HGM1007/2008
ID intern unic:  329036
Версия на русском
Versiunea originala
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 1007
din  29.08.2008
cu privire la aprobarea unor norme sanitar-veterinare
Publicat : 05.09.2008 în Monitorul Oficial Nr. 167-168     art Nr : 1011     Data intrarii in vigoare : 14.09.2008
    MODIFICAT
    HG296 din 15.03.16, MO69-77/25.03.16 art.349
   
HG513 din 02.07.14, MO174-177/04.07.14 art.541
    HG51 din 16.01.13, MO15-17/22.01.13 art.89
    HG384 din 12.05.10, MO78-80/21.05.10 art.455

    NOTĂ:
    cuvintele „Direcţiile raionale/municipale sanitar-veterinare şi pentru siguranţa produselor de origine animală” şi cuvintele „direcţiile raionale/municipale”, la orice formă gramaticală, se substituie prin cuvintele „subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor”, la formele gramaticale corespunzătoare prin HG51 din 16.01.13, MO15-17/22.01.13 art.89



   
În conformitate cu prevederile Legii nr. 221-XVI  din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.51-54, art. 153), Legii  nr. 10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.67, art.183), precum şi în scopul asigurării dezvoltării continue şi îmbunătăţirii calităţii serviciilor sanitar-veterinare acordate, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    [Preambulul modificat prin HG384 din 12.05.10, MO78-80/21.05.10 art.455]
   
1. Se aprobă:
    Norma sanitar-veterinară care stabileşte prevederi specifice pentru supravegherea bolii limbii albastre, conform anexei nr. 1;
    Norma sanitar-veterinară privind stabilirea planului de măsuri de supraveghere a brucelozei şi tuberculozei la bovine, conform anexei nr. 2.
    2. Finanţarea măsurilor necesare pentru realizarea prezentei hotărîri se va efectua din contul şi în limita alocaţiilor financiare prevăzute în bugetul de stat şi în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, revizuite anual.
    3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.
    [Pct.3 modificat prin HG513 din 02.07.14, MO174-177/04.07.14 art.541]
    4. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data intrării în vigoare a Legii nr.221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară.

    PRIM-MINISTRU                                                               Zinaida GRECEANÎI

    Contrasemnează:
    Ministrul agriculturii şi industriei alimentare                     Anatolie Gorodenco
    Ministrul sănătăţii                                                                Larisa Catrinici
    Ministrul ecologiei şi resurselor naturale                           Violeta Ivanov
    Ministrul finanţelor                                                              Mariana Durleşteanu

    Nr. 1007. Chişinău, 29 august 2008.


Anexa nr. 1
la Hotărîrea Guvernului
nr.1007 din 29 august 2008
NORMA SANITAR - VETERINARĂ
privind stabilirea măsurilor de supraveghere a bolii limbii albastre
Capitolul I
Dispoziţii generale
     1. Norma sanitar-veterinară privind stabilirea măsurilor de supraveghere a bolii limbii albastre (în continuare – Normă sanitar-veterinară) este elaborată în conformitate cu prevederile Legii nr. 221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară şi Legii nr. 1513-XII din 16 iunie 1993 privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei.
    Prezenta Normă sanitar-veterinară are drept scop preîntîmpinarea apariţiei unui eventual focar de boala limbii albastre pe teritoriul Republicii Moldova şi aplicarea unor restricţii privind deplasările animalelor.
    2. Prevederile prezentei Norme sanitar-veterinare sînt armonizate cu prevederile Directivei  2000/75/CE a Consiliului din 20 noiembrie 2000 de stabilire a dispoziţiilor specifice privind măsurile de combatere şi de eradicare a febrei catarale ovine (Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, L 327, 22 decembrie 2000, pag. 0074-0083) şi a Regulamentului nr.1266/2007 din 26 octombrie 2007 referitor la normele de punere în aplicare a Directivei 2000/75/CE a Consiliului în ceea ce privește combaterea, monitorizarea, supravegherea febrei catarale ovine, precum și restricțiile privind deplasările unor animale din specii receptive la aceasta.
    3. În sensul prezentei Norme sanitar-veterinare, noţiunile de bază utilizate au următoarele semnificaţii:
    specii susceptibile – orice specie de animale rumegătoare;
    vector –  insectă din specia Culicoidae imicola sau orice altă insectă din genul Culicoides capabilă de transmiterea bolii limbii albastre;
    suspiciune –  apariţia oricărui semn clinic care sugerează boala limbii albastre la o specie susceptibilă, stabilită în baza unei surse de date epidemiologice ce permit sau contribuie la luarea deciziei respective;
    confirmare –  declararea de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – Agenţie), în baza rezultatelor de laborator, că virusul bolii limbii albastre circulă într-o zonă specifică; în cazul unei epidemii, Agenţia confirmă, de asemenea, prezenţa bolii în baza rezultatelor clinice şi/sau epidemiologice;
    zonă de protecţie – zonă extinsă pe o rază de cel puţin 100 km în jurul exploataţiei infectate, stabilită de autoritatea publică centrală de supraveghere sanitar-veterinară în scopul preîntîmpinării apariţiei unui eventual focar de boală;
    zonă de supraveghere – zonă de cel puţin 50 km, care se extinde dincolo de limitele zonei de protecţie, stabilită de autoritatea veterinară centrală în scopul prevenirii răspîndirii bolii în afara hotarelor zonei;
    animale-santinelă – animale nevaccinate, libere de virus, din specii receptive la virusul bluetongue ce manifestă simptome clinice, ori care prezintă leziuni post-mortem sau reacţii la testele de laborator, şi care indică suspiciunea prezenţei bolii limbii albastre;
    fermele-santinelă – orice exploataţie care deţine animale din specii receptive la virusul bluetongue;
    localitate-ţintă –  teritoriu pe care există în permanenţă exploataţii ori cîrduri de animale receptive la virusul bluetongue;
    caz de boala limbii albastre – se referă la un animal care  prezintă semne  clinice  caracteristice  bolii limbii albastre, care a avut rezultate serologice negative la un test anterior, iar rezultatele serologice de la ultimul test au devenit pozitive în ceea ce priveşte anticorpii corespunzători unui serotip de boala limbii albastre şi la care s-a identificat antigenul viral sau acidul ribonucleic viral (ARN) specific unuia sau mai multor serotipuri de boala limbii albastre;
    zonă cu acces reglementat – zonă alcătuită atît din zone de protecţie, cît şi de supraveghere;
    zonă indemnă de boala limbii albastre  pe o anumită perioadă – zonă teritorială cunoscută din punct de vedere epidemiologic, astfel încît măsurile de supraveghere demonstrează că pe o anumită perioadă de timp dintr-un an nu a existat nici un mod de transmitere a virusului sau de prezenţă a insectelor adulte din genul Culicoides care pot fi vectori răspunzători de transmiterea bolii limbii albastre;
    tranzit – deplasarea animalelor:
    a)  dinspre şi printr-o zonă cu acces reglementat;
    b) dinspre o zonă cu acces reglementat şi  printr-o zonă fără  restricţii apoi înapoi în aceeaşi zonă cu acces reglementat;
    c) dinspre o zonă cu acces reglementat şi printr-o zonă fără restricţii apoi către o altă zonă cu acces reglementat;
    vaccinuri vii atenuate – vaccinuri produse prin adaptarea virusului bolii limbii albastre prin intermediul unor pasaje repetate în culturi de țesut sau în ouă embrionate de găină.
