MODIFICAT
    HG697 din 05.08.10, MO145-147/13.08.10 art.780
    HG519 din 22.06.10, MO107/22.06.10 art.598
    HG932 din 31.12.09, MO2-4/15.01.10 art.20
    HG822 din 14.12.09, MO187-188/18.12.09 art.908
    HG518 din 17.08.09, MO131-134/28.08.09 art.581
    HG512 din 17.08.09, MO127-130/21.08.09 art.572
    HG386 din 25.06.09, MO107-109/03.07.09 art.450

    NOTĂ:
    În textul hotărîrii şi al anexelor, cuvintele „Aparatul Guvernului” şi „Şeful Aparatului Guvernului” se substituie, respectiv, prin cuvintele „Cancelaria de Stat” şi „Ministrul de stat”, la cazul gramatical respectiv prin HG932 din 31.12.09, MO2-4/15.01.10 art.20

    În scopul executării prevederilor Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.230-232, art.840), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă:
    Regulamentul cu privire la ocuparea funcţiei publice vacante prin concurs, conform anexei nr.1;
    Regulamentul cu privire la perioada de probă pentru funcţionarul public debutant, conform anexei nr.2.
    Structura-tip a fişei postului şi Metodologia cu privire la elaborarea, coordonarea şi aprobarea fişei postului, conform anexei nr.3
    Regulile privind desfăşurarea muncii prin cumul a funcţionarului public, conform anexei nr.4
    [Pct.1 al.4) introdus prin HG512 din 17.08.09, MO127-130/21.08.09 art.572]
    Formularul-tip al statului de personal şi Metodologia cu privire la completarea şi avizarea statului de personal, conform anexei nr.5
    [Pct.1 al.5) introdus prin HG518 din 17.08.09, MO131-134/28.08.09 art.581]
    Modul de întocmire a angajamentului scris al funcţionarului public privind activitatea în serviciul public după absolvirea formelor de dezvoltare profesională, conform anexei nr.6.
    [Pct.1 al.6) introdus prin HG822 din 14.12.09, MO187-188/18.12.09 art.908]
    Regulamentul cu privire la comisia de disciplină, conform anexei nr.7
    [Pct.1 al.7) introdus prin HG519 din 22.06.10, MO107/22.06.10 art.598]
    [Pct.1 modificat prin HG386 din 25.06.09, MO107-109/03.07.09 art.450]
    Regulamentul cu privire la evaluarea performanţelor profesionale ale funcţionarului public, conform anexei nr.8.
    [Pct.1 al.8) introdus prin HG697 din 05.08.10, MO145-147/13.08.10 art.780]
    2. Cancelaria de Stat (Direcţia politica de cadre) va acorda asistenţă metodologică autorităţilor publice în aplicarea prevederilor cadrului normativ respectiv.
    3. Se abrogă Hotărîrea Guvernului nr.192 din 1 martie 2004 „Despre aprobarea Regulamentului cu privire la ocuparea prin concurs a funcţiilor publice vacante” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.42-44, art.326).

    PRIM-MINISTRU                                                    Zinaida GRECEANÎI

    Contrasemnează:
    Ministrul administraţiei
    publice locale                                                             Valentin Guznac
    Ministrul justiţiei                                                       Vitalie Pîrlog

    Nr. 201. Chişinău, 11 martie 2009.
    1. Regulamentul cu privire la ocuparea funcţiei publice vacante prin concurs (în continuare – Regulament) este elaborat în conformitate cu prevederile art.29 alin.(4) al Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.
    2. Prezentul Regulament stabileşte:
    a) procedura de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei publice vacante (în continuare – concurs);
    b) atribuţiile factorilor implicaţi în procesul de organizare şi desfăşurare a concursului;
    c) modul de constituire şi componenţa comisiilor de concurs.
    3. Concursul se efectuează în scopul atragerii în autoritatea publică a candidaţilor la ocuparea funcţiei publice vacante şi selectării din rîndul acestora a celui mai potrivit candidat.
    4. Dreptul de a participa la concurs îl au persoanele care îndeplinesc condiţiile de bază prevăzute de lege pentru a candida la o funcţie publică vacantă şi cerinţele specifice stabilite pentru ocuparea acesteia.
    5. Concursul este organizat de autoritatea publică în subordinea căreia se află funcţia publică vacantă prin intermediul serviciului resurse umane şi este  desfăşurat de comisia de concurs.
    6. Concursul se organizează şi se desfăşoară în baza următoarelor principii:
    competiţie deschisă – informarea populaţiei privind funcţiile publice vacante, asigurarea accesului liber de participare la concurs pentru ca orice cetăţean şă-şi poată realiza dreptul la ocuparea unei funcţii publice;
    competenţă şi merit profesional – selectarea  celor mai competente persoane în baza unor criterii clar definite şi a unei proceduri unice de evaluare;
    egalitate a accesului la funcţia publică – asigurarea accesului la funcţia publică a oricărei persoane care îndeplineşte condiţiile stabilite de lege, fără discriminare pe motive de sex, vîrstă, rasă, etnie, religie, opţiune politică etc.;
    transparenţă – prezentarea informaţiilor referitoare la modul de organizare şi desfăşurare a concursului tuturor persoanelor interesate.
    7. Autoritatea publică organizatoare a concursului, cu cel puţin 20 de zile calendaristice înainte de data desfăşurării concursului, asigură publicarea într-o publicaţie periodică a unui anunţ succint privind denumirea autorităţii publice, a funcţiei/funcţiilor publice vacante şi sursa de obţinere a informaţiei privind condiţiile de desfăşurare a concursului.
    [Pct.7 modificat prin HG697 din 05.08.10, MO145-147/13.08.10 art.780]
    8. Concomitent cu publicarea anunţului, autoritatea publică asigură expunerea informaţiei privind condiţiile de desfăşurare a concursului pe pagina sa web şi pe panoul informaţional la sediul autorităţii publice, într-un loc vizibil. Dacă autoritatea publică nu are pagină web, informaţia privind condiţiile de desfăşurare a concursului poate fi publicată într-un ziar de largă circulaţie. În situaţia în care autorităţile publice consideră necesar, ele asigură diseminarea informaţiei privind condiţiile de desfăşurare a concursului şi prin alte forme de publicitate.
    9. Informaţia privind condiţiile de desfăşurare a concursului conţine în mod obligatoriu:
    a) denumirea şi sediul autorităţii publice organizatoare a concursului;
    b) denumirea funcţiei publice vacante;
    c) scopul şi sarcinile de bază ale funcţiei publice vacante, conform fişei postului;
    d) condiţiile de participare la concurs;
    e) documentele ce urmează a fi prezentate;
    f) bibliografia concursului;
    g) data-limită de depunere a documentelor;
    h) modalitatea de depunere a documentelor;
    i) numărul de telefon, adresa electronică şi poştală, persoana responsabilă de oferirea informaţiilor suplimentare şi de primirea documentelor.
    10. În condiţiile de participare la concurs se indică condiţiile de bază pentru a candida la o funcţie publică vacantă conform legii, precum şi cerinţele specifice pentru ocuparea acesteia.
    11. Candidaţii, în termenul indicat în informaţia privind condiţiile de desfăşurare a concursului, depun personal/prin poştă/prin e-mail dosarul de concurs, care conţine:
    a) formularul de participare, specificat în anexa la prezentul Regulament;
    b) copia buletinului de identitate;
    c) copiile diplomelor de studii şi ale certificatelor de absolvire a cursurilor de perfecţionare profesională şi/sau de specializare;
    d) copia carnetului de muncă;
    e) certificatul medical, după caz;
    f) cazierul judiciar.
    12. Copiile documentelor prezentate pot fi autentificate de notar sau se prezintă împreună cu documentele originale pentru a verifica veridicitatea lor.
    13. În situaţia în care dosarul de concurs se depune prin poştă sau e-mail, prevederile pct.12 se aplică la data desfăşurării probei scrise a concursului, sub sancţiunea respingerii dosarului de concurs.
    14. Cazierul judiciar poate fi înlocuit cu declaraţia pe proprie răspundere. În acest caz, candidatul are obligaţia să completeze dosarul de concurs cu originalul documentului în termen de maximum 10 zile calendaristice de la data la care a fost declarat învingător, sub sancţiunea neemiterii actului administrativ de numire.
