Abrogată prin HG950 din 25.11.13, MO284-289/06.12.13 art.1061

    În scopul conformării normativelor naţionale de calitate a apelor uzate deversate în receptori naturali la cerinţele Directivei  91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, Guvernul HOTĂRĂ{TE:
    1. Se aprobă Regulamentul privind condiţiile de evacuare a apelor uzate urbane în receptori naturali (se anexează).
    2. Autorităţile administraţiei publice centrale şi alte organe interesate vor reexamina, în termen de 3 luni, normativele ramurale şi departamentale şi le vor aduce în concordanţă cu prevederile Regulamentului sus-menţionat.
    3. Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, în comun cu Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, Ministerul Administraţiei Publice Locale, va elabora, în termen de un an, un plan de măsuri privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate urbane în receptori naturali.

    PRIM-MINISTRU                                                                   Zinaida GRECEANÎI

    Contrasemnează:
    Prim-viceprim-ministru,
    ministrul economiei şi comerţului                                            Igor Dodon
    Ministrul ecologiei şi resurselor naturale                               Violeta Ivanov
    Ministrul administraţiei publice locale                                     Valentin Guznac
    Ministrul construcţiilor şi dezvoltării teritoriului                    Vladimir Baldovici

    Nr. 1141. Chişinău, 10 octombrie 2008.


    1. Scopul prezentului Regulament este protecţia mediului împotriva poluării cauzate de evacuările de ape uzate,  stabilirea condiţiilor generale de epurare şi evacuare a apelor uzate  deversate în receptori naturali, precum  şi a valorilor-limită admisibile ale principalilor indicatori de calitate ai acestor ape.
    2. Condiţiile de evacuare a apelor uzate sînt prezentate în anexa nr. 1 la prezentul Regulament.
    3. Prezentul Regulament se referă numai la apele uzate urbane care au fost epurate şi la apele uzate evacuate din staţiile de epurare a acestora. Prevederile Regulamentului se aplică la:
    a) proiectarea, avizarea şi, după caz, autorizarea unor noi lucrări de folosire a apelor, precum şi la  deversările de ape uzate din staţiile de epurare existente, extinderea sau retehnologizarea obiectivelor care evacuează ape uzate epurate sau neepurate;
    b) stabilirea gradului de epurare prealabilă a apelor uzate industriale care intră în sistemele de colectare şi în staţiile de epurare a apelor urbane.
    4. În sensul prezentului Regulament se definesc următorii termeni:
    a) ape uzate industriale - orice fel de ape uzate ce se evacuează din incintele în care se desfăşoară activităţi industriale şi/sau comerciale, altele decît apele uzate menajere şi apele meteorice;
    b)  ape uzate menajere - ape uzate provenite din gospodării şi servicii, care rezultă, de regulă, din metabolismul uman şi din activităţile menajere;
    c) ape uzate urbane - ape uzate menajere sau amestec de ape uzate menajere cu ape uzate industriale şi/sau ape meteorice;
    d) autorizaţie de gospodărire a apelor - actul tehnico-juridic ce condiţionează punerea în funcţiune sau exploatarea obiectivelor noi ori a celor existente, construite pe ape sau care utilizează apele pentru a deversa apele uzate epurate sau neepurate;
    e)  echivalent locuitor (e.l.) - încărcarea organică biodegradabilă avînd un consum biochimic de oxigen la 5 zile  (CBO₅) de 60 g O₂/zi;
    f) epurare corespunzătoare - epurarea apelor uzate prin orice procedeu şi/sau sistem care asigură că, la evacuare, caracteristicile apelor uzate respectă condiţiile de calitate prevăzute în prezentul Regulament şi în avizele şi autorizaţiile de gospodărire a apelor în vigoare;
    g)  epurare primară - epurarea apelor uzate printr-un procedeu fizic şi/sau chimic care implică decantarea materiilor în suspensie sau prin alte procedee în care CBO5 al apelor uzate influente este redus cu cel puţin 20%, iar materiile în suspensie - cu cel puţin 50%;