Capitolul II
Măsurile sanitare veterinare în caz de suspiciune
a bolii limbii albastre
    4. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei trebuie să se asigure ca suspiciunea bolii limbii albastre să fie notificată obligatoriu şi imediat Agenţiei.
    5. În cazul în care animalele dintr-o exploataţie sînt suspectate de a fi infectate sau contaminate cu boala limbii albastre, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei trebuie să se asigure ca medicul veterinar oficial să declanşeze imediat pregătirile pentru investigarea oficială de confirmare sau infirmare a prezenţei bolii în cauză şi, în special, să preleve probele necesare examinărilor de laborator. În acest scop, animalele suspecte pot fi transportate la laboratoare sub supravegherea subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei, care vor lua măsurile corespunzătoare pentru a preveni răspîndirea bolii.
    6. În cazul suspiciunii bolii limbii albastre, medicul veterinar de stat trebuie să întreprindă următoarele măsuri:
    1) să stabilească supravegherea sanitar-veterinară a exploataţiei cu animale suspecte;
    2) să ţină registrul animalelor, indicînd pentru fiecare specie numărul de animale deja moarte, infectate sau probabil infectate la zi, pentru a lua în seamă animalele care se nasc sau mor în perioada în care boala este suspectată. Aceste date trebuie să fie prezentate la cererea Agenţiei şi să poată fi verificate în timpul fiecărei vizite;
    3) să efectueze ancheta epidemiologică, conform cerinţelor stipulate la pct. 9 din prezenta Normă sanitar-veterinară;
    4) să facă regulat vizite la exploataţie sau exploataţii şi de fiecare dată să efectueze o examinare clinică detaliată sau autopsia animalelor moarte ori suspectate de infecţie şi, în caz de necesitate, să confirme boala prin intermediul testelor de laborator.
    7. Proprietarul animalelor este obligat, la recomandarea medicului veterinar oficial, să se asigure că:
    1) este interzisă orice mişcare a animalelor de la sau la exploataţie ori exploataţii;
    2) animalele sînt închise în perioadele cînd vectorii sînt activi;
    3) se efectuează regulat tratamentul animalelor cu ajutorul insecticidelor autorizate, dezinfectarea clădirilor utilizate pentru găzduirea animalelor şi împrejurimilor lor (în special locurile favorabile din punct de vedere ecologic supravieţuirii populaţiilor de Culicoides). Ritmul tratamentelor este stabilit de către autoritatea sanitar-veterinară competentă, ţinînd cont de persistenţa insecticidului utilizat şi de condiţiile climatice pentru a preveni, pe cît este posibil, atacurile vectorilor;
    4) cadavrele animalelor moarte în exploataţie se îngroapă. Îngroparea cadavrelor este permisă în locuri special amenajate, aprobate de Agenţie şi de Ministerul Mediului.
    Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei aplică măsurile menţionate la pct. 6 din prezenta Normă sanitar-veterinară şi la alte exploataţii, în cazul în care amplasarea, poziţia geografică sau legăturile lor cu exploataţia în care este suspectată boala presupun eventualitatea unei contaminări, precum şi măsuri specifice pentru rezervaţiile naturale în care animalele vieţuiesc liber.
    Măsurile prevăzute la pct. 6 şi 7 din prezenta Normă sanitar-veterinară nu vor fi întreprinse de medicul veterinar oficial pînă cînd prezenţa suspiciunii de boala limbii albastre nu a fost infirmată de autoritatea sanitar-veterinară competentă.
Capitolul III
Măsurile sanitar-veterinare în caz de confirmare
a bolii limbii albastre
    8. În cazul în care prezenţa bolii limbii albastre este confirmată oficial, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei competente trebuie:
    1) să informeze Agenţia despre aceasta, precum şi despre necesitatea sacrificării unor animale, pentru prevenirea extinderii epidemiei;
    2) să dispună distrugerea, eliminarea, incinerarea sau îngroparea carcaselor acestor animale;
    3) să extindă măsurile prevăzute la pct. 6 şi 7 din prezenta Normă sanitar-veterinară asupra exploataţiilor amplasate pe o rază de 20 km (inclusiv zona de protecţie definită la pct. 3 al prezentei Norme sanitar-veterinare) în jurul exploataţiei sau exploataţiilor infectate;
    4) să efectueze ancheta epidemiologică conform cerinţelor stipulate în pct. 9 din prezenta Normă sanitar-veterinară;
    5) să pună în aplicare iniţierea unui program de vaccinare sau a oricăror altor măsuri de supraveghere.
    9. Ancheta  epidemiologică trebuie să determine:
    1) perioada de evoluţie a bolii limbii albastre în exploa-taţie;
    2) originea posibilă a bolii limbii albastre în exploataţie şi identificarea altor exploataţii ce deţin animale care ar fi putut fi contaminate din aceeaşi sursă;
    3) prezenţa şi difuzarea vectorilor bolii limbii albastre;
    4) mişcările animalelor de la/sau la exploataţia în cauză, sau orice ieşire a carcaselor de animale din aceste exploataţii.
    10. Pe lîngă măsurile menţionate la pct. 8 din prezenta Normă sanitar-veterinară, sînt demarcate zona de protecţie şi zona de supraveghere. La demarcarea acestor zone trebuie să se ţină cont de factorii geografici, administrativi, ecologici şi epizootologici aferenţi bolii limbii albastre şi de aranjamentele de control.
    În cazul în care zonele nominalizate sînt amplasate pe un teritoriu ce depăşeşte graniţele Republicii Moldova, Agenţia va colabora cu autoritatea competentă a statului vizat, în baza unui acord de colaborare, în scopul demarcării lor.
    Demarcarea zonelor menţionate poate fi modificată luîndu-se în considerare:
    1) amplasarea lor geografică şi factorii ecologici;
    2) condiţiile meteorologice;
    3) prezenţa şi difuzarea vectorului;
    4) rezultatele studiilor epidemiologice efectuate conform pct. 9 din prezenta Normă sanitar-veterinară;
    5) rezultatele testelor de laborator;
    6) aplicarea măsurilor de combatere, în special a dezinsecţiei.
    Zona menţionată la prezentul punct poate fi extinsă sau redusă de către autoritatea sanitar-veterinară competentă, în funcţie de circumstanţele epidemiologice, geografice, ecologice sau meteorologice.
    11. În zona de protecţie se aplică următoarele măsuri:
    1) identificarea tuturor exploataţiilor cu animale din interiorul zonei;
    2) aplicarea Planului măsurilor de supraveghere elaborat de către Agenţie;
    3) interdicţia animalelor de a părăsi zona. În cazul în care este demonstrată absenţa circulaţiei virusului sau a vectorilor, această interdicţie nu se aplică.
    12. În zona de supraveghere se aplică măsurile prevăzute la pct. 10 din prezenta Normă sanitar-veterinară şi se interzice vaccinarea împotriva bolii limbii albastre cu vaccinuri vii atenuate a animalelor deja infectate.
    13. Toate persoanele din zonele de protecţie şi de supraveghere implicate în procesul de efectuare a măsurilor sanitar-veterinare trebuie să fie informate corect în legătură cu restricţiile în vigoare şi să facă orice aranjamente cerute pentru aplicarea adecvată a măsurilor vizate.