    15. Bibliografia concursului include lista actelor normative şi a altor surse de informare, relevante funcţiei publice vacante, în baza cărora se vor elabora subiectele pentru proba scrisă şi interviu.
    16. Termenul de depunere a documentelor nu poate fi mai mic de 15 zile calendaristice din ziua publicării anunţului.
    17. În 3 zile lucrătoare de la expirarea termenului pentru depunerea documentelor, comisia de concurs examinează dosarele candidaţilor şi ia decizia cu privire la admiterea lor la concurs.
    Secretarul comisiei de concurs plasează lista candidaţilor admişi la concurs pe panoul informaţional de la sediul autorităţii şi pe pagina web a autorităţii publice, precum şi comunică candidaţilor neadmişi la concurs motivul respingerii dosarului.
    18. Concursul include proba scrisă şi interviul.
    19. Comisia de concurs stabileşte data, ora, locul desfăşurării probei scrise, informaţie care, cu cel puţin
    3 zile lucrătoare înainte de data desfăşurării probei scrise, se plasează pe pagina web a autorităţii publice şi pe panoul informaţional de la sediul acesteia. Concomitent, candidaţii sînt anunţaţi personal despre data, ora, locul desfăşurării probei scrise prin e-mail/telefon/înştiinţare scrisă contra semnătură.
    20. Proba scrisă are drept scop testarea cunoştinţelor şi abilităţilor necesare pentru îndeplinirea sarcinilor şi atribuţiilor funcţiei publice vacante.
    Comisia de concurs, în baza bibliografiei, elaborează cel puţin trei variante de lucrări.
    Fiecare variantă de lucrare include:
    a) un test/test-grilă care conţine 4-6 subiecte, dintre care 2-3 – din domeniul specific funcţiei publice vacante şi 2-3 – din domeniul cadrului normativ ce reglementează activitatea administraţiei publice şi a funcţionarilor publici;
    b) 2-3 însărcinări practice pentru funcţiile publice de conducere de nivel superior şi pentru cele de conducere (planificarea unei sarcini concrete, pregătirea unei şedinţe cu un anumit subiect, elaborarea unui proiect de decizie etc.); 2-3 însărcinări practice pentru funcţiile publice de execuţie (întocmirea şi/sau redactarea diferitelor tipuri de scrisori, indicaţii, proiecte de rapoarte, de decizii etc.).
    Pentru fiecare variantă de lucrare se elaborează şi grila de evaluare.
    Fiecare variantă de lucrare se sigilează în plicuri separate.
    21. La ora stabilită, proba scrisă începe cu extragerea unei variante de lucrări de către unul dintre candidaţi.
    Toţi candidaţii la ocuparea uneia şi aceleiaşi funcţii publice vacante îndeplinesc aceeaşi variantă de lucrare.
     22. Durata probei scrise se stabileşte de comisia de concurs, în funcţie de gradul de dificultate şi complexitate al însărcinărilor, dar nu poate depăşi trei ore astronomice.
    23. Proba scrisă se efectuează în prezenţa membrilor comisiei de concurs. Se recomandă ca unele însărcinări practice să fie efectuate pe calculator.
    24. După comunicarea variantei de lucrare, în încăperea unde se desfăşoară proba scrisă este interzis accesul altor persoane, cu excepţia membrilor comisiei de concurs şi a persoanelor care asigură secretariatul comisiei de concurs.
    25. Pe parcursul desfăşurării probei scrise candidaţilor le este interzisă deţinerea şi folosirea vreunei surse de consultare, inclusiv a telefoanelor mobile. Nerespectarea prevederilor menţionate atrage după sine eliminarea candidatului din concurs, cu notarea înscrierii „anulat” pe lucrare şi consemnarea celor întîmplate în procesul-verbal.
    26. Lucrările se scriu doar pe seturile de hîrtie special pregătite de autoritatea publică organizatoare a concursului. La începutul probei scrise, în colţul din dreapta pe prima filă se înscrie numele şi prenumele candidatului. După ce înscrierea se lipeşte astfel încît datele înscrise să nu poată fi identificate, lucrările se codifică şi se aplică ştampila autorităţii publice organizatoare a concursului.
    La expirarea timpului destinat probei scrise, candidaţii prezintă lucrările secretarului comisiei de concurs, semnînd în lista special întocmită în acest scop.
    27. Lucrările scrise se verifică codificate şi se decodifică numai după evaluarea lor.
    28. Evaluarea probei scrise se face prin sistemul de puncte de la 1 la 10, separat de către fiecare membru al comisiei de concurs, şi se consemnează într-un proces-verbal. Media aritmetică a punctelor acordate de membrii comisiei de concurs se consideră nota finală pentru proba scrisă.
    29. Candidaţii care au obţinut la proba scrisă nota finală mai jos de 6, sînt excluşi din concurs.
    30. În cazul în care proba scrisă a fost promovată doar de un singur candidat, concursul continuă.
    31. Interviul se susţine nu mai tîrziu de 3 zile lucrătoare de la data susţinerii probei scrise. Lista candidaţilor admişi la interviu, data şi ora desfăşurării interviului se plasează pe pagina web a autorităţii publice şi pe panoul informaţional de la sediul autorităţii publice. Concomitent, candidaţii sînt anunţaţi personal despre data, ora, locul desfăşurării interviului prin e-mail/telefon/ înştiinţare scrisă contra semnătură.
    32. Durata interviului şi lista întrebărilor de bază se stabilesc de comisia de concurs.
    33. Întrebările de bază servesc pentru obţinerea informaţiei cu privire la:
    a) calităţile profesionale şi personale aferente funcţiei;
    b) factorii care motivează şi demotivează candidatul;
    c) comportamentul în diferite situaţii, inclusiv în situaţii de criză etc.
    34. Pentru funcţiile publice de conducere de nivel superior şi pentru cele de conducere întrebările se referă şi la stilurile de conducere, motivarea subalternilor, lucrul în echipă etc.
    35. În cadrul interviului, membrii comisiei de concurs adresează unele şi aceleaşi întrebări de bază fiecărui candidat la ocuparea uneia şi aceleiaşi funcţii publice vacante. Se va asigura ca nici un candidat să nu audă întrebările adresate predecesorilor săi.
    36. Nu pot fi adresate întrebări referitoare la opţiunea politică a candidatului, religie, etnie, stare materială, origine socială sau întrebări care pot fi considerate discriminatorii pe criterii de sex.
    37. Aprecierea răspunsurilor la interviu se face prin sistemul de puncte de la 1 la 10, separat de fiecare membru al comisiei de concurs şi se consemnează într-un proces-verbal. Media aritmetică a punctelor acordate de membrii comisiei de concurs se consideră nota finală pentru interviu.
    Candidaţii care au obţinut la interviu nota finală mai jos de 6, sînt excluşi din concurs.
    38. Media aritmetică a notelor finale obţinute la proba scrisă şi la interviu se consideră nota finală la concurs.
    39. Comisia de concurs întocmeşte lista candidaţilor care au promovat concursul, în funcţie de nota finală obţinută, în ordine descrescătoare.
    Candidatul care a obţinut cea mai mare notă finală se consideră învingător al concursului.
    În cazul obţinerii unor note finale egale, comisia de concurs departajează candidaţii conform gradului de corespundere condiţiilor de participare la concurs,  în baza documentelor din dosarul de concurs.
    40. Rezultatele concursului se consemnează într-un proces-verbal care, în termen de 2 zile lucrătoare după promovarea concursului, se prezintă persoanei/organului care are competenţa legală de numire în funcţie.
    41. Membrii comisiei de concurs semnează procesele-verbale şi alte documente privind activitatea comisiei. Fiecare membru are dreptul să anexeze la procesul-verbal opinia sa separată.
    42. Şedinţa comisiei de concurs este deliberativă dacă la ea sînt prezenţi cel puţin 2/3 din membri.
    43. Rezultatele concursului, în termen de 3 zile lucrătoare de la promovarea concursului, sînt plasate pe pagina web a autorităţii publice şi pe panoul informaţional de la sediul autorităţii publice. Concomitent, candidaţii sînt anunţaţi personal despre rezultatele concursului prin e-mail/telefon/înştiinţare scrisă, luată la cunoştinţă contra semnătură.
