Parlamentul adoptă prezenta hotărîre.
    Art.1. – Se aprobă Strategia dezvoltării societăţii civile în anii 2009–2011, expusă în anexă.
    Art.2. – Guvernul:
    a) în cooperare cu organizaţiile neguvernamentale, în termen de 4 luni:
    - va elabora şi va aproba un plan de acţiuni pentru implementarea Strategiei;
    - va prezenta Parlamentului proiectele de acte legislative prevăzute în Strategie;
    b) va prezenta anual, pînă la data de 15 martie, Parlamentului raport despre executarea prevederilor Strategiei.
    Art.3. – Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi va exercita controlul asupra executării prezentei hotărîri.
    Art.4. – Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării.

    PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI                        Marian LUPU

    Nr.267-XVI. Chişinău, 11 decembrie 2008.

    Societatea civilă din Republica Moldova se află în proces de tranziţie spre o prezenţă instituţională durabilă în dezvoltarea naţională şi cea locală. Organizaţiile societăţii civile (OSC) se afirmă tot mai vizibil ca partener plenipotenţiar în colaborarea cu autorităţile publice şi cu mediul de afaceri atît la nivel naţional, cît şi pe plan local. Situaţia este influenţată, pe de o parte, de profesionalismul, deschiderea şi implicarea activă a OSC din diverse domenii în soluţionarea problemelor cu care se confruntă statul, iar pe de altă parte, de necesitatea implementării standardelor europene care presupun o implicare activă a societăţii civile în procesul de luare a deciziilor.
    În Republica Moldova sînt înregistrate peste 8000 de organizaţii neguvernamentale, cu diferite domenii de activitate, număr impunător care, la prima vedere, poate fi tratat drept indicator vizibil al gradului de participare a cetăţenilor. Din acest număr însă doar o mică parte sînt organizaţii active, majoritatea activînd în localităţi urbane şi concentrîndu-şi eforturile în special asupra problemelor de importanţă naţională, mai puţin asupra celor de importanţă locală. OSC nu sînt finanţate de către stat, depinzînd astfel de resurse financiare alternative, în special din partea donatorilor internaţionali.
    Domeniile de implicare a OSC trebuie să ţină în mod prioritar de elaborarea cadrului legislativ, a politicilor de monitorizare şi de promovare a serviciilor sociale, precum şi de consolidarea capacităţilor de advocacy şi lobby, care sînt indispensabile evoluţiei şi consolidării societăţii civile, afirmării ei în calitate de partener al administraţiei publice într-un stat democratic de drept. Este necesară, totodată, consolidarea eforturilor pentru dezvoltarea unei culturi a comunicării, a participării şi a interacţiunii eficiente între sectorul asociativ şi administraţia publică atît de nivel naţional, cît şi de nivel local.
    Reprezentanţii OSC şi ai autorităţilor publice împărtăşesc următoarele valori şi acceptă pentru cooperare următoarele principii:
    Activitatea civică
    Prin activitate civică, în acest context, se subînţelege participarea voluntară, din proprie iniţiativă, a cetăţenilor la viaţa publică şi la procesul de soluţionare a problemelor în cadrul comunităţii locale, ceea ce reprezintă un component esenţial al unei societăţi democrate. Autorităţile publice susţin activitatea civică prin crearea unui cadru legal favorabil, prin informarea opiniei publice despre activităţile lor, prin implicarea OSC în procesul de planificare şi de implementare a deciziilor.
    Participarea
    OSC sînt reprezentante ale diferitelor valori şi interese împărtăşite de membrii societăţii. Prin intermediul acestor organizaţii cetăţenii sînt informaţi şi îşi pot exprima opiniile cu privire la deciziile propuse. Prin iniţierea unui dialog cu opinia publică şi prin examinarea propunerilor generate în cadrul audierilor publice autorităţile publice contribuie la creşterea nivelului de înţelegere şi de implicare a publicului, la îmbunătăţirea legitimităţii statului.
    Respectul reciproc
    OSC şi autorităţile publice au diferite roluri, complementare, în procesul de dezvoltare şi de implementare a politicilor. Autorităţile publice respectă dreptul OSC de a-şi stabili propriile obiective şi de a desfăşura activităţi în conformitate cu Constituţia ţării.