    14. Centrul Republican de Diagnostic Veterinar, subordonat administrativ şi tehnic Agenţiei, este responsabil pentru coordonarea standardelor şi metodelor de diagnostic pentru boala limbii albastre, care:
    1) controlează calitatea tuturor reagenţilor de diagnostic utilizaţi în Republica Moldova;
    2) organizează teste comparative la intervale regulate;
    3) conservează izolatele virusului bolii limbii albastre prelevate din cazurile confirmate de boală;
    4) asigură confirmarea rezultatelor pozitive, stabilite de laboratoarele sanitar-veterinare;
    5) furnizează reactivi de diagnosticare laboratoarelor  care solicită acest lucru.
    15. Agenţia asigură executarea măsurilor privind supravegherea bolii limbii albastre.
Capitolul IV
Planul măsurilor de supraveghere a bolii limbii albastre
    16. Supravegherea bolii limbii albastre este obligatorie şi se exercită prin:
    1) supraveghere pasivă, exercitată prin monitorizarea documentelor ce pot furniza date;
    2) supraveghere activă, efectuată prin:
    a) inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul ce produce boala, aflate pe teritoriul Republicii Moldova;
    b) supravegherea vectorilor culicoizi la nivel naţional, prin: identificarea genului şi a speciei virusului bluetongue la speciile recunoscute ca multiplicatoare şi transmiţătoare de virus şi înregistrarea coordonatelor de latitudine, longitudine şi altitudine pentru fiecare punct de colectare a insectelor; supravegherea insectelor în fiecare localitate-ţintă a cel puţin 2 capturi pe sezon cu capcane luminoase mobile în perioada mai-octombrie; supravegherea săptămînală în fiecare localitate-ţintă a insectelor, prin capturare cu capcane luminoase fixe, pe tot parcursul anului;
    c) supravegherea serologică pentru detecţia posibilei contaminări transfrontaliere la: 3% din ovinele şi bovinele din localităţile-ţintă, dar nu mai puţin de 1200 probe/an în localităţile cu risc maxim de contaminare; 2% din ovinele şi bovinele din localităţile-ţintă, dar nu mai puţin de 400 probe/an în localităţile cu risc minim de contaminare; 10% lunar în perioada iunie-decembrie, la animale-santinelă din fermele-santinelă, stabilite pentru supraveghere în regiunile geografice cu apropiere maximă de zonele contaminate;
    d) evaluare rurală rapidă (epizootologie participativă), în special în zone cu risc sporit, pentru obţinerea de informaţii privind sănătatea animalelor susceptibile;
    e) anunţarea procentului şi numărului total de efective supuse măsurilor de supraveghere, în caz de confirmare a bolii limbii albastre, numărului total de animale supuse măsurilor de supraveghere, suspectate de boala limbii albastre sau considerate ca fiind infectate de această boală, infectate şi tăiate, precum şi a duratei estimate a măsurilor de supraveghere şi alocărilor bugetare pentru supravegherea bolii limbii albastre la ovine.
    17. Agenţia decide autorizarea  utilizării vaccinurilor împotriva bolii limbii albastre cu condiţia că:
    1) corespund  rezultatelor unei evaluări a riscului specific;
    2) producătorul informează Comisia Medicamentelor Veterinare înainte de utilizare, cu scopul acceptării sau respingerii vaccinurilor.
    18. Atunci cînd se utilizează vaccinuri vii atenuate la animalele neinfectate, autoritatea competentă va stabili:
    1) o zonă de protecție care include cel puţin zona de vaccinare;
    2) o zonă de supraveghere care include o parte din teritoriul ţării care se întinde pe cel puțin 50 de kilometri în afara zonei de protecție și în care nu s-a efectuat nicio vaccinare împotriva bolii limbii albastre cu vaccinuri vii atenuate, în cursul ultimelor douăsprezece luni;
    19. Planul măsurilor de supraveghere a bolii limbii albastre include şi planuri de intervenţie care prevăd:
    1) crearea, la nivel național, a unei celule de criză pentru coordonarea tuturor măsurilor de urgență în ţară;
    2) o listă de centre locale de urgență dotate cu echipamente adecvate pentru coordonarea măsurilor de control la nivel local;
    3) informații detaliate cu privire la personalul căruia i-au fost încredinţate anumite măsuri de urgență, calificarea și responsabilitățile acestuia;
    4) posibilitatea, pentru orice centru local de urgență, de a contacta rapid unitățile infestate  direct sau indirect;
    5) capacitatea echipamentelor, inclusiv de protecţie individuală și a materialelor necesare pentru executarea adecvată a măsurilor de urgență;
    6) instrucțiuni referitoare la acțiunile care trebuie adoptate, inclusiv mijloacele de distrugere a carcaselor, în cazul în care se suspectează sau se confirmă existența unor cazuri de infecție sau de contaminare;
    7) programe de formare pentru actualizarea și dezvoltarea cunoștințelor referitoare la procedurile de teren și administrative;
    8) pentru laboratoarele de diagnosticare, un serviciu de examinare post-mortem, dotările necesare pentru examenele serologice, histologice etc. și actualizarea metodelor de diagnosticare rapidă (în acest scop, este necesar să se adopte niște dispoziții privind transportarea rapidă a eșantioanelor);
    9) precizări referitoare la cantitatea de vaccinuri împotriva virusului bolii limbii albastre considerată necesară, în caz de vaccinări de urgență;
    10) reglementările privind punerea în aplicare a planului.
    20. Programele de monitorizare şi supraveghere a bolii limbii albastre au ca obiectiv:
    1) determinarea oricărei apariţii a virusului bolii limbii albastre;
    2) demonstrarea absenţei anumitor serotipuri ale virusului într-un anumit teritoriu, zonă teritorială remarcată din punct de vedere epidemiologic;
    3) determinarea perioadei fără vectori dintr-un anumit interval (supraveghere entomologică).
    Unitatea geografică folosită în scopul monitorizării şi supravegherii bolii limbii albastre se defineşte printr-un caroiaj de aproximativ 45 × 45 km (aproximativ 2 000 km2),cu excepția cazului în care condițiile specifice de mediu impun o dimensiune diferită.
    21. Programele de monitorizare şi supraveghere a bolii limbii albastre destinate determinării virusului patogen sînt obligatorii şi includ:
    1) supravegherea clinică pasivă care constă dintr-un sistem documentat corespunzător care are scopul de a depista şi investiga orice caz suspect, incluzînd un sistem de avertizare timpurie pentru raportarea acestor cazuri. Proprietarii şi deţinătorii de animale, precum şi specialiştii veterinari trebuie să raporteze imediat subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei orice caz suspect;
    2) supravegherea de laborator activă care constă dintr-un program anual care cuprinde cel puţin o monitorizare serologică sau virusologică a animalelor santinelă, inspecţii serologice sau virusologice sau o monitorizare şi o supraveghere direcţionată în baza unei evaluări a riscurilor sau o combinaţie din acestea. La prelevarea probelor se includ următoarele cerinţe:
    a) prelevarea de probe poate avea loc de-a lungul întregului an, dar trebuie efectuată cel puţin o dată pe an în perioada în care se descoperă infectarea;
    b) probele trebuie prelevate de la animale susceptibile (care nu au fost vaccinate şi care au fost expuse vectorului corespunzător) şi care se includ în cadrul  speciei  susceptibile aflate într-o zonă geografică remarcată din punct de vedere epidemiologic;
    c) dimensiunea probei trebuie calculată astfel încît să indice o prevalenţă corespunzătoare riscului populaţiei ţintă cu o precizie de 95% din cadrul populaţiei speciei susceptibile aflate în zona teritorială remarcată din punct de vedere epidemiologic. În absenţa unor informaţii ştiinţifice cu privire la prevalenţa corespunzătoare riscului populaţiei ţintă, dimensiunea probei trebuie calculată cu o precizie de 20%;
    d) dacă probele nu provin de la animale susceptibile, dimensiunea probei trebuie determinată în funcţie de sensibilitatea procedurilor de diagnostic aplicate;
    e)  supravegherea de laborator activă trebuie proiectată astfel încît testele depistate pozitiv să fie urmate de teste serologice/virologice specifice de serotip, care vizează serotipul sau serotipurile virusului bolii limbii albastre prevăzute în zona teritorială relevantă din punct de vedere epidemiologic, necesare în vederea determinării serotipului specific aflat în circulație.
