HGM1405/2008
ID intern unic:  330066
Версия на русском
Versiunea originala
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 1405
din  10.12.2008
cu privire la aprobarea Normei sanitar-veterinare privind igiena
nutreţurilor şi conţinutul substanţelor nedorite în nutreţuri
Publicat : 23.12.2008 în Monitorul Oficial Nr. 230-232     art Nr : 1441
    MODIFICAT
   
HG870 din 21.12.15, MO361-369/31.12.15 art.983
   
HG513 din 02.07.14, MO174-177/04.07.14 art.541



    În conformitate cu prevederile Legii nr. 221 – XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară (Monitorul Oficial al Republcii Moldova, 2008, nr. 51-54, art. 153), Legii zootehniei nr. 412-XIV din 27 mai 1999 (Monitorul Oficial al Republcii Moldova, 1999, nr. 73-77, art. 347), precum şi în scopul stabilirii cerinţelor pentru producerea, transportul şi comercializarea unor nutreţuri sigure ce sînt destinate animalelor de la care se obţin produse alimentare, care, drept rezultat, pot avea un potenţial impact direct sau indirect asupra siguranţei produselor alimentare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Norma sanitar-veterinară privind igiena nutreţurilor şi conţinutul substanţelor nedorite în nutreţuri (se anexează).
    2. Prezenta hotărîre intră în vigoare după 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.
    [Pct3 modificat prin HG513 din 02.07.14, MO174-177/04.07.14 art.541]

    PRIM-MINISTRU                                                        Zinaida GRECEANÎI

    Contrasemnează:
    Prim-viceprim-ministru,ministrul
    economiei şi comerţului                                                Igor Dodon
    Ministrul agriculturii
    şi industriei alimentare                                                  Anatolie Gorodenco
    Ministrul sănătăţii                                                         Larisa Catrinici

    Nr. 1405. Chişinău, 10 decembrie 2008.

Aprobată
prin Hotărîrea Guvernului nr.1405
din 10 decembrie 2008

Norma sanitar-veterinară privind igiena nutreţurilor
şi conţinutul substanţelor nedorite în nutreţuri
    Norma sanitar-veterinară privind igiena nutreţurilor şi conţinutul substanţelor nedorite în nutreţuri creează cadrul necesar aplicării Regulamentului (CE) nr. 183/2005 de stabilire a cerinţelor privind igiena furajelor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO) nr. L 035/08.02.2005, Regulamentului (CE) nr. 178/2002 de stabilire a principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei alimentare, de instituire a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară şi de stabilire a procedurilor în domeniul siguranţei produselor alimentare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO) nr. L 031/01.02.2002, Regulamentului (CE) nr. 1831/2003 privind aditivii din hrana animalelor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO) nr. L 268/18.10.2003, Regulamentului (CE) nr. 1292/2005 de modificare a anexei IV la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 privind hrana animalelor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO) nr. L 205/06.08.2005, Directivei (CE) nr. 96/25 privind circulaţia materiilor prime pentru furaje, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO) nr. L 125/23.05.1996 şi Directivei (CE) nr. 2002/32 privind substanţele nedorite din furaje, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO) nr. L 115/04.05.1999, cu modificările ulterioare,.
    [Preambulul modificat prin HG870 din 21.12.15, MO361-369/31.12.15 art.983]
I. Domeniul de aplicare şi terminologie
    1. Norma sanitar-veterinară privind igiena nutreţurilor şi conţinutul substanţelor nedorite în nutreţuri (în continuare – Normă sanitar-veterinară) se aplică:
    1) activităţilor producătorilor din sectorul nutreţurilor în toate stadiile, de la producţia primară a nutreţurilor pînă la introducerea pe piaţă a acestora;
    2) nutreţurilor destinate animalelor de la care se obţin produse alimentare: nutreţuri concentrate, furaje grosiere, furaje verzi, nutreţuri suculente, nutreţuri provenite de la deşeurile din industria prelucrătoare;
    3) importurilor de nutreţuri provenite din ţări terţe;
    4) substanţelor nedorite din materiile prime pentru nutreţuri.
    [Pct.1 subpct.4) introdus prin HG870 din 21.12.15, MO361-369/31.12.15 art.983]
    2. Prezenta Normă sanitar-veterinară nu se aplică:
    1) nutreţurilor preparate, manipulate sau depozitate în gospodăriile individuale pentru consumul animalelor de la care se obţin produse alimentare destinate consumului casnic privat;
    2) nutreţurilor destinate animalelor, care nu sînt deţinute în scopul producerii de produse alimentare pentru consum uman;
    3) vînzării cu amănuntul a hranei pentru animalele de companie.