    h) epurare secundară - epurarea apelor uzate printr-un procedeu biologic cu decantare secundară sau printr-un alt procedeu, care permite respectarea condiţiilor prevăzute în prezentul Regulament;
    i) eutrofizare - dezvoltarea accelerată a algelor şi a speciilor vegetale superioare, cauzată de îmbogăţirea apei cu elemente nutritive, în special compuşi ai azotului şi/sau ai fosforului, şi care produce o perturbare a echilibrului organismelor prezente, precum şi a calităţii apei respective;
    j) nămol - nămol rezidual, tratat sau netratat, care provine din staţia de epurare a apelor urbane uzate;
    k) punct de control - locul de unde se prelevează probe de apă în vederea efectuării analizelor de laborator; acest loc fiind, în cazul apelor uzate din influenţii şi din  efluenţii staţiilor de epurare a apelor uzate urbane, a apelor uzate industriale sau al evacuărilor directe - punctul de evacuare finală a apelor uzate în apa receptoare;
    l) receptor natural - resursă de apă care primeşte apele uzate evacuate direct sau după epurarea în staţiile de epurare;
    m) reţea de canalizare - sistem de conducte şi/sau canale, care colectează şi transportă apele uzate urbane şi/sau industriale;
    n) staţii de epurare retehnologizate/modernizate - staţii de epurare existente, care prin renovarea tehnică permit obţinerea condiţiilor de calitate stabilite în avizele şi autorizaţiile de gospodărire a apelor;
    o)  zone sensibile - tronsoane de apă de suprafaţă şi locuri din apele de suprafaţă afectate de eutrofizare.
    5. Înainte de a fi evacuate în receptori naturali, apele uzate menajere şi industriale, colectate în reţelele de canalizare municipale, vor fi supuse unei epurări corespunzătoare, conform prevederilor prezentului Regulament şi legislaţiei în vigoare.
    6. Staţiile de epurare a apelor uzate urbane, construite în conformitate cu condiţiile prezentului Regulament, trebuie să fie concepute, proiectate, construite, exploatate şi întreţinute astfel încît să aibă un randament suficient în toate condiţiile climatice specifice locului în care sînt amplasate. Este necesar să se ţină seama de variaţiile sezoniere ale încărcăturii la momentul conceperii acestor instalaţii.
    7. Evacuările provenite din staţiile de epurare a apelor uzate urbane  trebuie să corespundă prescripţiilor din anexa nr. 1 la prezentul Regulament.
    Analizele apelor uzate deversate din bazine vor fi realizate pe probe filtrate. Cu toate acestea, concentraţia materiilor solide în suspensii totale a probelor de apă nefiltrate nu trebuie să depăşească 150 mg/l.
    8. Pentru evacuările provenite din  staţiile de epurare a apelor uzate urbane, efectuate  în zonele sensibile, se aplică prescripţiile din anexa nr. 2 la prezentul Regulament.
    9. În sensul prezentului Regulament, corpurile de apă folosite ca surse de apă potabilă, care pot conţine concentraţii de azot mai mari decît cele stabilite în normele referitoare la calitatea apei de suprafaţă destinate captării apei pentru potabilizare, se pot considera zone sensibile.
    10. Cerinţele sanitaro-epidemiologice faţă de calitatea apelor uzate epurate deversate în receptori naturali sînt de competenţa Ministerului Sănătăţii.
    11. Punctele de evacuare pentru apele uzate urbane se aleg avîndu-se în vedere maxima reducere a efectelor asupra receptorului.
    12. Apele uzate epurate se vor reutiliza ori de cîte ori acest lucru este posibil, cu avizul autorităţilor în domeniul vizat, în funcţie de origine şi de domeniul de utilizare. Reutilizarea acestor ape trebuie să se facă în condiţiile reducerii la minimum a efectelor negative asupra mediului.
    13. Nămolurile provenite din epurarea apelor uzate urmează a fi tratate şi depozitate în mod corespunzător sau reutilizate, atunci cînd acest lucru se dovedeşte necesar. Modul de depozitare sau de utilizare a acestora trebuie să reducă la minimum efectele negative asupra mediului şi se precizează în proiectele noilor staţii de epurare sau în autorizaţiile de gospodărire a apelor.