    22. Programele de monitorizare și supraveghere a bolii limbii albastre care demonstrează absența circulației virusului bolii limbii albastre trebuie să conţină o probă utilizată pentru supravegherea de laborator activă care este calculată astfel încît să se detecteze o prevalență de 5 % cu o precizie de 95 %.
    1) În scopul scoaterii unei zone teritoriale relevante din punct de vedere epidemiologic dintr-o zonă cu acces reglementat, teritoriul în cauză trebuie să demonstreze absența circulației virusului bolii limbii albastre  în zona respectivă pe parcursul unei perioade de cel puțin doi ani, incluzînd două sezoane de activitate a vectorilor.
    Agenţia furnizează Organizaţiei Internaţionale de Epizootii (OIE) informațiile epidemiologice istoric relevante cu privire la programul de monitorizare și supraveghere în vigoare și rezultatele anuale ale acestuia pe parcursul ultimilor trei ani, incluzînd cel puțin:
    a) descrierea inspecțiilor care se efectuează în prezent și a tipului de test de diagnostic efectuat (Elisa, neutralizarea serului, reacția în lanț a polimerazei, izolarea virusului);
    b) speciile de la care s-au prelevat probe și numărul de probe prelevate de la fiecare specie, în cazul în care se utilizează probe de seruri, trebuie raportată la o estimare a numărului de animale corespunzător probelor testate;
    c) zona teritorială de unde s-au prelevat probele;
    d) frecvența și momentul prelevării probelor;
    e) numărul rezultatelor pozitive repartizate pe specii de animale și pe situarea geografică.
    2) În scopul delimitării unei „zone provizoriu indemne”, astfel cum se prevede la pct. 25 al prezentei Norme sanitar-veterinare, Agenţia trebuie să demonstreze absența circulației virusului bolii limbii albastre în zona respectivă pe parcursul unei perioade de cel puțin un an, inclusiv un sezon de activitate a vectorilor.
    Agenţia furnizează OIE informațiile epidemiologice istoric relevante cu privire la programul de monitorizare și supraveghere în vigoare și rezultatele anuale ale acestuia pe parcursul ultimilor doi ani, incluzînd cel puțin informațiile menționate la subpct. 1) lit. a) şi e).
    23. Programele de monitorizare și supraveghere a bolii limbii albastre destinate determinării perioadei fără vectori dintr-un anumit interval (supraveghere entomologică), menționată la pct.36 al prezentei Norme sanitar-veterinare,  trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
    1) să includă cel puțin un program anual activ de capturare a vectorilor prin intermediul unor capcane de aspirare permanente, cu scopul de a determina dinamica populațiilor vectorului respectiv;
    2) să se utilizeze  capcane de aspirare echipate cu lumină ultravioletă care trebuie să funcționeze toată noaptea, la o rată de cel puțin:
    a) o noapte pe săptămînă pe parcursul lunii premergătoare începerii estimării și a lunii dinaintea sfîrșitului estimării perioadei fără vectori dintr-un anumit interval;
    b) o noapte pe lună pe parcursul perioadei fără vectori dintr-un anumit interval.
    În baza rezultatelor obținute în primii trei ani de funcționare a capcanelor de aspirare, se poate determina  capacitatea de funcționare a respectivelor capcane;
    3) să  fie amplasată cel puțin o capcană de aspirare în fiecare zonă relevantă din punct de vedere epidemiologic în cadrul zonei neafectate sezonier de boala limbii albastre. O parte din musculițele prinse în capcanele de aspirare trebuie trimise unui laborator specializat care poate număra și identifica speciile de vectori suspecte.
Capitolul V
Restricţii privind deplasările animalelor, materialului
seminal, ovulelor şi embrionilor acestora
Secţiunea1
Zone cu acces reglementat
    24. Agenţia anunţă OIE despre zonele cu acces reglementat, precum și orice modificare privind situația zonelor respective, în termen de 24 de ore.
    25. Agenţia, înainte de luarea unei decizii privind scoaterea unei zone teritoriale relevante din punct de vedere epidemiologic dintr-o zonă cu acces reglementat, furnizează OIE informații justificate care să demonstreze absența circulației virusului bolii limbii albastre în zona respectivă pe parcursul unei perioade de doi ani, inclusiv două sezoane complete de activitate a vectorilor, de la punerea în aplicare a programului de monitorizare și supraveghere a bolii limbii albastre în conformitate cu сapitolul IV al prezentei Norme sanitar-veterinare.
    26. Agenţia, la rîndul ei, întocmeşte şi menţine actualizată o listă a zonelor cu acces reglementat şi o pune la dispoziţia cetăţenilor, publicînd-o pe web site-ul său, care include informații cu privire la serotipurile de virus ale bolii limbii albastre care circulă în fiecare zonă cu acces reglementat, ceea ce permite identificarea zonelor din diverse teritorii .
Secţiunea 2
Condiții pentru deplasările în interiorul zonelor
cu acces reglementat
    27. Agenţia autorizează deplasările de animale în interiorul zonelor cu acces reglementat în care circulă serotipul sau serotipurile de virus ale bolii limbii albastre, cu condiţia ca animalele care urmează să fie deplasate să nu prezinte niciun semn clinic de boala limbii albastre  în ziua transportării.
    Totodată, deplasările de animale dintr-o zonă de protecție către o zonă de supraveghere pot fi autorizate numai în cazul în care:
    1)  animalele îndeplinesc condițiile prezentate în capitolul VI al prezentei Norme sanitar-veterinare;
    2) înainte de deplasarea animalelor, acestea corespund cerinţelor, solicitate și aprobate de Agenţie, privind sănătatea animală, bazate pe un rezultat pozitiv al unei evaluări a riscului destinate combaterii răspîndirii virusului bolii limbii albastre, precum și protecției împotriva atacurilor vectorilor;
    3) animalele sînt destinate sacrificării imediate.
    28. Se poate de delimitat o zonă teritorială relevantă din punct de vedere epidemiologic dintr-o zonă cu acces reglementat ca „zonă provizoriu indemnă”, cu condiția ca, pe o perioadă de un an, inclusiv un sezon complet de activitate a vectorilor, monitorizarea și supravegherea să se efectueze în conformitate cu dispozițiile prevăzute la pct. 21 şi 22 din prezenta Normă sanitar-veterinară şi să se demonstreze absența circulației virusului bolii limbii albastre, pentru un anumit serotip sau combinație de serotipuri specifice, în respectiva zonă cu acces reglementat.
    Dacă se intenţionează delimitarea unei zone cu acces reglementat sau o parte a unei zone cu acces reglementat ca „zonă provizoriu indemnă”, se anunţă OIE, totodată, sînt anunţate şi informațiile menționate la pct. 21 şi 22 din prezenta Normă sanitar-veterinară.