    3. În sensul prezentei Norme sanitar-veterinare, termenii întrebuinţaţi se definesc după cum urmează:
    1) autoritatea competentă – organul central de specialitate din domeniul agriculturii;
    2) control oficial – orice formă de control pe care îl exercită autoritatea competentă pentru verificarea conformităţii cu legislaţia în domeniul nutreţurilor şi cu legislaţia în domeniul alimentelor, cu regulile de sănătate şi bunăstare a animalelor;
    3) aditivi pentru nutreţuri — toate ingredientele, substanţele, microorganismele sau preparatele ce nu pot fi consumate în mod normal sub formă de alimente pentru animale, dar, adiţional, sînt incluse în valoarea nutritivă a nutreţurilor şi modifică caracteristicile acestora, cu excepţia materiilor prime pentru nutreţuri şi preamestecurilor adăugate în mod expres în nutreţuri sau apă;
    4) etape de producere, prelucrare şi distribuţie — oricare etapă, inclusiv importul, începînd şi incluzînd producerea primară şi terminînd cu, şi incluzînd depozitarea, transportul, vînzarea sau furnizarea către consumatorul final;
    5) igiena nutreţurilor – măsurile şi condiţiile necesare prevenirii riscurilor şi garantării conţinutului specific al unui tip de nutreţuri, luînd în considerare utilizarea prevăzută pentru acest tip de nutreţ;
    6) materii prime pentru nutreţuri – produse de origine vegetală şi animală, în stare naturală, proaspete sau conservate şi derivatele lor, obţinute prin prelucrare industrială, precum şi substanţele organice şi anorganice, în starea lor naturală sau în urma prelucrării, pentru prepararea nutreţurilor combinate sau ca suport pentru preamestecuri;
    7) nutreţuri – produse de origine vegetală sau animală în stare naturală, proaspete sau conservate şi derivatele lor, obţinute prin prelucrare industrială, precum şi substanţele organice sau anorganice, simple sau în amestecuri, care conţin sau nu aditivi şi sînt destinate hrănirii animalelor pe cale orală;
    8) operator cu activitate în domeniul nutreţurilor (în continuare – operator) - persoană fizică sau juridică responsabilă pentru asigurarea respectării cerinţelor legislaţiei veterinare în întreprinderea ce operează în sectorul nutriţiei animalelor, aflată sub controlul său;
    9) producător din sectorul nutreţurilor (în continuare producător) –persoană fizică sau juridică responsabilă de respectarea cerinţelor prezentei Norme sanitar-veterinare în întreprinderea pe care o controlează;
    10) producţie primară de nutreţuri – produse care sînt supuse unui simplu tratament fizic, cum ar fi curăţarea, ambalarea, antrepozitarea, uscarea naturală sau însilozarea;
    11) transformare – stările succesive care au loc de sine stătător şi prin care evoluează sistemul fizico-chimic al unui produs fără acţiune mecanică;
    12) prelucrare – adaptarea aspectului, conţinutului unui produs pentru un scop determinat;
    13) raţie zilnică – media cantităţii totale de nutreţuri, calculată la un conţinut de umiditate de 12%, necesară în medie pe zi unui animal dintr-o anumită specie, categorie de vîrstă şi productivitate, necesară pentru satisfacerea tuturor cerinţelor;
    14) substanţe nedorite – contaminanţii şi alte substanţe prezente în nutreţuri şi ingredientele acestora care, prin esenţa lor, afectează securitatea sanitară a alimentelor destinate consumului uman şi, deci, constituie un risc pentru sănătatea consumatorilor.
    15) premixuri – amestecuri de aditivi sau amestecuri de unul sau mai mulţi aditivi cu anumite substanţe de legătură, destinate fabricării furajelor;
    [Pct.3 subpct.15) introdus prin HG870 din 21.12.15, MO361-369/31.12.15 art.983]
    16) punere în circulaţie – deţinerea  anumitor nutreţuri  cu scopul de a le vinde, inclusiv oferirea spre vînzare sau prin  altă formă de transfer, gratuită sau nu către terţi.
    [Pct.3 subpct.16) introdus prin HG870 din 21.12.15, MO361-369/31.12.15 art.983]
    II. Obligaţii
    4. Producătorii se asigură că toate etapele producţiei, transformării şi distribuirii aflate sub controlul lor sînt puse în aplicare în conformitate cu legislaţia privind domeniul respectiv şi cu bunele practici. Ei se asigură că aceste etape îndeplinesc cerinţele stabilite de prezenta Normă sanitar-veterinară.
    5. Animalele sînt hrănite cu nutreţuri care nu prezintă un pericol pentru sănătatea animalelor şi nu afectează producţia lor.
    [Pct.5 în redacția HG870 din 21.12.15, MO361-369/31.12.15 art.983]
    6. Producătorii trebuie să respecte cerinţele privind substanţele şi produsele nedorite în hrana animalelor stabilite în anexa nr.1 la prezenta Normă sanitar-veterinară, la producerea şi pe parcursul executării operaţiunilor aferente producţiei primare de nutreţuri şi următoarelor operaţiuni conexe:
    1) transportul, depozitarea şi manipularea producţiei primare la locul de producţie;
    2) transportarea producţiei primare de la locul de producţie către o unitate;
    3) amestecul de nutreţuri fără utilizarea aditivilor sau preamestecurilor de aditivi, cu excepţia aditivilor utilizaţi la operaţiunile de însilozare pentru satisfacerea unor nevoi exclusive în cadrul exploataţiei;
    4) produsele pentru furaje care conţin un nivel de substanţe nedorite care depăşeşte nivelul maxim stabilit în anexa nr.1 să nu fie amestecate cu alte produse.
    [Pct.6 subpct.4) introdus prin HG870 din 21.12.15, MO361-369/31.12.15 art.983]
    7. Producătorii din sectorul nutreţurilor:
    1) se conformează criteriilor microbiologice stabilite;
    2) se conformează dispoziţiilor anexei nr.2 la prezenta Normă sanitar-veterinară;
    3) procură şi utilizează numai nutreţuri provenite de la unităţi înregistrate şi/sau autorizate în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    8. Sistemul de analiză a riscurilor şi punctele critice de control (HACCP):
    1) producătorii, care exercită alte activităţi decît cele menţionate la punctul 5, stabilesc, aplică şi menţin una sau mai multe proceduri scrise permanente bazate pe principiile HACCP.