    44. Persoana/organul care are competenţa legală de numire în funcţie, prin act administrativ, numeşte candidatul învingător al concursului în funcţia publică pentru care s-a organizat concursul.
    45. În cazul neprezentării candidatului învingător al concursului, din motive neîntemeiate, în vederea numirii în funcţia publică sau a refuzului în scris de a fi numit în funcţia publică, persoana/organul care are competenţa legală de numire în funcţie desemnează următorul candidat din lista candidaţilor care au promovat concursul.
    46.  Autoritatea publică prelungeşte concursul în cazul în care:
    a) nu au fost depuse dosare în termenul stabilit;
    b) a depus dosarul doar un singur candidat;
    c) după examinarea dosarelor, la concurs poate fi admis doar un singur candidat;
    d) nici-un candidat nu a obţinut nota minimă de promovare a concursului.
    Prelungirea concursului se realizează prin modificarea datei-limită de depunere a documentelor din informaţia privind condiţiile de desfăşurare a concursului, fără a plasa anunţ repetat într-o publicaţie periodică.
    [Pct.46 modificat prin HG697 din 05.08.10, MO145-147/13.08.10 art.780]
    47. Dacă după prelungirea concursului, în urma examinării dosarelor la concurs a fost admis iarăşi un singur candidat, concursul se desfăşoară conform procedurii stabilite de prezentul Regulament.
    48. Persoana/organul care are competenţa legală de numire în funcţie are următoarele atribuţii principale:
    a) emite actul administrativ de constituire a comisiei de concurs, inclusiv de desemnare a preşedintelui şi  a secretarului acesteia;
    b) aprobă textul anunţului şi a informaţiei cu privire la condiţiile de desfăşurare a concursului;
    c) asigură disponibilitatea membrilor comisiei de concurs de a-şi exercita atribuţiile care le revin;
    d) asigură activitatea comisiei de concurs (birou, echipament tehnic, mijloace de comunicare, materiale necesare, consumabile etc.);
    e) emite actul administrativ cu privire la numirea candidatului învingător al concursului în funcţia publică.
    49. Atribuţiile specificate în pct.48 lit.b)-d) pot fi delegate, de către organul care are competenţa legală de numire în funcţie, conducătorului executiv al autorităţii publice în cauză, prin adoptarea unui act administrativ în acest sens.
    50. Comisia de concurs are următoarele atribuţii principale:
    a) elaborează variantele lucrărilor scrise, grilele de evaluare, lista întrebărilor de bază pentru interviu şi asigură confidenţialitatea acestora;
    b) examinează dosarele candidaţilor şi aprobă lista celor admişi la concurs;
    c) stabileşte locul, data şi ora desfăşurării probei scrise şi a interviului;
    d) realizează desfăşurarea probei scrise şi a interviului;
    e) apreciază rezultatele obţinute de fiecare candidat şi întocmeşte lista candidaţilor care au promovat concursul, cu specificarea rezultatelor finale.
    51. Preşedintele comisiei de concurs are următoarele atribuţii principale:
    a) conduce procesul de desfăşurare a concursului în conformitate cu prezentul Regulament;
    b) prezidează şedinţele comisiei de concurs;
    c) atrage, în caz de necesitate, în activitatea comisiei experţi independenţi şi funcţionari publici specialişti în domeniu pentru a examina probele scrise ale candidaţilor şi a prezenta comentarii asupra lor, care servesc drept suport pentru aprecierea acestora de către membrii comisiei.
    52. Secretarul comisiei de concurs are următoarele atribuţii principale:
    a) supraveghează respectarea procedurii de organizare şi desfăşurare a concursului;
    b) pune la dispoziţia candidaţilor formularele de participare la concurs;
    c) primeşte de la candidaţi dosarele de concurs, inclusiv copiile documentelor ce urmează a fi prezentate, controlează veridicitatea copiilor prezentate şi corespunderea documentelor primite cu cele specificate în informaţia cu privire la condiţiile de desfăşurare a concursului;
    d) comunică candidaţilor rezultatele examinării dosarelor, probei scrise, interviului, precum şi rezultatele finale ale concursului;
    e) comunică candidaţilor data, locul şi ora desfăşurării probei scrise şi a interviului;
    f) codifică şi decodifică lucrările candidaţilor;
    g) perfectează procesele-verbale şi alte documente privind activitatea comisiei;
    h) la finalizarea concursului, transmite serviciului resurse umane, prin act de predare-primire, toate documentele comisiei de concurs;
    i) îndeplineşte alte atribuţii pentru asigurarea bunei desfăşurări a concursului.
    53. Serviciul resurse umane din cadrul autorităţii publice are următoarele atribuţii principale:
    a) întocmeşte anunţul şi informaţia cu privire la condiţiile de desfăşurare a concursului, le prezintă spre aprobare persoanei/organului care are competenţa legală de numire în funcţie;
    b) stabileşte bibliografia concursului;
    c) realizează publicitatea funcţiilor publice vacante;
    d) primeşte, la finalizarea concursului, prin act de predare-primire, toate documentele comisiei de concurs şi le păstreză timp de un an;
    e) elaborează proiectul actului administrativ de numire în funcţie a candidatului învingător al concursului;
    f) organizează procedura de integrare a funcţionarului public numit în autoritatea publică.
    54. Pentru desfăşurarea concursurilor pentru ocuparea funcţiilor publice vacante, se constituie comisii de concurs:
    1) comisia de concurs pentru funcţiile publice de conducere de nivel superior de conducători şi adjuncţi ai conducătorului aparatului autorităţii publice (Parlamentul, Preşedintele Republicii Moldova, Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea Constituţională, Curtea Supremă de Justiţie, Procuratura Generală, Curtea de Conturi), instituită de autorităţile publice respective;
    2) comisia de concurs pentru funcţiile publice de conducere de nivel superior de adjunct al conducătorului autorităţii administrative centrale, compusă din specialişti notorii în administraţia publică, desemnaţi de Guvern;
    [Pct.54 subpct.2) modificat prin HG932 din 31.12.09, MO15.01.10 art.20]
    3) comisia de concurs pentru funcţiile publice de conducere şi de execuţie din cadrul autorităţilor publice care cad sub incidenţa Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, instituită de conducătorul autorităţii respective, în corespundere cu subordonarea funcţiilor publice vacante, compusă, de regulă, din unul din conducătorii adjuncţi ai autorităţii publice respective, 4-6 funcţionari publici din aparat/autoritate, dintre care 2-3 funcţionari publici de conducere;
    4) comisia de concurs pentru funcţiile publice de conducere şi de execuţie din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul al doilea, instituită de consiliul raional/municipal sau de preşedintele raionului/primarul general, în corespundere cu subordonarea funcţiilor publice vacante, compusă, de regulă, din vicepreşedinte al raionului sau viceprimar general al municipiului, 2-3 consilieri ai consiliului raional sau municipal, 2-3 funcţionari publici din aparat/primărie şi/sau din serviciile descentralizate;
    5) comisia de concurs pentru funcţiile publice de conducere şi de execuţie din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul întîi, instituită de consiliul local/primar, în corespundere cu subordonarea funcţiilor publice vacante, compusă,  de regulă,  din viceprimar, 2-3 consilieri ai consiliului local, 1-2 funcţionari publici din primărie şi un reprezentant al preşedintelui raionului.
    55. La solicitarea serviciilor desconcentrate din subordinea ministerelor, altor autorităţi administrative centrale şi autorităţilor administrative autonome, la şedinţele comisiei de concurs pentru selectarea candidaţilor la funcţiile publice de conducere vacante din cadrul acestora poate fi invitat un reprezentant din cadrul aparatului preşedintelui raionului/primarului general.
    56. La solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul al doilea, precum şi a serviciilor descentralizate din subordinea acestora, la şedinţele comisiilor de concurs pentru selectarea candidaţilor la funcţiile publice de conducere vacante din serviciile descentralizate poate fi invitat şi un reprezentant al autorităţii administraţiei publice centrale de specialitate care coordonează metodologic activitatea serviciului descentralizat respectiv.