    29. Agenţia permite deplasările animalelor dintr-o regiune în care circulă același serotip sau aceleași serotipuri ale virusului bolii limbii albastre  spre o regiune a unei zone  cu acces reglementat delimitată ca „zonă provizoriu indemnă” dacă se respectă cerinţele prevăzute la capitolul VI al  prezentei Norme sanitar-veterinare şi dacă animalele sînt destinate sacrificării imediate.
    În cazul în care animalele menționate la prezentul punct sînt destinate comerțului, la certificatele de sănătate se adaugă următorul text:
    „Animale conforme cu…(se indică, după caz, punctele 27, 28 şi 29 din prezenta Normă sanitar-veterinară)”.
Secţiunea 3
Condiţii aplicate la ieşirea animalelor
din zonele cu acces reglementat
    30. Deplasările de animale, material seminal, ovule și embrionii acestora dintr-o exploatație sau un centru de colectare sau de depozitare localizat într-o zonă cu acces reglementat către o altă exploatație sau centru de colectare sau de depozitare se efectuează cu condiția că animalele, materialul seminal, ovulele și embrionii:
    1) îndeplinesc condițiile prevăzute în capitolul VI al prezentei Norme sanitar-veterinare;
    2) îndeplinesc condiţiile privind sănătatea animală, bazate pe un rezultat pozitiv al unei evaluări a riscului privind măsurile destinate combaterii răspîndirii virusului bolii limbii albastre, precum și protecției împotriva atacurilor vectorilor, solicitate de Agenţie și aprobate de autoritatea competentă de la locul de destinație, înainte de deplasare.
    31. Agenţia informeză imediat OIE referitor la garanţiile privind sănătatea animalelor deplasate într-o zonă cu acces reglementat.
    32. Se instituie o procedură de transport care se află sub controlul autorităţii competente a ţării de destinaţie pentru a se asigura că animalele, materialul seminal, ovulele și embrionii nu sînt deplasate către un alt loc de destinaţie.
    33. Deplasările de animale de la o exploatație localizată într-o zonă cu acces reglementat în vederea sacrificării imediate se efectuează cu condiția ca:
    1) să nu se fi înregistrat niciun caz de boala limbii albastre  în exploatația de proveniență pentru o perioadă de cel puțin 30 de zile înainte de data expedierii;
    2) animalele să fie transportate:
    a) sub supravegherea medicului veterinar al unităţii de destinație, unde urmează să fie sacrificate în 24 de ore de la sosirea lor;
    b) direct, cu excepția cazului în care are loc o perioadă de repaus, prevăzută de Hotărîrea Guvernului nr. 793 din 22 octombrie 2012 „Pentru aprobarea Normei sanitar-veterinare privind protecţia şi bunăstarea animalelor în timpul transportului”,  la un post de control situat în aceeași zonă cu acces reglementat.
    Agenţia anunţă autoritatea competentă a ţării de destinație despre deplasarea planificată a animalelor, cu cel puțin 48 de ore înainte de încărcarea animalelor.
    34. Autoritatea competentă a ţării de destinație poate solicita Agenţiei să determine ca transportul către abatoarele desemnate să fie sub control, în baza unei evaluări a riscului care include următoarele criterii:
    1) datele disponibile privind programele de monitorizare și supraveghere, în special privind vectorul;
    2) distanța dintre punctul de intrare în zona fără restricții și abator;
    3) datele entomologice;
    4) momentul zilei în care are loc transportul în raport cu orele de activitate ale vectorilor;
    5) folosirea insecticidelor și a insectifugelor;
    6) localizarea abatoarelor în raport cu exploataţiile de animale;
    7) măsurile de biosecuritate din abator.
Secţiunea 4
Cerinţe suplimentare pentru tranzitul de animale
    35. Tranzitul animalelor este permis de Agenţie doar dacă:
    1) după curățarea și dezinfectarea locului de încărcare, mijloacele de transport utilizate  sînt tratate  cu insecticide și/sau insectifuge autorizate.
    În orice caz, tratamentul menționat trebuie să aibă loc după ieșirea sau înainte de intrarea în zona cu acces reglementat;
    2) Agenţia recunoaşte o unitate drept unitate protejată împotriva vectorilor, dacă sînt îndeplinite următoarele criterii:
    1. Criterii generale:
    a) trebuie să fie în vigoare un program de monitorizare și/sau supraveghere a bolii limbii albastre;
    b) criteriile și pragurile specifice utilizate pentru determinarea perioadei fără vectori trebuie definite luînd în considerare speciile Culicoides suspectate a fi principalii vectori în zona teritorială relevantă din punct de vedere epidemiologic;
    c) criteriile utilizate pentru determinarea perioadei fără vectori trebuie aplicate luînd în considerare datele din anul curent și cei precedenți (date istorice). Pe lîngă acestea, se vor lua în considerare și aspectele privind  standardizarea datelor de supraveghere.
    2. Criterii specifice:
    a) nu s-a observat circulația virusului bolii limbii albastre  în zona teritorială relevantă din punct de vedere epidemiologic, astfel cum s-a demonstrat prin programele de supraveghere sau prin  alte date care sugerează întreruperea circulației virusului bolii limbii albastre;
    b) încetarea activității vectorului și a potențialului vector, astfel cum s-a demonstrat prin supravegherea entomologică, din cadrul programelor de monitorizare și/sau supraveghere a bolii limbii albastre;
    c) capturi de specii Culicoides suspectate a fi vectori ai serotipului prezent în regiunea teritorială relevantă din punct de vedere epidemiologic sub pragul maxim de vectori colectați. În lipsa dovezilor care susțin determinarea pragului maxim se recurge la absența totală a speciilor Culicoides imicola și la utilizarea a mai puțin de cinci Culicoides fertile în calitate de capcană.
    3. Criterii suplimentare:
    a) condițiile termice care acţionează asupra comportamentului vectorilor în regiunea teritorială relevantă din punct de vedere epidemiologic. Pragurile de temperatură trebuie definite în funcţie de  comportamentul ecologic al speciilor Culicoides, suspectate a fi vectorii serotipului prezent în zona teritorială relevantă din punct de vedere epidemiologic;
    b) Agenţia verifică cel puțin de trei ori pe parcursul perioadei de protecție (la începutul, în timpul și la sfîrșitul perioadei de protecţie) eficacitatea măsurilor puse în practică prin intermediul unei capcane pentru vectori amplasate în interiorul unității protejate împotriva vectorilor.
    36. Condiţiile suplimentare prevăzute în pct.35 al prezentei Norme sanitar-veterinare nu se aplică în cazul în care tranzitul are loc:
    1)  din sau prin zone teritoriale relevante din punct de vedere epidemiologic din cadrul unei zone cu acces reglementat în timpul perioadei fără vectori ai bolii limbii albastre dintr-un anumit sezon definite de Agenţie prin intermediul criteriilor prevăzute în pct.35 subpct.2)  din prezenta Normă sanitar-veterinară;
    2) din sau prin regiuni ale zonei cu acces reglementat delimitate ca „zone provizoriu indemne”.
    În cazul în care animalele menționate la prezentul punct sînt destinate comerțului, la certificatele de sănătate se adaugă următoarea menţiune:
    „Tratament cu insecticide/insectifuge cu … (se introduce denumirea produsului) la … (se introduce data)”.