    2) principiile care stau la baza dispoziţiilor de la subpunctul 1) al prezentului punct şi care trebuie respectate sînt:
    a) identificarea tuturor riscurilor care trebuie să fie prevenite, eliminate sau aduse la un nivel acceptabil;
    b) identificarea punctelor critice la nivelul cărora un control este indispensabil pentru prevenirea sau eliminarea unui risc sau pentru aducerea acestuia la un nivel acceptabil;
    c) stabilirea, în punctele critice, a limitelor critice care diferenţiază acceptabilitatea de inacceptabilitatea, în scopul prevenirii, eliminării sau reducerii riscurilor identificate;
    d) stabilirea şi aplicarea unor proceduri de supraveghere eficientă a punctelor critice;
    e) stabilirea acţiunilor de corecţie care trebuie să fie aplicate atunci cînd supravegherea indică faptul că un punct critic nu este controlat;
    f) stabilirea procedurilor destinate verificării caracterului complet şi eficient al măsurilor definite la literele a)-e) din prezentul punct. Procedurile de verificare se efectuează periodic;
    g) întocmirea unor documente şi dosare, în funcţie de natura şi de mărimea întreprinderii din sectorul nutreţurilor, pentru dovedirea aplicării eficiente a măsurilor definite la literele a) - f) din prezentul punct.
    3) În cazul modificării unui produs, a unui procedeu sau a unei etape de producţie, transformare, depozitare şi distribuţie, producătorii revizuiesc procedura şi operează modificările necesare.
    4) În cadrul sistemului de proceduri menţionat la subpunctul 1) al prezentului punct, producătorii pot utiliza, concomitent, şi ghidurile privind aplicarea principiilor HACCP.
    5) Conform deciziei autorităţii competente, se pot adopta măsuri de facilitare a punerii în aplicare a prezentului punct, inclusiv pentru întreprinderile mici.
    9. Referitor la documentele ce ţin de sistemul HACCP producătorii:
    1) furnizează autorităţii competente, în forma cerută de aceasta, dovada respectării punctului 8 al prezentei Norme sanitar-veterinare;
    2) se asigură că toate documentele care descriu procedurile elaborate în conformitate cu punctul 8 al prezentei Norme sanitar-veterinare sînt actualizate în permanenţă.
    10. Autoritatea competentă:
    1) ia în considerare natura şi mărimea întreprinderii din sectorul nutreţurilor, atunci cînd stabileşte cerinţele referitoare la forma dovezii menţionate la subpunctul 1) punctul 9 din prezenta Normă sanitar-veterinară;
    2) poate stabili procedura de punere în aplicare a punctului 9 din prezenta Normă sanitar-veterinară. Această procedură îi poate ajuta pe unii producători să pună în aplicare principiile HACCP, elaborate conform prevederilor capitolului III în vederea îndeplinirii cerinţelor de la punctul 8 subpunctul 1) al prezentei Norme sanitar-veterinare;
    3) pentru anumite substanţe nedorite, autoritatea competentă poate să efectueze investigaţii, prin care se identifică sursele substanţelor nedorite, dacă pragurile stabilite în anexa nr. 2 la prezenta Normă sanitar-veterinară sînt depăşite.
    [Pct.10 subpct.3) introdus prin HG870 din 21.12.15, MO361-369/31.12.15 art.983]
    11. Producătorii cooperează cu autoritatea competentă la cererea şi în condiţiile impuse de legislaţie.
    12. Producătorii:
    1) notifică autorităţii competente, sub forma solicitată de aceasta, în vederea înregistrării tuturor unităţilor subordonate implicate într-o anumită etapă a producerii, transformării, stocării, transportului sau distribuirii nutreţurilor;
    2) furnizează autorităţii competente informaţii actualizate privind unităţile subordonate, menţionate la subpunctul 1) al prezentului punct, notificînd, în special, autoritatea competentă despre orice modificare semnificativă a activităţilor şi orice închidere a unei unităţi existente.
III. Dispoziţii privind activitatea operatorilor
    13) Operatorii iau măsuri, la toate etapele producerii, prelucrării şi distribuirii din unitatea aflată sub controlul lor, prin desfăşurarea unor investigaţii pentru a identifica sursele de substanţe nedorite din furaje, în cazul în care nivelurile maxime depăşesc nivelurile stabilite în anexa nr. 1 la prezenta Normă sanitar-veterinară. Pentru nivelurile maxime se stabilesc praguri de acţiuni, specificate în anexa nr. 4 la prezenta Normă sanitar-veterinară.
    Totodată ei se asigură că produsele pentru nutreţuri care sînt de o calitate bună nu sînt supuse altor restricţii de circulaţie în ceea ce priveşte prezenţa substanţelor nedorite, şi corespund cerinţelor prevăzute în Hotărîrea Guvernului nr. 967 din 18 octombrie 2010 „Cu privire la unele măsuri de certificare sanitar-veterinară la importul produselor destinate hranei animalelor.
    [Pct.13 în redacția HG870 din 21.12.15, MO361-369/31.12.15 art.983]
    14. Operatorii trebuie să poată identifica şi să pună la dispoziţia autorităţii competente, la cerere, următoarele informaţii despre:
    1) persoanele de la care au fost aprovizionaţi cu nutreţuri;
    2) animalele de la care se obţin produsele sau orice substanţă destinată pentru a fi încorporată în nutreţuri;
    3) celelalte părţi către care au fost furnizate produsele lor.