    Parteneriatul
    Parteneriatele dintre OSC şi autorităţile publice permit acestora să colaboreze efectiv şi să stabilească responsabilităţile astfel încît problemele din societate să fie soluţionate cît mai eficient. Autorităţile publice înţeleg importanţa implicării OSC în soluţionarea problemelor comunităţilor locale, contribuind la dezvoltarea mecanismelor de colaborare existente.
    Responsabilitatea şi răspunderea
    Acţionînd în interesul public, atît OSC, cît şi autorităţile publice manifestă deschidere, responsabilitate şi răspundere pentru activităţile desfăşurate şi pentru utilizarea resurselor.
    Independenţa politică a iniţiativelor civice
    În limitele stabilite de legislaţie, OSC sînt libere şi independente în stabilirea scopurilor, în luarea deciziilor şi în desfăşurarea activităţilor.
    Dezvoltarea durabilă şi echilibrată
    În activităţile lor şi în cadrul cooperării, OSC şi autorităţile publice pornesc de la principiul dezvoltării durabile şi echilibrate.
    Tratamentul egal şi echidistant
    OSC şi autorităţile publice respectă principiul accesului egal al tuturor cetăţenilor şi al asociaţiilor acestora la posibilitatea de a participa la viaţa publică.
    Dezvoltarea regională şi locală
    OSC şi autorităţile publice înţeleg importanţa participării la dezvoltare şi a parteneriatelor pentru dezvoltare regională şi locală.
    Republica Moldova construieşte o societate democratică, bazată, pe lîngă multe alte principii, şi pe cel al democraţiei participative, în care cetăţeanul este subiectul proceselor sociale şi politice. Este de neconceput o societate civilă fără consultanţa şi participarea cetăţenilor (prin formele organizate ale societăţii civile) la procesul de definire, elaborare, monitorizare, evaluare şi de implementare a politicilor publice.
    Obiective
    1. Crearea unor mecanisme formale şi neformale de implicare a societăţii civile în procesele de definire, elaborare, monitorizare şi de evaluare a politicilor.
    2. Dezvoltarea mecanismelor existente, adoptarea unor noi măsuri de garantare a transparenţei activităţii atît a ramurii legislative, cît şi a celei executive la toate nivelele, de la Parlament şi Guvern pînă la consiliile raionale, locale şi la primării.
    3. Determinarea modelelor de consultanţă cu OSC, precum şi a modalităţilor de participare la elaborarea, monitorizarea, evaluarea şi implementarea politicilor publice. Includerea reprezentanţilor OSC în grupurile de lucru pentru dezbaterea proiectelor de strategii, de programe naţionale şi de planuri de acţiuni în cadrul procesului de monitorizare a implementării lor.
    4. Crearea unor mecanisme eficiente formale şi neformale pentru organizarea de consultanţe cu societatea civilă pe problemele integrării europene, în conformitate cu Programul de cooperare, cu principiile generale şi cu standardele minime de consultanţă adoptate la nivelul Uniunii Europene.
    5. Susţinerea şi îmbunătăţirea practicii pozitive de participare a reprezentanţilor OSC la parteneriatul regional pentru dezvoltare, inclusiv la parteneriatul cu organizaţii neguvernamentale din regiunea de est a Republicii Moldova, precum şi implicarea organizaţiilor neguvernamentale din regiunea transnistreană în procesele de consultare şi de luare a deciziilor la nivel naţional.
    6. Consolidarea supremaţiei legii şi încrederii cetăţenilor în sistemul judiciar prin aplicarea consecventă a legilor şi a reglementărilor privind informarea publicului despre activitatea instituţiilor care prestează servicii publice.
    7. Promovarea organizaţiilor umbrelă şi a reţelelor din sectorul asociativ pentru a reprezenta interesele membrilor acestora fără a prejudicia dreptul OSC de a se autoreprezenta.
    Acţiuni
    1. Responsabilizarea autorităţilor publice de plasarea informaţiilor referitoare la crearea de politici şi la structura autorităţii administraţiei publice centrale pe site-urile instituţiilor respective.
