Articolul 77. Nulitatea măsurilor de asigurare a probelor
    (1) Măsurile de asigurare a probelor vor fi nule sau nevalabile:
    a) în cazul în care reclamantul nu intentează în instanţa judecătorească, în termen de 20 de zile lucrătoare de la data emiterii încheierii cu privire la măsurile de asigurare a probelor, o acţiune privind încălcarea drepturilor;
    b) ca urmare a oricărei acţiuni sau inacţiuni prejudiciabile a reclamantului;
    c) în cazul în care instanţa constată că nu există o încălcare sau un risc de încălcare a drepturilor decurgînd din cererea de brevet sau din brevet;
    d) în alte cazuri prevăzute de lege, la decizia instanţei judecătoreşti.
    (2) În cazul în care măsurile de asigurare a probelor au cauzat prejudicii şi au fost declarate nule sau nevalabile, reclamantul urmează să achite pîrîtului o recompensă corespunzătoare.
    Articolul 78. Prezentarea şi asigurarea probelor în cadrul
                         acţiunii privind încălcarea drepturilor
    (1) Dacă o parte prezintă dovezi că pretenţiile sale sînt fondate şi informaţii precum că anumite probe se află în gestiunea părţii opuse, instanţa judecătorească va ordona ca aceste probe să fie prezentate într-un număr suficient şi rezonabil, sub rezerva asigurării protecţiei informaţiei confidenţiale. În cazul în care  încălcarea drepturilor este comisă la scară comercială, instanţa poate ordona suplimentar părţilor prezentarea de documente bancare, financiare sau comerciale.
    (2) În cazul în care o parte la proces refuză nemotivat accesul la informaţiile necesare sau tergiversează cu rea-credinţă prezentarea acestor informaţii, fapt ce împiedică soluţionarea litigiului, instanţa judecătorească se pronunţă în privinţa admiterii sau respingerii acţiunii în baza informaţiilor prezentate, inclusiv a plîngerii sau a pretenţiei prezentate de partea lezată prin împiedicarea accesului la informaţii, cu condiţia oferirii posibilităţii de audiere a părţilor referitor la pretenţiile sau la elementele de probă ale acestora.
    (3) La examinarea cazurilor de încălcare a drepturilor titularului de brevet, în cazul cînd obiectul brevetului este un procedeu de fabricare a unui produs, instanţa judecătorească poate ordona pîrîtului să demonstreze că procedeul utilizat pentru fabricarea unui produs identic este diferit de procedeul brevetat. În procesul probaţiunii se va ţine cont de interesele legitime ale pîrîtului în privinţa asigurării secretelor de fabricare  şi comerciale.
    (4) În cazul în care pîrîtul nu prezintă elementul de probă, orice produs identic fabricat fără acordul titularului de brevet va fi considerat, pînă la proba contrarie, a fi fabricat prin procedeul brevetat în următoarele circumstanţe:
    a) dacă produsul fabricat prin procedeul brevetat este nou;
    b) dacă există o probabilitate substanţială că produsul identic a fost fabricat prin procedeul brevetat şi titularul brevetului nu a reuşit, în pofida unor eforturi rezonabile, să stabilească ce procedeu a fost de fapt utilizat.
    Articolul 79.  Dreptul la informare
    (1) Dacă în procesul examinării unui litigiu se constată că sînt încălcate drepturile decurgînd dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet, instanţa judecătorească poate cere ca informaţiile privind originea şi reţelele de distribuire a produselor sau a serviciilor care încalcă un drept asupra invenţiei să fie furnizate de pîrît şi/sau de orice altă persoană care:
    a) a fost găsită în posesia produselor contrafăcute destinate comercializării;
    b) a fost găsită beneficiind, în scop comercial, de servicii cu produse contrafăcute;
    c) a fost găsită prestînd, în scop comercial, servicii cu produse utilizate în activităţi de încălcare a drepturilor; sau
    d) a fost indicată, de către persoana menţionată la lit.a), b) sau c), ca fiind implicată în acţiunile de producere, fabricare sau distribuire a produselor ori de prestare a serviciilor.