Capitolul VI
Condiţiile privind interzicerea de ieşire a animalelor,
materialului seminal, ovulelor şi embrionilor de animale
Secţiunea 1
Condiţiile privind interzicerea de ieşire a animalelor
    37. Animalele trebuie să fie protejate de vectorii Culicoides în timpul transportului către locul de destinație.
    Pe lîngă aceasta, trebuie să îndeplinească cel puțin una din următoarele condiții:
    1) Pînă la momentul expedierii animalele au fost ținute într-o zonă neafectată de boala limbii albastre timp de cel puțin 60 de zile anterioare deplasării și au fost supuse unui test de identificare a agentului, în conformitate cu Manualul de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri al Organizaţiei Internaţionale de Epizootii (în continuare – Manual OIE), cu rezultate negative, testul fiind efectuat nu mai devreme de 7 zile înainte de data deplasării.
    Cu toate acestea, respectivul test de identificare a agentului nu este necesar pentru o anumită zonă teritorială relevantă din punct de vedere epidemiologic în care datele epidemiologice, obținute în urma punerii în aplicare a unui program de monitorizare pe o perioadă de cel puțin 3 ani, determină stabilirea sezonului de inactivitate a vectorilor, în conformitate cu pct.35  al prezentei Norme sanitar-veterinare.
    În cazul în care animalele menționate la prezentul subpunct sînt destinate comerțului, la certificatele de sănătate se adaugă următoarea menţiune:
    „Pînă la momentul expedierii, animalul (animalele) a (au) fost ținut(e) într-o zonă neafectată de boala limbii albastre, în sezonul de inactivitate a vectorilor care a început la … (se introduce data), de la naștere sau timp de cel puțin 60 de zile și, dacă este cazul, se indică, că au fost supuse unui test de identificare a agentului, conform Manualului OIE, efectuat pe eșantioane prelevate în decursul celor 7 zile anterioare datei expedierii, cu rezultate negative.”
    2) Pînă la momentul expedierii animalele au fost ţinute într-o unitate protejată împotriva vectorilor, conform criteriilor stabilite în pct. 35 subpct. 2) din prezenta Normă sanitar-veterinară, timp de cel puțin 60 de zile anterioare datei de expediere.
    3) Pînă la momentul expedierii animalele au fost ținute într-o zonă neafectată de boala limbii albastre, în perioada fără vectori, definită în conformitate cu pct. 35 subpct. 1) din prezenta Normă sanitar-veterinară, sau au fost ţinute într-o unitate protejată împotriva vectorilor conform criteriilor stabilite în pct. 35 subpct. 2) din prezenta Normă sanitar-veterinară, timp de cel puțin 28 de zile și, pe parcursul acestei perioade, au fost supuse unui test serologic de depistare a anticorpilor virusului bolii limbii albastre, în conformitate cu Manualul OIE, cu rezultate negative, testul fiind efectuat pe probe prelevate de la respectivul animal în cel puțin 28 de zile după începerea perioadei de protecție împotriva vectorilor sau a perioadei fără vectori.
    4) Pînă la momentul expedierii animalele au fost ținute într-o zonă neafectată sezonier de boala limbii albastre, în perioada fără vectori, definită în conformitate cu pct.35 subpct. 1) din prezenta Normă sanitar-veterinară, sau au fost ţinute într-o unitate protejată împotriva vectorilor conform criteriilor stabilite în pct. 35 subpct. 2) din prezenta Normă sanitar-veterinară timp de cel puțin 14 zile și, pe parcursul acestei perioade, au fost supuse unui test de identificare a agentului, în conformitate cu Manualul OIE, cu rezultate negative, testul fiind efectuat pe probe prelevate de la respectivul animal în cel puțin 14 zile de la data începerii perioadei de protecție împotriva atacurilor vectorilor sau a perioadei fără vectori.
    5) Animalele au fost vaccinate împotriva serotipului (serotipurilor) existent(e) într-o zonă teritorială relevantă din punct de vedere epidemiologic, aflîndu-se încă în perioada de imunitate specificată în particularităţile vaccinului și îndeplinind cel puțin una dintre următoarele cerințe:
    a) au fost vaccinate cu 60 de zile înainte de data deplasării;
    b) au fost vaccinate cu un vaccin inactiv înainte de declanșarea protecției imunitare specificate în particularităţile vaccinului și au fost supuse unui test de identificare a agentului în conformitate cu Manualul OIE, cu rezultate negative, testele fiind efectuate cel puțin cu 14 zile după declanșarea protecției imunitare;
    c)  au  fost revaccinate cu un vaccin inactiv în timpul perioadei de imunitate;
    d) de la naștere sau timp de cel puțin 60 de zile anterioare vaccinării animalele au fost închise într-o zonă indemnă de boala limbii albastre pe o anumită perioadă, definită în conformitate cu pct.35 subpct.1) din prezenta Normă sanitar-veterinară, și au fost vaccinate cu un vaccin inactiv înainte de declanșarea protecției imunitare specificate  în particularităţile vaccinului.
    În cazul în care animalele menționate la prezentul subpunct sînt destinate comerțului, la certificatele de sănătate se adaugă următoarea menţiune:
    „Animalul (animalele) au fost vaccinate împotriva serotipului (serotipurilor) de boala limbii albastre (se introduce serotipul/serotipurile) cu … (se introduce denumirea vaccinului) cu un vaccin viu inactiv/modificat (se indică, după caz)”.
    6) Animalele au fost închise tot timpul într-o zonă teritorială relevantă din punct de vedere epidemiologic, în care a existat sau există numai un serotip și au fost testate serologic în conformitate cu Manualul OIE în vederea depistării anticorpilor împotriva serotipului bolii limbii albastre, fiind testate pozitiv:
    a) primul test trebuie efectuat pe eșantioane prelevate într-un interval cuprins între 60 și 360 de zile anterioare datei deplasării;
    b) cel de-al doilea test trebuie efectuat pe eșantioane prelevate cu cel mult 7 zile înainte de data deplasării;
    c) cu cel puțin 30 de zile înainte de data deplasării au fost supuse unui test serologic de depistare a anticorpilor împotriva serotipului de virus de boala limbii albastre, în conformitate cu Manualul OIE, cu rezultate pozitive;
    d) animalele au fost supuse unui test de identificare a agentului, cu rezultate negative, testul fiind efectuat nu mai devreme de 7 zile înainte de data deplasării.
    În cazul în care animalele menționate în prezentul subpunct sînt destinate comerțului, la certificatele de sănătate se adaugă următoarea menţiune:
    „Animal (animale) supuse unui test serologic, în conformitate cu Manualul OIE, de depistare a anticorpilor împotriva serotipului de virus al bolii limbii albastre … (se indică serotipul).”
    7) Animalele au fost testate prin două teste serologice adecvate în conformitate cu Manualul OIE privind animalele terestre, care pot depista anticorpi specifici împotriva tuturor serotipurilor de virus al bolii limbii albastre existente, fiind testate pozitiv, în zona teritorială relevantă din punct de vedere epidemiologic şi:
    a) primul test trebuie să fie efectuat pe eşantioane prelevate în intervalul cuprins între 60 şi 360 de zile anterioare datei deplasării, iar cel de-al doilea test pe eşantioane prelevate cu cel mult 7 zile înainte de data deplasării;
    b) testul serologic specific al serotipului trebuie să fie efectuat cu cel puţin 30 de zile înainte de data deplasării, iar animalele supuse unui test de identificare a agentului cu rezultate negative, să fie  efectuat, în conformitate cu Manualul OIE privind animalele terestre, nu mai devreme de 7 zile înainte de data deplasării.
