HGM834/2008
ID intern unic:  328523
Версия на русском
Versiunea originala
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 834
din  07.07.2008
cu privire la Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră
Publicat : 15.07.2008 în Monitorul Oficial Nr. 125-126     art Nr : 841
    MODIFICAT
   
HG1145 din 21.11.18, MO480-485/14.12.18 art.1308; în vigoare 14.01.19
    HG1064 din 12.12.17, MO434-439/15.12.17 art.1192
   
HG249 din 03.04.14, MO86/05.04.14 art.270
   
HG925 din 12.12.12, MO270-272/25.12.12 art.1013
    HG709 din 06.08.10, MO145-147/13.08.10 art.792

    NOTĂ:
   
pe tot parcursul textului , cuvintele „Departamentul Poliției de Frontieră”, la orice caz gramatical, se substituie cu cuvintele „Inspectoratul General al Poliției de Frontieră”, la cazul gramatical corespunzătoare prin HG1145 din 21.11.18, MO480-485/14.12.18 art.1308; în vigoare 14.01.19
    pe tot parcursul textului, cuvintele „Sistemul informaţional integrat al Serviciului Grăniceri”, la orice formă gramaticală, se substituie prin cuvintele „Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră”, la forma gramaticală corespunzătoare, iar abrevierea „SIISG” se substituie prin abrevierea „SIIPF” prin HG925 din 12.12.12, MO270-272/25.12.12 art.1013



     Pentru realizarea art.10 al Legii nr.162-XVI din 13 iulie 2007 cu privire la Serviciul Grăniceri (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.157-160, art.612), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă:
    1) Conceptul tehnic al Sistemului informațional integrat al Poliției de Frontieră, conform anexei nr. 1;
    2) Regulamentul privind modul de ținere a Registrului care formează Sistemul informațional integrat al Poliţiei de Frontieră, conform anexei nr. 2
    [Pct.1 în redacția HG1064 din 12.12.17, MO434-439/15.12.17 art.1192]
    [Pct.1 modificat prin HG925 din 12.12.12, MO270-272/25.12.12 art.1013]
    2. Se desemnează Serviciul Grăncieri în calitate de deţinător al Sistemului informaţional integrat al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.
    [Pct.2 modificat prin HG925 din 12.12.12, MO270-272/25.12.12 art.1013]
   3. Serviciul Grăniceri va asigura elaborarea şi implementarea, în termen de trei luni, a produselor de program necesare pentru accesul organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice la Sistemul informaţional integrat al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.
    [Pct.3 modificat prin HG925 din 12.12.12, MO270-272/25.12.12 art.1013]
   
4. Organizarea şi funcţionarea Sistemului informațional integrat al Poliției de Frontieră  se efectuează din contul şi în limitele mijloacelor aprobate în bugetul de stat şi din alte surse prevăzute de legislaţia în vigoare.
    [Pct.4 introdus prin HG1064 din 12.12.17, MO434-439/15.12.17 art.1192]

    PRIM-MINISTRU                                                Zinaida GRECEANÎI

    Contrasemnează:
    Ministrul dezvoltării informaţionale                     Pavel Buceaţchi

    Nr. 834. Chişinău, 7 iulie 2008.


Anexa nr.1
la Hotărîrea Guvernului nr. 834
din 7 iulie 2008

    [Parafa în redacția HG1064 din 12.12.17, MO434-439/15.12.17 art.1192]
CONCEPTUL TEHNIC AL
SISTEMULUI INFORMAŢIONAL INTEGRAT
AL POLIŢIEI DE FRONTIERĂ
    [Titlul modificat prin HG925 din 12.12.12, MO270-272/25.12.12 art.1013]
Introducere
    În ultimii ani Republica Moldova a întreprins paşi concreţi în vederea asigurării securităţii frontierei de stat, inclusiv cu asistenţa Uniunii Europene, prin lansarea activităţii Misiunii de asistenţă la frontiera Republicii Moldova şi Ucrainei. Graţie implicării experţilor europeni în dezvoltarea managementului integrat al frontierei de stat a Republicii Moldova, în comun cu organele competente în domeniul frontalier, s-a reuşit într-o perioadă scurtă optimizarea activităţii acestor organe. Totodată, se impune dezvoltarea de mai departe a managementului integrat al frontierei prin utilizarea tehnologiilor informaţionale moderne.
    [Alineat modificat prin HG925 din 12.12.12, MO270-272/25.12.12 art.1013]
    Crearea Sistemului informaţional integrat al Poliţiei de Frontierăpresupune nu numai formarea resurselor informaţionale cu referire la evenimentele ce au loc la frontieră, dar şi acumularea, stocarea şi prezentarea lor conform legislaţiei în vigoare, reieşind din competenţa funcţională.
    [Alineat modificat prin HG925 din 12.12.12, MO270-272/25.12.12 art.1013]
Capitolul I
Generalităţi
1. Definiţia sistemului
    Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră (în continuare -SIIPF) reprezintă ansamblul datelor, informaţiilor, fluxurilor şi circuitelor informaţionale, al procedurilor şi mijloacelor de acumulare şi utilizare a informaţiei menite să contribuie la realizarea obiectivelor instituţiei. Ca rezultat al funcţionării sistemului, se formează resursa informaţională unică a Poliţiei de Frontieră.
SIIPF este parte componentă a Resurselor informaţionale de stat ale Republicii Moldova (fig.1).