    57. Comisiile de concurs se constituie pe o perioadă nu mai mare de 4 ani, din 5-7 membri, inclusiv preşedinte şi secretar, precum şi din 2 membri supleanţi, desemnaţi prin actul administrativ emis/adoptat de persoana/organul care are competenţa legală de numire în funcţie.
    58. Secretarul comisiei de concurs, specificate în pct.54 subpct.2), este un funcţionar al serviciului resurse umane al Cancelariei de Stat. Desemnarea secretarului se face prin ordinul şefului Cancelariei de Stat. Prin derogare de la prevederile pct.57, secretarul nu este membru al comisiei respective.
    59. Secretarul comisiilor de concurs, specificate în pct.54 subpct.3)-5), este un funcţionar al serviciului resurse umane al autorităţii publice respective sau, după caz, un funcţionar public cu atribuţii în acest domeniu.     Secretarul este membru al comisiei respective.
    60. În calitate de membru al comisiei de concurs poate fi desemnată persoana care:
    a) are cunoştinţe şi experienţă în domeniul administraţiei publice, managementului, în alte domenii relevante;
    b) are studii superioare;
    c) are o înaltă competenţă profesională.
    În calitate de membru al comisiei de concurs, specificată în pct. 54 subpct.2), nu poate fi desemnată persoana care este numită sau aleasă într-o funcţie de demnitate publică.
    Condiţiile specificate în alineatul unu nu se aplică la desemnarea consilierilor raionali şi locali în calitate de membri ai comisiilor de concurs.
    61. Membrul comisiei de concurs se află în conflict de interese dacă este în una din următoarele situaţii:
    a) este candidat la ocuparea unei funcţii publice vacante, avînd calitatea de membru al comisiei de concurs;
    b) are calitatea de părinte, frate, soră, fiu, fiică sau rudă prin afinitate (soţ/soţie, părinte, frate şi soră a soţului/soţiei) cu oricare dintre candidaţi;
    c) are relaţii cu caracter patrimonial cu oricare dintre candidaţi sau cu soţul/soţia acestuia.
    62. În cazul existenţei unui conflict de interese de tipul celui specificat în pct.61, membrul comisiei de concurs îl va informa imediat despre aceasta pe preşedintele comisiei, care îi va suspenda participarea la activitatea comisiei, înlocuindu-l cu un membru supleant.
    În cazul în care preşedintele comisiei de concurs se află în această situaţie, comisia de concurs va desemna un preşedinte interimar pentru concursul respectiv.
    63. Conflictul de interese poate fi sesizat de orice persoană interesată, din momentul iniţierii procesului de organizare a concursului.
    64. În situaţia în care membrul comisiei de concurs aflat în conflict de interese nu şi-a îndeplinit obligaţia prevăzută în pct.62, persoana/organul care are competenţa legală de numire în funcţie dispune, prin act administrativ, încetarea calităţii de membru al comisiei de concurs.
    65. În cazul în care conflictul de interese se constată ulterior desfăşurării probei scrise sau a interviului, rezultatele se recalculează prin excluderea notelor membrului comisiei aflat în conflict de interese. În situaţia în care nu este asigurată majoritatea simplă a numărului membrilor comisiei de concurs, preşedintele comisiei de concurs invită un membru supleant al comisiei de concurs, care va examina dosarele candidaţilor, va evalua probele scrise şi răspunsurile la interviu.
     66. Încălcarea dispoziţiilor pct.61 şi pct.62 poate atrage răspunderea disciplinară, administrativă, civilă ori penală, potrivit legii.
    67. Cheltuielile pentru organizarea şi desfăşurarea concursului (publicarea anunţului, a informaţiei privind condiţiile de desfăşurare a concursului, multiplicarea formularelor de participare, serviciile poştale etc.) sînt suportate de autoritatea publică care organizează concursul.
    Cheltuielile pentru participarea la concurs (deplasarea la locul de desfăşurare a concursului, cazarea, utilizarea mijloacelor de comunicare, autentificarea copiilor de pe documente etc.) sînt suportate de participanţii la concurs.
    68. Litigiile cu privire la concurs se soluţionează în instanţa de contencios administrativ competentă.

    1. Regulamentul cu privire la perioada de probă pentru funcţionarul public debutant (în continuare – Regulament) este elaborat în conformitate cu prevederile art.31 alin.(7) al Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.
    2.  Prezentul Regulament stabileşte:
    a) modul de organizare şi desfăşurare a perioadei de probă pentru funcţionarul public debutant;
    b) procedura de evaluare a activităţii funcţionarului public debutant;
    c) atribuţiile factorilor implicaţi în procesul de organizare şi desfăşurare a perioadei de probă.
    3. Perioada de probă are drept scop integrarea funcţionarului public debutant în autoritatea publică, formarea profesională practică, cunoaşterea specificului şi a exigenţelor administraţiei publice, precum şi verificarea cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor profesionale în îndeplinirea funcţiei publice.
    4. Perioada de probă se aplică funcţionarilor publici debutanţi – persoanelor care exercită o funcţie publică pentru prima dată, cu excepţia persoanelor numite în funcţii publice de conducere de nivel superior.
    5. Perioada de probă este de 6 luni, cuprinsă între data numirii ca funcţionar public debutant, în urma declarării acestuia învingător al concursului de ocupare a funcţiei publice vacante, şi data confirmării în funcţia publică.
    6. Perioada de probă este organizată de serviciul resurse umane împreună cu conducătorul direct al funcţionarului public debutant.
    7. Perioada de probă se desfăşoară în baza unui program individual, elaborat de serviciul resurse umane împreună cu conducătorul direct al funcţionarului public debutant şi mentorul său şi aprobat de conducătorul autorităţii publice. Programul de desfăşurare a perioadei de probă se aprobă concomitent cu actul de numire în funcţie a funcţionarului public debutant.
    8. Programul de desfăşurare a perioadei de probă a funcţionarului public debutant prevede:
    a) familiarizarea cu conţinutul Ghidului noului angajat;
    b) examinarea fişei postului şi clarificarea tuturor aspectelor aferente acesteia;
    c) stabilirea obiectivelor de dezvoltare profesională, elaborarea şi realizarea unui plan de instruire internă, inclusiv la locul de muncă,  şi de instruire externă, cu durata de cel puţin 10 zile;
    d) planificarea activităţilor specifice postului care urmează să fie desfăşurate pe parcursul perioadei de probă.
    9. Ghidul noului angajat, de regulă, conţine următoarele informaţii:
    a) descrierea succintă a autorităţii publice, modul de organizare şi funcţionare a acesteia;
    b) orarul de muncă, procedurile disciplinare şi de soluţionare a petiţiilor;
    c) facilităţile prevăzute de contractul colectiv de muncă, în cazul în care un asemenea contract a fost încheiat;
    d) procedurile de evaluare a performanţelor, de promovare, de dezvoltare profesională, de motivare (financiare şi nonfinanciare) etc.
    10. Pentru cunoaşterea specificului activităţii autorităţii publice, funcţionarul public debutant are posibilitatea să asiste la procesul de realizare a sarcinilor şi atribuţiilor de serviciu de către funcţionarii publici din cadrul altor subdiviziuni interioare.
    11. Pe parcursul perioadei de probă, activitatea funcţionarului public debutant se desfăşoară sub îndrumarea unui mentor. În calitate de mentor pentru funcţionarul public debutant în funcţie de execuţie este desemnat, de regulă, un funcţionar public din cadrul aceleiaşi subdiviziuni interioare, iar pentru funcţionarul public debutant în funcţia de conducere – un conducător ierarhic superior.
    În cazul în care nu există posibilitatea de a desemna un mentor din cadrul subdiviziunii interioare, în calitate de mentor se numeşte conducătorul subdiviziunii.
     12. Mentorul este numit prin actul administrativ al conducătorului autorităţii publice, de regulă, în ziua numirii funcţionarului public debutant, la propunerea conducătorului direct al acestuia, în comun cu serviciul resurse umane.
    În calitate de mentor poate fi numită persoana care manifestă o înaltă competenţă profesională.
    Nu poate fi numită mentor persoana care are calitatea de rudă directă (părinte, frate, soră, fiu, fiică) sau de rudă prin afinitate (soţ/soţie, părinte, frate şi soră a soţului/soţiei).