    14. Utilizarea nămolurilor se poate face numai cu avizul autorităţilor în domeniul vizat, în funcţie de origine şi de domeniul de utilizare.
    15. Apele uzate industriale şi menajere, deversate în reţelele de canalizare urbane, vor respecta  condiţiile tehnice şi cerinţele autorizaţiilor de deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare a localităţilor.
    16. Apele uzate care se evacuează în receptori naturali nu trebuie să conţină:
    a) substanţe poluante cu grad ridicat de toxicitate, prevăzute în punctul 17, precum şi substanţe interzise prin studii de specialitate;
    b) materii solide în suspensie peste limita admisă, care ar putea produce depuneri în albiile minore ale cursurilor de apă sau în cuvetele lacurilor;
    c) substanţe care pot conduce la creşterea turbidităţii, formarea spumei sau la schimbarea proprietăţilor organoleptice ale receptorilor faţă de starea naturală a acestora.
    17. Clasele şi grupele de substanţe, selectate în special pe baza toxicităţii, persistenţei şi bioacumulării lor, sînt următoarele:
    a) compuşi organohalogenaţi;
    b) compuşi organostanici şi organofosforici;
    c) substanţe cu proprietăţi cancerigene;
    d) compuşi organici ai mercurului;
    e) compuşi organosilicici;
    f) deşeuri radioactive care se concentrează în mediu sau în organismele acvatice.
    18. Este interzisă evacuarea în receptori naturali, odată cu apele uzate, a substanţelor individuale, care aparţin claselor sau grupelor de substanţe enumerate în punctul 17 şi care au un grad ridicat de periculozitate.
    19. Apele uzate provenite din instituţiile medicale curative sau profilactice  (spitale de boli infecţioase, sanatorii de tuberculoză, instituţii de pregătire a preparatelor biologice - seruri şi vaccinuri), de la unităţi zootehnice şi abatoare nu pot fi descărcate în receptori fără a fi  supuse în prealabil dezinfecţiei specifice.
    20. Descărcarea apelor uzate epurate în reţeaua de canale de desecare, de irigaţii ori pe terenuri agricole se va face numai cu avizul organelor de mediu şi sănătate.
    21. Apele uzate urbane,  înainte de a fi evacuate în receptori naturali, trebuie monitorizate în conformitate cu procedurile de control stabilite în proiectul de execuţie a staţiei de epurare şi în prezentul Regulament.
    22. Monitorizarea reţelelor de canalizare şi/sau a staţiilor de epurare a apelor uzate municipale şi a oricăror evacuări directe în receptori naturali constituie obligaţia tuturor prestatorilor/operatorilor de servicii publice, a organelor de supraveghere şi control de stat în acest domeniu.  
    23. Staţiile de epurare vor fi proiectate sau modificate astfel încît din punctele de control stabilite să se poată preleva probe reprezentative din influentul, еfluentul staţiei şi din efluentul epurat sau din efluentul final, înainte de evacuare în receptori.
    24. Metodele de monitorizare utilizate sînt metode standard în vigoare, utilizate la nivel naţional.
    25.  Din punctele de control se prelevează probe pe o perioadă de 24 de ore sau la intervale regulate de timp, proporţionale cu debitul, la evacuare - dacă se consideră necesar, şi la intrarea în staţia de epurare - pentru a se urmări conformarea cu prescripţiile stabilite prin prezentul Regulament. La prelevarea probelor se aplică practicile naţionale şi, după caz, internaţionale de laborator:  respectiv metodele ISO sau EN, pentru ca gradul de degradare a probelor între momentul prelevării şi cel al analizării să fie cît mai mic posibil.