    Fig.1. Locul SIIPF în cadrul Resurselor informaţionale de stat ale Republicii Moldova
    [Pct.1 modificat prin HG925 din 12.12.12, MO270-272/25.12.12 art.1013]
    11.Noțiuni generale:
    identificatori biometrici – datele biometrice conținute de pașapoartele, actele de identitate, documentele de călătorie sau cele colectate nemijlocit la traversarea frontierei de stat;
    identificare biometrică – identificarea unei persoane prin compararea datelor biometrice colectate în cadrul controlului la trecerea frontierei cu o serie de modele biometrice stocate și prelucrate în sistemele informaționale de stat (amprenta digitală, imaginea facială, înălțimea, culoarea ochilor, grupa sangvină etc.).
    [Pct.11 introdus prin HG1064 din 12.12.17, MO434-439/15.12.17 art.1192]
    2. Destinaţia SIIPF
    SIIPF este destinat pentru colectarea, prelucrarea, stocarea, actualizarea şi analiza datelor despre persoanele fizice şi mijloacele de transport care traversează frontiera de stat a Republicii Moldova, despre evenimentele ce au loc pe segmentul verde al frontierei, cu punerea acestor informaţii la dispoziţia autorităţilor publice competente, altor persoane fizice şi juridice, în conformitate cu Legea nr.283 din 28 decembrie 2011 cu privire la Poliţia de Frontieră şi Legea nr.215 din 4 noiembrie 2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova, precum şi cu alte acte legislative şi normative în vigoare.
    [Pct.2 modificat prin HG925 din 12.12.12, MO270-272/25.12.12 art.1013]
    3. Scopul creării SIIPF
    Scopul de bază al creării SIIPF constă în realizarea unui management integrat, coerent şi eficace al frontierei de stat, pentru asigurarea nivelului adecvat de securitate pe toate sectoarele hotarului Republicii Moldova, alineat la cerinţele comunitare, care să asigure sporirea gradului de securitate a persoanelor, respectînd drepturile şi libertăţile fundamentale ale acestora, fluidizarea traficului legal al persoanelor şi mărfurilor la frontieră. Scopul SIIPF poate fi atins prin realizarea următoarelor obiective:
    a) asigurarea autorităţilor administraţiei publice competente cu informaţii veridice şi operative privind intrarea/ieşirea persoanelor şi mijloacelor de transport, necesare pentru luarea deciziilor judicioase la nivel de stat;
    b) micşorarea timpului de staţionare în punctele de trecere a frontierei de stat a persoanelor şi a unităţilor de transport ce traversează frontiera de stat;
    c) sporirea gradului de stabilitate internă a statului, exercitînd un control strict (filtru informaţional), prin intermediul înregistrării şi verificării persoanelor fizice şi a unităţilor de transport ce traversează frontiera de stat;
    d) formarea unei bănci de date privind traversarea frontierei de către persoanele fizice şi unităţile de transport;
    e) asigurarea interacţiunii efective între ministere şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale interesate;
    f) depistarea persoanelor, mijloacelor de transport, documentelor anunţate în căutare, a cetăţenilor străini şi apatrizilor cărora intrarea în Republica Moldova le-a fost interzisă;
    g) colectarea şi stocarea datelor privind starea criminogenă la frontieră, păstrarea acestor date într-un spaţiu unic;
    h) elaborarea metodologiei şi a criteriilor de identificare a riscului, potenţialului risc, profilurilor de risc;
    i) aprecierea pierderilor posibile în cazurile apariţiei potenţialului risc, precum şi pierderile cauzate de riscurile depistate;
    j) identificarea măsurilor de prevenire a riscului, minimalizarea lui şi stabilirea resurselor necesare pentru aceasta;
    k) elaborarea metodologiei de evaluare a eficacităţii resurselor şi de aplicare practică a măsurilor de prevenire şi combatere a delictelor frontaliere;
    l) controlul practic al măsurilor aplicate pentru contracararea şi minimalizarea riscurilor la frontieră;
    m) fixarea încălcărilor regimului frontierei de stat;
    n) accesul rapid la resursele informaţionale ale Poliţiei de Frontieră;
    [Pct.3 lit.n) modificată prin HG925 din 12.12.12, MO270-272/25.12.12 art.1013]
    o) fixarea rezultatelor supravegherii frontierei de stat pe sectorul verde.
    4. Principiile de bază ale creării SIIPF
    SIIPF este creat în conformitate cu principiile generale de edificare a sistemelor informaţionale automatizate, cele de bază fiind:
    principiul primei persoane/centrului unic, care semnifică existenţa unui conducător real de rang superior, cu abilităţi suficiente pentru luarea deciziilor şi coordonarea lucrărilor de creare şi exploatare a sistemului;
    principiul temeiniciei datelor SIIPF, care presupune introducerea datelor în sistem în baza documentelor autentice;
    principul integrităţii, plenitudinii şi veridicităţii datelor;
    principul confidenţialităţii informaţiei, care prevede răspunderea personală, în conformitate cu legislaţia în vigoare, a colaboratorilor responsabili de prelucrarea informaţiei în SIIPF pentru utilizarea şi difuzarea neregulamentară a informaţiei confidenţiale personificate;
    principul securităţii informaţionale, care presupune asigurarea nivelului dorit al integrităţii, exclusivităţii, accesibilităţii şi eficienţei protecţiei datelor împotriva pierderii, denaturării, deteriorării şi utilizării neautorizate. Securitatea sistemului presupune rezistenţa la atacuri şi protecţia caracterului secret, a integrităţii şi pregătirea pentru lucru atît a sistemului, cît şi a datelor lui;
    principiul compatibilităţii sistemului informaţional cu sistemele existente autohtone şi străine.
Capitolul II
Cadrul juridico-normativ al SIIPF
    5. Cadrul juridico-normativ al SIIPF
    Cadrul juridico-normativ al SIIPF se bazează pe legislaţia naţională în vigoare şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. Crearea şi funcţionarea SIIPF sînt reglementate de următoarele acte legislative şi normative:
    a) Legea nr.59 din 29 martie 2012 privind activitatea specială de investigaţii;
    [Pct.5 lit.a) în redacţia HG925 din 12.12.12, MO270-272/25.12.12 art.1013]
    b) Legea nr. 245-XVI din 27 noiembrie 2008 cu privire la secretul de stat;
    [Pct.5 lit.b) în redacţia HG709 din 06.08.10, MO145-147/13.08.10 art.792]
    c) Legea nr.215 din 4 noiembrie 2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova;
    [Pct.5 lit.c) în redacţia HG925 din 12.12.12, MO270-272/25.12.12 art.1013]
    d) Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informaţie;
    e) Legea nr. 467-XV din 21 noiembrie 2003 cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat;
    f) Legea nr. 264-XV din 15 iulie 2004 cu privire la documentul electronic şi semnătura digitală;
    g) Legea nr.133 din 8 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter personal;
    [Pct.5 lit.g) în redacţia HG925 din 12.12.12, MO270-272/25.12.12 art.1013]
    h) Legea nr.71-XVI din 22 martie 2007 cu privire la registre;
    i) Legea nr.283 din 28 decembrie 2011 cu privire la Poliţia de Frontieră;
    [Pct.5 lit.i) în redacţia HG925 din 12.12.12, MO270-272/25.12.12 art.1013]
    j) Hotărîrea Guvernului nr.735 din 11 iunie 2002 “Cu privire la sistemele speciale de telecomunicaţii ale Republicii Moldova”;
    k) Hotărîrea Guvernului nr. 562 din 22 mai 2006 “Cu privire la crearea sistemelor şi resurselor informaţionale automatizate de stat”;
    l) Hotărîrea Guvernului nr. 1032 din 6 septembrie 2006 “Cu privire la aprobarea Concepţiei sistemului informaţional automatizat “Registrul resurselor şi sistemelor informaţionale de stat”.
Capitolul III
Spaţiul funcţional al SIIPF
    6. Funcţiile SIIPF
    SIIPF urmează să îndeplinească, pe lîngă funcţiile specifice determinate de obiectivele, scopurile şi destinaţia prezentului Concept tehnic, şi funcţiile de bază ale sistemului informaţional tip, stabilite în concepţia sistemului informaţional integrat de stat, cele de bază fiind:
    [Pct.6 al.1) modificat prin HG925 din 12.12.12, MO270-272/25.12.12 art.1013]
    a) formarea băncii de date, care include funcţiile de introducere a datelor în evidenţa iniţială, actualizarea şi radierea lor din evidenţă. Aceste funcţii se realizează în cadrul colectării datelor despre obiectele de evidenţă, precum şi pe parcursul schimbului de informaţii cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale. Informaţiile privind obiectul de evidenţă se introduc în banca de date a SIIPF numai pe baza documentelor ce confirmă autenticitatea lor, cu referinţe stricte la documentul în baza căruia s-a efectuat actualizarea datelor;
    b) organizarea asigurării informaţionale din banca de date;
    c) asigurarea calităţii informaţiilor din contul creării şi menţinerii componentelor sistemului de calitate;
    d) asigurarea multiaspectuală a funcţionării SIIPF;
    e) asigurarea protecţiei informaţiei la toate etapele de colectare, stocare şi prezentare;
    f) asigurarea cu informaţie statistică a autorităţilor publice competente şi a publicului;
    g) asigurarea integrabilităţii cu alte sisteme informaţionale de stat.
    7. Contururile funcţionale ale SIIPF
    SIIPF include următoarele contururi funcţionale:
    a) conturul controlului de stat asupra acumulării, păstrării şi utilizării resurselor informaţionale privind persoanele şi mijloacele de transport care trec frontiera de stat (A);
    b) conturul evidenţei şi controlului automatizat al persoanelor care trec frontiera de stat (B);
    c) conturul evidenţei şi controlului automatizat al mijloacelor de transport ce trec frontiera de stat (C);
    d) conturul evidenţei şi controlului automatizat al supravegherii frontierei de stat (D);
    e) conturul evidenţei şi controlului automatizat al cazurilor de încălcare a legislaţiei privind frontiera de stat (E).
    Fiecare dintre contururile funcţionale exercită mai multe funcţii specifice.
    A. Conturul controlului de stat asupra acumulării, păstrării şi utilizării resurselor informaţionale privind persoanele şi mijloacele de transport care trec frontiera de stat reprezintă sistemul unic de stat care controlează resursele informaţionale privind obiectele evidenţei şi este inclus în sistemele informaţionale automatizate departamentale.
    B. Conturul evidenţei şi controlului automatizat al persoanelor cuprinde datele privind evidenţa şi verificarea automatizată a persoanelor fizice care se deplasează peste frontiera de stat.
    El are următoarele funcţii:
    a) înregistrarea şi controlul intrării şi ieşirii din ţară a persoanelor fizice, în special a:
    cetăţenilor Republicii Moldova, cetăţenilor străini şi a apatrizilor cu domiciliul în Republica Moldova;
    cetăţenilor străini şi a apatrizilor sosiţi în Republica Moldova pentru prima dată (în acest caz ei se iau în evidenţă iniţială în Registrul de stat al populaţiei, cu atribuirea numărului de stat de identificare a persoanei - IDNP, specificat conform uzanţelor internaţionale ca abreviere a sintagmei din limba engleză “Identification Number of Person”);
    cetăţenilor străini şi a apatrizilor care trec repetat frontiera de stat;
    persoanelor fizice care trec frontiera de stat însoţite de alte persoane (fără documente proprii);
    b) controlul persoanelor fizice cărora le este interzisă intrarea în /ieşirea din Republica Moldova;
    c) controlul actelor prezentate de persoanele fizice.
    C. Conturul evidenţei şi controlului automatizat al mijloacelor de transport reflectă evidenţa automatizată a mijloacelor de transport ce trec frontiera de stat. El are următoarele funcţii:
    a) evidenţa mijloacelor de transport şi a agregatelor numerotate introduse pentru prima dată în Republica Moldova;
    b) evidenţa mijloacelor de transport scoase definitiv de pe teritoriul Republicii Moldova;
