Abrogată prin HG404 din 06.04.16, MO100-105/15.04.16 art.465

    MODIFICAT
    HG513 din 02.07.14, MO174-177/04.07.14 art.541
    HG51 din 16.01.13, MO15-17/22.01.13 art.89

    NOTĂ:
    În tot textul Normei sanitar-veterinare privind stabilirea regulilor de control şi supraveghere a unor encefalopatii spongiforme transmisibile cuvintele „Agenţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală”, la orice formă gramaticală, se substituie prin cuvintele „Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor”, la formele gramaticale corespunzătoare, iar cuvintele „direcţiile raionale/municipale sanitar-veterinare şi pentru siguranţa produselor de origine animală” şi „direcţiile raionale/municipale” se substituie prin cuvintele „subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor”, iar cuvintele „(în continuare – direcţiile raionale/municipale)” din punctul 5 se exclud prin HG51 din 16.01.13, MO15-17/22.01.13 art.89



    În conformitate cu prevederile Legii nr.221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 51-54, art. 153), Legii nr. 1513-XII din 16 iunie 1993 privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 60-61, art. 259), cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 78-XV din 18 martie 2004 privind produsele alimentare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 83-87, art. 431), în vederea  asigurării consumatorilor cu produse alimentare salubre, inofensive şi calitative, precum şi în scopul facilitării exportului de animale vii şi produse de origine animală, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Norma sanitar-veterinară privind stabilirea regulilor de control şi supraveghere a unor encefalopatii spongiforme transmisibile (se anexează).
    2. Finanţarea măsurilor stipulate în Norma sanitar-veterinară sus-menţionată se va efectua din contul şi în limita mijloacelor alocate în aceste scopuri în bugetul de stat, revizuite anual.
    3. La data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a prezentei Hotărîri, se abrogă Hotărîrea Guvernului nr. 1031 din 2 octombrie 2001 „Privind aprobarea Programului interdepartamental de profilaxie şi combatere a encefalopatiei spongiforme bovine pentru perioada 2001-2010” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.121-123, art.1080).
    4. Controlul asupra executării prezentei Hotărîri se pune în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.
    [Pct.4 modificat prin HG513 din 02.07.14, MO174-177/04.07.14 art.541]

    PRIM-MINISTRU                                                      Zinaida GRECEANÎI

    Contrasemnează:
    Prim-viceprim-ministru,
    ministrul economiei şi comerţului                               Igor Dodon
    Ministrul agriculturii şi industriei alimentare             Anatolie Gorodenco
    Ministrul finanţelor                                                      Mariana Durleşteanu
    Ministrul sănătăţii                                                        Larisa Catrinici

    Nr. 1081. Chişinău, 22 septembrie 2008.

Aprobată
prin Hotărîrea Guvernului nr. 1081
din 22 septembrie 2008

Norma sanitar-veterinară
privind stabilirea regulilor de control şi supraveghere
a unor encefalopatii spongiforme transmisibile
Capitolul I
Dispoziţii generale

    1. Prezenta Normă sanitar-veterinară stabileşte regulile de control şi supraveghere a unor encefalopatii spongiforme transmisibile la animale.
    2. Norma sanitar-veterinară este armonizată cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului Comunităţii Europene din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă (JO L 147, 31/05/2001 P. 0001 – 0040) şi ale Regulamentului nr. 357/2008 al Comisiei Comunităţii Europene din 22 aprilie 2008 de modificare a anexei V la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului Comunităţii Europene de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă (OJ L 111, 23.4.2008).
    3. Prezenta Normă sanitar-veterinară nu se aplică:
    a) produselor cosmetice sau medicinale, dispozitivelor medicale, materiilor prime sau produselor intermediare ce provin din acestea;
    b) produselor care nu sînt destinate folosirii ca alimente, furaje, fertilizatori, precum şi materiilor prime sau produselor intermediare ale acestora;
    c) produselor de origine animală destinate expoziţiilor, scopurilor didactice, cercetării ştiinţifice, studiilor specifice sau analizelor, cu condiţia ca aceste produse să nu fie în final consumate de către oameni sau de către animale ori folosite în alte scopuri decît cele pentru proiectele respective de cercetare;
    d) animalelor vii utilizate pentru cercetare sau destinate cercetării.
    4. În sensul prezentei Norme sanitar-veterinare, prin următorii termeni se înţelege:
    encefalopatii spongiforme transmisibile - afecţiune neurologică totală, cauzată de un agent infecţios (prion) care distruge treptat creierul şi măduva spinării la rumegătoare (encefalopatia spongiformă bovină şi scrapia);
    animale suspectate de a fi infectate cu encefalopatie spongiformă transmisibilă - animale vii, tăiate sau moarte, care prezintă ori au prezentat tulburări neurologice sau comportamentale ori o deteriorare progresivă a stării generale ca urmare a afectării sistemului nervos central şi pentru care informaţiile colectate pe baza examinării clinice, a răspunsului la tratament, a examinării post-mortem sau a analizelor de laborator ante- ori post-mortem nu permit stabilirea unui alt diagnostic;
    autoritatea competentă – Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, Centrul Republican de Diagnostic Veterinar, în limitele competenţelor legale;
    cohortă - grup de bovine ce cuprinde animalele care fie s-au născut în acelaşi efectiv cu 12 luni înainte sau 12 luni după naşterea bovinelor afectate, fie cele crescute împreună cu animalul afectat, indiferent de perioada în care au stat împreună în primul lor an de viaţă, şi care ar fi putut consuma aceleaşi furaje ca cele pe care le-a consumat animalul afectat în primul său an de viaţă;
    caz iniţial de encefalopatie spongiformă bovină - encefalită spongiformă bovină depistată la un animal pentru care nu s-a demonstrat clar că infecţia ar fi avut loc înainte de importul de animale vii, embrioni sau ovule;
    compartiment – unitate de producere aparte, una sau mai multe exploataţii cu o administrare unică de inofensivitate biologică, în care se conţine o subpopulaţie de origine animală, care deţine un statut sanitar-veterinar particular la una sau mai multe boli, care să fie supusă supravegherii, combaterii şi inofensivităţii (producţiei) biologice în scopul comerţului internaţional;
    prelevare de probe - recoltare de probe, ce asigură o reprezentare statistică corectă, de la animale sau din mediul lor de viaţă ori din produsele de origine animală, în scopul stabilirii diagnosticului, genealogiei, al supravegherii sănătăţii sau pentru monitorizarea absenţei agenţilor microbiologici sau a altor materii în produsele de origine animală;
    procedură de screening - evaluare exactă a răspîndirii maladiei, pentru a avea o situaţie exactă a animalelor moarte, ucise, suspecte de boală, suspecte de contaminare şi a animalelor nereceptive din zonă;
    teste rapide – orice investigaţie de laborator ce permite stabilirea diagnosticului în termene restrînse, bazată pe efectuarea reacţiei imunologice, post-mortem, pentru depistarea proteinelor prionice, ale cărei rezultate devin cunoscute în 24 de ore;
    test alternativ – o altă metodă de diagnostic de laborator ce permite stabilirea diagnosticului adecvat pentru detectarea materialelor cu risc specific;
    ţesut adipos distinct - maniamente interne sau externe care sînt îndepărtate în timpul tăierii şi tranşării, în special grăsimea pericardială a marelui epiplon, perirenală şi mezenterică de la bovine, precum şi grăsimea rezultată în sălile de tranşare;
    zonă - regiune sau teritoriu clar determinat al unei ţări, în care subpopulaţia animală deţine un statut sanitar-veterinar supus supravegherii şi în care se iau măsuri de combatere şi inofensivitate biologică în scopul comerţului internaţional.