    2. Responsabilizarea autorităţilor administraţiei publice de elaborarea acordurilor de colaborare cu societatea civilă, în special a planurilor de acţiuni concrete cu OSC.
    3. Organizarea formală a procesului de consultare a OSC în contextul elaborării de politici.
    4. Elaborarea mecanismelor şi a măsurilor prin care să se asigure transparenţa decizională şi participarea OSC la dezbaterea proiectelor de acte legislative şi normative.
    5. Evaluarea posibilităţii de constituire pe lîngă Guvern a unei structuri abilitată cu efectuarea interacţiunii cu societatea civilă, capabilă să susţină cooperarea instituţiilor publice cu societatea civilă.
    6. Perfecţionarea mecanismului de cooperare dintre Parlament şi OSC şi consfinţirea legislativă a unor astfel de mecanisme la nivel de Guvern, de autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale.
    7. Îmbunătăţirea cooperării şi conştientizarea procesului de dezvoltare a societăţii civile de către autorităţile publice centrale şi locale, de către organele responsabile de înregistrarea OSC.
    Sînt deosebit de necesare: identificarea, elaborarea şi implementarea unor acţiuni de perfecţionare a cadrului juridic pentru activitatea organizaţiilor neguvernamentale.
    Obiective
    1. Crearea unor mecanisme de garantare a accesului echilibrat şi transparent la toate cele 3 surse interne de finanţare a OSC: serviciile prestate de OSC şi de antreprenoriatul social, finanţarea publică şi filantropia.
    2. Promovarea şi încurajarea responsabilităţii şi transparenţei în funcţionarea organizaţiilor neguvernamentale şi stimularea principiilor democratice în funcţionarea internă a organizaţiilor.
    Acţiuni
    1. Elaborarea şi adoptarea unui pachet de acte normative cu privire la acordarea de subvenţii, la contractarea de servicii, la comanda socială, la oferirea de granturi organizaţiilor necomerciale de utilitate publică pentru acordarea anumitor servicii sociale, la standardele contabilităţii şi ale raportării către fisc pentru organizaţiile necomerciale, cu toate atributele necesare, cum ar fi criteriile de selectare a organizaţiilor, tipurile de servicii, standardele de calitate, mecanismul de realizare, de monitorizare etc.
    2. Elaborarea şi adoptarea unui pachet de acte legislative menite să reglementeze posibilitatea contribuabililor de a direcţiona un anumit procent din impozitul pe venit datorat statului spre organizaţiile de utilitate publică.
    3. Evaluarea posibilităţii de constituire a Fondului Naţional pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.
    4. Eficientizarea şi sporirea accesibilităţii politicilor de deducere a donaţiilor. Definirea clară a procedurii de deducere pentru contribuabilul persoană fizică şi juridică. Definirea clară a noţiunilor: donaţie, grant, subvenţie, ajutor umanitar, filantropie şi sponsorizare în legislaţia fiscală, modificarea sau abrogarea Legii cu privire la filantropie şi sponsorizare şi, după caz, adoptarea unui nou act legislativ în acest domeniu.
    5. Definirea bazei de impozitare a sectorului necomercial şi stabilirea facilităţilor fiscale.
    6. Definirea noţiunii de antreprenoriat social, stabilirea facilităţilor fiscale pentru acest gen de activitate şi crearea de premise băncilor şi agenţiilor de microcreditare pentru oferirea de credite în condiţii avantajoase organizaţiilor care iniţiază întreprinderi sociale de încadrare în cîmpul muncii a persoanelor defavorizate.
    7. Perfecţionarea cadrului legal care reglementează activitatea fundaţiilor, inclusiv a celor comunitare, în scopul simplificării procedurii de înregistrare şi al facilitării dezvoltării lor. Definirea şi reglementarea în cadrul legal a noţiunii de fond de rezervă.
    8. Asigurarea accesului la registrul public al organizaţiilor neguvernamentale, inclusiv al organizaţiilor care deţin statutul de utilitate publică şi al organizaţiilor acreditate în prestarea de servicii concesionate sau eligibile pentru achiziţii publice.