    38. Animalele gestante deplasate dintr-o zonă cu acces reglementat pentru serotipul 8 al virusului limbii albastre trebuie să îndeplinească cel puțin una din condițiile specificate în pct.37 subpct. 5), 6) şi 7) din prezenta Normă sanitar-veterinară înainte de inseminare sau împerechere.
    Dacă se efectuează un test serologic, conform pct.37 subpct. 3) din prezenta Normă sanitar-veterinară, el trebuie efectuat  nu mai devreme de 7 zile înainte de data deplasării.
    În cazul în care animalele menționate la prezentul subpunct sînt destinate comerțului, la certificatele de sănătate se adaugă una din următoarele menţiuni:
    „Animalul (animalele) nu este (sînt) gestant(e)”; sau
    „Animalul (animalele) poate (pot) fi gestant(e) și respectă condiția (condițiile) … (specificate în pct. 37 subpct.  5), 6) şi 7) din prezenta Normă sanitar-veterinară, înainte de inseminare sau împerechere)”.
Secţiunea 2
Condiţiile privind interzicerea de ieşire a
materialului seminal de la animale
    39. Materialul seminal trebuie să provină de la animale care îndeplinesc cel puțin una dintre următoarele condiții:
    1) au fost ținute în afara unei zone cu acces reglementat timp de cel puțin 60 de zile înainte de data începerii recoltării materialului seminal, precum și în timpul efectuării recoltării;
    2) au fost ţinute într-o unitate protejată împotriva atacurilor vectorilor conform criteriilor stabilite în pct. 35 subpct.2) din prezenta Normă sanitar-veterinară cel puțin 60 de zile înainte de data începerii recoltării materialului seminal, precum și în timpul efectuării recoltării;
    3) în timpul sezonului de inactivitate a vectorului au fost ținute într-o zonă neafectată de boala limbii albastre, în conformitate cu pct.35 subpct.1) din prezenta Normă sanitar-veterinară, timp de cel puțin 60 de zile înainte de începerea recoltării materialului seminal, precum și în timpul efectuării recoltării, și au fost supuse unui test de identificare a agentului, în conformitate cu Manualul OIE, cu rezultate negative, testul fiind efectuat nu mai devreme de 7 zile înainte de data începerii recoltării materialului seminal.
    Totodată, respectivul test de identificare a agentului nu este necesar în regiunile sau zonele în care datele epidemiologice, obținute în urma punerii în aplicare a unui program de monitorizare pe o perioadă de cel puțin 3 ani, determină prezenţa sezonului de inactivitate a vectorilor, în conformitate cu pct.35  al prezentei Norme sanitar-veterinare;
    4) au fost supuse unui test serologic de depistare a anticorpilor împotriva virusului bolii limbii albastre, cu rezultate negative, efectuat cel puțin din 60 în 60 de zile în perioada de recoltare, precum și între 21 și 60 de zile de la ultima recoltare a materialului seminal care urmează să fie expediat, în conformitate cu Manualul OIE;
    5) au fost supuse unui test de identificare a agentului, cu rezultate negative, efectuat pe probe de sînge recoltate, în conformitate cu Manualul OIE:
    a) la începutul și la încheierea perioadei de recoltare a materialului seminal care urmează să fie expediat;
    b) pe parcursul perioadei de recoltare a materialului seminal:
    cel puțin din 7 în 7 zile, în cazul unui test de izolare a virusului;
    cel puțin din 28 în 28 de zile, în cazul unui test de reacție în lanț  a polimerazei.
    În cazul în care materialul seminal este destinat comerțului sau exportului la certificatele de sănătate se adaugă următoarea mențiune:
    „Materialul seminal obținut de la animalele donatoare care este în conformitate cu … (se indică, după caz, subpct. 1), 2), 3), 4) sau 5) din prezentul punct)”.
Secţiunea 3
Condiţiile privind interzicerea de ieşire a ovulelor
și embrionilor de la animale
    40. Embrionii și ovulele obținute in vivo de la animalele din specia bovină trebuie să provină de la animale donatoare care nu prezintă niciun semn clinic de boala limbii albastre  în ziua recoltării.
    41. Embrionii și ovulele obținute in vivo de la animalele din specia bovină, precum şi de la alte specii, trebuie să provină de la animale donatoare care îndeplinesc cel puțin una din următoarele condiții:
    a) au fost ținute în afara unei zone cu acces reglementat cel puțin 60 de zile înainte de începerea recoltării embrionilor/ovulelor și în timpul efectuării recoltării;
    b) au fost protejate împotriva atacurilor vectorilor într-o unitate protejată conform criteriilor stabilite în pct. 35 subpct.2) din prezenta Normă sanitar-veterinară timp de cel puțin 60 de zile înainte de data începerii recoltării embrionilor/ovulelor, precum și în timpul efectuării recoltării;
    c) au fost supuse unui test serologic de depistare a anticorpilor specifici împotriva virusului bolii limbii albastre, în conformitate cu Manualul OIE, cu rezultate negative, efectuat între 21 și 60 de zile după recoltarea embrionilor/ovulelor;
    d) au fost supuse unui test de identificare a agentului, în conformitate cu Manualul OIE, cu rezultate negative, efectuat pe probe de sînge prelevate în ziua recoltării embrionilor/ovulelor.
    42. În cazul în care ovulele și embrionii sînt destinați comerțului sau exportului, la certificatele de sănătate, se adaugă următoarea mențiune suplimentară:
    „Embrionii/ovulele obținuți (obținute) de la animalele donatoare care sînt în conformitate cu … (se indică, dacă  este cazul, pct. 40 şi 41 lit. a),b),c) şi d) din prezenta Normă  sanitar-veterinară.)
    [Anexa nr.1 în redacția prin HG296 din 15.03.16, MO69-77/25.03.16 art.349]
    [Anexa nr.1 modificată prin HG51 din 16.01.13, MO15-17/22.01.13 art.89]

Anexa nr. 2
la Hotărîrea Guvernului
nr.1007 din 29 august 2008
Norma sanitar-veterinară privind stabilirea planului
de măsuri de  supraveghere a brucelozei şi tuberculozei
 la bovine

    1. Norma sanitar-veterinară privind stabilirea planului de măsuri de supraveghere a brucelozei şi tuberculozei la bovine (în continuare – Normă sanitar-veterinară) este elaborată în conformitate cu prevederile Legii nr. 221-XVI  din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară şi Legii nr. 1513-XII din 16 iunie 1993 privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei.
    Prezenta Normă sanitar-veterinară are drept scop îmbunătăţirea sănătăţii rumegătoarelor din Republica Moldova prin mijloacele de supraveghere a  brucelozei şi tuberculozei la bovine.
    2. Prevederile prezentei Norme sanitar-veterinare sînt armonizate cu prevederile Directivei Consiliului UE 77/391/CEE din 17 mai 1977 de instituire a unei acţiuni a Comunităţii în vederea brucelozei, tuberculozei şi leucozei la bovine (Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, L 145, 13.06.1977, pag. 0044-0047).
    3. În sensul prezentei Norme sanitar-veterinare, noţiunile de bază utilizate au următoarele semnificaţii:
    testare serologică la bruceloză – test, aprobat oficial, la care sînt supuse animalele în vîrstă de peste 12 luni, efectuat în cadrul unei perioade de 30 de zile anterioare mişcării;
    infirmare - declararea de către Agenţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală (în continuare – Agenţie), prin studiul clinic sau teste de laborator, a lipsei bolii;
    depopulare totală - efectiv de animale sacrificat în totalitate, acţiune urmată de decontaminare finală, dezinsecţie şi deratizare.