Capitolul II
Atribuţiile autorităţilor competente

    5. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să asigure respectarea principiilor şi prevederilor legislaţiei în vigoare cu referire la organizarea, funcţionarea şi finanţarea controalelor sanitar-veterinare de frontieră.
    [Pct.5 modificat prin HG51 din 16.01.13, MO15-17/22.01.13 art.89]
    6. Statutul referitor la encefalopatia spongiformă bovină se stabileşte numai în temeiul criteriilor prevăzute la secţiunea 1 din capitolul III şi a rezultatului analizei de risc pe baza tuturor factorilor potenţiali de apariţie a encefalopatiei spongiforme bovine, aşa cum sînt definiţi în secţiunea a 2-a din capitolul III.
    Schimbările ce se pot produce în statutul cu privire la encefalopatia spongiformă bovină şi, în special, despre rezultatele programelor de monitorizare prevăzute în punctul 7, se vor fi aduce la cunoştinţa Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – Agenţia), de către subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.
    7. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să aplice un program anual de monitorizare a encefalopatiei spongiforme transmisibile bovine şi a scrapiei, în conformitate cu prevederile secţiunii 1 şi a 2-a din capitolul IV. Acest program cuprinde o procedură de screening ce utilizează teste rapide, Agenţia urmînd a fi informată despre apariţia oricărui tip de encefalopatie spongiformă transmisibilă.
    Testele rapide sînt aprobate conform reglementărilor în vigoare, fiind prezentate în punctul 88.
    Toate investigaţiile oficiale şi examenele de laborator vor fi înregistrate în conformitate cu secţiunile a 3-a şi a 4-a din capitolul IV, potrivit cărora subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să prezinte Agenţiei un raport anual.
    8. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să se asigure că personalul, inclusiv cel al laboratoarelor de diagnostic, al facultăţilor de medicină veterinară şi zootehnie, medicii veterinari oficiali, medicii veterinari practicieni, personalul abatoarelor, crescătorii şi deţinătorii de animale, persoanele care manipulează animale, a fost instruit în ceea ce priveşte semnele clinice, epizootologia şi, în cazul personalului responsabil de efectuarea controalelor, în ceea ce priveşte interpretarea rezultatelor de laborator în raport cu encefalopatiile spongiforme transmisibile.
    9. Fără a aduce atingere prevederilor Normei sanitar-veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor, autoritatea competentă trebuie să asigure ca orice suspiciune de encefalopatie spongiformă transmisibilă să fie notificată imediat Agenţiei.
    10. Orice animal suspect de encefalopatie spongiformă transmisibilă va fi supus restricţiilor oficiale de mişcare pînă la primirea rezultatelor examenelor clinice şi epizootologice, efectuate de subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, sau va fi ucis, în vederea unui examen de laborator sub control oficial.
    Dacă encefalopatia spongiformă bovină este suspectată la o bovină dintr-o exploataţie, toate celelalte bovine din exploataţia respectivă vor fi supuse restricţiilor oficiale de mişcare pînă cînd vor fi cunoscute rezultatele examinării.
    Dacă encefalopatia spongiformă transmisibilă este suspectată la o oaie sau la o capră dintr-o exploataţie, toate celelalte oi sau capre din exploataţia respectivă vor fi supuse restricţiilor oficiale de mişcare pînă cînd vor fi cunoscute rezultatele examinării.
    În cazul în care subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor decid că posibilitatea infecţiei cu o encefalopatie spongiformă transmisibilă nu poate fi exclusă, animalul va fi ucis, creierul şi, după caz, celelalte ţesuturi vor fi prelevate şi trimise laboratorului naţional de referinţă - Centrul Republican de Diagnostic Veterinar.
    Toate părţile corpului unui animal suspect, inclusiv pielea, vor fi puse sub sechestru sanitar-veterinar pînă la stabilirea diagnosticului sau vor fi nimicite, conform prevederilor punctului 40.
    11. Confirmarea oficială a prezenţei unei encefalopatii spongiforme transmisibile impune aplicarea în cel mai scurt timp a următoarelor măsuri:
    a) distrugerea completă a tuturor părţilor corpului animalului, conform prevederilor capitolului VI, cu excepţia materialelor păstrate pentru evidenţe, conform punctului 35;
    b) efectuarea unei anchete epizootologice în scopul identificării tuturor animalelor cu risc, conform punctului 44;
    c) toate animalele şi produsele de origine animală la care se face referire în punctul 44, care au fost identificate ca fiind de risc prin ancheta prevăzută la prezentul punct, vor fi ucise şi nimicite complet, conform punctului 40.
    Pînă la implementarea măsurilor la care se face referire în prezentul punct, în cazul în care a fost confirmată prezenţa unei encefalopatii spongiforme transmisibile, exploataţia în care se află animalul va fi pusă sub supraveghere oficială, iar toate deplasările animalelor susceptibile de encefalopatii spongiforme transmisibile şi ale produselor de origine animală derivate de la acestea, de la sau către exploataţia respectivă, vor fi supuse controlului efectuat de către subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor în vederea asigurării trasabilităţii şi identificării imediate a animalelor şi produselor de origine animală în cauză.
    Proprietarii vor fi despăgubiţi pentru pierderea animalelor care au fost ucise în limitele mijloacelor prevăzute în bugetul de stat, la valoarea de înlocuire la preţul pieţei, după caz, la suma pierderii suferite de proprietar, la data cînd a avut loc lichidarea focarului de boală, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
   [Pct.12 exclus prin HG513 din 02.07.14, MO174-177/04.07.14 art.541]
    13. Agenţia poate efectua controale sanitar-veterinare în cooperare cu subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, în măsura în care este necesar, pentru aplicarea uniformă a prezentei Norme sanitar-veterinare.
    14. Agenţia va întreprinde măsurile administrative în conformitate cu legislaţia pentru a fi sancţionată orice încălcare a prevederilor prezentei Norme sanitar-veterinare.

Capitolul III
Secţiunea 1
Statutul cu privire la encefalopatia spongiformă bovină

    15. Statutul cu privire la encefalopatia spongiformă bovină al unei ţări sau zone se stabileşte pe baza următoarelor criterii:
    a) rezultatul analizei de risc, care identifică toţi factorii potenţiali ai apariţiei encefalopatiei spongiforme bovine, precum şi evoluţia lor în timp;
    b) programul de pregătire, destinat medicilor veterinari, crescătorilor şi celor care transportă, comercializează şi sacrifică bovinele, care are scopul de a-i încuraja să declare toate cazurile de manifestări neurologice la bovinele adulte;
    c) declararea şi examinarea obligatorie a tuturor bovinelor care prezintă semne clinice de encefalopatie spongiformă bovină;
    d) sistemul de supraveghere şi monitorizare continuă a encefalopatiei spongiforme bovine, cu referire specială la riscurile descrise în secţiunea a 2-a a prezentului capitol, luîndu-se în considerare liniile directoare ce figurează în secţiunile 1 şi a 2-a ale capitolului IV. Rapoartele privind numărul de examinări efectuate şi rezultatele acestora trebuie păstrate cel puţin 7 ani;
    e) examinarea, în cadrul Centrului Republican de Diagnostic Veterinar, a probelor de encefal sau de alte ţesuturi colectate în cadrul sistemului de supraveghere, menţionat în prezentul punct.

Secţiunea a 2-a
Factorii pe care se bazează analiza de risc

    16. Analiza de risc se bazează pe următorii factori:
    a) consumul de către bovine a făinii de carne şi oase sau a grăsimilor provenite de la rumegătoare;
    b) importul de făină de carne şi oase sau de grăsimi potenţial contaminate cu agenţi cauzali ai encefalopatiei spongiforme transmisibile sau de furaje ce conţin făină de carne şi oase sau grăsimi;
    c) importul de animale sau ovule/embrioni potenţial infectaţi cu encefalopatie spongiformă transmisibilă;
    d) statutul epizootologic al ţării, zonei, compartimentului cu privire la encefalopatiile spongiforme transmisibile;
    e) gradul de extindere a cunoştinţelor referitoare la structura populaţiilor de bovine, ovine şi caprine din ţara, zona, compartimentul respectiv;
    f) originea deşeurilor animale, parametrii proceselor de tratare a acestora şi metodele de producere a furajelor.

Secţiunea a 3-a
Clasificarea ţărilor, zonelor, compartimentelor
ca urmare a evaluării riscului