    c) evidenţa mijloacelor de transport ce tranzitează frontiera pe rutele internaţionale;
    d) controlul mijloacelor de transport cărora le este interzisă intrarea în/ieşirea din teritoriul Republicii Moldova;
    e) controlul actelor privind mijloacele de transport:
    certificatul de înregistrare al mijlocului de transport;
    permisul de conducere.
    D. Conturul evidenţei şi controlului automatizat al supravegherii frontierei de stat reflectă evidenţa automatizată a supravegherii frontierei de stat. El are următoarele funcţii:
    a) colectarea, procesarea şi utilizarea datelor de natură generală, precum şi a datelor obţinute de Poliţia de Frontieră pe cazuri individuale;
    [Pct.7 pct.D), lit.a) modificată prin HG925 din 12.12.12, MO270-272/25.12.12 art.1013]
    b) fixarea şi controlul operativ al procesului de supraveghere a frontierei;
    c) evidenţa colaboratorilor antrenaţi în supravegherea frontierei de stat;
    d) planificarea serviciului în regim nonstop;
    e) fixarea rezultatelor supravegherii frontierei de stat;
    f) automatizarea proceselor în activitatea subdiviziunilor responsabile de supravegherea frontierei de stat.
    E. Conturul evidenţei şi controlului automatizat al cazurilor de încălcare a legislaţiei privind frontiera de stat reflectă evidenţa automatizată a persoanelor şi mijloacelor de transport implicate în aceste cazuri, precum şi controlul riscurilor. El are următoarele funcţii:
    a) evidenţa şi analiza datelor privind starea criminogenă la frontieră (persoanele, mijloacele de transport implicate, bunurile materiale), stocarea şi păstrarea acestor date într-un spaţiu unic;
    b) elaborarea metodologiei de identificare a riscului, identificarea potenţialului risc şi fixarea acestuia;
    c) identificarea şi evidenţa cauzelor ce contribuie la încălcarea legislaţiei frontaliere în vigoare;
    d) aprecierea şi evidenţa pierderilor posibile în cazurile apariţiei potenţialului risc, precum şi pierderile cauzate de riscurile depistate;
    e) identificarea şi evidenţa măsurilor de prevenire a riscului, minimalizarea lui şi resursele necesare pentru aceasta;
    f) controlul practic şi evidenţa măsurilor aplicate în contracararea şi minimalizarea riscurilor la frontieră.
Capitolul IV
Structura organizaţională a SIIPF
    8. Deţinătorul SIIPF
    Deţinătorul sistemului este Inspectoratul General al Poliției de Frontieră. SIIPF se înregistrează, în modul stabilit, în Registrul resurselor şi sistemelor informaţionale de stat, în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr. 1032 din 6 septembrie 2006 “Cu privire la aprobarea Concepţiei sistemului informaţional automatizat “Registrul resurselor şi sistemelor informaţionale de stat”.
    [Pct.8 modificat prin HG925 din 12.12.12, MO270-272/25.12.12 art.1013]
    9. Registratorii SIIPF
    Funcţiile legate de formarea şi exploatarea SIIPF revin Inspectoratul General al Poliției de Frontieră. Registratori ai sistemului sînt inspectorii calificaţi numiţi în funcţie, cu drept de acces în sistem.
    [Pct.9 modificat prin HG925 din 12.12.12, MO270-272/25.12.12 art.1013]
    10. Utilizatorii informaţiei SIIPF
    Există două categorii de utilizatori ai sistemului:
    a) interni, care vor fi desemnaţi prin ordinul directorului general al şefului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră;
    [Pct.10 lit.a) modificată prin HG925 din 12.12.12, MO270-272/25.12.12 art.1013]
    b) externi - autorităţile administraţiei publice centrale competente şi structurile internaţionale de profil, care pot accesa informaţia din sistem numai în baza acordurilor interinstituţionale încheiate cu Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.
    [Pct.10 lit.b) modificată prin HG925 din 12.12.12, MO270-272/25.12.12 art.1013]
Capitolul V
Documentele SIIPF
    11. Documentele sistemului
    Documentele sistemului se divizează în următoarele categorii:
    a) documentele de identificare a persoanei (A);
    b) documentele conducătorului de autovehicul (B);
    c) documentele mijlocului de transport (C);
    d) documentele tehnologice (D).
    A. Documentele de identificare a persoanei
    Din categoria documentelor de identificare a persoanei fac parte următoarele acte:
    a) paşaportul cetăţeanului Republicii Moldova;
    b) paşaportul diplomatic;
    c) paşaportul de serviciu;
    d) documentul de călătorie (Convenţia privind statutul apatrizilordin 28 septembrie 1954);
    e) documentul de călătorie (Convenţia privind statutul refugiaţilor din 28 iulie 1951);
    f) documentul de călătorie (protecţie umanitară);
    g) buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova;
    h) buletinul de identitate electronic al cetățeanului Republicii Moldova;
    i) buletinul de identitate provizoriu al cetățeanului Republicii Moldova;
    j) buletinul de identitate pentru refugiați;
    k) buletinul de identitate pentru apatrizi;
    l) buletinul de identitate pentru beneficiarii de protecţie umanitară;
    m) permisul de ședere permanentă;
    n) permisul de şedere provizorie pentru cetăţenii străini;
    o) permisul de şedere provizorie pentru apatrizi;
    p) paşaportul marinarului;
    q) pașaportul cetăţeanului străin sau documentul de călătorie valabil, emis de statul unde persoana îşi are stabilit domiciliul;
    r)actul de identitate de uz intern al cetăţeanului străin, eliberat de autorităţile străine;
    d) punctul 12 va avea următorul cuprins:
    s) certificatul eliberat de ambasada statului străin în Republica Moldova în schimbul documentului pierdut;
    t) titlul de călătorie;
    u) alte documente ce identifică persoana, în conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
    [Pct.11 lit.A în redacția HG1064 din 12.12.17, MO434-439/15.12.17 art.1192]