    (2) Informaţiile menţionate în alin.(1) cuprind, după caz:
    a) numele şi adresa producătorului, distribuitorului, furnizorului, ale deţinătorilor anteriori ai produselor sau ale prestatorilor de servicii, precum şi ale vînzătorilor angro şi cu amănuntul prezumtivi;
    b) date despre cantităţile de produse fabricate, livrate, primite sau comandate, precum şi despre preţul produselor sau serviciilor respective.
    (3) Prevederile alin.(1) şi (2) se aplică fără a aduce atingere altor prevederi legale care:
    a) acordă titularului dreptul de a primi informaţii mai detaliate;
    b) reglementează utilizarea în cauzele civile sau penale a informaţiilor comunicate în conformitate cu prezentul articol;
    c) stabilesc răspunderea pentru abuz de dreptul la informare;
    d) oferă posibilitatea de a refuza prezentarea de informaţii ce ar constrînge persoana menţionată la alin.(1) să recunoască propria sa participare ori participarea rudelor sale apropiate la o încălcare a unei cereri de brevet sau a unui brevet;
    e) reglementează protecţia confidenţialităţii surselor de informare sau procesarea datelor cu caracter personal.
    Articolul 80. Măsurile de asigurare a acţiunii privind
                          încălcarea drepturilor
    (1) Dacă s-a constatat faptul sau iminenţa încălcării  drepturilor decurgînd dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet, instanţa judecătorească poate, la cererea titularului de brevet, să adopte unele măsuri de asigurare a acţiunii privind încălcarea drepturilor împotriva pîrîtului şi/sau intermediarilor, cum ar fi:
    a) să pronunţe, cu titlu provizoriu, o încheiere de interzicere a oricăror acţiuni ce constituie încălcare a drepturilor sau să permită continuarea acţiunilor, cu condiţia depunerii unei cauţiuni suficiente să asigure despăgubirea titularului de brevet;
    b) să pună sechestru pe produsele suspectate de a încălca un drept decurgînd dintr-o cerere de brevet sau  dintr-un brevet pentru a preveni introducerea lor în circuitul comercial;
    c) să pună, cu titlu provizoriu, sechestru pe orice proprietate a pîrîtului, inclusiv să dispună blocarea conturilor bancare, prezentarea documentelor bancare, financiare sau comerciale, dacă încălcarea a fost comisă la scară comercială şi există riscul de nerecuperare a prejudiciilor.
    (2) Măsurile de asigurare a acţiunii privind încălcarea drepturilor pot fi stabilite, conform art.75, fără a-l audia pe pîrît dacă orice întîrziere poate cauza un prejudiciu ireparabil titularului de brevet sau dacă există riscul de distrugere a probelor. Decizia instanţei va fi adusă imediat la cunoştinţă părţii afectate.
    Articolul 81. Măsuri corective
    (1) În cazul în care se stabileşte că a avut loc o încălcare a drepturilor, instanţa judecătorească poate ordona, la cererea reclamantului, luarea de măsuri referitor la produsele despre care s-a constatat că încalcă un drept decurgînd dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet şi, după caz, referitor la materialele şi instrumentele care au servit la crearea şi fabricarea acestor produse. Printre aceste măsuri vor figura, în special:
    a) retragerea provizorie a produselor din circuitul comercial;
    b) retragerea definitivă a produselor din circuitul comercial; sau
    c) distrugerea produselor care aduc atingere cererii de brevet sau brevetului.
    (2) Măsurile menţionate la alin.(1) se realizează din contul pîrîtului, cu excepţia cazului cînd există motive temeinice care se opun acestui lucru.
    (3) La examinarea cererii de aplicare a măsurilor corective, instanţa  judecătorească se va conduce de principiul echităţii, luînd în considerare gravitatea încălcării, remedierile ordonate, precum şi interesele persoanelor terţe.
    Articolul 82. Asigurarea executării hotărîrii judecătoreşti
    În cazul în care  a fost emisă o hotărîre judecătorească de constatare a încălcării drepturilor decurgînd dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet, instanţa judecătorească, la cererea titularului de drepturi, poate lua măsuri de asigurare a executării hotărîrii împotriva pîrîtului, prin care acesta va fi somat să înceteze orice acţiune ce constituie încălcare a drepturilor titularului. În acest scop, instanţa judecătorească poate cere depunerea de către pîrît a unei cauţiuni sau a unei garanţii echivalente corespunzătoare. Titularul de drepturi poate cere dispunerea acestor măsuri şi împotriva intermediarilor ale căror servicii sînt utilizate de un terţ la încălcarea drepturilor decurgînd dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet.