    17. Ţările, zonele, compartimentele ca urmare a evaluării riscului se clasifică în felul următor:
    1) ţări, zone, compartimente cu risc redus de encefalopatie spongiformă bovină, acestea fiind ţările, zonele, compartimentele care corespund următoarelor cerinţe:
    a) evaluarea riscului este efectuată în conformitate cu punctul 16, în scopul determinării factorilor prezenţi, iar ţara a demonstrat faptul că au fost aplicate măsurile generale corespunzătoare în perioada menţionată mai jos, considerată suficientă pentru managementul tuturor riscurilor depistate;
    b) ţara în care se efectuează monitorizarea stării animalelor în conformitate cu secţiunea 1 din capitolul IV;
sau în cazul în care:
    c) nici un caz de encefalopatie spongiformă bovină nu a fost depistat sau a fost demonstrat că toate cazurile depistate de encefalopatie spongiformă bovină au apărut în urma importului şi au fost lichidate complet şi criteriile stabilite în punctul 15 au fost respectate cel puţin 7 ani şi au fost confirmate prin controale şi inspecţii efectuate la nivelul corespunzător, precum şi că rumegătoarele nu au consumat, cel puţin ultimii 8 ani, furaje cu conţinut de făină de carne şi oase sau de proteine provenite de la rumegătoare;
    sau în cazul în care:
    d) ultimul caz autohton de encefalopatie spongiformă bovină a fost depistat cel puţin 11 ani în urmă şi:
    criteriile stabilite în punctul 15 au fost respectate cel puţin 7 ani;
    s-a demonstrat prin controale şi inspecţii efectuate la nivelul corespunzător că rumegătoarele nu au consumat, cel puţin ultimii 8 ani, furaje cu conţinut de făină de carne şi oase sau de proteine provenite de la rumegătoare;
    e) toate cazurile de encefalopatie spongiformă bovină sînt identificate printr-o marcă permanentă care nu poate fi înlăturată:
    mişcarea animalelor se află sub control strict, acestea supunîndu-se nimicirii totale după sacrificare sau moarte;
    femelele tuturor descendenţilor născuţi în ultimii 2 ani pînă la apariţia primelor semne clinice ale bolii sau născute după apariţia acestor semne;
    toate bovinele care în primele 12 luni au fost crescute în comun cu animalele afectate de encefalopatie spongiformă bovină şi care timp de 12 luni de la prezenţa ultimului caz de boală, conform anchetei efectuate, au consumat nutreţuri posibil infectate în această perioadă;
    în cazul în care nu se poate face o concluzie sigură ca urmare a cercetărilor efectuate, toate bovinele ce au fost născute cu 12 luni pînă sau după apariţia cazului de encefalopatie spongiformă bovină în efectivul unde a apărut acest caz de encefalopatie spongiformă bovină, dacă aceste animale sînt încă vii în ţara, zona, compartimentul respectiv;
    2) ţări, zone, compartimente cu risc controlat de encefalopatie spongiformă bovină constituie ţările, zonele, compartimentele ce corespund următoarelor cerinţe:
    a) evaluarea riscului este efectuată în conformitate cu punctul 16, în scopul determinării factorilor prezenţi sau istorici şi ţara a demonstrat că au fost luate măsurile generale corespunzătoare în perioada menţionată mai jos, recunoscută ca suficientă pentru managementul tuturor riscurilor depistate;
    b) ţara în care se efectuează monitorizarea stării animalelor în conformitate cu secţiunea 1 din capitolul IV, sau:
    c) în cazul în care nici un caz de encefalopatie spongiformă bovină nu s-a depistat, s-a demonstrat că toate cazurile de encefalopatie spongiformă bovină depistate au apărut în urma importului şi au fost lichidate complet şi criteriile stabilite în punctul 16 literele b) – d) se respectă, stabilindu-se, prin controale şi inspecţii efectuate la nivelul corespunzător, că rumegătoarele nu au consumat furaje cu conţinut de făină de carne şi oase sau de proteine, provenite din rumegătoare, sau:
    d) a fost înregistrat un caz autohton de encefalopatie spongiformă bovină, dar criteriile stabilite în punctul 16 literele b) - d) se respectă şi ţara respectivă a dat dovadă, prin controale şi inspecţii efectuate la nivelul corespunzător, că rumegătoarele nu au consumat furaje cu conţinut de făină de carne şi oase sau de proteine provenite de la rumegătoare, dar s-a stabilit că cel puţin una din cele două cerinţe prezentate în punctul 16 literele b) - d) nu se respectă cel puţin 7 ani şi nu se poate demonstra că, în ultimii 8 ani, s-a efectuat controlul în legătură cu alimentarea rumegătoarelor cu făină de carne şi oase şi cu proteine provenite din rumegătoare;
    e) toate cazurile de encefalopatie spongiformă bovină sînt identificate printr-o marcă permanentă ce nu poate fi înlăturată;
    mişcarea animalelor se află sub control strict, acestea supunîndu-se nimicirii totale după sacrificare sau moarte;
    femelele tuturor descendenţilor născuţi în ultimii 2 ani pînă la apariţia primelor semne clinice ale bolii sau născute după apariţia acestor semne;
    toate bovinele care în primele 12 luni au fost crescute în comun cu animalele afectate de encefalopatie spongiformă bovină şi care timp de 12 luni de la apariţia ultimului caz de boală, conform anchetei efectuate, au consumat nutreţuri posibil infectate în această perioadă;
    în cazul în care nu se poate face o concluzie sigură ca urmare a cercetărilor efectuate, toate bovinele ce au fost născute cu 12 luni pînă sau după apariţia cazului de encefalopatie spongiformă bovină în efectivul unde a apărut acest caz de encefalopatie spongiformă bovină şi aceste animale sînt încă vii în ţara, zona sau compartimentul respectiv;
    3) ţări, zone, compartimente cu risc nedeterminat sînt acelea în care nu se poate demonstra că ţara, zona sau compartimentul respectă cerinţele menţionate la subpunctele 2) şi 3), pentru a fi incluse în altă categorie.

Capitolul IV
Sistemul de monitorizare
Secţiunea 1
Monitorizarea stării bovinelor

    18. Monitorizarea stării bovinelor se efectuează conform metodelor de laborator stabilite în punctul 84.
    19. Monitorizării stării animalelor tăiate pentru consum uman se supun:
    1) toate bovinele în vîrstă de peste 24 de luni:
    a) supuse tăierii de necesitate; şi
    b) animalele bolnave sau suspecte de îmbolnăvire, tăiate conform procedurii legale în vigoare, fiind testate pentru encefalopatia spongiformă bovină (ESB);
    2) toate bovinele în vîrstă de peste 30 de luni, supuse tăierii normale pentru consum uman, fiind testate pentru encefalopatia spongiformă bovină.
    20. Monitorizării stării animalelor care nu sînt tăiate pentru consum uman se supun bovinele în vîrstă de peste 24 de luni, care au murit sau care au fost ucise, dar care nu au fost:
    a) ucise în scopul distrugerii;
    b) ucise în cadrul unei epidemii, cum ar fi febra aftoasă;
    c) tăiate pentru consum uman, fiind testate randomizat pentru encefalopatia spongiformă bovină.
    Numărul de probe în fiecare raion va fi calculat pentru a se detecta o prevalenţă de 0,1% cu o precizie de 95%, bazată pe prezumţia că proporţia acestei subpopulaţii în populaţia totală de bovine în vîrstă de peste 24 de luni este de 1%.
    21. Monitorizarea stării animalelor achiziţionate în scopul distrugerii se va efectua pentru toate animalele supuse tăierii de necesitate sau găsite bolnave la inspecţia ante-mortem, fiind testate pentru encefalopatia spongiformă bovină.
    22. În cazul în care un animal este tăiat pentru consum uman şi este testat pentru encefalopatie spongiformă bovină, aplicarea mărcii de sănătate, prevăzută de Legea nr. 221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară, nu se efectuează pe carcasa animalului respectiv pînă la primirea buletinului de analiză cu rezultat negativ.
    23. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor pot acorda derogări de la prevederile punctului 22 în cazul în care se aplică un sistem oficial în abator, care să asigure ca nici o parte a animalelor examinate, purtînd marca de sănătate, să nu iasă din abator pînă cînd nu se obţine un rezultat negativ la testul rapid.
    24. Toate părţile corpului unui animal testat pentru encefalopatie spongiformă bovină, inclusiv pielea, se reţin sub sechestru sanitar-veterinar pînă în momentul primirii buletinului de analiză cu rezultat negativ, în afară de cazul în care ele sînt nimicite conform punctului 40.
    25. Toate părţile corpului unui animal găsit pozitiv la testul rapid, inclusiv pielea, sînt nimicite conform punctului 40, cu excepţia materialului ce urmează să fie reţinut în raport cu evidenţele prevăzute la secţiunea a 4-a din prezentul capitol.
    26. În cazul în care un animal tăiat pentru consum uman este găsit pozitiv la testul rapid, cel puţin carcasa ce precedă imediat carcasa găsită pozitivă în urma testului şi două carcase ce urmează imediat după aceasta pe aceeaşi linie a abatorului sînt înlăturate.

Secţiunea a 2-a
Monitorizarea stării ovinelor şi caprinelor

    27. Monitorizarea stării ovinelor şi caprinelor se efectuează conform metodelor de laborator stabilite în punctul 86.
    28. Animalele în vîrstă de peste 18 luni sau la care mai mult de doi incisivi permanenţi au erupt, tăiate pentru consum uman, sînt testate conform numărului de probe care a fost calculat pentru a se detecta o prevalenţă de 0,05% cu 95% precizie la animalele tăiate. Vîrsta animalelor este estimată pe baza dentiţiei, semnelor evidente de maturitate sau a altor informaţii relevante.
    29. Monitorizării stării animalelor care nu sînt tăiate pentru consum uman se supun animalele în vîrstă de peste 18 luni, care au murit sau care au fost ucise, dar care nu au fost:
    a) ucise în cadrul unei epidemii, cum ar fi febra aftoasă;
    b) tăiate pentru consum uman, fiind testate conform numărului de probe în fiecare raion, care a fost calculat pentru a se detecta o prevalenţă de 0,05% cu 95% precizie la animalele tăiate, bazat pe prezumţia că proporţia animalelor moarte în populaţia totală de ovine şi caprine în vîrstă de peste 18 luni este de 1%.
    Vîrsta animalelor este estimată pe baza dentiţiei, semnelor evidente de maturitate sau a altor informaţii relevante.
    În cazul în care numărul total de ovine şi caprine în vîrstă de peste 18 luni nu este cunoscut, trebuie să se folosească numărul total de „oi şi mioare montate” şi numărul total de „capre care au fătat deja şi capre montate”.
    30. Pe lîngă programele de monitorizare prezentate în punctele 28-30, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor efectuează monitorizarea altor animale, în special a:
    a) animalelor folosite pentru producţia de lapte;
    b) animalelor care provin din ţări cu encefalopatii spongiforme transmisibile şi care au fost indigenizate;
    c) animalelor care au consumat furaje potenţial contaminate;
    d) animalelor născute sau provenite din mame infectate cu encefalopatii spongiforme transmisibile;
    e) animalelor din efective infectate cu encefalopatii spongiforme transmisibile.
    31. Toate părţile corpului unui animal, inclusiv pielea, se reţin sub sechestru sanitar-veterinar pînă la primirea buletinului de analiză cu rezultat negativ, cu excepţia cazurilor în care ele sînt nimicite conform punctului 40.
    Toate părţile corpului unui animal găsit pozitiv la testul rapid, inclusiv pielea, sînt nimicite conform punctului 40, cu excepţia materialului ce urmează să fie reţinut în raport cu evidenţele prevăzute la secţiunea a 4-a a prezentului capitol.
    32. Pentru fiecare caz de encefalopatie spongiformă transmisibilă la ovine se determină genotipul proteinei prionului.
    Cazurile de encefalopatie spongiformă transmisibilă decelate la animale, la care genotipurile sînt rezistente la boală (ovine la care genotipurile codifică alanina pe două gene alele ale codonului 136, arginina - pe două gene alele ale codonului 154 şi arginina - pe două gene alele ale codonului 171), trebuie anunţate imediat autorităţii publice centrale pentru supraveghere sanitar-veterinară.
    Dacă este posibil, aceste cazuri trebuie să facă obiectul identificării suşei. Dacă această identificare nu este posibilă, turma de origine, precum şi celelalte turme care au venit în contact cu animalul sînt supuse unei supravegheri amănunţite în vederea depistării altor cazuri de encefalopatie spongiformă transmisibilă pentru stabilirea suşei.
    În afară de analizarea genotipului, conform alineatului unu din prezentul punct, trebuie determinat genotipul proteinei prionului la un subeşantion de ovine ales la întîmplare şi supus testului de depistare conform prevederilor punctului 28. Acest subeşantion trebuie să reprezinte cel puţin 1% din numărul total de animale care constituie eşantionul pentru fiecare ţară şi să aibă cel puţin 100 de animale pentru fiecare stat. Prin derogare, se poate opta pentru analiza genotipului la un număr echivalent de animale vii cu vîrstă similară.