    15. În cazul în care un operator consideră sau are motive să creadă că un anumit tip de nutreţuri care a fost importat, produs, prelucrat sau distribuit nu corespunde cerinţelor de siguranţă privind nutreţurile, trebuie să iniţieze imediat procedurile pentru retragerea acestora de pe piaţă şi să informeze autorităţile competente. În aceste împrejurări, dacă se dovedeşte că lotul sau transportul respectiv nu îndeplinesc cerinţele de siguranţă, ele sînt distruse, în afara cazurilor în care autoritatea competentă decide altfel.
    16. Operatorii comunică utilizatorilor de nutreţuri motivul retragerii acestora şi, dacă este necesar, retrage de la ei produsele care le-au fost deja furnizate, în cazul în care alte măsuri nu sînt suficiente pentru realizarea unui nivel ridicat de protecţie a sănătăţii animalelor.
    17. Operatorii informează autorităţile competente în legătură cu acţiunile întreprinse pentru prevenirea sau reducerea riscurilor rezultate din utilizarea nutreţurilor şi nu împiedică sau descurajează orice persoană să coopereze cu autorităţile competente, în cazurile în care acesta ar putea preveni, reduce sau elimina un risc rezultat.
    18. Operatorii sînt obligaţi:
    1) să întreprindă măsurile de supraveghere şi control al oricăror contaminări periculoase provenite din aer, sol, apă, îngrăşăminte, produse fitofarmaceutice, biocide, medicamente de uz veterinar, precum şi din manipularea şi eliminarea deşeurilor;
    2) să întreprindă măsuri privind protecţia mediului înconjurător ce au efecte asupra siguranţei nutreţurilor, inclusiv programele de supraveghere şi control al zoonozelor şi agenţilor zoonotici.
IV. Cerinţe generale
    19. Responsabilitatea pentru producerea, transformarea, conservarea, transportarea şi distribuirea nutreţurilor, materiei prime şi ingredientelor de nutreţuri sigure şi adecvate le revine tuturor participanţilor lanţului de alimentaţie a animalelor, inclusiv a fermierilor, a producătorilor de materie primă şi ingrediente pentru nutreţuri, producătorilor de nutreţuri combinate, conducătorilor de camioane etc.
    20. Fiecare participant la lanţul de alimentaţie a animalelor poartă răspundere de toate activităţile care se referă la supravegherea şi controlul acestora, inclusiv respectarea tuturor exigenţelor prevăzute de legislaţie.
    21. Nutreţurile care sînt plasate pe piaţă sau se preconizează plasarea lor pe piaţă sînt etichetate şi/sau identificate pentru facilitarea trasabilităţii, prin documentaţie sau informaţii adecvate.
    22. În cazul în care autoritatea competentă a constatat că nutreţurile nu sînt conforme legislaţiei sau prezintă un nivel depăşit de substanţe nedorite menţionate în anexa nr. 1 la prezenta Normă sanitar-veterinară sau se depistează un nivel de substanţe nedorite cu efect nociv care nu figurează în anexa sus menţionată, ele nu se plasează pe piaţă şi nu se administrează animalelor de la care se obţin produse alimentare. Nutreţurile care nu sînt conforme cerinţelor sanitar-veterinare vor fi retrase de pe piaţă.
    [Pct.22 în redacția HG870 din 21.12.15, MO361-369/31.12.15 art.983]
    23. Se consideră că utilizarea nutreţurilor nu prezintă siguranţă în cazul în care produsele alimentare obţinute de la animale devin un factor de risc pentru consumul uman.
    24. Producătorii şi toţi participanţii la lanţul din sectorul nutreţurilor:
    1) trebuie să utilizeze autoreglementarea/autocontrolul pentru a se asigura că normele ce ţin de producere, depozitare şi transportare sînt respectate;
    2) urmează să stabilească programe de control conform principiilor HACCP, care să fie stipulate în documentele ce dovedesc respectarea prevederilor punctului 8 din prezenta Normă sanitar-veterinară şi care urmează să fie prezentate la cererea organelor competente, de prevenire a riscurilor în vederea verificării nutreţurilor şi ingredientelor acestora, produse, distribuite şi utilizate în aşa mod încît produsele de origine animală să fie inofensive pentru consumul uman.
    25. Producătorii şi operatorii trebuie să elaboreze programe de combatere a organismelor dăunătoare, în scopul menţinerii în condiţii sanitare a instalaţiilor, echipamentelor, containerelor, cutiilor şi vehiculelor pentru transformarea şi antrepozitarea nutreţurilor şi a spaţiului aferent.
    26. Pe parcursul hrănirii animalelor de la care se obţin produse alimentare, trebuie întreprinse măsuri pentru a menţine la un nivel cît mai mic riscul de contaminare biologică, chimică şi fizică a nutreţurilor.
    27. Se interzice producerea, prelucrarea şi comercializarea nutreţurilor care pot:
    1) înrăutăţi calitatea producţiei obţinute de la animalele agricole;
    2) pune în pericol sănătatea umană;
    3) înrăutăţi starea de sănătate a animalelor;
    4) provoca creşterea nivelului de substanţe şi produse nedorite.
    28. Regulamentul tehnologic de producere a nutreţurilor trebuie să conţină date referitoare la riscurile posibile şi metodele de minimizare a lor, la toate etapele de producere şi circulaţie a nutreţurilor, regulile de efectuare a expertizelor (verificarea documentelor, condiţiilor de producere etc.) la etapa de producere pînă la producţia finită.
    29. Verificarea calităţii nutreţurilor se efectuează de către producător, în baza unui raport de încercări, eliberat de un laborator acreditat.