    Articolul 83. Măsurile de alternativă
    În cazul în care pîrîtul  a acţionat neintenţionat sau din imprudenţă, el va fi obligat de instanţa judecătorească, la cererea persoanei interesate, să achite unele despăgubiri pecuniare, în locul măsurilor de asigurare a respectării drepturilor prevăzute de prezentul capitol, dacă aplicarea măsurilor în cauză i-ar fi cauzat pagube disproporţionale şi dacă despăgubirea pecuniară îl satisface pe reclamant.
    Articolul 84. Despăgubirile
    (1) La cererea părţii lezate, pîrîtul care a încălcat drepturile decurgînd dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet cu bună-ştiinţă sau avînd motive rezonabile de a şti acest lucru va achita titularului de drepturi despăgubirile pentru prejudiciile pe care acesta le-a suportat în mod real din cauza încălcării drepturilor sale. La stabilirea despăgubirilor:
    a) se va ţine cont de toate aspectele semnificative, cum ar fi consecinţele economice negative, inclusiv beneficiul ratat, suportate de partea lezată, orice profit obţinut ilegal de pîrît şi, după caz, de alte aspecte, cum ar fi prejudiciul moral cauzat titularului de drepturi din cauza atingerii aduse drepturilor sale; sau
    b) poate fi fixată, ca alternativă, o sumă unică pe baza unor elemente, cum ar fi, cel puţin, valoarea  redevenţei sau încasările care ar fi fost datorate în cazul în care pîrîtul ar fi cerut autorizaţia de a utiliza cererea de brevet sau brevetul.
    (2) În cazul în care a comis o încălcare din neştiinţă sau fără a avea motive rezonabile de a şti acest lucru, pîrîtul este obligat să recupereze beneficiile ratate sau pagubele aduse titularului de drepturi, stabilite conform legii.
    Articolul 85. Publicarea hotărîrilor judecătoreşti
    (1) În cadrul acţiunilor privind încălcarea drepturilor decurgînd dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet, instanţa judecătorească competentă poate să ordone, la cererea reclamantului şi din contul persoanei care a încălcat dreptul protejat, măsuri corespunzătoare în scopul difuzării informaţiei despre hotărîrea judecătorească, inclusiv afişarea şi publicarea integrală sau parţială a hotărîrii.
    (2) Instanţa judecătoreasca competentă poate ordona, de asemenea, din contul persoanei care a încălcat dreptul protejat, măsuri suplimentare de publicitate corespunzătoare împrejurărilor speciale, inclusiv o publicitate de mare amploare.
    (3) Instanţa judecătorească va remite la AGEPI o copie a hotărîrii judecătoreşti.
Capitolul VII
DISPOZIŢII COMUNE
Secţiunea 1. Prevederi generale de procedură
    Articolul 86. Reprezentarea
    (1) Sub rezerva aplicării prevederilor alin.(2), în procedurile stabilite prin prezenta lege nici o persoană nu este obligată să fie reprezentată în faţa AGEPI printr-un mandatar autorizat.
    (2)  Persoanele fizice sau juridice care nu au domiciliul sau sediul în Republica Moldova trebuie să fie reprezentate, în cadrul procedurilor prevăzute de prezenta lege, de un mandatar autorizat şi să acţioneze prin intermediul acestuia, cu excepţia următoarelor cazuri:
    a) depunerea cererii de brevet;
    b) plata taxelor;
    c) depunerea unei cereri anterioare. 
    (3) Persoanele fizice sau juridice care au domiciliul sau sediul în Republica Moldova pot fi reprezentate în faţa AGEPI de un angajat al lor.
    (4) Reprezentarea se efectuează în baza unei procuri înregistrate la AGEPI, în condiţiile şi în termenele prevăzute de Regulament.
    (5) Mandatarii autorizaţi activează în baza Regulamentului privind mandatarii autorizaţi în proprietatea intelectuală, aprobat de Guvern.
    Articolul 87. Modificările
    (1) O cerere de brevet sau un brevet poate fi modificat în timpul procedurilor în faţa AGEPI, în conformitate cu Regulamentul. În orice caz, solicitantul poate să modifice, din proprie iniţiativă, cel puţin o dată descrierea, revendicările şi desenele, cu condiţia achitării taxei stabilite.