    26. Se consideră că apa uzată epurată respectă valorile maxim admisibile fixate pentru parametrii relevanţi/de interes dacă pentru fiecare parametru relevant, luat individual, probele de apă arată că acesta respectă valoarea fixată, astfel:
    a) pentru parametrii din anexa nr.1 - numărul maxim de probe care pot să nu corespundă valorilor de concentraţie fixate, exprimate în concentraţii şi/sau procente de reducere, este prevăzut în anexa nr. 3;
    b) pentru parametrii care figurează în anexa nr.1 şi care sînt exprimaţi în valori de concentraţie - numărul maxim de probe prelevate în condiţii de exploatare normale nu trebuie să se abată cu mai mult de 100 % de la valorile parametrilor. Pentru valorile de concentraţie care se raportează la totalul de materii solide în suspensie, abaterea poate merge pînă la 150 %;
    c) pentru parametrii prevăzuţi în anexa nr. 2 - media anuală a probelor trebuie să respecte valorile corespunzătoare pentru fiecare parametru.
    27. Nu se iau în considerare valorile extreme pentru calitatea apei respective dacă acestea sînt rezultatul unor situaţii neobişnuite, cum ar fi ploile torenţiale.
    28. Limitele maxime admisibile de încărcare cu poluanţi a apelor uzate la evacuarea în receptori naturali sînt prevăzute în anexa nr.1 la prezentul Regulament şi reprezintă concentraţii exprimate în mg/dm³. Valorile acestor concentraţii-limită sînt stabilite pentru probe momentane, nu se admit concentraţii medii şi ele se măsoară în punctul de control situat înainte de descărcare.
    29. Valorile admisibile, specificate în punctul 28, se stabilesc în conformitate cu prevederile prezentului Regulament şi se înscriu în:
    1) avizele ecologice ale proiectelor, care se emit pentru:
    a) obiective noi;
    b) obiective existente care îşi modifică sau îşi îmbunătăţesc procesele tehnologice de producţie ori de epurare a apelor uzate;
    c) obiective existente la care se prevăd extinderi ale capacităţilor de producţie sau ale capacităţilor de epurare a apelor uzate;
    d) alte obiective existente care, prin lucrări de investiţie, îşi modifică valoarea parametrilor de capăt;
    2) autorizaţiile de gospodărire a apelor, emise:
    a) utilizatorilor noi, atunci cînd în avizul de gospodărire a apelor au fost prevăzute condiţii similare cu cele din prezentul Regulament;
    b) utilizatorilor de apă existenţi, numai după ce au realizat şi au pus în funcţiune capacităţi corespunzătoare de epurare a apelor uzate.
    30. Prin avizele ecologice ale proiectelor  şi autorizaţiile de gospodărire a apelor, emitentul acestora poate stabili ca valori admisibile valori mai mici decît cele prevăzute în anexa nr. 1 la prezentul Regulament, pe baza încărcării cu poluanţi deja existente în receptor, în amonte de punctul de evacuare a apelor uzate şi avînd în vedere  caracteristica receptorului natural (după procedura de stabilire a categoriei lui de calitate).
    31. Pentru substanţele la care nu sînt prevăzute limite maxime admisibile în standardele sau în normativele în vigoare, acestea se stabilesc pe bază de studii elaborate de instituţii specializate, abilitate conform hotărîrilor de Guvern. Studiile vor cuprinde, de asemenea, metodele de analiză calitativă şi cantitativă a substanţelor respective, precum şi tehnologiile de epurare adecvate. Limitele maxime admisibile vor fi aprobate de  Guvern în ordinea stabilită.
    32. În cazul apelor uzate ce conţin substanţe poluante peste valorile-limită stabilite prin prezentul Regulament, este obligatorie epurarea suplimentară a acestora sau luarea de măsuri tehnologice adecvate, pînă la atingerea valorilor admise.
    33. În condiţiile create la deversarea apelor uzate prin ieşirea totală sau parţială din funcţiune a instalaţiilor de epurare, ca rezultat al calamităţilor naturale,  organele de mediu şi sănătate  pot face derogări de la prezentul Regulament.