    9. Revizuirea cadrului legal în vederea clasificării şi definirii organizaţiilor necomerciale constituite în beneficiul public şi a organizaţiilor constituite în beneficiul mutual al membrilor lor.
    10. Elaborarea şi adoptarea unui cadru legal cu privire la utilitatea publică care să stabilească, pentru organizaţiile pretendente la statutul de utilitate publică, suportul concret din partea statului şi exigenţele speciale referitor la conţinutul şi la calitatea serviciilor prestate, la structura organelor de conducere şi de control, la evitarea conflictului de interese. Promovarea obligaţiei de transparenţă a OSC (rapoarte anuale către beneficiari), funcţionarea organului de guvernare (componenţă şi competenţe distincte de cele ale executivului organizaţiei), inclusiv pentru beneficiere de suport din partea statului.
    Voluntariatul presupune activitate de interes public desfăşurată fără remunerare materială, din proprie iniţiativă de orice persoană fizică în folosul comunităţii şi al altor persoane.
    Atitudinea faţă de voluntariat este o problemă serioasă, fiindcă societatea nu sesizează importanţa lui. Motivele pentru care cetăţenii nu se implică în acţiuni de voluntariat ţin de aspecte materiale, de valori, fiind generate de insuficienţa informaţiei.
    Activitatea de voluntariat este un factor important al compensării insuficienţei acţiunilor guvernamentale sau a lipsei de funcţionalitate a pieţelor de servicii. Activitatea de voluntariat compensează de asemenea deficitul de buget, reduce cheltuielile statului, contribuie la descentralizarea şi debirocratizarea procesului de prestare a serviciilor, produce efecte pozitive vizibile asupra mediului economic şi mediului infracţional.
    Analiza economică a valorii activităţii de voluntariat deschide perspectiva justificării introducerii politicilor de stimulare a voluntariatului.
    Obiective
    1. Elaborarea politicilor cu privire la voluntariat.
    2. Dezvoltarea unui model de recunoaştere instituţională a voluntariatului ca parte a unui instrument complex de aplicare a legislaţiei cu privire la voluntariat.
    3. Recunoaşterea importanţei rolului OSC în formarea şi certificarea deprinderilor sociale şi profesionale.
    4. Promovarea implicării pe bază de voluntariat a cetăţenilor în identificarea soluţiilor pentru problemele aflate pe agenda publică.
    Acţiuni
    1. Elaborarea şi discutarea cadrului legal cu privire la voluntariat de către OSC şi autorităţile publice.
    2. Promovarea voluntariatului la nivel de Parlament, aplicîndu-se analiza cost–beneficiu a politicilor în acest domeniu.
    3. Crearea unui grup de lucru şi de comunicare la nivelul autorităţilor publice centrale abilitate şi al OSC pentru elaborarea de concepte şi de proiecte de acte normative menite să ducă la implementarea politicilor în domeniul voluntariatului, inclusiv la protecţia socială a voluntarilor.
    4. Elaborarea de prevederi legislative pentru protejarea socială a voluntarilor.
    5. Implicarea instituţiilor de învăţămînt superior în procesul de motivare a tinerilor pentru practicarea activităţilor de voluntariat care să le dezvolte abilităţi profesionale.
    6. Elaborarea şi promovarea unui cod de bune practici pentru consultanţă şi idei în domeniul voluntariatului.
    7. Acordarea de credite organizaţiilor necomerciale care dezvoltă programe de voluntariat pentru contractarea de servicii sociale şi pentru dobîndirea statutului de utilitate publică.
    8. Organizarea anuală a Săptămînii naţionale a voluntariatului pentru încurajarea cetăţenilor în a face voluntariat şi pentru recrutarea de voluntari.
    9. Organizarea anuală a Festivalului voluntarilor pentru recunoaşterea meritelor acestora.
    10. Organizarea anuală a Conferinţei naţionale a voluntariatului pentru comunicare la nivel internaţional şi naţional, pentru discutarea politicilor şi monitorizarea implementării strategiei, legii, actelor normative etc.
    11. Asigurarea participării OSC la managementul voluntariatului şi la implementarea programelor de promovare a voluntariatului.