    (2) Cererea de brevet sau brevetul nu poate fi modificat într-un asemenea mod încît obiectul său să depăşească conţinutul cererii iniţiale aşa cum a fost  depusă.
    (3) Brevetul nu poate fi modificat într-un asemenea mod încît să se extindă protecţia pe care acesta o acordă.
    Articolul 88. Examinarea din oficiu
    (1) AGEPI poate proceda din oficiu la examinarea faptelor sau la revocarea hotărîrilor sale pe motiv de neîndeplinire a condiţiilor prevăzute de prezenta lege; această examinare nu se va limita la analiza faptelor, probelor, argumentelor sau documentelor prezentate de către părţi.
    (2) AGEPI nu  este obligată să ţină cont de faptele sau de probele pe care părţile nu le-au invocat sau nu le-au prezentat în termenul stabilit.
    Articolul 89. Observaţiile terţilor
    (1) După publicarea cererii de brevet, orice terţ poate, în orice procedură în faţa AGEPI, să prezinte, în conformitate cu Regulamentul, observaţii referitor la brevetabilitatea invenţiei care constituie obiectul cererii de brevet.
    (2) Persoanele terţe nu obţin calitatea de parte în procedurile în faţa AGEPI.
    Articolul 90. Prelungirea termenelor
    (1) Termenele prescrise de prezenta lege sau de Regulament pentru o acţiune într-o procedură în faţa AGEPI referitor la o cerere de brevet sau la un brevet pot fi prelungite printr-o cerere depusă la AGEPI pînă la expirarea termenului prescris. Perioada de prelungire a termenului nu poate constitui mai mult de 6 luni de la data expirării termenului prescris.
    (2) Cererea de prelungire este supusă plăţii unei taxe stabilite; în cazul neplăţii taxei, se va considera că cererea de prelungire nu a fost depusă.
    (3) Prevederile prezentului articol nu se aplică termenelor prevăzute la alin.(1) din prezentul articol, precum şi la art.15 alin.(6), art.32 alin.(3), art.33 alin.(9) şi (10), art.39–42, art.43 alin.(1) şi (2), art.51 alin.(2), art.57 alin.(1), art.58 alin.(3), art.61, art.70 alin.(1), art.91 alin.(2) şi art.92 alin.(2).
    [Art.90 al.(3) modificat prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    Articolul 91. Continuarea procedurii după nerespectarea
                          termenului
    (1) În cazul în care solicitantul nu a respectat un termen prescris pentru o procedură în faţa AGEPI, el poate solicita repunerea în termenul omis şi continuarea procedurii referitor la cererea de brevet.
    (2) Solicitarea se face în scris, în termen de pînă la 6 luni de la data expirării termenului prescris. Acţiunea omisă trebuie realizată în acest termen-limită. Solicitarea se va considera ca fiind depusă numai după plata taxei de repunere în termenul omis; în caz contrar, solicitarea se respinge.
    (3) Fac excepţie de la repunere în termenul omis  termenele specificate la art.90 alin.(3).
    (4) În cazul acceptării solicitării de repunere în termenul omis, efectul legal al nerespectării termenului se va considera ca nefiind produs.
    Articolul 92. Restabilirea drepturilor (restitutio in
                         integrum)
    (1) Solicitantul sau titularul de brevet care, în pofida faptului că diligenţa cerută de circumstanţe a fost exercitată,a fost împiedicat să respecte un termen prescris de AGEPI va fi repus în drepturi, la o cerere depusă la AGEPI, dacă nerespectarea termenului are drept consecinţă directă respingerea cererii de brevet sau a unei solicitări, considerarea cererii de brevet ca fiind retrasă, anularea brevetului ori pierderea unui alt drept sau a unui mijloc de remediere.
    (2) Cererea de restabilire a drepturilor se prezintă de către solicitant în scris, în termen de 2 luni de la încetarea cauzei care l-a împiedicat să acţioneze, dar nu mai tîrziu de 12 luni de la expirarea termenului nerespectat. Dacă cererea în cauză se referă la revalidarea brevetului în legătură cu neplata taxei anuale de menţinere în vigoare, termenul de 12 luni va curge de la data expirării termenului prevăzut la art.61 alin.(3).