    13. Conducerea autorităţii publice, serviciul resurse umane, în comun cu conducătorul direct şi mentorul funcţionarului public debutant, vor asigura condiţii pentru desfăşurarea eficientă a perioadei de probă, realizarea  drepturilor specifice ale acestuia:
    a) să fie asistat şi îndrumat în îndeplinirea sarcinilor şi atribuţiilor de serviciu;
    b) să-i fie delegate însărcinări cu un nivel de dificultate şi complexitate care să crească gradual;
    c) să i se ofere timp necesar instruirii, inclusiv pregătirii individuale, în scopul obţinerii cunoştinţelor teoretice şi a experienţei practice necesare exercitării funcţiei publice, cu acordarea zilnică pînă la două ore din durata normală a timpului de muncă;
    d) să i se asigure accesul la sursele de informare necesare;
    e) să participe la activităţile de instruire internă şi externă, organizate pentru funcţionarii publici debutanţi.
    14. Cu cel puţin 18 zile lucrătoare înainte de expirarea perioadei de probă, se iniţiază procesul de evaluare a activităţii funcţionarului public debutant, care constă în evaluarea nivelului de cunoaştere a specificului şi exigenţelor administraţiei publice, a cunoştinţelor teoretice şi a experienţei practice obţinute, a comportamentului manifestat în îndeplinirea sarcinilor şi atribuţiilor specificate în fişa postului.
    15. Evaluarea activităţii se face de mentorul şi conducătorul direct al funcţionarului public debutant.
    16. În  procesul de evaluare:
    a) funcţionarul public debutant întocmeşte raportul privind activitatea realizată în perioada de probă, conform anexei nr.1 la prezentul Regulament;
    b) mentorul întocmeşte fişa de referinţă privind activitatea funcţionarului public debutant, realizată în perioada de probă, conform anexei nr.2 la prezentul Regulament;
    c) conducătorul direct completează fişa de evaluare a activităţii funcţionarului public debutant, realizată în perioada de probă, conform anexei nr.3 la prezentul Regulament.
    17.  În cazul în care conducătorul direct este şi mentor, acesta întocmeşte fişa de referinţă şi completează fişa de evaluare.
    18. În cazul modificării, suspendării sau încetării raportului de serviciu al mentorului, precum şi în situaţia sancţionării disciplinare a mentorului cu una dintre sancţiunile prevăzute în art.58 din Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, acesta întocmeşte fişa de referinţă pentru perioada de probă parcursă de funcţionarul public debutant pînă în acel moment. În situaţia respectivă, conducătorul autorităţii publice numeşte un alt funcţionar public în calitate de mentor pentru perioada de probă rămasă neefectuată. 
    19. Raportul privind activitatea realizată în perioada de probă (în  continuare – raport) conţine descrierea activităţii funcţionarului public debutant şi autoevaluarea rezultatelor obţinute.
    20. Fişa de referinţă privind activitatea funcţionarului public debutant realizată în perioada de probă (în continuare – fişa de referinţă) conţine aprecierea de către mentor a activităţii funcţionarului public debutant, concluziile cu privire la desfăşurarea perioadei de probă şi recomandările respective.
    21. Fişa de evaluare a activităţii funcţionarului public debutant realizată în perioada de probă (în continuare – fişa de evaluare) conţine aprecierea criteriilor de evaluare, calificativul obţinut şi propunerile respective.
Fiecare criteriu de evaluare se apreciază cu puncte, de la 1 la 10.
    Media aritmetică a punctelor acordate pentru fiecare criteriu de evaluare se consideră nota finală.
    22. Calificativul de evaluare se acordă în funcţie de nota finală obţinută: 
    ,,nesatisfăcător” – între 1,00 şi 5,00;
    ,,satisfăcător” – între 5,01 şi 7,00;
    „bine” – între 7,01 şi 9,00;
    „foarte bine” – între 9,01 şi 10,00.
    23. În funcţie de calificativul obţinut, se face propunerea:
    a) de confirmare în funcţia publică, în cazul în care funcţionarul public debutant a obţinut, cel puţin,  calificativul ,,satisfăcător”;
    b) de eliberare din funcţia publică, în cazul în care funcţionarul public debutant a obţinut calificativul „nesatisfăcător”.
    24. Conţinutul fişei de referinţă se aduce la cunoştinţa funcţionarului public debutant, contra semnătură, în cel mult 4 zile lucrătoare de la iniţierea procesului de evaluare.
    În cazul în care funcţionarul public debutant nu este de acord cu aprecierea activităţii sale de către mentor, el îşi expune opinia în scris în fişa de referinţă.
    25. Raportul şi fişa de referinţă se prezintă conducătorului direct în cel mult 5 zile lucrătoare de la iniţierea procesului de evaluare.
    26. Conţinutul fişei de evaluare se aduce la cunoştinţa funcţionarului public debutant, contra semnătură, în cel mult 8 zile lucrătoare de la iniţierea procesului de evaluare.
    În cazul în care funcţionarul public debutant nu este de acord cu aprecierea activităţii sale, el îşi expune opinia în scris în fişa de evaluare.
    27. Fişa de evaluare, fişa de referinţă şi raportul se prezintă  conducătorului direct al funcţionarului public debutant, iar, în lipsa acestuia − conducătorului autorităţii publice, nu mai tîrziu de 10 zile lucrătoare pînă la finalizarea perioadei de probă.
    28. În caz de dezacord cu conţinutul fişei de evaluare, funcţionarul public debutant poate adresa, în termen de o zi lucrătoare de la semnarea fişei de evaluare, o contestaţie conducătorului autorităţii publice.
    29. Conducătorul autorităţii publice, cu implicarea serviciului resurse umane, analizează fişa de evaluare, fişa de referinţă şi raportul.
    30. Fişa de evaluare poate fi modificată conform deciziei motivate a conducătorului autorităţii publice în situaţia în care acesta constată că aprecierile consemnate nu corespund realităţii.
    31. Fişa de evaluare modificată sau, după caz, menţinută în forma întocmită de conducătorul direct, este adusă la cunoştinţă funcţionarului public debutant în termen de 3 zile lucrătoare de la depunerea contestaţiei.
    32. Funcţionarul public debutant care nu este de acord cu rezultatul contestaţiei se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii.
    33. Persoana/organul care are competenţa de numire în funcţia publică emite actul administrativ cu privire la confirmarea în/sau eliberarea din funcţia publică a funcţionarului public debutant potrivit calificativului obţinut la evaluare, în condiţiile Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.
    34.  Toate documentele de evaluare (raportul, fişa de referinţă, fişa de evaluare etc.) se includ în dosarul  personal al funcţionarului public.
    35. Funcţionarul public debutant:
    a) realizează activităţile specifice postului deţinut;
    b) îşi perfecţionează pregătirea teoretică şi acumulează experienţa practică necesară exercitării funcţiei publice;
    c) participă la activităţile de instruire internă şi externă organizate pentru funcţionarii publici debutanţi;
    d) ţine evidenţa activităţii realizate, inclusiv a activităţii de instruire şi a impactului acesteia;
    e) se consultă cu mentorul în procesul realizării dispoziţiilor conducătorului direct şi/sau ale conducătorilor ierarhic superiori.
    36. Mentorul: 
    a) ghidează activitatea funcţionarului public debutant pe parcursul perioadei de probă;
    b) familiarizează funcţionarul public debutant cu cultura organizaţională a autorităţii publice;
    c) oferă informaţiile necesare privind exercitarea funcţiei deţinute;
    d) acordă ajutor funcţionarului public debutant în identificarea celor mai eficiente modalităţi de realizare a sarcinilor, precum şi de soluţionare a problemelor apărute;
    e) supraveghează modul de realizare a sarcinilor şi atribuţiilor de serviciu de către funcţionarul public debutant;
    f) identifică lacunele profesionale ale funcţionarului public debutant şi propune conducătorului direct şi serviciului resurse umane subiectele pentru instruirea internă şi externă a acestuia.