Secţiunea a 3-a
Informaţii ce trebuie prezentate de către subdiviziunile teritoriale ale
Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor autorităţii publice
centrale pentru supraveghere sanitar-veterinară

    33. Informaţiile ce trebuie prezentate de către subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor cuprind:
    a) numărul de cazuri suspecte pe specii, supuse restricţiilor de mişcare conform punctului 10 alineatul unu;
    b) numărul de cazuri suspecte pe specii, supuse examenelor de laborator conform punctului 10 alineatul doi şi rezultatele examinărilor;
    c) numărul de efective în care cazurile suspectate la ovine şi caprine au fost raportate şi investigate conform punctului 10 alineatele unu şi doi;
    d) numărul estimat al fiecărei subpopulaţii la care se face referire în punctele 20 şi 21;
    e) numărul de bovine examinate în cadrul fiecărei subpopulaţii menţionate în punctele 19-22, metoda de selecţie a probei şi rezultatul testelor;
    f) mărimea estimată a subpopulaţiilor la care se face referire în punctele 28-30, care au fost selectate pentru recoltare;
    g) numărul de ovine şi caprine şi efectivele testate în cadrul fiecărei subpopulaţii, la care se face referire în punctele 28-31, metoda de selecţie a probei şi rezultatele testelor;
    h) numărul, repartizarea pe categorii de vîrstă şi amplasarea geografică a cazurilor pozitive de encefalopatie spongiformă bovină şi scrapie, ţara de origine, dacă nu este aceeaşi cu ţara notificatoare a cazurilor pozitive de encefalopatie spongiformă bovină şi scrapie, numărul şi amplasarea geografică a efectivelor pozitive la scrapie, anul şi, cînd este posibil, luna naşterii pentru fiecare caz de encefalopatie spongiformă bovină;
    i) genotipul proteinei prionului şi, dacă este posibil, rasa fiecărui animal care a făcut parte din eşantion, în cadrul subpopulaţiei, conform prevederilor punctului 32;
    î) monitorizarea informaţiilor precizate la prezentul punct, cu excepţia ultimului alineat, se efectuează de către Centrul Republican de Diagnostic Veterinar.
    Raportarea rezultatelor monitorizării se face lunar la autoritatea publică centrală de supraveghere sanitar-veterinară.

Secţiunea a 4-a
Evidenţe

    34. Autoritatea căreia i s-a delegat competenţa va păstra o perioadă de 7 ani evidenţa:
    a) numărului şi tipurilor de animale supuse restricţiilor de circulaţie prevăzute la punctul 10 alineatul unu;
    b) numărului şi rezultatului investigaţiilor clinice şi epidemiologice;
    c) numărului şi rezultatului examenelor de laborator prevăzute la punctul 10 alineatul doi;
    d) numărului, identităţii şi originii animalelor supuse recoltărilor de probe în cadrul programelor de supraveghere la care se face referire în secţiunile 1 şi a 2-a ale prezentului capitol şi, dacă este posibil, a vîrstei, rasei şi anamnezei;
    e) genotipului proteinei prionului al cazurilor de encefalopatii spongiforme transmisibile pozitive la oi.
    35. Laboratoarele responsabile de efectuarea cercetărilor vor păstra o perioadă de 7 ani documentele referitoare la cercetări, în special testele de laborator şi, după caz, blocurile de parafină şi fotografiile imunoamprentelor (Western-Blot).

Capitolul V
Furajarea animalelor

    36. Furajarea rumegătoarelor cu proteină derivată de la mamifere este interzisă.
    În plus, interdicţia se extinde şi asupra:
    a) furajării oricărui animal de fermă cu proteină derivată de la mamifere;
    b) furajării oricărui mamifer cu proteină animală prelucrată, derivată de la mamifere; această interdicţie nu se aplică furajării cîinilor şi pisicilor şi nici producţiei de hrană pentru cîini şi pisici;
    c) furajării oricărui rumegător cu grăsime topită provenită de la rumegătoare.
    Prevederile prezentului punct se aplică fără a aduce atingere criteriilor stabilite în punctul 37.
    37. Interdicţia menţionată în punctul 36 nu se aplică următoarelor produse provenite de la animalele sănătoase:
    a) lapte şi produse din lapte;
    b) gelatină derivată din piei tăbăcite şi netăbăcite;
    c) proteine hidrolizate cu greutate moleculară mai mică de 10.000 daltoni, care:
    sînt derivate din piei tăbăcite şi netăbăcite, obţinute de la animale sacrificate într-un abator şi supuse unei inspecţii ante-mortem de către un medic veterinar oficial, conform prevederilor legale în vigoare, şi găsite clinic sănătoase pentru tăiere;
     sînt produse printr-un proces de producţie ce implică măsuri corespunzătoare pentru a se minimiza contaminarea pieilor tăbăcite şi netăbăcite, prepararea pieilor tăbăcite şi netăbăcite prin sărămurare, tratare cu var şi spălare intensivă, urmată de expunerea materialului la un pH>11 timp de 3 ore la o temperatură >800 C şi de un tratament termic la o temperatură >1400 C, timp de 30 de minute la o presiune >3,6 bari;
     provin din unităţi care aplică un program de autocontrol (HACCP);
    d) fosfat dicalcic (care nu conţine urme de proteine sau grăsime);
    e) plasmă deshidratată şi alte produse sangvine, cu excepţia produselor din sînge de bovine, utilizate pentru hrana rumegătoarelor.

Capitolul VI
Materialele cu risc specific

    38. Următoarele ţesuturi se consideră materiale cu risc specific:
    a) tot capul (cu excepţia limbii), inclusiv creierul, ochii, ganglionul trigemen, amigdalele, timusul, splina şi măduva spinării de la bovinele în vîrstă de peste 6 luni şi intestinele de la duoden la rect de la bovine, indiferent de vîrstă;
    b) coloana vertebrală, cu excepţia vertebrelor caudale, apofizele spinoase şi transversale ale vertebrelor cervicale, toracice şi lombare, precum şi creasta sacrală mediană şi aripile sacrumului, dar incluzînd ganglionii rădăcinii dorsale proveniţi de la animalele cu vîrsta de peste 30 luni;
    c) craniul, inclusiv creierul şi ochii, amigdalele, măduva spinării de la ovinele şi caprinele în vîrstă de peste 12 luni sau care au un incisiv permanent erupt prin gingie, precum şi splina de la toate ovinele şi caprinele.
    39. Materialele cu risc specific trebuie să fie îndepărtate în abatoare, secţii de tranşare, unităţi de prelucrare a materiilor cu risc înalt sau în spaţiile la care se face referire în legislaţia naţională privind procesarea deşeurilor animaliere şi utilizarea în hrana animalelor a altor produse care pot influenţa starea de sănătate a animalelor, sub supravegherea personalului sanitar-veterinar desemnat de către autoritatea competentă. Aceste unităţi vor fi aprobate în acest scop de către subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.
    40. Toate materialele cu risc specific trebuie să fie colorate cu vopsea şi, dacă este cazul, marcate cu un marker imediat după îndepărtare şi complet nimicite prin incinerare, fără un tratament prealabil sau, cu condiţia că vopseaua sau markerul să rămînă detectabile după tratamentul prealabil, conform sistemelor de tratament termic alternativ pentru prelucrarea materialelor cu grad sporit de risc existent la moment:
    a) prin incinerare;
    b) prin coincinerare;
    conform următoarelor condiţii minime:
    a) mărimea maximă a particulelor: 50 mm;
    b) temperatura: > 1330 C;
    c) timp: 20 de minute fără întrerupere;
    d) presiunea (absolută) produsă de 3 bari abur saturat*.
    ________________________________
    * Abur saturat înseamnă că tot aerul este evacuat şi înlocuit cu abur în întreaga cameră de sterilizare.