    (3) Cererea de restabilire a drepturilor trebuie să cuprindă motivele pe care se bazează. Cererea se consideră depusă la data cînd s-a plătit taxa stabilită pentru restabilirea drepturilor.
    [Art.92 al.(3) modificat prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (4) Prevederile alin.(1) nu se aplică termenelor prevăzute la alin.(2) din prezentul articol, precum şi la art.15 alin.(6), art.16 alin.(1), art.40 alin.(6), art.41 şi 42, art.51 alin.(2), art.57 alin.(1) şi art.58 alin.(3).
    (5) În cazul cînd o persoană, cu bună-credinţă, a început exploatarea sau a făcut pregătiri efective şi serioase pentru exploatarea invenţiei care face obiectul unei cereri de brevet publicate sau al unui brevet în perioada cuprinsă între pierderea unui drept la care s-a făcut referire în alin.(1) şi publicarea menţiunii privind restabilirea acestui drept, ea poate să continue exploatarea invenţiei numai în întreprinderea proprie sau pentru necesităţile acesteia, fără a depăşi volumul existent şi fără a plăti vreo despăgubire.
    Articolul 93. Taxele
    (1) Procedurile efectuate de AGEPI referitor la cererile de brevet şi brevetele acordate şi eliberate, prevăzute de prezenta lege şi de Regulament, sînt supuse taxelor. Orice procedură efectuată în baza unei cereri se consideră solicitată de la data achitării taxei stabilite.
    [Art.93 al.(1) modificat prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (2) Taxele pentru acţiunile ce ţin de protecţia invenţiilor, cuantumul lor şi termenele de plată se stabilesc de Guvern.
    (3) Taxele se plătesc de solicitant, de titularul de brevet, precum şi de alte persoane fizice sau juridice interesate.
    (4) Taxele de menţinere în vigoare a brevetului şi a certificatului se plătesc pentru fiecare an calculat de la data de depozit a cererii de brevet şi pentru fiecare an de valabilitate a certificatului în modul stabilit de regulamentul cu privire la taxe.
    [Art.93 al.(4) modificat prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
   
(41) Taxele anuale de menţinere în vigoare a unui brevet european validat se plătesc la AGEPI pentru anii care urmează după anul în care menţiunea privind eliberarea brevetului european a fost publicată de OEB. În cazul în care taxele anuale pentru brevetul european sînt scadente în cele 2 luni de la data la care a fost publicată mențiunea privind acordarea brevetului european, aceste taxe se consideră valabil achitate dacă această plată s-a efectuat în cadrul termenului menționat.
    [Art.93 al.(41) introdus prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (5) Taxele plătite, cu excepţia taxei pentru depunerea cererii de brevet, se restituie plătitorului, la cererea acestuia, în cazul cînd procedurile pentru care acestea au fost plătite nu au început.
    [Art.93 al.(5) modificat prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (6) Taxa plătită într-un cuantum mai mic decît cel stabilit se ia în considerare după achitarea diferenţei, iar procedura începe la data cînd taxa este achitată integral.
    (7) În cazul în care se solicită efectuarea procedurilor de examinare de fond și cercetare documentară în regim de urgenţă, taxa se majorează cu 100%, iar termenul de efectuare a acţiunilor respective se reduce de 2 ori.
    [Art.93 al.(7) modificat prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (8) Opoziţiile şi contestaţiile din partea organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice şi autorităţilor administraţiei publice locale se examinează gratuit în cazul în care acestea acţionează în interesul statului sau în interes public.
    Articolul 94. Soluţionarea litigiilor
    (1) Comisia de contestaţii a AGEPI examinează litigiile privind:
    a) acordarea brevetului sau respingerea cererii de brevet;
    b) acordarea sau refuzul oricărui drept de prioritate;
    c) divizarea cererii de brevet;
    d) retragerea cererii de brevet sau renunţarea la brevet;
    e) limitarea protecţiei prin brevet;
    f) restabilirea drepturilor.
    [Art.94 al.(7), lit.f) modificată prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (2) Curtea de Apel Chişinău examinează litigiile conform competenţei stabilite în Codul de procedură civilă.