    4. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor) trebuie să se asigure ca suspiciunea brucelozei şi tuberculozei să fie notificată obligatoriu imediat Agenţiei, informînd, totodată, Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice despre depistarea/confirmarea tuberculozei şi brucelozei bovine.
    [Pct.4 modificat prin HG384 din 12.05.10, MO78-80/21.05.10 art.455]
   
5. Agenţia numeşte persoane, pentru a asigura aplicarea corectă a prevederilor prezentei Norme sanitar-veterinare.
    Dacă, în urma controalelor, sînt depistate deficienţe privind aplicarea corectă a măsurilor specificate în prezenta Normă sanitar-veterinară, acestea vor fi notificate Agenţiei, prin raportul de control.
    6. Agenţia va lua măsurile administrative în conformitate cu legea, pentru a fi sancţionată orice persoană vinovată de încălcarea prevederilor prezentei Norme sanitar-veterinare.
    7. În efectivele de animale libere de tuberculoză planul de măsuri de supraveghere a tuberculozei la bovine prevede:
    a) tuberculinări generale prin test unic (TU), de două ori pe an, în trimestrele II şi IV, ale tuturor bovinelor în vîrstă de peste 6 săptămîni;
    b) toate animalele reagente (pozitive şi neconcludente) la test unic (TU) vor fi examinate în laborator pentru răspunsul imun mediat celular, prin metode omologate (test enzimatic gamainterferon - EIAs-gIFN la 15-30 zile de la testul unic - TU). Animalele care, la acest al doilea test, nu au reacţie negativă, se consideră pozitive;
    c) animalele care au reacţionat pozitiv la testul enzimatic gamainterferon - EIAs-gIFN se elimină obligatoriu din exploataţie prin abatorizare. Se recoltează probe, sub supraveghere veterinară, pentru examene complexe de laborator în vederea precizării diagnosticului de tuberculoză;
    d) aplicarea măsurilor de combatere, profilaxie şi protecţie personalului responsabil de efectivele de animale;
    e) orice animal introdus într-un efectiv, dacă nu a fost testat în ultimele 30 de zile la origine, poate fi testat la 30 de zile de la introducere, cu condiţia să fie izolat pînă la obţinerea rezultatului negativ.
    8. În efectivele de animale suspecte  se efectuează trimestrial, un test unic (TU) şi test enzimatic gamainterferon (EIAs-gIFN), la 10 zile de la suspiciune, şi eliminarea prin tăiere a animalelor pozitive, cu prelevări de probe pentru examenele de laborator.
    9. În efectivele de animale infectate de tuberculoză planul de măsuri de supraveghere a tuberculozei la bovine prevede:
    a) interzicerea constituirii de centre de izolare pentru tuberculoză şi popularea îngrăşătoriilor cu bovine provenite din exploataţii sau gospodării contaminate;
    b) în efectivele, gospodăriile şi localităţile cu bovine pentru reproducţie şi producţie de lapte, în care este declarată tuberculoza, efectuarea de testări trimestriale, prin test intradermic comparative simultan (T.C.S.) sau test enzimatic gamainterferon (EIAs-gIFN), la toate bovinele de peste 6 săptămîni. În cazul în care procentul de infecţie depăşeşte 10% din efectivul testat şi tuberculoza a fost diagnosticată, bovinele se supun procedurii de asanare prin depopulare totală;
    c) în unităţile cu procent de infecţie sub 10%, după eliminarea animalelor pozitive, efectuarea decontaminării locale sau generale ale adăposturilor (în funcţie de anotimp), testul se execută trimestrial, testul intradermic comparativ simultan - T.C.S. (efectuat la 42 zile de la testul unic - TU), prin eliminarea animalelor pozitive prin abatorizare şi examen de laborator, pînă la obţinerea a 4 controale consecutive negative la fermele de vaci de lapte. Dupa efectuarea celor 4 controale cu rezultate negative, unitatea este supusă operaţiunilor de sanitaţie veterinară, cu controlul eficienţei acestora prin testul acido alcalo rezistent (TAAR) şi, dacă rezultatul este negativ, ferma se declară indemnă de tuberculoză. În cazul în care procentul de reacţii nespecifice se menţine constant sub 0,1-0,2% şi examenele de laborator (cel puţin două examene consecutive la un interval de 6 luni) la 10% din efectiv sînt negative, efectivul poate fi declarat indemn de tuberculoză, iar măsurile de restricţie se ridică după efectuarea acţiunilor de sanitaţie veterinară (deratizare, dezinsecţie, decontaminare) şi obţinerea rezultatului negativ la controlul eficienţei acestora prin testul acido alcalo rezistent (TAAR). După eliminarea animalelor pozitive din unitate, restul bovinelor se retestează după minimum 45 de zile prin testul unic (TU), iar animalele tuberculinoreagente se reexaminează prin test enzimatic gamainterferon (EIAs-gIFN).
    10. În îngrăşătorii de animale planul de măsuri de supraveghere a tuberculozei la bovine prevede:
    a) efectuarea unei tuberculinari anuale în trimestrul II, prin test unic (TU), a tuturor bovinelor, animalele pozitive fiind îndreptate la abatorizare;
    b) aplicarea măsurilor de asanare prin depopulare totală în îngrăşătoriile în care boala a fost confirmată şi declarată oficial.
    11. Planul măsurilor de supraveghere a brucelozei la bovine prevede supravegherea serologică prin reacţie seroaglutinare rapidă (RSAR) cu antigen colorat cu Roz Bengal sau reacţie imunoenzimatică (ELISA) pe cumul de 10 probe se efectuează la:
    a) taurii de reproducţie pentru montă sau recoltare de material seminal pentru însămînţări artificiale - control de două ori pe an - în trimestrele II şi IV;
    b) vacile, juncile şi viţelele în vîrstă de peste 12 luni - de 2 ori pe an la un interval de 4 luni;
    c) vacile şi juncile care au avortat (după 14-21 zile de la avort) sau care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecţiei brucelice.
    12. Examenele serologice pentru bovine se efectuează în laboratoarele din cadrul subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, confirmate de laboratorul Centrului Republican de Diagnostic Veterinar.
    13. Cazurile pozitive, dubioase şi neconcludente prin reacţie seroaglutinare rapidă (RSAR) Roz Bengal se examinează şi prin test seroaglutinare (SAT), reacţie de fixare a complimentului (RFC) sau reacţie imunoenzimatică (ELISA).
    14. De la toate animalele care au avortat se trimit la Centrul Republican de Diagnostic Veterinar avortoni, placentă, lichide fetale pentru examen complex de laborator în vederea precizării diagnosticului, precum şi probe de ser sanguin la 14- 21 zile după avort.
    15. Nu se prelevă probe pentru examene de laborator de la femele în primele 14 zile de la fătare şi în cazul în care a fost stabilit diagnosticul de certitudine.
    16. Bovinele de reproducţie, în cazurile de vînzare-cumpărare, inclusiv cele destinate pentru export, sînt menţinute timp de 30 de zile în carantină profilactică.
    17. Bovinele ce se exportă, menţinute în perioada de carantină profilactică, se supun unui examen de laborator în cadrul Centrului Republican de Diagnostic Veterinar.