    37. Conducătorul direct al funcţionarului public debutant:
    a) întocmeşte, în comun cu serviciul resurse umane, programul de desfăşurare a perioadei de probă;
    b) prezintă funcţionarului public debutant locul de muncă, îl prezintă colegilor şi mentorului;
    c) explică în detalii fişa postului funcţionarului public debutant, drepturile şi obligaţiile acestuia;
    d) stabileşte funcţionarului public debutant obiectivele de dezvoltare a cunoştinţelor şi abilităţilor necesare pentru realizarea atribuţiilor de funcţie;
    e) coordonează activitatea funcţionarului public debutant;
    f) acordă timp pentru instruirea funcţionarului public, pentru oferirea informaţiilor necesare pentru realizarea sarcinilor, pentru explicarea modului în care acestea trebuie îndeplinite;
    g)monitorizează şi evaluează activitatea funcţionarului public debutant, îi recomandă modalităţi de îmbunătăţire a acesteia.
    38. Serviciul resurse umane:
    a) întocmeşte documentaţia necesară pentru a permite funcţionarului public debutant accesul în autoritatea publică;
    b) întocmeşte, în comun cu conducătorul direct, programul de desfăşurare a perioadei de probă;
    c) familiarizează funcţionarul public debutant cu conţinutul Ghidului noului angajat;
    d) planifică, în comun cu conducătorul direct, participarea funcţionarului public debutant la activităţile de instruire internă şi externă;
    e) familiarizează funcţionarul public debutant cu structura organizatorică a autorităţii publice, locul subdiviziunii în care va activa acesta; istoricul autorităţii publice, misiunea şi obiectivele strategice ale acesteia; sistemul de motivare şi recompensare a personalului etc.; 
    f) monitorizează procesul de desfăşurare a perioadei de probă.
    39. Conducătorul autorităţii publice:
    a) aprobă programul de desfăşurare a perioadei de probă elaborat de serviciul resurse umane în comun cu conducătorul direct al funcţionarului public debutant;
    b) consultă, în caz de necesitate, funcţionarul public debutant;
    c) analizează fişa de evaluare a activităţii funcţionarului public debutant realizate în perioada de probă şi examinează contestaţia funcţionarului public debutant, în cazul depunerii acesteia;
    d) ia decizia cu privire la rezultatele perioadei de probă;
    e) emite actul de confirmare în sau de eliberare din funcţia publică a funcţionarului public debutant.
    40. Pe durata perioadei de probă, raportul de serviciu al funcţionarului public debutant poate fi modificat doar prin transfer, efectuat în condiţiile legii.
    41. Perioada de probă se întrerupe în situaţia suspendării raportului de serviciu al funcţionarului public debutant, în condiţiile legii. Durata suspendării raportului de serviciu nu se ia în considerare la calcularea perioadei de probă. După reîncadrarea în funcţia publică exercitată anterior suspendării, funcţionarul public debutant îşi continuă activitatea pînă la atingerea integrală a termenului de 6 luni.
    42. Perioada de probă se întrerupe în cazul reîncadrării funcţionarului public titular al funcţiei publice ocupate de funcţionarul public debutant înainte de expirarea perioadei pentru care a fost aprobată suspendarea raportului de serviciu. În cazul numirii într-o altă funcţie publică, perioada de probă continuă pînă la atingerea integrală a termenului prevăzut de 6 luni.
    43. Funcţionarul public debutant poate fi sancţionat în conformitate cu legislaţia în vigoare. Pentru stabilirea sancţiunii disciplinare aplicabile funcţionarului public debutant, va fi audiat, în mod obligatoriu, şi mentorul acestuia.

     anexa nr.5
    [Anexa nr.5 modificată prin HG932 din 31.12.09, MO2-4/15.01.10 art.20]
    [Anexa nr.5 introdusă prin HG518 din 17.08.09, MO131-134/28.08.09 art.581]

    1. Angajamentul scris al funcţionarului public privind activitatea în serviciul public după absolvirea formelor de dezvoltare profesională (în continuare – angajament) reprezintă actul juridic unilateral prin care funcţionarul public îşi asumă obligaţia de a activa în serviciul public după absolvirea cursurilor sau programelor de dezvoltare profesională, inclusiv studiilor de masterat, în ţară sau în străinătate.
    2. Angajamentul este semnat de către funcţionarul public înaintea emiterii actului administrativ de delegare la instruire, în caz contrar actul administrativ nu se emite.
    3. Angajamentul se întocmeşte în cazul în care durata formei sau durata cumulativă a formelor de dezvoltare profesională la care este delegat funcţionarul depăşeşte 90 de zile într-un an calendaristic.
    În cazul în care formele de dezvoltare profesională sînt divizate în mai multe părţi, angajamentul se întocmeşte înaintea delegării la ultima formă de dezvoltare profesională prin care se depăşeşte durata specificată în alineatul întîi.
    4. Angajamentul nu se întocmeşte în cazul în care funcţionarul public participă la forme de dezvoltare profesională din cont propriu.
    5. Angajamentul conţine următoarea informaţie:
    1) numele, prenumele funcţionarului public, funcţia deţinută, subdiviziunea şi autoritatea publică în care activează, precum şi date din buletinul de identitate;
    2) perioada pentru care îşi asumă obligaţia de a activa în serviciul public după absolvirea formelor de dezvoltare profesională, calculată în conformitate cu prevederile pct.6 al prezentei anexe;
    3) obligaţia de a restitui integral autorităţii publice cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională, inclusiv salariul încasat pe perioada aflării la instruire, calculate în condiţiile legii;
    4) semnătura funcţionarului public, data, luna şi anul semnării angajamentului.
    6. După  absolvirea formelor de dezvoltare profesională funcţionarul public are obligaţia să activeze în serviciul public:
    1) de la 2 la 3 ani – în cazul în care formele de dezvoltare profesională au o durată de la 90 pînă la 120 de zile;
    2) de la 3 la 4 ani – în cazul în care formele de dezvoltare profesională au o durată de la 121 pînă la 150 de zile;
    3) de la 4 la 5 ani – în cazul în care formele de dezvoltare profesională au o durată mai mare de 150 de zile.
    7. Odată cu semnarea unui nou angajament în perioada de valabilitate a angajamentului semnat anterior, ultimul se abrogă de drept.
    8. Funcţionarul public va restitui integral autorităţii publice cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională, inclusiv salariul încasat pe perioada aflării la instruire, calculate în condiţiile legii, în următoarele cazuri:
    1) nu a absolvit din vina sa formele de dezvoltare profesională;
    2) nu a activat în serviciul public, după absolvirea formelor de dezvoltare profesională, întreaga perioadă specificată în angajament.
    9. Funcţionarul public nu va restitui autorităţii publice cheltuielile pentru dezvoltarea profesională în următoarele cazuri:
    1) nu deţine funcţia publică din motive neimputabile acestuia;
    2) nu a absolvit formele de dezvoltare profesională din motive întemeiate şi justificate prin documente corespunzătoare.
    10. Cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională, inclusiv salariul încasat pe perioada aflării la instruire se restituie autorităţii publice de către funcţionarul public, în termen de 30 de zile calendaristice de la data survenirii condiţiilor specificate la pct.8.
    11. Angajamentul semnat de către funcţionarul public se păstrează, împreună cu actul administrativ de delegare la instruire, în dosarul personal al acestuia.
    12. În cazul promovării sau transferului funcţionarului public într-o altă autoritate publică, odată cu dosarul personal se transmite şi angajamentul.
    [Anexa nr.6 introdusă prin HG822 din 14.12.09, MO187-188/18.12.09 art.908]


    1. Regulamentul cu privire la comisia de disciplină (în continuare – Regulament) este elaborat în temeiul alin.(11) art.59 din Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.
    2. Comisia de disciplină este o structură deliberativă, fără personalitate juridică, independentă în exercitarea atribuţiilor ce îi revin, care are competenţa de a asigura cercetarea, atunci cînd este sesizată, a faptelor funcţionarilor publici considerate ca abateri disciplinare şi de a propune sancţiunea disciplinară aplicabilă sau clasarea cauzei, după caz.
    3. Prezentul Regulament stabileşte:
    1) constituirea, componenţa, mandatul membrilor şi competenţa comisiei de disciplină;
    2) atribuţiile comisiei de disciplină şi a membrilor acesteia;
    3) modul de sesizare a comisiei de disciplină;
    4) cercetarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare;
    5) aplicarea şi contestarea sancţiunii disciplinare.