    30. Producătorul trebuie să dispună de documentaţia tehnică care să conţină:
    1) o descriere generală a produsului;
    2) standardul sau documentul normativ pentru produsul respectiv;
    3) certificatul de conformitate pentru sistemele de management al calităţii;
    4) rapoartele de încercări ale produselor.
    31. Pentru produsele importate, importatorul trebuie să posede autorizaţia de import, emisă de autoritatea competentă.
    32. Pentru a exclude posibilele întrebuinţării incorecte ale nutreţurilor, în instrucţiunile de folosire trebuie incluse:
    1) condiţiile, îndeplinirea cărora garantează păstrarea principalelor calităţi ale nutreţurilor, precum şi securitatea lor în perioadele de păstrare şi folosire;
    2) lista animalelor cărora le sînt destinate nutreţurile;
    3) informaţia preventivă despre eventualele riscuri legate de deosebirile fiziologice ale organismului animal şi recomandările de prevenire a acestor riscuri.
    33. Etichetele de pe ambalaje trebuie să conţină informaţii privind:
    1) producătorul;
    2) adresa producătorului;
    3) denumirea produsului;
    4) valoarea nutritivă;
    5) componenţa produsului (lista ingredienţilor);
    6) masa netto;
    7) instrucţiunea de utilizare, cu enumerarea speciilor şi categoriilor de animale pentru care sînt destinate nutreţurile;
    8) numărul lotului şi data producerii;
    9) termenul de valabilitate;
    10) condiţiile de păstrare şi transportare a nutreţutilor;
    11) indicaţii suplimentare, la decizia producătorului, importatorului.
    34. Eticheta aplicată pe nutreţuri trebuie să poarte clar menţiunea la ce tip de animale se referă (nutreţurile care conţin făină de peşte trebuie să poarte clar menţiunea „Conţin făină de peşte – Nu pot fi utilizate în hrana erbivorelor" ori „Conţin produse sangvine – Nu se utilizează în hrana erbivorelor").
    35. Importatorii de nutreţuri se asigură că importurile au loc numai în condiţiile în care nutreţurile sînt conforme cu cerinţele stabilite de prezenta Normă sanitar-veterinară, precum şi cu orice legislaţie care prevede cerinţe pentru nutreţuri sau cu condiţiile recunoscute ca fiind cel puţin echivalente, sau cu condiţiile unui acord, atunci cînd există un acord specific între Republica Moldova şi ţara exportatoare.
V. Dispoziţii privind componenţa nutreţurilor
    36. Nutreţurile se clasifică în:
    1) nutreţuri combinate – amestecuri de materii prime pentru nutreţuri, cu sau fără aditivi, care se administrează animalelor pe cale orală sub formă de nutreţuri complete sau complementare;
    2) nutreţuri complete – amestecuri de nutreţuri, care, datorită compoziţiei lor, sînt suficiente pentru asigurarea unei raţii zilnice;
    3) nutreţuri complementare – amestecuri de nutreţuri ce conţin procente ridicate din anumite substanţe şi care, din cauza compoziţiei lor, nu asigură raţia zilnică, decît în cazul în care sînt asociate altor tipuri de nutreţuri;
    4) nutreţuri minerale – nutreţuri complementare compuse, în principal, din minerale şi cu un conţinut de cenuşă brută de cel puţin 40%.
    37. Nutreţurile trebuie să corespundă pervederilor din anexele nr. 1, nr. 2 şi nr. 3 la prezenta Normă sanitar-veterinară.
    În cazul în care nu există prevederi speciale pentru furajele complementare  se prevede ca ele să nu conţină, avînd în vedere proporţia prescrisă pentru utilizarea lor în raţia zilnică, nivelurile de substanţe nedorite menţionate în anexa nr. 1 la prezenta Normă sanitar-veterinară care să le depăşească pe cele  fixate pentru furaje complete.
    [Pct.37 modificat prin HG870 din 21.12.15, MO361-369/31.12.15 art.983]
    38. Aditivii nutreţurilor trebuie să fie recepţionaţi, manipulaţi şi depozitaţi în modul în care se conservează conţinutul lor integral şi este limitat riscul utilizării eronate sau a contaminării întîmplătoare. Nutreţurile ce conţin acest tip de produse trebuie să fie utilizate numai conform condiţiilor de utilizare.
    39. Antibioticele nu trebuie să fie utilizate în nutreţuri ca stimulator de creştere a animalelor, fără evaluarea securităţii acestora ce ţine de sănătatea publică.
VI. Depozitarea
    40. Nutreţurile şi ingredientele lor trebuie să fie depozitate în condiţii sigure, în modul care previne contaminarea acestora de către organismele dăunătoare sau de contaminanţii chimici, fizici sau microbiologici sau de alte substanţe nedorite apărute în timpul producerii, manipulării, depozitării şi transportării.
    41. Nutreţurile trebuie să fie depozitate separat de agenţii chimici şi celelalte produse interzise în nutreţuri. Zonele de depozitare şi containerele trebuie să fie curate şi uscate şi, dacă este necesar, să se aplice măsuri corespunzătoare de combatere a organismelor dăunătoare.
    42. Zonele de depozitare şi containerele trebuie să fie curăţate periodic pentru prevenirea, în măsura posibilităţii, a contaminării încrucişate.