    B. Documentele conducătorului de autovehicul
    La trecerea frontierei de stat conducătorul mijlocului de transport este obligat să prezinte permisul de conducere.
    C. Documentele mijlocului de transport
    În cazul trecerii frontierei de stat cu un mijloc de transport, pentru acesta se prezintă următoarele documente:
    a) paşaportul tehnic al unităţii de transport;
    b) mandatul, în caz de necesitate;
    c) certificatul de înmatriculare a vehiculului, eliberat pe numele conducătorului.
    D. Documentele tehnologice
    a) certificate;
    b) rapoarte analitice şi statistice;
    c) procura pentru dreptul de însoţire a persoanei fizice.
Capitolul VI
Spaţiul informaţional al SIIPF
    12. Obiectele informaționale
    SIIPF este format dintr-un nucleu constituit din ansamblul indivizibil al obiectelor supuse evidenţei şi controlului în cadrul sistemului şi din scenariile după care acestea interacţionează. Cîmpurile de date se formează prin manifestarea atributelor obiectelor ca urmare a interacţiunii lor conform scenariilor ordinare, care au un caracter ciclic.
    Obiectele de evidenţă şi control ale SIIPF sînt:
    a) traversarea frontierei de stat:
    - polițistul de frontieră care a autorizat traversarea;
    - persoana fizică care traversează frontiera de stat;
    - mijlocul de transport;
    - documentul;
    - trecerea frontierei de stat;
    b) planificarea activității de serviciu la controlul frontierei:
    - rezultatul activității de control;
    c) incidentul legat de încălcarea legislației transfrontaliere:
    - încălcarea regimului frontierei de stat;
    - încălcarea regimului zonei de frontieră;
    - încălcarea regimului punctelor de trecere a frontierei de stat etc.;
    d) refuzul intrării/ieșirii în/din Republica Moldova:
    - polițistul de frontieră care nu a autorizat traversarea;
    - persoana fizică;
    - mijlocul de transport;
    - documentul;
    e) consemnul la frontieră:
    - actul de dispoziție;
    - datele persoanei;
    - datele mijlocului de transport;
    - documentul.
    [Pct.12 în redacția HG1064 din 12.12.17, MO434-439/15.12.17 art.1192]
    13. Identificarea obiectelor informaţionale
    Obiectele de evidenţă şi control ale SIIPF se identifică prin intermediul următorilor indici de bază:
    a) identificatorul traversării frontierei de stat - după un identificator intern;
    b) numărul de stat de identificare a persoanei fizice (IDNP),
    c) numărul de identificare a mijlocului de transport (codul VIN, conform uzanţelor internaţionale, ca abreviere a sintagmei din limba engleză “Vehicle Indentification Number”);
    d) identificarea documentelor - se efectuează după o cheie combinată ce include următoarele elemente: tipul documentului @ seria documentului @ numărul documentului;
    e) identificarea contravenţiei şi a infracţiunii - se identifică după un identificator intern.
    14. Scenariile de bază
    Scenariile reprezintă o listă de evenimente ce se produc cu obiectul informațional prin intermediul cărora se realizează funcțiile SIIPF. Realizarea funcțiilor SIIPF are loc conform următoarelor scenarii:
    a) pentru obiectul informațional „traversarea frontierei de stat”:
    Evidența datelor se efectuează după autorizarea traversării frontierei de stat a Republicii Moldova în baza deciziei adoptate referitor la participanții la traversare, ce va conține informațiile privind polițistul de frontieră care a autorizat traversarea (numele, prenumele, gradul special și numărul ștampilei autorizate întărite).
    Modificarea datelor are loc în cazul depistării datelor eronate.
    Radierea datelor și transferarea lor în arhivă au loc la expirarea termenului de stocare a informației;
    b) pentru obiectul informațional „planificarea activității de serviciu la controlul frontierei”:
    Evidența datelor se efectuează după luarea deciziei cu privire la activitățile întreprinse pentru supravegherea frontierei de stat.
    Radierea datelor și transferarea lor în arhivă au loc la expirarea termenului de stocare a informațiilor, în conformitate cu instrucțiunile interne ale Inspectoratului General al Poliției de Frontieră;
    c) pentru obiectul informațional „incidentul legat de încălcarea legislației transfrontaliere”:
    Evidența datelor se efectuează după depistarea incidentului și întocmirea actelor procesuale.
    Radierea datelor și transferarea lor în arhivă au loc la expirarea termenului de stocare a datelor;
    d) pentru obiectul informațional „refuzul intrării/ieșirii în/din Republica Moldova”:
    Evidența datelor se efectuează după refuzul intrării/ieșirii în/din Republica Moldova.
    Modificarea datelor are loc în cazul depistării datelor eronate.
    Radierea datelor și transferarea lor în arhivă au loc la expirarea termenului de stocare a datelor;
    e) pentru obiectul informațional „consemnul la frontieră”:
    Evidența datelor se efectuează în baza actelor de procedură prevăzute de legislația în vigoare, care va conține numărul documentului ce întemeiază aplicarea consemnului, emitentul acestuia, temeiul legal, descrierea succintă a dispozitivului, data aplicării consemnului, data expirării interdicției, numele, prenumele și gradul polițistului care a aplicat în SIIPF consemnul la frontieră.
    Modificarea datelor are loc:
    - în cazul depistării datelor eronate;
    - în cazul apariției unor circumstanțe legale în baza actelor prevăzute de legislația în vigoare.
    Radierea datelor și transferarea lor în arhivă au loc:
    - la expirarea termenului prevăzut în actele în baza cărora au fost introduse datele privind consemnul;
    - la revocarea consemnului în baza actelor de procedură prevăzute de legislația în vigoare.
    [Pct.14 în redacția HG1064 din 12.12.17, MO434-439/15.12.17 art.1192]
    [Pct.14 modificat prin HG925 din 12.12.12, MO270-272/25.12.12 art.1013]