    4. Comisia de disciplină se constituie prin actul administrativ al conducătorului autorităţii publice.
    5. Comisia de disciplină se constituie în autoritatea publică în care numărul de funcţii publice este mai mare de 8 inclusiv.
    6. Prin derogare de la prevederile punctului 5 al prezentului Regulament, comisia de disciplină din cadrul autorităţii administraţiei publice locale de nivelul întîi se constituie în cazul în care numărul total de funcţii publice în autoritatea respectivă este mai mic de 8.
    7. Comisia de disciplină este compusă din 5 membri, inclusiv un preşedinte şi un secretar.
    8. Comisia de disciplină specificată la punctul 6 al prezentului Regulament este compusă din cel puţin
    3 membri, inclusiv un preşedinte şi un secretar.
    9. Preşedintele comisiei este, de regulă, adjunctul conducătorului autorităţii publice, iar secretarul este funcţionar din serviciul resurse umane sau, după caz, persoana cu atribuţii în domeniul gestionării resurselor umane ori funcţionar din serviciul juridic din cadrul autorităţii publice respective.
    10. În componenţa comisiei de disciplină se include, în mod obligatoriu, un reprezentant al organului sindical din autoritatea publică respectivă. În cazul în care în autoritatea publică respectivă nu este constituit organul sindical, în componenţa comisiei de disciplină se include un reprezentant desemnat prin votul majorităţii funcţionarilor publici. În cazul în care în cadrul autorităţii publice există mai multe organe sindicale, în componenţa comisiei de disciplină se includ reprezentanţii tuturor organelor sindicale.
    11.  Pentru fiecare comisie de disciplină se desemnează cel puţin 3 membri supleanţi.
    12. Mandatul membrilor comisiei de disciplină este de 2 ani.
    13. Membrii comisiei de disciplină îşi exercită mandatul de la data emiterii actului administrativ de constituire a comisiei de disciplină pînă la data expirării duratei acestuia, cu excepţiile prevăzute de prezentul Regulament.
    14. Membrii şi membrii supleanţi ai comisiei de disciplină sînt, de regulă, funcţionari publici ai autorităţii publice în care se constituie comisia de disciplină. În calitate de membri şi membri supleanţi ai comisiei de disciplină specificate la punctul 6 al prezentului Regulament pot fi desemnaţi şi consilieri ai consiliului local respectiv.
    15. Nu poate fi membru în comisia de disciplină persoana care se află în una dintre următoarele situaţii de incompatibilitate:
    1) este soţ sau se află în raporturi de rudenie pînă la al treilea grad inclusiv sau de afinitate pînă la al doilea grad inclusiv cu cel puţin unul dintre membrii comisiei de disciplină;
    2) are antecedente penale nestinse, în condiţiile legii;
    3) a fost sancţionat disciplinar, iar sancţiunea disciplinară nu a fost stinsă, în condiţiile legii.
    16. Poate fi desemnat preşedinte al comisiei de disciplină persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:
    1) are, de regulă, studii superioare juridice sau în domeniul administraţiei publice;
    2) are o reputaţie ireproşabilă;
    3) nu se află în una dintre situaţiile de incompatibilitate prevăzute la punctul 15 al prezentului Regulament.
    17. Mandatul de membru al comisiei de disciplină se suspendă în următoarele situaţii:
    1) a fost detaşat în cadrul altei autorităţi publice;
    2) a săvîrşit o faptă care constituie obiectul sesizării comisiei de disciplină;
    3) s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva membrului comisiei de disciplină;
    4) au fost suspendate raporturile de serviciu în condiţiile lit.c) şi d) art.52 sau lit.d) art.54 din Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public;
    5) şi-a expus opinia cu privire la fapta sesizată, anterior soluţionării cauzei;
    6) este soţ, rudă sau afin, pînă la gradul al patrulea inclusiv cu funcţionarul public a cărui faptă se află în examinare la comisia de disciplină;
    7) are un interes personal, direct sau indirect în soluţionarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui.
    18. Suspendarea mandatului unui membru al comisiei de disciplină se constată de către comisia de disciplină şi se consemnează în procesul-verbal.
    19. În cazul suspendării mandatului unui membru al comisiei, locul lui este preluat de drept de un membru supleant, în ordinea indicată în actul administrativ de constituire a comisiei. În cazul suspendării mandatului preşedintelui comisiei sau a secretarului, comisia decide exercitarea atribuţiilor acestora de către unul din membrii comisiei.
    20. Suspendarea mandatului unui membru al comisiei de disciplină durează pînă la încetarea cauzei care a determinat suspendarea.
    21. Mandatul de membru al comisiei de disciplină încetează înainte de termen, în următoarele situaţii:
    1) renunţarea benevolă la calitatea de membru, prin depunerea unei cereri scrise;
    2) au fost suspendate raporturile de serviciu în condiţiile Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, cu excepţia situaţiilor specificate la lit.c) şi d) art.52 sau lit.d) art.54 din legea respectivă;
    3) se află în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la punctul 15 al prezentului Regulament;
    4) a fost transferat/promovat în altă autoritate publică;
    5) au fost încetate raporturile de serviciu în condiţiile Legii nr.158-XVI din  4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public;
    6) i s-a aplicat o sancţiune disciplinară sau a fost tras la răspundere contravenţională sau penală pentru o faptă care are legătură directă cu exercitarea atribuţiilor de serviciu.
    22. Încetarea înainte de termen a mandatului de membru al comisiei de disciplină se constată de către comisia de disciplină şi se consemnează în procesul-verbal, iar faptul încetării se aduce la cunoştinţă, printr-un demers întocmit de secretar şi semnat de preşedinte, persoanei prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină.
    23. În cazul încetării mandatului unui membru al comisiei înainte de termen sau la expirarea acestuia, persoana prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină dispune încetarea mandatului membrului respectiv şi desemnează un alt membru al comisiei de disciplină, cu respectarea prevederilor prezentului Regulament. Pînă la emiterea actului administrativ corespunzător, membrul comisiei se consideră suspendat.
    24. Competenţa de cercetare a faptelor sesizate ca abateri disciplinare o are comisia de disciplină din autoritatea publică în care activează funcţionarul public cercetat, cu excepţia faptelor sesizate ca abateri disciplinare ale conducătorului sau adjunctului conducătorului autorităţii publice, care se examinează în cadrul comisiei de disciplină constituită în autoritatea publică care i-a numit în funcţie.
    25. În cazul autorităţilor publice în care nu se constituie comisia de disciplină, competenţa de cercetare a faptelor sesizate ca abateri disciplinare o are comisia de disciplină constituită în cadrul organului ierarhic superior, iar în cazul serviciilor publice descentralizate – comisia de disciplină constituită în cadrul aparatului preşedintelui raionului sau a primarului general al municipiului Chişinău.
    26. Comisia de disciplină are următoarele atribuţii:
    1) asigură activitatea de cercetare a faptelor sesizate ca abateri disciplinare;
    2) examinează raportul privind ancheta de serviciu, audiază secretarul, funcţionarul public sau reprezentantul acestuia, precum şi alte persoane ale căror declaraţii pot înlesni soluţionarea cazului;
    3) propune aplicarea uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art.58 din Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public sau, după caz, clasarea cauzei;
    4) semnează procesele-verbale ale fiecărei şedinţe a comisiei de disciplină;
    5) constată suspendarea sau încetarea calităţii de membru al comisiei sau, în cazul suspendării preşedintelui sau a secretarului, decide exercitarea atribuţiilor acestora de către unul din membrii comisiei.
    27. Preşedintele comisiei de disciplină are următoarele atribuţii:
    1) remite sesizarea parvenită secretarului comisiei pentru înregistrare şi desfăşurarea anchetei de serviciu;
    2) stabileşte locul, data şi ora cînd au loc şedinţele comisiei de disciplină;
    3) semnează demersuri în adresa conducătorului autorităţii publice;
    4) conduce şedinţele comisiei de disciplină;
    5) coordonează activitatea comisiei de disciplină.