    43. Seminţele trebuie să fie depozitate în modul corespunzător şi într-un loc inaccesibil animalelor.
    44. Ingrăşămintele chimice, pesticidele şi alte materii, care nu se referă la compoziţia nutreţurilor şi ingredientele lor, trebuie să fie depozitate separat de acestea, pentru a preveni riscul unor greşeli de fabricare şi contaminare a acestora.
    45. Toate nutreţurile şi ingredientele acestora trebuie să fie depozitate şi transportate astfel încît să reducă la minimum riscul degradării şi contaminării lor şi să permită repartizarea nutreţurilor pe grupe de animale.
    46. Nutreţurile şi ingredientele acestora trebuie supravegheate pentru a diminua degradarea şi puritatea produselor la toate etapele de manipulare, de depozitare şi de transportare a lor.
    47. Instrucţiunile care stabilesc precauţii trebuie să fie respectate pentru a limita sporirea ciupercilor şi bacteriilor în nutreţurile umede şi semiumede.
    48. Condensarea trebuie să fie redusă la minimum în instalaţiile de fabricare şi de transformare a nutreţurilor şi ingredientelor acestora.
    49. Nutreţurile uscate şi ingredientele trebuie să fie ţinute la loc uscat pentru a limita accesul ciupercilor şi bacteriilor.
VII. Producţia primară
    50. Producătorii care desfăşoară activităţi de producţie primară de nutreţuri trebuie să respecte următoarele dispoziţii referitoare la igienă, în special:
    1) să se asigure că gestionarea şi efectuarea acestor activităţi au loc în aşa fel încît riscurile la adresa siguranţei furajelor să fie prevenite, eliminate sau reduse la un nivel minim;
    2) să se asigure, maximum posibil, că produsele primare fabricate, preparate, curăţate, ambalate, depozitate şi transportate sub răspunderea lor sînt protejate de orice contaminare şi deteriorare;
    3) să îndeplinească obligaţiile menţionate la subpunctele 1) şi 2) ale prezentului punct, conformîndu-se actelor legislative şi normative referitoare la controlul riscurilor, inclusiv:
    a) măsurilor destinate să controleze orice contaminare periculoasă, ca de exemplu cea provenită din aer, sol, apă, îngrăşăminte, produse fitofarmaceutice, biocide, medicamente de uz veterinar, precum şi din manipularea şi eliminarea deşeurilor;
    b) măsurilor referitoare la sănătatea plantelor, la sănătatea animalelor şi a mediului care au efecte asupra siguranţei nutreţurilor, inclusiv programelor de supraveghere şi control al zoonozelor şi agenţilor zoonotici;
    4) atunci cînd este necesar, să ia măsuri adecvate, în special pentru:
    a) menţinerea în stare de curăţenie şi, la nevoie, după curăţare, dezinfectarea corespunzătoare a instalaţiilor, echipamentelor, containerelor, cutiilor şi vehiculelor utilizate pentru producerea, prepararea, calibrarea, ambalarea, antrepozitarea şi transportul nutreţurilor;
    b) garantarea condiţiilor de producţie, transport şi depozitare igienică a nutreţurilor, precum şi a curăţeniei acestora;
    c) utilizarea apei curate ori de cîte ori este necesar pentru evitarea pericolului de contaminare;
    d) prevenirea, pe cît se poate, a pericolului de contaminare din partea animalelor şi a organismelor dăunătoare;
    e) depozitarea şi manipularea separată şi sigură a deşeurilor şi substanţelor periculoase, în scopul evitării pericolului de contaminare;
    f) asigurarea că materialele ambalajelor nu constituie o sursă de contaminare periculoasă pentru nutreţuri;
    g) luarea în considerare a rezultatelor oricărei analize relevante a probelor prelevate din produsele primare sau a altor probe care prezintă importanţă pentru siguranţa nutreţurilor.
    51. Producătorii trebuie să întocmească registre privind măsurile luate pentru controlul corespunzător şi pe o durată adecvată al riscurilor, în funcţie de natura şi mărimea întreprinderii din sectorul nutreţurilor. Producătorii din acest sector trebuie să pună la dispoziţia autorităţii competente informaţiile relevante prevăzute în aceste registre.
    52. Producătorii trebuie să întocmească în special registre privind:
    1) orice utilizare de produse fitosanitare şi de biocide;
    2) orice apariţie de organisme dăunătoare sau de boli susceptibile să afecteze siguranţa produselor primare;
    3) rezultatele oricărei analize a probelor prelevate din produsele primare sau a altor probe prelevate în scopul diagnosticării, care prezintă importanţă pentru siguranţa nutreţurilor;
    4) sursa şi cantitatea fiecărei intrări de nutreţuri, precum şi destinaţia şi cantitatea fiecărei ieşiri de nutreţuri.
    53. Alte persoane, precum sînt medicii veterinari, agronomii şi tehnicienii agricoli, îi pot ajuta pe producători să completeze registre, în funcţie de activităţile pe care le exercită în cadrul exploataţiei.
VIII. Cerinţele faţă de întreprinderile din sectorul nutreţurilor
care nu desfăşoară activităţi de producţie primară de nutreţuri

Instalaţii şi echipamente
    54. Instalaţiile, echipamentele, containerele, cutiile şi vehiculele pentru transformarea şi depozitarea nutreţurilor, precum şi spaţiul înconjurător trebuie să fie menţinute în stare de curăţenie, să fie puse în aplicare programe eficiente de luptă împotriva organismelor dăunătoare.