    15. Datele
    Datele stocate în SIIPFsînt:
    a) datele despre traversarea frontierei de stat:
    - data şi ora traversării;
    - direcţia de deplasare;
    - punctul de trecere;
    - datele ce vizează polițistul de frontieră care a autorizat traversarea (nume, prenume, grad special, numărul ștampilei autorizate întărite);
    - datele despre persoana fizică (nume, prenume, prenumele tatălui, sex, data naşterii, IDNP, cetăţenie, şabloanele digitale ale fotografiei şi amprentelor digitale, statutul la traversarea frontierei – şofer, pasager, pieton, ciclist);
    - datele despre mijlocul de transport (număr de înmatriculare, marcă, model, anul fabricării, culoare, numărul certificatului de înmatriculare, numărul caroseriei/șasiului);
    - documentul (seria şi numărul documentului, data expirării);
    b) datele despre planificarea activității de serviciu la controlul frontierei:
    - informaţiile despre forţe şi mijloace implicate în activitatea de control;
    - graficul şi orarul turelor;
    - informaţiile despre tipurile de activitate de control;
    - informațiile despre ora şi data activităţii de control;
    - informaţii despre itinerarele de deplasare şi locul de desfăşurare a activităţii de control;
    - informaţiile despre rezultatele activităţii de control;
    c) datele despre incidentul legat de încălcarea legislației transfrontaliere:
    - data şi ora producerii incidentului;
    - locul producerii incidentului;
    - tipul incidentului;
    - date despre persoana implicată în incident;
    - informaţiile despre mijlocul de transport implicat în incident;
    - informaţiile despre bunuri, documente parte a incidentului;
    - informaţii despre măsurile întreprinse în partea ce ţine de incident;
    d) datele despre refuzul intrării/ieșirii în/din Republica Moldova:
    - data şi ora refuzului intrării/ieșirii;
    - direcţia;
    - punctul de trecere;
    - temeiul refuzului autorizării;
    - datele privind polițistul de frontieră care nu a autorizat traversarea (nume, prenume, grad special, numărul ștampilei autorizate întărite);
    - datele despre persoană (nume, prenume, prenumele tatălui, sex, data naşterii, IDNP, cetăţenie, statutul persoanei la traversarea frontierei – şofer, pasager, pieton, ciclist);
    - datele despre mijlocul de transport (număr de înmatriculare, marcă, model, anul fabricării, culoare, numărul certificatului de înmatriculare, numărul caroseriei/șasiului);
    - documentul (seria şi numărul documentului, data expirării);
    e) datele despre consemnul la frontieră:
    - actul de dispoziție (temeiul emiterii, data emiterii, măsura aplicată, autoritatea care ţine controlul consemnului, termenul încetării consemnului la frontieră);
    - datele persoanei (nume, prenume, prenumele tatălui, data naşterii, IDNP);
    - datele mijlocului de transport (marcă, model, culoare, număr de înmatriculare, anul fabricării, numărul caroseriei/şasiului);
    - documentul (tip, număr, data eliberării, ţara emitentă, termen de valabilitate).
    [Pct.15 în redacția HG1064 din 12.12.17, MO434-439/15.12.17 art.1192]
    [Pct.15 modificat prin HG925 din 12.12.12, MO270-272/25.12.12 art.1013]