    Prelucrarea se poate efectua în sistem discontinuu sau în sistem continuu.
    41. Materialele cu risc specific sau materialele procesate din acestea nu pot fi importate în Republica Moldova.
    42. Utilizarea unui test alternativ pentru îndepărtarea materiilor cu risc specific poate fi autorizată în următoarele condiţii:
    a) testele trebuie să fie efectuate în abatoare pe toate animalele selecţionate pentru îndepărtarea materiilor cu risc specific;
    b) nici un produs provenit de la bovine, ovine sau caprine, destinat consumului uman sau furajării animalelor, nu iese din abator înainte ca subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor să fi primit şi să fi acceptat rezultatele testelor efectuate pe toate animalele sacrificate, potenţial contaminate, dacă encefalopatia spongiformă bovină a fost confirmată la unul dintre ele;
    c) în cazul în care un test alternativ are un rezultat pozitiv, toate materiile provenite de la bovine, ovine şi caprine, care au fost potenţial contaminate în abator, sînt nimicite conform punctului 40.
    43. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să efectueze controale oficiale frecvente pentru a verifica aplicarea corectă a prevederilor prezentului capitol şi să se asigure că sînt luate măsuri pentru a se evita contaminarea, în special în abatoare, secţii de tranşare, unităţi de prelucrare a deşeurilor animaliere, unităţi de prelucrare a materiilor cu risc înalt sau în spaţiile autorizate, conform legislaţiei naţionale.

Capitolul VII
Supravegherea encefalopatiei
spongiforme transmisibile

    44. Ancheta epizootologică trebuie să identifice următoarele:
    1) pentru bovine:
    a) toate rumegătoarele din exploataţia din care face parte animalul la care boala a fost confirmată;
    b) în cazul în care boala a fost confirmată la o femelă - toţi embrionii, ovulele şi ultimii săi descendenţi colectaţi sau născuţi cu 2 ani înainte ori după apariţia clinică a bolii la mama acestora;
    c) toate animalele din cohorta din care face parte animalul la care a fost confirmată boala;
    d) posibila origine a bolii;
    e) alte animale, embrioni sau ovule din exploataţia în care se află animalul la care a fost confirmată boala ori din alte exploataţii, care s-ar fi putut infecta cu agentul encefalopatiei spongiforme transmisibile sau să fi fost expuse la aceleaşi furaje ori sursă de contaminare;
    f) mişcarea furajelor potenţial contaminate, a altor materiale sau mijloace de transmitere, care ar fi putut propaga agentul encefalopatiei spongiforme transmisibile la/sau de la exploataţia în cauză;
    2) pentru ovine şi caprine:
    a) toate rumegătoarele, altele decît ovinele şi caprinele, din exploataţia din care face parte animalul la care boala a fost confirmată;
    b) părinţii, toţi embrionii, ovulele şi ultimii descendenţi ai animalului la care a fost confirmată boala, în măsura în care sînt identificabili;
    c) animalele din cohorta definită, conform prevederilor prezentei Norme sanitar-veterinare, din care face parte animalul la care boala a fost confirmată;
    d) toate ovinele şi caprinele din exploataţia din care face parte animalul la care boala a fost confirmată, pe lîngă cele menţionate la literele b) şi c) cu referire la ovine şi caprine;
    e) posibila origine a bolii şi celelalte exploataţii în care se găsesc animale, embrioni sau ovule care s-ar fi putut infecta cu agentul unei encefalopatii spongiforme transmisibile sau să fi fost expuse la aceleaşi furaje ori sursă de contaminare;
    f) mişcarea furajelor potenţial contaminate, a altor materiale sau mijloace de transmitere care ar fi putut propaga agentul encefalopatiei spongiforme transmisibile la/sau de la exploataţia în cauză.
    45. Măsurile prevăzute în punctul 11 litera a) vor avea în vedere cel puţin următoarele:
    a) în caz de confirmare a encefalopatiei spongiforme bovine la o bovină - uciderea şi distrugerea completă a bovinelor şi distrugerea embrionilor şi ovulelor identificate prin ancheta prevăzută în punctul 44 subpunctul 1) literele a) - c);
    b) în caz de confirmare a encefalopatiei spongiforme bovine la ovine sau caprine - uciderea şi distrugerea completă a animalelor, embrionilor şi ovulelor identificate prin ancheta prevăzută în punctul 44 subpunctul 2) literele b)-f).

Capitolul VIII
Comercializarea pe piaţa internă şi exportul
Secţiunea 1
Condiţii pentru schimburile comerciale cu animale vii,
embrioni şi ovule între Republica Moldova şi alte ţări

    46. Următoarea condiţie se aplică pentru circulaţia embrionilor şi ovulelor de bovine:
    embrionii şi ovulele de bovine trebuie să provină de la femele care, la momentul colectării, nu erau suspecte de infectare cu encefalopatie spongiformă bovină.
    47. Pentru comercializarea ovinelor şi caprinelor pentru reproducţie se aplică următoarele condiţii:
    1) animalele trebuie să provină dintr-o exploataţie unde:
    a) sînt supuse controalelor sanitar-veterinare oficiale regulate;
    b) animalele sînt identificate;
    c) nu a fost confirmat nici un caz de scrapie cel puţin 3 ani;
    d) controlul prin prelevarea probelor se efectuează în exploataţie pentru femelele vîrstnice destinate abatajului;
    e) femelele sînt introduse în exploataţia respectivă numai dacă ele provin dintr-o exploataţie care îndeplineşte aceleaşi condiţii;
    2) să fi fost ţinute în permanenţă, de la naştere sau în ultimii 3 ani, într-o exploataţie ori în exploataţii ce îndeplinesc condiţiile stabilite la subpunctul 1) din prezentul punct.
    48. Bovinele vii şi produsele de origine animală derivate de la acestea urmează să fie supuse, în ceea ce priveşte exportul către alte ţări, regulilor stabilite în prezenta Normă sanitar-veterinară.

Secţiunea a 2-a
Condiţii referitoare la descendenţii animalelor la care infecţia
 cu encefalopatii spongiforme transmisibile este
 suspectată sau confirmată

    49. Este interzisă comercializarea ultimilor născuţi proveniţi de la vacile infectate cu encefalopatie spongiformă transmisibilă sau de la ovinele ori caprinele infectate cu encefalopatie spongiformă transmisibilă cu 2 ani înainte şi după apariţia primelor semne clinice ale debutului bolii.

Secţiunea a 3-a
Condiţii pentru schimburile comerciale cu
unele produse de origine animală

    50. Un animal din specia bovină poate fi selectat, dacă a fost născut şi crescut şi dacă în momentul sacrificării se demonstrează faptul că sînt respectate următoarele condiţii:
    a) animalul a fost clar identificat pe parcursul întregii sale vieţi, permiţînd astfel stabilirea trasabilităţii sale pînă la mamă şi efectivul de origine; numărul unic al crotaliei, data naşterii şi exploataţia de origine, precum şi toate mişcările sale după naştere sînt înregistrate în paşaportul oficial al animalului, iar identitatea mamei sale este cunoscută;
    b) animalul este în vîrstă de peste 6 luni, dar are mai puţin de 30 de luni, fapt stabilit prin înregistrarea informatică oficială a datei sale de naştere sau prin paşaportul său oficial;
    c) subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor au obţinut şi au verificat dovada concretă ce atestă faptul că mama animalului nu a avut encefalopatie spongiformă bovină şi nu a fost suspectată de a fi avut encefalopatie spongiformă bovină, a trăit cel puţin 6 luni de la naşterea animalului ce urmează a fi selectat;
    d) mama animalului nu a avut encefalopatie spongiformă bovină şi nu a fost suspectată de a fi avut encefalopatie spongiformă bovină.
    51. Animalele prezentate pentru sacrificare, care nu îndeplinesc cerinţele punctului 50, trebuie respinse automat, iar paşapoartele lor - confiscate.
    52. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor controlează ca procedurile utilizate în secţiile de tranşare să garanteze îndepărtarea următorilor limfonoduli: popliteu, ischiatic, inghinal superficial, inghinal profund, iliac median şi lateral, renal, prefemural, lombar, costocervical, sternal, prescapular, axilar, caudal şi cervical profund.
    53. Carnea trebuie să fie identificabilă pînă la animalul eligibil sau, după tranşare, pînă la animalele tăiate, aparţinînd aceluiaşi lot de tăiere, prin intermediul unui sistem oficial de trasabilitate pînă în momentul tăierii. După tăiere, etichetele trebuie să permită identificarea cărnii proaspete şi a produselor pe bază de carne pînă la animalul eligibil, pentru a se permite retragerea lotului în cauză. În cazul hranei pentru animalele de companie, documentele de însoţire şi evidenţele trebuie să permită trasabilitatea.
    54. Toate carcasele valabile pentru consum uman trebuie să aibă numere individuale corespunzătoare numărului crotaliei.
    55. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să întocmească protocoale detaliate, care să se refere la:
    a) trasabilitatea şi controalele efectuate înainte de tăiere;
    b) controalele efectuate pe parcursul tăierii;
    c) controalele efectuate pe parcursul fabricării hranei pentru animalele de companie;
    d) toate cerinţele în materie de etichetare şi de certificare după sacrificare pînă la punctul de vînzare.
    56. Autoritatea căreia i s-a delegat competenţa trebuie să aplice un sistem de înregistrare a controalelor de conformitate, astfel încît acestea să poată fi demonstrate.
    57. Carnea proaspătă dezosată, de la care ţesuturile aderente, inclusiv principalele ţesuturi limfoide şi nervoase, au fost îndepărtate şi produsele de origine animală derivate din aceasta pot fi comercializate în cazul în care sînt obţinute de la efective în care nu a apărut nici un caz de encefalopatie spongiformă bovină în ultimii 7 ani, fiind certificate că îndeplinesc condiţiile prevăzute la punctul 50 şi sînt produse în unităţi care îndeplinesc condiţiile stabilite în punctul 63. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor se asigură că sînt îndeplinite condiţiile stabilite în punctele 50-56 şi 64 cu privire la sistemul de trasabilitate computerizată şi la controale.