    55. Prin asamblarea, proiectarea, construcţia şi dimensiunile lor instalaţiile şi echipamentele trebuie:
    1) să poată fi uşor curăţate şi/sau dezinfectate;
    2) să permită reducerea la minimum a riscului de eroare şi prevenirea contaminării, a contaminării încrucişate şi, în general, a oricărui efect nefast asupra siguranţei şi calităţii produselor. Maşinile care intră în contact cu nutreţurile trebuie să fie uscate după fiecare spălare.
    56. Instalaţiile şi echipamentele care trebuie să servească operaţiunilor de amestec şi/sau de fabricare trebuie să fie supuse periodic unor verificări corespunzătoare, în conformitate cu procedurile scrise, stabilite în prealabil de producătorul produselor:
    1) totalitatea balanţelor şi dispozitivelor de măsurat utilizate la fabricarea nutreţurilor trebuie să corespundă gamei de greutăţi sau de volume de măsurat, iar precizia acestora trebuie să fie controlată periodic.
    2) toate dispozitivele de amestec utilizate la fabricarea nutreţurilor trebuie să corespundă gamei de greutăţi sau de volume combinate şi să poată fabrica amestecuri şi diluţii omogene.
    57. Instalaţiile trebuie să aibă o iluminare naturală şi/sau artificială suficientă.
    58. Sistemele de evacuare a apelor reziduale trebuie să fie adaptate întrebuinţării căreia îi sînt destinate; acestea trebuie să fie astfel proiectate şi construite încît să se prevină orice risc de contaminare a nutreţurilor.
    59. Apa utilizată la fabricarea nutreţurilor trebuie să aibă un nivel de calitate adecvat pentru animale; conductele de apă trebuie să fie fabricate din materiale inerte.
    60. Evacuarea apelor de canalizare, a apelor uzate şi apelor pluviale trebuie să fie efectuată în aşa fel încît să se asigure protecţia echipamentelor, precum şi siguranţa sanitară şi calitatea nutreţurilor. Deteriorarea şi praful trebuie evitate pentru a se preveni invadarea de organisme dăunătoare.
    61. Ferestrele şi alte deschideri trebuie, la nevoie, să reziste organismelor dăunătoare. Uşile trebuie să fie bine ajustate şi atunci cînd sînt închise să reziste la organismele dăunătoare.
    62. Dacă este necesar, plafoanele, plafoanele false şi alte echipamente suspendate trebuie să fie concepute, construite şi finisate în aşa fel încît să prevină îmbîcsirea şi să reducă condensul, apariţia de mucegaiuri nedorite şi deversarea de particule care pot dăuna siguranţei şi calităţii nutreţurilor.
Personalul
    63. Întreprinderile din sectorul nutreţurilor trebuie să dispună de un personal suficient şi care să posede competenţele şi calificările necesare pentru fabricarea produselor respective.
    64. Trebuie să se stabilească o organigramă care să precizeze calificările (de exemplu, diplomele, experienţa profesională) şi răspunderile personalului angajat şi care să fie pusă la dispoziţia autorităţilor de control competente. Întregul personal trebuie să fie clar informat în scris cu privire la funcţiile, răspunderile şi competenţele sale, în special cu ocazia fiecărei modificări, astfel încît să se obţină produse de calitatea dorită.
Producţia
    65. Producătorul, operatorul sau altă persoană care răspunde de producţie trebuie să fie calificată în domeniul respectiv.
    66. Producătorii trebuie să se asigure că toate etapele producţiei sînt realizate în conformitate cu procedurile şi instrucţiunile scrise stabilite în prealabil pentru verificarea şi controlul punctelor critice din procesul de fabricaţie.
    67. Trebuie să se adopte măsuri cu caracter tehnic sau organizatoric pentru a se preveni sau limita, la nevoie, contaminarea încrucişată şi erorile. Trebuie să se utilizeze mijloace suficiente şi corespunzătoare pentru efectuarea verificărilor în timpul fabricaţiei.
    68. Trebuie să se asigure un control care să permită depistarea prezenţei în nutreţuri a unor substanţe interzise şi a altor contaminanţi interzişi din motive care privesc sănătatea umană sau animală şi să se aplice strategii de control corespunzătoare pentru reducerea la minimum a riscurilor.
    69. Deşeurile şi materiile prime neadecvate pentru nutreţuri trebuie să fie identificate şi izolate. Toate materiile prime care conţin cantităţi periculoase de medicamente de uz veterinar sau contaminanţi ori care prezintă alte riscuri trebuie să fie eliminate în mod corespunzător şi nu trebuie utilizate ca nutreţuri.
    70. Producătorii trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru a asigura trasabilitatea efectivă a produselor.
Controlul calităţii
    71. Se desemnează o persoană calificată care să răspundă de controlul calităţii.
    72. Întreprinderile din sectorul nutreţurilor trebuie să asigure efectuarea analizelor de către un laborator acreditat.
    73. Trebuie să se elaboreze în scris şi să se aplice un plan de control al calităţii; acesta trebuie să cuprindă, în special, verificări ale punctelor critice ale procesului de fabricaţie, proceduri şi frecvenţe de prelevare a probelor, metode de analiză şi frecvenţa acestora, respectarea specificaţiilor, precum şi destinaţia care trebuie dată produselor în cazul neconformităţii, între stadiul materiilor prime transformate şi cel al produselor finale.
    74. Documentele referitoare la materiile prime utilizate la fabricarea produsului final se păstrează de către producător pentru asigurarea monitorizării. Aceste documente sînt puse la dispoziţia autorităţii competente pe o perioadă adaptată utilizării pentru care produsele sînt comercializate.