    16. Clasificatoare
    Pentru asigurarea veridicităţii informaţiilor şi reducerea volumului de date păstrate în SIIPF, se utilizează un sistem de clasificatoare care pot fi grupate în trei categorii:
    a) internaţionale;
    b) naţionale:
    CS - clasificatorul statelor;
    CA - clasificatorul modelelor unităţilor de transport;
    CUTAM - clasificatorul unităţilor administrativ-teritoriale;
    c) interne.
    Clasificatoarele interne se elaborează şi se utilizează în cadrul SIIPF numai în lipsa clasificatoarelor internaţionale şi naţionale aprobate.
    17. Sursele de informaţii ale SIIPF
    Principala sursă de informaţii este Poliţia de Frontieră, care oferă date despre trecerea frontierei de stat de către persoane fizice şi mijloace de transport; date generale cu privire la supravegherea frontierei de stat; date statistice, informaţii individuale, factori de presiune, informaţii despre infracţionalitate şi informaţii referitoare la pericole.
    [Pct.17 alineat modificat prin HG925 din 12.12.12, MO270-272/25.12.12 art.1013]
    Surse suplimentare de informaţii sînt:
    a) Instituția publică ,,Agenția Servicii Publice”, care oferă date privind persoanele fizice şi actele eliberate acestora, date privind mijloacele de transport;
    [Pct.17 lit.a) modificată prin HG1064 din 12.12.17, MO434-439/15.12.17 art.1192]
    b) Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, care oferă date privind acordarea vizelor de intrare cetăţenilor străini şi apatrizilor de către consulatele de peste hotare;
    c) organele de drept, care oferă date privind persoanele fizice şi mijloacele de transport date în urmărire;
    d) Ministerul Justiţiei, care furnizează date privind deciziile instanţelor judecătoreşti prin care se interzice anumitor persoane fizice trecerea frontierei Republicii Moldova;
    e) autoritățile statelor vecine competente în managementul frontierei de stat, care oferă date despre traversarea frontierei de stat de către persoane fizice și mijloace de transport.
    [Pct.17 lit.e) introdusă prin HG1064 din 12.12.17, MO434-439/15.12.17 art.1192]
    SIIPF este unica sursă de informaţii privind trecerea frontierei de stat de către persoane fizice şi mijloace de transport pentru sistemele informaţionale automatizate de stat.
    18. Interacţiunea cu alte sisteme informaţionale
    Pentru asigurarea formării corecte a resursei informaţionale a SIIPF, este necesară organizarea interacţiunii cu următoarele registre informaţionale, ce constituie resurse informaţionale de importanţă statală:
    a) Registrul de stat al populaţiei, care conţine date privind persoanele fizice şi actele eliberate acestora;
    b) Registrul de stat al transporturilor, ce cuprinde date privind mijloacele de transport (inclusiv agregatele numerotate) şi documentele de înmatriculare;
    c) Registrul de stat al conducătorilor de vehicule, ce conţine date privind dreptul persoanei fizice de conducere a mijlocului respectiv de transport;
    d) Sistemul informaţional integrat al organelor de drept;
    e) Sistemul informaţional integrat automatizat de evidenţă a infracţiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvîrşit infracţiuni;
    f) Sistemul informaţional automatizat “Registrul informaţiei criminalistice şi criminologice”;
    g) Sistemul informaţional automatizat “Registrul armelor”;
    h) Sistemul informaţional integrat vamal;
    i) Sistemul informaţional automatizat de stat în domeniul asigurărilor obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule;
    [Pct.18 lit.i) introdusă prin HG1064 din 12.12.17, MO434-439/15.12.17 art.1192]
    j) subsistemul „Viza” din cadrul conturului automatizat „Consul” al Sistemului informaţional automatizat „Registrul de stat al populaţiei”, ce conține date privind vizele valabile pentru Republica Moldova;
    [Pct.18 lit.j) introdusă prin HG1064 din 12.12.17, MO434-439/15.12.17 art.1192]
    k) subsistemul „Titlu de călătorie” din cadrul Sistemului informaţional „Consul”, ce conţine date privind titlurile de călătorie eliberate;
    [Pct.18 lit.k) introdusă prin HG1064 din 12.12.17, MO434-439/15.12.17 art.1192]
    l) Sistemul informațional automatizat „Registru dactiloscopic”
    [Pct.18 lit.l) introdusă prin HG1064 din 12.12.17, MO434-439/15.12.17 art.1192]
    Interacţiunea cu registrele informaţionale ale altor state sau ale organizaţiilor internaţionale se va organiza în conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
    [Pct.18 alineat modificat prin HG1064 din 12.12.17, MO434-439/15.12.17 art.1192]
Capitolul VII
Spaţiul tehnologic al SIIPF
    19. Nivelurile infrastructurii informaţionale
    SIIPF este proiectat ca sistem modular, care asigură posibilitatea dezvoltării sale fără a afecta continuitatea funcţionării.
    Arhitectura SIIPF este concepută după schema-tip a infrastructurii informaţionale a sistemului informaţional automatizat, în conformitate cu cerinţele expuse în Concepţia creării infrastructurii informaţionale de stat.
Infrastructura informaţională a SIIPF este amplasată în două niveluri:
    a) central (A);
    b) local (B).
    A. Nivelul central este amplasat în municipiul Chişinău. Funcţia de bază a nivelului central al infrastructurii informaţionale de telecomunicaţii este asigurarea păstrării informaţiei şi acordarea ei utilizatorilor prin portalul informaţional de stat. La nivelul central se află banca centrală de date a sistemului.
    B. Nivelul local este amplasat în unităţile teritoriale ale Poliţiei de Frontieră. În fiecare dintre unităţile teritoriale ale Poliţiei de Frontieră de toate nivelurile sistemului se instalează module-tip. Accesul la informaţie pentru utilizatorii autorizaţi se efectuează prin portalul informaţional.
    [Pct.19 lit.B modificată prin HG925 din 12.12.12, MO270-272/25.12.12 art.1013]
    20. Complexul software-hardware
    Arhitectura complexului software-hardware, lista produselor software şi a mijloacelor tehnice utilizate la crearea infrastructurii informaţionale se determină de către elaboratorul sistemului în comun cu deţinătorul la etapele ulterioare de elaborare a sistemului.
    Pentru comunicarea între nivelurile sistemului se utilizează sistemul de telecomunicaţii al autorităţilor administraţiei publice.
Capitolul VIII
Asigurarea securităţii informaţionale al SIIPF
    21. Securitatea informaţională