Secţiunea a 4-a
Condiţii referitoare la efective

    58. Un efectiv este un grup de animale care formează o unitate separată şi distinctă, respectiv un grup de animale crescut, adăpostit şi ţinut separat de orice alt grup de animale şi identificat prin intermediul unor numere unice de identificare a animalelor şi a efectivelor.
    59. Un efectiv este eligibil în cazul în care, în ultimii 7 ani, nu a fost confirmat nici un caz de encefalopatie spongiformă bovină şi nu a existat nici un caz suspect pentru care diagnosticul acestei boli să nu fi fost exclus, la animalele care sînt încă în efectiv, la cele care au fost introduse sau care au plecat din efectiv.
    60. Dacă un animal prezentat pentru sacrificare nu îndeplineşte una sau toate cerinţele prezentei Norme sanitar-veterinare, acesta trebuie să fie respins automat şi paşaportul său să fie confiscat. Dacă această informaţie devine disponibilă după tăiere, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să suspende imediat eliberarea certificatelor şi să le anuleze pe cele eliberate.
    61. Carnea trebuie să fie identificabilă pînă la efectivul animalului eligibil sau, după tranşare, pînă la animalele tăiate în acelaşi lot, prin intermediul unui sistem computerizat de trasabilitate aplicat pînă în momentul tăierii.
    După tăiere, etichetele trebuie să permită identificarea cărnii proaspete, cărnii tocate, cărnii preparate, produselor pe bază de carne, alimentelor pentru animalele de companie destinate carnivorelor domestice, pînă la efectiv, pentru a se putea retrage lotul în cauză.
    În cazul hranei pentru animalele de companie, documentele de însoţire şi evidenţele trebuie să permită trasabilitatea.
    62. Toate carcasele eligibile aprobate trebuie să aibă numere individuale asociate numărului crotaliei.

Secţiunea a 5-a
Autorizarea unităţii

    63. Pentru a fi autorizată, unitatea trebuie să elaboreze şi să aplice un sistem prin care carnea şi/sau produsul eligibil să fie identificabil şi toată carnea să poată fi identificată pînă la efectivele sale de origine sau, după tranşare, pînă la animalele tăiate în acelaşi lot. Sistemul trebuie să faciliteze trasabilitatea totală a cărnii sau a produselor de origine animală la toate etapele tranşării, iar evidenţele trebuie păstrate cel puţin 2 ani. Detalii privind sistemul utilizat trebuie furnizate în scris subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor de către conducerea unităţii.
    64. Autoritatea căreia i s-a delegat competenţa trebuie să evalueze, să aprobe şi să monitorizeze sistemul furnizat de unitate, pentru a se asigura că acesta realizează o separare totală şi asigură trasabilitatea în aval şi în amonte.

Capitolul IX
Importul în Republica Moldova de animale vii, embrioni,
ovule şi produse de origine animală
Secţiunea 1
Importul, exportul de bovine, ovine şi caprine

    65. Pentru autorizarea importului sau tranzitului pe teritoriul Republicii Moldova al produselor menţionate mai jos sau al altor produse rezultate din ele, care nu conţin alte ţesuturi de bovine, Agenţia nu va impune nici o condiţie cu privire la encefalopatia spongiformă transmisibilă, în pofida statutului ţării importatoare sau a zonei/compartimentului din care se exportă în raport cu riscul de encefalopatie spongiformă transmisibilă:
    a) lapte şi produse lactate;
    b) material seminal şi embrioni de bovine colectate „in vivo”, care au fost prelevate şi manipulate în conformitate cu recomandările Societăţii Internaţionale de Transfer al Embrionilor;
    c) piele;
    d) gelatină şi colagen preparate exclusiv din piele; şi
    e) grăsime deproteinată (avînd un nivel maximal de impurităţi insolubile de 0,15% din greutate) şi produse derivate grăsimii respective;
    f) fosfat dicalcic (fără reziduuri de proteine şi grăsimi);
    g) carne dezosată (cu excepţia cărnii separate mecanic) de pe muşchii scheletului bovinelor de 30 luni şi mai mari, care înainte de sacrificare nu au fost asomate prin injectarea aerului sau a gazelor comprimate în cutia craniană şi aceasta nu a fost supusă perforării; au fost supuse examinării ante- şi post-mortem, rezultatele fiind favorabile, şi au fost pregătite în scopul evitării contaminării ţesuturilor produselor stipulate în punctul 77;
    h) sînge şi produse sangvine ale bovinelor care nu au fost asomate prin injectarea aerului sau a gazelor comprimate în cutia craniană şi aceasta nu a fost supusă perforării.
    66. Pentru autorizarea importului sau tranzitului pe teritoriul Republicii Moldova al produselor ce nu sînt indicate în punctul 65, Agenţia va impune respectarea cerinţelor incluse în prezenta Normă sanitar-veterinară.
    67. Importul din ţări, zone, compartimente cu risc redus de encefalopatie spongiformă bovină a animalelor vii, receptive la encefalopatie spongiformă bovină, sau a produselor provenite de la aceste animale, cu excepţia celor specificate la punctul 65, este permis de către Agenţie în cazul prezentării certificatului internaţional de sănătate, care confirmă că ţara, zona sau compartimentul respectă cerinţele stabilite la punctul 17 subpunctul 1).
    68. La importul din ţări, zone, compartimente cu risc controlat de encefalopatie spongiformă bovină, Agenţia solicită pentru toate bovinele prezentarea certificatului internaţional de sănătate, ce confirmă că:
    a) ţara, zona, compartimentul respectă cerinţele stabilite la punctul 17 subpunctul 2);
    b) bovinele destinate exportului sînt identificate cu o marcă permanentă ce permite trasabilitatea mamei şi a efectivului de provenienţă şi nu prezintă boala;
    c) chiar dacă bovinele destinate exportului provin dintr-o ţară, zonă sau compartiment unde a fost înregistrat un caz de encefalopatie spongiformă bovină, ele sînt născute după data aplicării interdicţiilor privind hrănirea rumegătoarelor cu făină de carne şi oase şi proteine provenite de la bovine, care au fost respectate.
    69. La importul din ţări, zone, compartimente cu risc nedeterminat de encefalopatie spongiformă bovină, Agenţia solicită pentru toate bovinele prezentarea certificatului internaţional de sănătate, ce confirmă următoarele:
    1) sînt aplicate şi se respectă strict restricţiile privind hrănirea rumegătoarelor cu făină de carne şi oase şi proteine provenite de la bovine:
    a) toate cazurile de encefalopatie spongiformă bovină sînt identificate printr-o marcă permanentă care nu poate fi înlăturată;
    b) mişcarea animalelor se află sub control strict, acestea supunîndu-se nimicirii totale după sacrificare sau moarte;
    c) femelele tuturor descendenţilor, născuţi în ultimii 2 ani pînă şi după apariţia primelor semne clinice ale bolii;
    d) toate bovinele care în primele 12 luni au fost crescute în comun cu animalele afectate de encefalopatie spongiformă bovină timp de 12 luni de la prezenţa ultimului caz şi care, conform anchetei efectuate, au consumat nutreţuri posibil infectate în această perioadă;
    e) în cazul în care nu se poate face o concluzie sigură în urma cercetărilor efectuate, toate bovinele ce au fost născute cu 12 luni pînă sau după apariţia cazului de encefalopatie spongiformă bovină în efectivul unde a apărut acest caz de encefalopatie spongiformă bovină, dacă aceste animale sînt încă vii în ţara, zona, compartimentul respectiv;
    2) bovinele destinate exportului sînt identificate cu o marcă permanentă care permite trasabilitatea mamei şi a efectivului de origine şi nu sînt născute de femele suspecte sau bolnave; sînt născute cel puţin după 2 ani de la data aplicării interdicţiei privind hrănirea rumegătoarelor cu făină de carne şi oase şi proteine provenite de la bovine, care a fost respectată.
    Autoritatea competentă a ţării importatoare şi a ţării exportatoare vor efectua inspecţii, în vederea asigurării respectării cerinţelor din prezenta Normă sanitar-veterinară.
    70. Bovinele destinate exportului:
    a) sînt identificate prin intermediul unui sistem de identificare permanentă care permite realizarea trasabilităţii pînă la mamă şi efectivul de origine şi care face posibilă stabilirea faptului că nu sînt descendente ale femelelor suspecte sau afectate de encefalopatie spongiformă bovină;
    b) au fost născute, crescute şi rămase în efective în care nici un caz de encefalopatie spongiformă bovină nu a fost confirmat şi care cuprind numai bovine născute în ferma sau sînt originare dintr-o fermă cu un statut egal de sănătate;
    c) au fost născute, crescute şi au rămas în efective în care nici un caz de encefalopatie spongiformă bovină nu a fost confirmat o perioadă de cel puţin 7 ani şi care cuprinde numai bovine născute în fermă sau originare dintr-un efectiv cu un statut egal de sănătate.
    71. Ovinele şi caprinele importate în Republica Moldova trebuie să se conformeze cerinţelor cuprinse în prezenta Normă sanitar-veterinară.