    34. Pe parcursul perioadei de  amorsare a treptelor biologice din staţiile de epurare, al reviziilor periodice sau al execuţiei unor lucrări de retehnologizare sau extindere a capacităţii staţiei de epurare, cu avizul organelor de mediu şi sănătate, a inspectoratului piscicol, este permisă depăşirea valorilor-limită ale indicatorilor de calitate, dacă prin aceasta nu se pune în pericol sănătatea populaţiei, ecosistemele acvatice sau nu se produc pagube materiale.
    Avizul se solicită de către utilizatorul de apă cu cel puţin 30 de zile înainte de data programată pentru începerea reviziilor, reparaţiilor, lucrărilor, probelor tehnologice ori pentru amorsarea staţiilor de epurare biologică. Prin avizul respectiv se stabilesc durata pentru care se admit depăşiri, dar nu mai mare de 30 de zile, precum şi valorile maxime admisibile ale indicatorilor de calitate pentru această perioadă.
    35. Utilizatorii existenţi, care realizează capacităţi de epurare, pe parcursul a 3 (trei) ani trebuie să se conformeze la cerinţele prezentului Regulament referitor la acele valori, pentru care depăşesc valorile-limită din anexele nr. 1 şi nr. 2 la prezentul Regulament.
    36. Operatorii de servicii publice sau, după caz, deţinătorii staţiilor de epurare sau ai sistemelor de evacuare a apelor uzate în receptori naturali sînt obligaţi să asigure montarea şi funcţionarea corespunzătoare a mijloacelor de măsurare a debitelor de ape uzate evacuate, cu înregistrarea şi contorizarea debitelor, să prevadă facilităţi de prelevare a probelor de apă pentru analiză în locuri bine stabilite şi, pe cît posibil, să instaleze sisteme automate de determinare a calităţii apelor uzate evacuate, cu măsurarea parametrilor specifici activităţii desfăşurate. Pentru ape uzate cu debite mai mari de 500 l/s şi care se descarcă în receptori cu debite de cel puţin trei ori mai mari decît cele ale apelor uzate, în punctul de evacuare se prevăd sisteme de dispersie/difuzie.
    37. În scopul protejării resurselor de apă împotriva poluării:
    a) apele uzate şi/sau  nămolurile care conţin nutrienţi se vor folosi la fertilizarea ori la irigarea terenurilor agricole sau silvice, cu acceptul deţinătorilor terenurilor respective şi cu avizul autorităţilor competente ale Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare  şi Ministerului Sănătăţii;
    b) este obligatorie asigurarea impermeabilizării tuturor depozitelor de nămol. Eventualele exfiltraţii, precum şi apele din precipitaţii ce se scurg de la aceste depozite trebuie colectate şi epurate astfel încît să corespundă prevederilor prezentului Regulament.
    38. Metodele de analiză utilizate pentru determinarea calitativă şi cantitativă a substanţelor poluante cuprinse în anexa nr.1 sînt cele prevăzute de standardele în vigoare.
    39. Punctul de prelevare a probelor de ape uzate, în vederea controlului conformităţii cu prevederile prezentului Regulament, este punctul de descărcare finală a apelor uzate în receptor.
    40. Frecvenţa de monitorizare şi, respectiv, numărul minim de probe de prelevat la intervale regulate de timp se stabilesc prin autorizaţia de gospodărire a apelor, în funcţie de mărimea staţiei de epurare şi de impactul calitativ al descărcării asupra receptorului natural.


Se aplică valorile de concentraţie sau procentele de reducere.

Indicatori/para- metri de calitate	Concentraţia, mg/l	Procentul minim de reducere 1),  %	Metoda de măsurare de referinţă
Fosfor total	2 mg/lP (10.000-100.000 e.I.) 1 mg/l   (peste 100.000 e.I.)	80	Spectrofotometrie de absorbţie moleculară
Azot total 2)	15 mg/l N (10.000-100.000 e.I.) 10mg/lN (peste 100.000 e.I.)	70-80	Spectrofotometrie de absorbţie moleculară
1) Reducere în raport cu valorile la intrare faţă de încărcarea influentului. 2) Azotul total obţinut prin metoda Kjeldahl (azot organic + NH1) de azot conţinut în nitraţi ( NO4 ) şi de azot conţinut în nitriţi (NO2).