    75. Probele de ingrediente şi din fiecare lot de produse fabricate şi comercializate sau din fiecare parte specifică a producţiei (în cazul unei producţii continue) se prelevează în cantitate suficientă, în conformitate cu o procedură stabilită în prealabil de producător şi se păstrează pentru asigurarea urmăririi (aceste prelevări trebuie să fie periodice în cazul unei fabricaţii care răspunde numai nevoilor proprii ale producătorului).
    76. Probele se sigilează şi se etichetează pentru a putea fi identificate cu uşurinţă; ele sînt depozitate în condiţii care să împiedice orice modificare anormală a compoziţiei acestora sau orice alterare. Probele sînt păstrate şi puse la dispoziţia autorităţii competente, pe perioada de utilizare a nutreţurilor comercializate.
Depozitare şi transport
    77. Nutreţurile transformate se separă de materiile prime netransformate şi de aditivi în scopul prevenirii contaminării încrucişate a nutreţurilor transformate. Trebuie să se utilizeze materiale de ambalaj corespunzătoare.
    78. Nutreţurile se depozitează şi se transportă în containere corespunzătoare. Ele trebuie să fie depozitate în locuri concepute, adaptate şi întreţinute în aşa fel încît să asigure condiţii corespunzătoare de depozitare, la care accesul să fie rezervat persoanelor autorizate de producători.
    79. Nutreţurile se depozitează şi se transportă în aşa fel încît să poată fi uşor identificate, în scopul prevenirii confuziilor sau contaminării încrucişate şi a deteriorării acestora.
    80. Containerele şi echipamentele utilizate pentru transportul, depozitarea, direcţionarea, manipularea şi cîntărirea nutreţurilor se menţin în stare de curăţenie. Trebuie să fie stabilite planuri de curăţare şi să se reducă la minimum urmele de detergenţi şi dezinfectanţi.
    81. Murdăria trebuie să fie redusă la minimum şi controlată pentru a se limita apariţia organismelor dăunătoare.
    82. Dacă este necesar, temperaturile se menţin la un nivel cît mai coborît pentru prevenirea condensului şi a murdăriei.
Întocmirea registrelor
    83. Producătorii, inclusiv cei care operează numai în calitate de comercianţi fără a deţine vreodată produsele în instalaţiile lor, trebuie să păstreze într-un registru datele relevante, inclusiv cele referitoare la achiziţii, producţie şi vînzări, care permit trasabilitatea efectivă între recepţie şi livrare, inclusiv exportul pînă la destinaţia finală.
    84. Producătorii, cu excepţia celor care operează numai în calitate de comercianţi fără să deţină vreodată produse în instalaţiile lor, trebuie să păstreze într-un registru:
    1) documentele referitoare la procesul de fabricaţie şi la controale, întreprinderile din sectorul nutreţurilor trebuie să dispună de un sistem de documentare conceput pentru stabilirea şi controlul punctelor critice din procesul de fabricaţie, precum şi pentru stabilirea şi punerea în aplicare a unui plan de control al calităţii. Ele trebuie să păstreze rezultatele controalelor efectuate. Acest set de documente se păstrează pentru a permite urmărirea istoricului fabricaţiei fiecărui lot de produse puse în circulaţie şi stabilirea răspunderilor în cazul unei reclamaţii;
    2) documente referitoare la trasabilitate, în special:
    a) pentru nutreţuri – natura produselor şi cantitatea produsă, datele lor de fabricaţie şi numărul lotului sau al părţii specifice a producţiei, în cazul producţiei continue, numele şi adresa unităţilor sau utilizatorilor cărora le-au fost livrate aceste produse, precum şi precizări privind natura şi cantitatea produselor livrate şi numărul lotului sau părţii specifice a producţiei, în cazul producţiei continue;
    b) pentru preamestecuri – numele şi adresa producătorilor sau furnizorilor de aditivi, natura şi cantitatea aditivilor utilizaţi şi numărul lotului sau părţii specifice a producţiei, în cazul producţiei continue; data fabricaţiei preamestecului şi numărul lotului, numele şi adresa unităţii căreia îi este livrat preamestecul, data livrării, natura şi cantitatea preamestecului livrat şi numărul lotului;
    c) pentru nutreţurile combinate/materiile prime pentru nutreţuri – numele şi adresa producătorilor sau furnizorilor de aditivi/de preamestecuri, natura şi cantitatea preamestecului utilizat şi numărul lotului; numele şi adresa furnizorilor de materii prime pentru nutreţuri şi hrană complementară pentru animale şi data livrării; tipul, cantitatea şi formula nutreţurilor combinate, natura şi cantitatea materiilor prime pentru nutreţurile sau nutreţurile combinate fabricate, precum şi data fabricaţiei, numele şi adresa cumpărătorului.
Reclamaţii şi returnarea produselor
    85. Producătorii trebuie să pună în aplicare un sistem de înregistrare şi de examinare a reclamaţiilor.
    86. Producătorii trebuie să realizeze un sistem care să permită returnarea rapidă a produselor care se află în reţeaua de distribuţie. Aceştia trebuie să stabilească, prin intermediul unor proceduri scrise, destinaţia oricărui produs returnat, astfel încît înainte de reintroducerea lor în circulaţie, acestea să facă obiectul unui nou control al calităţii.

    anexa nr.1
    [Anexa nr.1 în redacția HG870 din 21.12.15, MO361-369/31.12.15 art.983]

    anexa nr.2

    anexa nr.3

    anexa nr.4
    [Anexa nr.4 introdusă prin HG870 din 21.12.15, MO361-369/31.12.15 art.983]