Secţiunea a 2-a
Importul de carne proaspătă şi de produse
de origine bovină

    72. La importul cărnii proaspete şi al produselor din carne de bovină, cu excepţia celor specificate în punctul 65, din ţări, zone şi compartimente cu risc redus de encefalopatie spongiformă bovină, Agenţia solicită prezentarea certificatului internaţional de sănătate, ce confirmă că ţara, zona, compartimentul respectă cerinţele stabilite în punctul 17 subpunctul 1), toate bovinele din care au fost obţinute carnea şi produsele din carne au fost supuse examenului ante- şi post-mortem.
    73. La importul cărnii proaspete şi al produselor din carne de bovină, cu excepţia celor specificate în punctul 65, din ţări, zone, compartimente cu risc controlat de encefalopatie spongiformă bovină, Agenţia solicită prezentarea certificatului internaţional de sănătate, ce confirmă următoarele:
    a) ţara, zona, compartimentul respectă cerinţele stabilite în punctul 17 subpunctul 2);
    b) toate bovinele din care au fost obţinute carnea şi produsele din carne au fost supuse examenului ante- şi post-mortem;
    c) toate bovinele din care au fost obţinute carnea şi produsele din carne destinate exportului înaintea sacrificării nu au fost asomate cu mecanisme cu aer presat sau gaz introdus în craniul animalului, acesta nefiind perforat;
    d) carnea proaspătă şi produsele din carne nu conţin ţesuturi specificate la punctul 76 litera a);
    e) carnea mecanic dezosată de pe craniu şi vertebre, obţinută de la animale cu vîrsta mai mare de 30 luni, şi toate aceste produse au fost eliminate complet în condiţii ce nu permit infectarea cărnii proaspete şi a produselor din carne cu produsele menţionate.
    74. La importul cărnii proaspete şi al produselor din carne de bovină, cu excepţia celor specificate la punctul 65, din ţări, zone, compartimente cu risc nedeterminat de encefalopatie spongiformă bovină, Agenţia solicită prezentarea certificatului internaţional de sănătate, ce confirmă că:
    1) bovinele din care a fost obţinută carnea şi produsele din carne:
    a) nu au fost suspecte sau infectate de encefalopatie spongiformă bovină;
    b) nu au consumat făină de carne şi oase şi proteine provenite din bovine;
    c) au fost supuse examenului ante- şi post-mortem;
    d) nu au fost asomate cu mecanisme cu aer presat sau gaz introdus în craniul animalului şi acesta nu a fost perforat;
    2) carnea proaspătă şi produsele din carne nu conţin:
    a) ţesuturi specificate la punctul 76 litera a);
    b) ţesut nervos şi limfatic;
    c) carne mecanic dezosată de pe craniu şi vertebre, obţinută de la animale cu vîrsta mai mare de 30 luni, şi toate aceste produse au fost eliminate complet în condiţii ce nu permit infectarea cărnii proaspete şi a produselor din carne cu produsele menţionate.
    75. În cazul în care făina de carne şi oase şi proteine provenite de la bovine sau orice altă marfă ce conţine aceste produse este originară dintr-o ţară, zonă, compartiment cu risc sub control sau risc nedeterminat, aceasta nu poate constitui obiect al comerţului internaţional.
    76. Se interzice importul:
    a) amigdalelor, intestinelor, produselor proteice obţinute din acestea, precum şi mărfurilor contaminate cu acestea, în scopul includerii lor în componenţa produselor alimentare destinate consumului uman, a furajelor, îngrăşămintelor, preparatelor cosmetice şi farmaceutice (inclusiv biologice), în cazul în care mărfurile menţionate sînt obţinute de la bovine de diferite vîrste, provenite dintr-o ţară, zonă, compartiment cu risc sub control sau risc nedeterminat;
    b) creierului, ochilor, măduvei spinării, craniului, coloanei vertebrale, produselor proteice obţinute din acestea, precum şi mărfurilor contaminate cu acestea, pentru a fi incluse în componenţa produselor alimentare destinate consumului uman, a furajelor, îngrăşămintelor, preparatelor cosmetice şi farmaceutice (inclusiv biologice), materialelor medicinale, în cazul în care produsele sus-menţionate sînt obţinute de la bovinele dintr-o ţară, zonă, compartiment cu risc sub control de encefalopatie spongiformă bovină, care, la sacrificare, aveau o vîrstă mai mare de 30 luni;
    c) creierului, ochilor, măduvei spinării, craniului, coloanei vertebrale, produselor proteice obţinute din acestea, precum şi mărfurilor contaminate cu acestea, pentru a fi incluse în componenţa produselor alimentare destinate consumului uman, a furajelor, îngrăşămintelor, preparatelor cosmetice şi farmaceutice (inclusiv biologice), materialelor medicinale, în cazul în care produsele sus-menţionate sînt obţinute de la bovinele cu vîrsta mai mare de 12 luni la momentul sacrificării, provenite dintr-o ţară, zonă, compartiment cu risc nedeterminat de encefalopatie spongiformă bovină;
    d) produselor alimentare destinate consumului uman, nutreţurilor, îngrăşămintelor, preparatelor cosmetice şi farmaceutice şi materialelor medicinale la prepararea cărora au fost folosite mărfurile menţionate.
    77. La importul gelatinei, colagenului din oase pentru includerea în produse destinate consumului uman, nutreţuri, pentru fabricarea preparatelor cosmetice şi farmaceutice (inclusiv biologice) şi materiale medicinale, ţara exportatoare prezintă certificatul internaţional de sănătate, ce confirmă că marfa provine dintr-o ţară, zonă, compartiment cu un risc redus de encefalopatie spongiformă bovină sau dintr-o ţară, zonă, compartiment cu un risc controlat de encefalopatie spongiformă bovină şi că craniul, coloana vertebrală, cu excepţia vertebrelor caudale, sînt eliminate, precum şi că oasele au fost supuse spălării cu apă sub presiune (degresare), demineralizării acide, prelucrării alcaline de lungă durată, filtrării, sterilizării la temperaturi mai mari sau egale cu 1380 C timp de cel puţin 4 secunde sau unei alte tehnologii ce garantează reducerea posibilităţii infectării.
    78. Produsele de origine animală enumerate în alineatul doi al prezentului punct nu vor fi obţinute din materii prime provenite de la rumegătoare, decît dacă sînt obţinute conform proceselor de producţie aprobate potrivit reglementărilor în vigoare.
    Se interzice utilizarea materialelor provenite de la rumegătoare pentru obţinerea următoarelor produse de origine animală:
    a) carne recuperată mecanic;
    b) fosfat dicalcic destinat furajării animalelor de fermă;
    c) gelatină, cu excepţia cazului în care este obţinută din piei de rumegătoare;
    d) derivaţi obţinuţi din grăsimi topite provenite de la rumegătoare;
    e) grăsimi topite provenite de la rumegătoare, cu excepţia cazului în care au fost produse din ţesuturi adipoase distincte, declarate proprii pentru consum uman sau materii prime procesate conform standardelor existente în Republica Moldova, care pot influenţa starea de sănătate a animalelor.
    Prevederile alineatului unu nu se aplică, în baza criteriilor stabilite în punctul 42, rumegătoarelor care au fost supuse unui test alternativ recunoscut conform reglementărilor în vigoare, în cazul în care rezultatele acestui test au fost negative.

Secţiunea a 3-a
Importul de ovule şi embrioni de bovine

    79. Importul de embrioni/ovule de bovine este condiţionat de prezentarea unui certificat internaţional de sănătate animală care să ateste că:
    a) furajarea animalelor de reproducţie cu proteine provenind de la mamifere a fost interzisă şi interdicţia a fost respectată efectiv;
    b) bovinele afectate şi, dacă acestea sînt femele, ultimii lor descendenţi născuţi cu 2 ani înainte sau după debutul clinic al bolii au fost ucise şi nimicite, dacă erau în viaţă, în ţara, zona, compartimentul respectiv;
    c) ovulele/embrionii destinaţi importului provin de la femele care sînt identificate prin intermediul unui sistem de identificare permanentă ce permite realizarea trasabilităţii pînă la mamă şi efectivul de origine şi nu provin de la femele suspecte sau afectate de encefalopatie spongiformă bovină;
    d) nu sînt afectate de encefalopatie spongiformă bovină.