    Securitatea informaţională trebuie să fie asigurată printr-un sistem complex de măsuri juridice, tehnco-organizatorice şi economice, cu utilizarea mijloacelor tehnologice, dispozitivelor software/hardware şi a mecanismelor criptografice de protecţie a informaţiei, orientate spre asigurarea nivelului necesar de integritate, confidenţialitate şi accesibilitate al resurselor informaţionale.
    La elaborarea, susţinerea funcţionării şi administrarea SIIPF, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră se va conduce de legislaţia în vigoare şi standardele naţionale în domeniul asigurării securităţii informaţionale şi protecţiei informaţiei.
    Metodele de asigurare a securităţii informaţionale trebuie reexaminate şi ajustate periodic sub aspect juridic, tehnico-organizatoric şi economic.
    [Pct.21 modificat prin HG925 din 12.12.12, MO270-272/25.12.12 art.1013]
    21.1 Termenul de stocare a informaţiei
    Datele cu caracter personal prelucrate în cadrul SIIPF sînt stocate pe o perioadă care nu va depăşi 5 ani. De la data încetării utilizării, acestea rămîn la păstrare primind statutul de document de arhivă, în conformitate cu legislaţia în vigoare, iar în cazul în care urmează a fi utilizate doar în scopuri statistice, ele sînt depersonalizate.
    [Pct.211 introdus prin HG249 din 03.04.14, MO86/05.04.14 art.270]
    22. Sarcinile securităţii informaţionale
    a) Crearea sistemului complex al securităţii informaţionale include o serie de etape consecutive:
    determinarea profilurilor protecţiei;
    clasificarea resurselor protejate;
    analiza riscurilor;
    elaborarea politicii securităţii;
    elaborarea arhitecturii securităţii;
    crearea şi implementarea sistemului securităţii informaţionale;
    certificarea sistemului.
    b) Componentele de bază ale sistemului securităţii informaţionale sînt:
    protecţia informaţiei şi infrastructurii de suport la conectarea la reţelele externe;
    protecţia informaţiei în procesul interacţiunii între reţele;
    protecţia fluxurilor de date;
    protecţia serviciilor sistemului;
    protecţia antivirus;
    asigurarea securităţii mediului software;
    autentificarea;
    protocolare şi audit.
    c) Mecanismele tehnologice de bază de asigurare a protecţiei securităţii informaţiei sînt:
    autentificarea şi autorizarea;
    dirijarea accesului;
    înregistrarea acţiunilor şi auditul;
    criptarea informaţiei;
    delimitarea accesului utilizatorilor la date, în conformitate cu rolurile acestora în SIIPF;
    aplicarea mijloacelor bioidentificării utilizatorilor;
    aplicarea semnăturii digitale;
    accesul la date doar prin interfaţa unică de obiect;
    dirijarea centralizată şi controlul accesului la date.
    d) Sistemul complex al securităţii informaţionale asigură:
    confidenţialitatea informaţiei;
    integritatea logică a informaţiei;
    integritatea fizică a informaţiei;
    protecţia infrastructurii informaţionale în cazul tentativelor de deteriorare sau de modificare a funcţionării SIIPF.
    Una dintre cele mai vulnerabile verigi în sistemul securităţii informaţionale este factorul uman. În legătură cu aceasta, un element important al securităţii informaţionale este instruirea personalului, familiarizîndu-l cu metodele şi procedeele de contracarare a pericolelor.
    23. Pericolele securităţii informaţionale
    Prin pericol se subînţelege un eveniment sau o acţiune potenţială, orientată spre cauzarea de prejudicii resurselor informaţionale sau infrastructurii informaţionale.
    a) Pericolele de bază ale securităţii informaţionale sînt:
    colectarea şi utilizarea ilegală a informaţiei;
    nimicirea, deteriorarea, suprimarea radioelectronică sau distrugerea mijloacelor şi sistemelor de prelucrare a informaţiei, de telecomunicaţii şi comunicaţii;
    compromiterea cheilor şi mijloacelor de protecţie criptografică a informaţiei.
    b) Obiecte ale pericolelor sînt resursele informaţionale sau infrastructura informaţională de telecomunicaţii.
    c) Surse ale pericolelor sînt infractorii, funcţionarii publici corupţi, precum şi utilizatorii de rea-credinţă.
    24. Protecţia informaţiilor împotriva accesului neautorizat
    a) Sistemul de protecţie a informaţiilor împotriva accesului neautorizat include măsuri organizaţionale, echipamente şi produse de program care asigură blocarea:
    scurgerii informaţiilor prin canalele tehnice;
    accesului neautorizat la resursele reţelei.
    Măsurile organizatorice de protecţie sînt asigurate de către serviciile respective ale participanţilor la sistem şi exclud accesul necontrolat al persoanelor străine la mijloacele tehnice ale sistemului informaţional de telecomunicaţii, la purtătorii magnetici, mijloacele de eliberare a copiilor pe suporţi materiali şi la sistemele de cablu.
    b) Echipamentele şi produsele de program de protecţie contra accesului neautorizat asigură:
    identificarea resurselor aflate sub protecţie;
    autentificarea resurselor şi utilizatorilor aflaţi sub protecţie;
    confidenţialitatea informaţiei care circulă în sistem;
    schimbul de date autentificat;
    integritatea datelor la apariţia, transmiterea, utilizarea şi păstrarea informaţiei;
    accesul autorizat al tuturor resurselor sistemului în condiţii de exploatare normală;
    delimitarea accesului utilizatorilor la sistem;
    delimitarea accesului utilizatorilor la resursele aflate sub protecţie;
    administrarea (indicarea dreptului de acces la resursele aflate sub protecţie, prelucrarea informaţiei din registre, instalarea şi dezinstalarea sistemului de protecţie);
înregistrarea acţiunilor de intrare a utilizatorilor în sistem, ieşire din sistem, încălcare a dreptului de acces la resursele aflate sub protecţie; controlul integrităţii şi capacităţii de funcţionare a sistemului de protecţie;
securitatea în situaţii de forţă majoră.
Capitolul IX
Dispoziţii finale şi tranzitorii
    25. Implementarea efectivă a SIISG revine Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, în comun cu alte organe competente.
    [Pct.25 modificat prin HG925 din 12.12.12, MO270-272/25.12.12 art.1013]
    26. La îndeplinirea obiectivelor SIISG pot participa şi alte instituţii ale statului, precum şi organizaţii neguvernamentale, care cooperează potrivit competenţelor şi în condiţiile legii.
    [Pct.26 modificat prin HG925 din 12.12.12, MO270-272/25.12.12 art.1013]

    anexa nr.2
   
[Anexa nr.2 introdusă prin HG1064 din 12.12.17, MO434-439/15.12.17 art.1192]