Secţiunea a 2-a. Informarea
    Articolul 95. Registrele
    (1) AGEPI ţine Registrul naţional de cereri de brevet de invenţie, Registrul naţional de cereri de brevet de invenţie de scurtă durată, Registrul naţional de brevete de invenţie şi Registrul naţional de brevete de invenţie de scurtă durată, în care sînt înscrise datele a căror înregistrare este prevăzută de prezenta lege şi de Regulament. Regulile de ținere a registrelor se stabilesc în Regulament.
    [Art.95 al.(1) modificat prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
     (2) Registrul naţional de brevete de invenţie şi Registrul naţional de brevete de invenţie de scurtă durată sînt deschise inspectării publice. Datele din Registrul naţional de cereri de brevet de invenţie şi Registrul naţional de cereri de brevet de invenţie de scurtă durată sînt confidenţiale pînă la publicarea cererii.
     (3) AGEPI poate elibera, la cerere, extrase din registre, cu respectarea prevederilor alin.(2) şi cu condiţia plăţii taxei stabilite.
    Articolul 96. Inspectarea publică
    (1) Documentele cuprinse în dosarul cererii de brevet care încă nu a fost publicată sînt deschise inspectării publice numai cu acordul solicitantului.
    (2) Persoana care demonstrează că solicitantul s-a folosit de cererea sa de brevet pentru a acţiona împotriva ei poate să consulte dosarul înaintea publicării cererii de brevet şi fără acordul solicitantului, cu condiţia respectării confidenţialităţii.
    (3) După publicarea cererii de brevet, dosarul cererii şi al brevetului acordat pe baza acestei cereri poate fi deschis inspectării publice, la solicitare, sub rezerva restricţiilor prevăzute în Regulament.
    (4) Pînă la publicarea cererii de brevet, AGEPI poate să comunice terţilor şi poate să facă publice informaţiile specificate în Regulament.
    (5) Contractele de cesiune, licenţă, gaj şi franchising sau alte documente anexate la cererea de înregistrare a acestor contracte sînt deschise inspectării publice doar în cazul existenţei acordului expres al părţilor contractante sau în temeiul hotărîrii instanţei judecătoreşti, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia în vigoare.
    [Art.96 al.(5) introdus prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
Capitolul VIII
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
    Articolul 97. Intrarea în vigoare şi aplicabilitatea
                         prezentei legi
    (1) Prezenta lege intră în vigoare la expirarea a 3 luni de la data publicării, cu excepţia art.75, 76, 77 şi 78, care vor fi puse în aplicare odată cu intrarea în vigoare a modificărilor corespunzătoare operate în Codul de procedură civilă.
    (2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
    a) Legea nr.461-XIII din 18 mai 1995 privind brevetele de invenţie;
    b) art.12 şi art.13 din Legea zootehniei nr.412-XIV din  27 mai 1999.
    (3) Prezenta lege nu aduce atingere brevetelor şi certificatelor de înregistrare a modelului de utilitate obţinute şi valide pe teritoriul Republicii Moldova anterior intrării în vigoare a acesteia, precum şi procedurii de reînnoire a înregistrării modelului de utilitate. Pentru certificatul de model de utilitate se aplică mutatis mutandis dispoziţiile referitoare la menţinerea în vigoare, renunţarea, limitarea, anularea brevetului, decăderea anticipată din drepturi a titularului de brevet şi restabilirea drepturilor.
    [Art.97 al.(3) modificat prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
    (4) Prezenta lege nu se va aplica cererilor de brevet şi cererilor de înregistrare a modelului de utilitate pentru care nu a fost finalizată procedura desfăşurată conform Legii nr.461-XIII din 18 mai 1995 privind brevetele de invenţie şi a Regulamentului provizoriu cu privire la protecţia proprietăţii industriale în Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.456 din 26 iulie 1993.
    (5) Prevederile alin.(2) se vor aplica brevetelor şi certificatelor de înregistrare a modelului de utilitate în privinţa cărora, la data intrării în vigoare a prezentei legi, se desfăşoară procedura de opoziţie sau încă nu a expirat perioada de opoziţie.
    Articolul 98. Organizarea executării prezentei legi
    Guvernul, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi:
    a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege, inclusiv va propune modificări în Codul de procedură civilă;
    b) va aduce propriile acte normative în concordanţă cu prezenta lege.

    PREŞEDINTELE  PARLAMENTULUI                      
             Marian LUPU

    Nr. 50-XVI. Chişinău, 7 martie 2008.