Capitolul X
Laboratorul naţional de referinţă pentru prelevarea
probelor şi metodele de analiză de laborator
Secţiunea 1
Laboratorul naţional de referinţă

    80. Laborator naţional de referinţă este laboratorul din cadrul Centrului Republican de Diagnostic Veterinar, care:
    a) dispune de echipamente şi de personal specializat care să îi permită identificarea, prin teste de laborator, a tipului şi tulpinii de agent de encefalopatie spongiformă transmisibilă. Dacă acesta nu este în măsură să identifice tipul de tulpină al agentului, trebuie să stabilească o  procedură care să garanteze că identificarea tulpinii este încredinţată laboratorului comunitar de referinţă;
    b) cooperează cu laboratorul comunitar de referinţă.
    81. Prin derogare de la prevederile punctului 80, laboratorul naţional de referinţă poate utiliza serviciile laboratorului de referinţă comunitar, cu care va încheia un acord de colaborare.

Secţiunea a 2-a
Prelevarea şi testarea de laborator

    82. Orice probă destinată examinării la prezenţa encefalopatiilor spongiforme transmisibile se prelevă folosindu-se metodele şi protocoalele stabilite în Manualul de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri ale Oficiului Internaţional de Epizootii, ultima ediţie (în continuare - Manual). În absenţa acestor metode şi protocoale, probele sînt prelevate într-un mod corespunzător pentru o aplicare adecvată a testelor. Probele sînt marcate corect pentru a stabili identitatea animalului de la care se face recoltarea.
    83. Ţesuturile provenite de la bovine trimise pentru testarea de laborator, conform prevederilor punctului 10, sînt supuse examenului histopatologic stabilit în Manual, cu excepţia cazurilor în care materialul este autolizat. în cazul în care rezultatul examenului histopatologic este neconcludent sau negativ ori cînd materialul este autolizat, ţesuturile sînt supuse unei examinări prin una dintre celelalte metode de diagnostic stabilite în Manual (imunocitochimie, imunoblotting sau demonstrarea prezenţei fibrilelor caracteristice prin electronomicroscopie).
    Dacă rezultatul unuia dintre examenele de mai sus este pozitiv, animalul va fi considerat ca fiind un caz de encefalopatie spongiformă bovină pozitiv.

Secţiunea a 3-a
Monitorizarea encefalopatiei spongiforme bovine

    84. Ţesuturile provenite de la bovine şi trimise pentru testarea de laborator, conform prevederilor secţiunii 1 din capitolul IV, sînt examinate printr-un test rapid.
    În cazul în care rezultatul testului rapid este neconcludent sau pozitiv, ţesuturile sînt supuse imediat examenelor de confirmare. Examenul de confirmare începe printr-un examen histopatologic al trunchiului cerebral, aşa cum este stabilit în Manual, cu excepţia cazului în care materialul este autolizat sau, din alte motive, nu este propriu pentru examinarea histopatologică. Cînd rezultatul examinării histopatologice este neconcludent sau negativ ori cînd materialul este autolizat, ţesuturile sînt supuse unei examinări prin una dintre celelalte metode de diagnostic menţionate la punctul 83.
    Un animal este considerat un caz de encefalopatie spongiformă bovină pozitiv dacă rezultatul testului rapid este pozitiv sau neconcludent şi rezultatul examinării histopatologice ulterioare este pozitiv sau rezultatul altei metode de diagnostic menţionate la punctul 83 este pozitiv.

Secţiunea a 4-a
Monitorizarea scrapiei

    85. Ţesuturile provenite de la ovine şi caprine, trimise pentru testarea de laborator conform prevederilor secţiunii 1 din capitolul IV, sînt examinate printr-un test rapid.
    În cazul în care rezultatul testului rapid este neconcludent sau pozitiv, trunchiul cerebral este trimis imediat unui laborator oficial pentru examene de confirmare prin imunocitochimie sau imunoblotting.
    Un animal este considerat un caz de scrapie pozitiv dacă rezultatul testului de confirmare este pozitiv.

Secţiunea a 5-a
Testarea de laborator la prezenţa altor encefalopatii
spongiforme transmisibile

    86. Testele efectuate pentru confirmarea prezenţei suspectate a unei encefalopatii spongiforme transmisibile, diferită de cea la care se face referire în secţiunile a 3-a şi a 4-a ale prezentului capitol, includ cel puţin examinarea histopatologică a trunchiului cerebral.
    87. Autoritatea competentă poate solicita efectuarea şi a altor teste de laborator, cum sînt testele imunocitochimice şi de imunodiagnostic pentru depistarea fibrilelor prin electronoscopie sau alte metode desemnate pentru a detecta forma de boală asociată prionului. În orice caz, se va efectua cel puţin un alt examen de laborator, dacă rezultatul examenului histopatologic iniţial este negativ sau neconcludent.
    Se efectuează cel puţin 3 examene diferite în eventualitatea primei apariţii a bolii.
    În particular, în cazul în care encefalopatia spongiformă bovină este suspectată la altă specie decît bovinele, dacă este posibil, probele se înaintează pentru identificarea tulpinii.

Secţiunea a 6-a
Teste rapide

    88. În scopul efectuării testelor, vor fi folosite ca teste rapide următoarele metode:
    a) testul imunoblotting, bazat pe o procedură western blotting pentru depistarea fragmentului rezistent la proteaza PrPRes (testul Prionics Check);
    b) tehnica ELISA chimioluminiscentă, care implică o procedură de extragere şi o tehnică ELISA, care utilizează un reactiv chimioluminiscent îmbunătăţit (testul Enfer);
    c) imunodozarea sandwich pentru PrPRes, efectuată după etapele de denaturare şi concentrare (testul Bio Rad Platelia).

Capitolul XI
Măsurile tranzitorii privind îndepărtarea materialelor cu risc
 specific, cărnii separate mecanic şi tehnicile de sacrificare

    89. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor controlează aplicarea prevederilor prezentei Norme sanitar-veterinare cu referire la faptul că materialele cu risc specific nominalizate în prezentul punct sînt îndepărtate şi nimicite.
    Ca materiale cu risc specific sînt desemnate următoarele ţesuturi:
    a) craniul, inclusiv encefalul şi ochii, tonsilele şi coloana vertebrală, cu excepţia vertebrelor caudale şi apofizelor transverse ale vertebrelor lombare, dar incluzînd ganglionii rădăcinii dorsale şi măduva spinării, provenite de la bovinele în vîrstă de peste 12 luni, precum şi intestinul, de la duoden la rect, şi mezenterul provenit de la bovinele de toate vîrstele;
    b) craniul, inclusiv creierul şi ochii, tonsilele şi măduva spinării, provenite de la ovinele şi caprinele în vîrstă de peste 12 luni sau care au un incisiv permanent erupt prin gingie, precum şi splina provenită de la ovinele şi caprinele de toate vîrstele;
    c) în plus la materialele cu risc specificat, următoarele ţesuturi trebuie desemnate ca materiale cu risc specific: întregul cap, exclusiv limba, inclusiv creierul, ochii, ganglionul trigemen şi tonsilele, timusul, splina şi măduva spinării, provenite de la bovinele în vîrstă de peste 6 luni.
    90. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor controlează aplicarea prevederilor prezentei Norme sanitar-veterinare cu referire la:
    a) interzicerea utilizării oaselor provenite de la bovine, ovine şi caprine pentru producerea cărnii separate mecanic;
    b) interzicerea lacerării, după asomare, a ţesutului nervos central cu ajutorul unui instrument alungit sub formă de tijă introdus în cavitatea craniană, pe teritoriul ţării, pentru bovinele, ovinele sau caprinele a căror carne este destinată consumului uman ori animal.
    91. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor controlează ca toate materialele cu risc specific să fie colorate cu vopsea şi, dacă este cazul, marcate imediat după prelevare şi nimicite complet.
    92. În cazul în care materialul cu risc specific menţionat în punctul 89, carnea proaspătă, carnea tocată, produsele din carne, alte produse de origine animală, grăsimile topite, gelatina, alimentele pentru animale de companie, proteina animală prelucrată, oasele şi produsele pe bază de oase, materiile prime pentru producerea de furaje, intestinele de bovine conţinînd materiale de la bovine, ovine sau caprine sînt importate din alte ţări, zone, compartimente ale acestora, certificatele de sănătate sînt însoţite de o declaraţie semnată de autoritatea competentă a ţării de producţie.
    93. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor dispun efectuarea de inspecţii oficiale pentru verificarea aplicării corecte a prezentelor prevederi pentru a se asigura că sînt luate măsuri pentru evitarea oricărei contaminări.
    94. Pentru îndepărtarea coloanei vertebrale este pus în practică un sistem de control similar celui menţionat în punctul 89. Acest sistem include cel puţin următoarele măsuri:
    a) carcasele de bovine sau părţile de carcase sînt identificate cu o bandă pe etichetă, menţionată în reglementările în vigoare, în cazul în care nu este cerută îndepărtarea coloanei;
    b) numărul de carcase sau o parte din carcasele de bovine, la care nu s-a solicitat îndepărtarea coloanei vertebrale, se înscrie în mod obligatoriu în documentul comercial menţionat în reglementările în vigoare;
    c) unităţile trebuie să păstreze cel puţin un an documentele comerciale.