    28. Secretarul comisiei de disciplină are următoarele atribuţii:
    1) înregistrează sesizarea referitoare la fapta funcţionarului public;
    2) desfăşoară ancheta de serviciu;
    3) întocmeşte şi înaintează în adresa comisiei raportul privind ancheta de serviciu, prezintă în cadrul şedinţei comisiei de disciplină rezultatele anchetei de serviciu şi propunerea privind sancţiunea disciplinară aplicabilă funcţionarului public sau, după caz, clasarea cauzei;
    4) anunţă membrii comisiei de disciplină, funcţionarul public a cărui faptă formează obiectul anchetei de serviciu, persoana care a făcut sesizarea şi persoanele care urmează să fie audiate asupra locului, datei şi orei cînd au loc şedinţele comisiei de disciplină, precum şi asigură citarea acestora;
    5) întocmeşte procesele-verbale ale şedinţelor comisiei de disciplină, demersuri cu privire la sancţiunea aplicabilă funcţionarului public sau la clasarea cauzei, încetarea înainte de termen a mandatului membrului comisiei etc.;
    6) ţine evidenţa perioadei de valabilitate a mandatelor membrilor comisiei de disciplină;
    7) ţine evidenţa sesizărilor, demersurilor şi ale proceselor-verbale şi efectuează alte lucrări necesare în vederea desfăşurării activităţii comisiei de disciplină.
    29. Preşedintele comisiei de disciplină, pînă la 30 ianuarie a anului următor, întocmeşte raportul de activitate anual cu privire la:
    1) numărul sesizărilor examinate;
    2) numărul de cauze clasate;
    3) cauzele şi consecinţele săvîrşirii abaterilor disciplinare;
    4) sancţiunile disciplinare propuse;
    5) sancţiunile aplicate fiecărei categorii de funcţionari publici.
    30. Raportul de activitate specificat la punctul 29 al prezentului Regulament se înaintează conducătorului autorităţii publice în cadrul căreia este constituită comisia de disciplină, iar acesta este obligat să-l comunice Cancelariei de Stat.
    31. Comisia de disciplină poate fi sesizată de:
    1) conducătorul autorităţii publice;
    2) conducătorul subdiviziunii interioare în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public a cărui faptă este sesizată;
    3) orice persoană care consideră că prin fapta unui funcţionar public a fost comisă o abatere disciplinară, inclusiv dacă acestei persoane i-au fost lezate drepturile şi interesele legitime.
    32. Sesizarea se depune la secretariatul (cancelaria) autorităţii publice în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public a cărui faptă este sesizată. Aceasta se transmite preşedintelui comisiei de disciplină, în termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la depunere.
    33. În cazul în care sesizarea a fost adresată conducătorului autorităţii publice, conducătorului subdiviziunii interioare în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public a cărui faptă este sesizată, altei autorităţi publice ori comisiei de disciplină care nu este competentă să examineze sesizarea, aceştia au obligaţia să o transmită în cel mult 3 zile lucrătoare comisiei de disciplină competente.
    34. Sesizarea trebuie să cuprindă:
    1) numele, prenumele şi datele de contact ale persoanei care a formulat sesizarea;
    2) numele, prenumele şi, dacă este posibil, subdiviziunea în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public a cărui faptă este sesizată;
    3) descrierea faptei care constituie obiectul sesizării;
    4) expunerea argumentelor care stau la baza sesizării;
    5) data;
    6) semnătura.
    35. Sesizarea se formulează în scris şi este însoţită, atunci cînd este posibil, de înscrisurile probatorii.
    36. După primirea sesizării, preşedintele comisiei de disciplină, în termen de cel mult 2 zile lucrătoare, remite sesizarea secretarului comisiei pentru înregistrare şi desfăşurarea anchetei de serviciu.
    37. Ancheta de serviciu se desfăşoară într-un termen de cel mult 7 zile lucrătoare. În cazurile mai complexe, cu acordul preşedintelui, desfăşurarea anchetei de serviciu poate fi prelungită cu încă cel mult 3 zile lucrătoare.
    38. Desfăşurarea anchetei de serviciu presupune:
    1) examinarea sesizării;
    2) audierea funcţionarului public a cărui faptă constituie obiectul sesizării;
    3) audierea persoanei care a formulat sesizarea;
    4) culegerea informaţiilor considerate necesare pentru rezolvarea cazului, prin mijloacele prevăzute de lege, inclusiv audierea oricăror alte persoane ale căror declaraţii pot înlesni soluţionarea cazului;
    5) administrarea probelor, precum şi verificarea documentelor şi a declaraţiilor prezentate.
    39. După finalizarea anchetei de serviciu, secretarul întocmeşte un raport, înaintat comisiei de disciplină, care conţine:
    1) numărul şi data de înregistrare a sesizării;
    2) perioada în care s-a desfăşurat ancheta de serviciu;
    3) numele, prenumele şi funcţia deţinută de funcţionarul public cercetat, precum şi subdiviziunea interioară în care acesta îşi desfăşoară activitatea;
    4) numele, prenumele, funcţia şi datele de contact ale persoanei care a sesizat fapta, precum şi ale persoanelor audiate;
    5) prezentarea pe scurt a faptei sesizate şi a circumstanţelor în care a fost savîrşită;
    6) probele administrate;
    7) propunerea privind sancţiunea disciplinară aplicabilă sau, după caz, de clasare a cauzei;
    8) motivarea propunerii.
    40. Nu se desfăşoară ancheta de serviciu în situaţia în care secretarul constată că nu sînt îndeplinite condiţiile prevăzute la subpunctul 1), 3), 4) şi 6) punctul 34 din prezentul Regulament, precum şi dacă din momentul săvîrşirii faptei sesizate ca abatere disciplinară au trecut mai mult de 6 luni. În cazul respectiv, raportul înaintat comisiei de disciplină conţine doar motivarea propunerii de clasare a cauzei.
    41. Dispoziţiile punctului 40 al prezentului Regulament se aplică şi în situaţia în care secretarul constată că nu sînt îndeplinite condiţiile prevăzute la subpunctul 2) punctul 34 din prezentul Regulament, iar identificarea funcţionarului public a cărui faptă este sesizată nu este posibilă.
    42. După primirea raportului privind ancheta de serviciu, preşedintele comisiei decide asupra locului, datei şi orei desfăşurării şedinţei comisiei de disciplină.
    43. După stabilirea locului, datei şi orei desfăşurării şedinţei comisiei, preşedintele dispune citarea membrilor comisiei, funcţionarului public a cărui faptă a fost sesizată, persoanei care a formulat sesizarea, precum şi a altor persoane ale căror declaraţii pot înlesni soluţionarea cazului.
    44. Citarea se face de către secretar cu cel puţin 2 zile lucrătoare înainte de ziua desfăşurării şedinţei comisiei. Citarea se face prin înştiinţare scrisă, care se înmînează personal, cu semnătură de primire sau se expediază prin poştă, indicîndu-se locul, data şi ora şedinţei comisiei. Citarea se poate face şi prin notă telefonică sau telegrafică ori prin mijloace electronice.
    45. Concomitent cu citarea, funcţionarului public cercetat şi membrilor comisiei li se prezintă o copie a raportului privind ancheta de serviciu.
    46. Funcţionarul public cercetat se prezintă personal în faţa comisiei de disciplină sau prin intermediul unui reprezentant. Funcţionarul public are dreptul să depună explicaţii, să prezinte argumente şi probe ce ar dovedi nevinovăţia sa.
    47. Comisia de disciplină este obligată să ceară funcţionarului public cercetat o explicaţie scrisă privind fapta comisă. Refuzul funcţionarului public de a prezenta explicaţia respectivă se consemnează în procesul-verbal.
    48. La şedinţă sau, după caz, la şedinţele de examinare a cauzei, comisia de disciplină:
    1) audiază secretarul referitor la propunerea privind sancţiunea disciplinară aplicabilă sau, după caz, clasarea cauzei;
    2) audiază funcţionarul public cercetat sau reprezentantul acestuia;
    3) audiază persoana care a formulat sesizarea;
    4) administrează probele.
    49. Persoana care a formulat sesizarea se audiază separat de funcţionarul public cercetat.
    50. Comisia are dreptul să audieze şi alte persoane ale căror declaraţii pot înlesni soluţionarea cazului, precum şi să examineze alte informaţii considerate necesare pentru rezolvarea cazului, indiferent dacă acestea au fost elucidate în cadrul desfăşurării anchetei de serviciu.
    51. Administrarea probelor presupune analiza probelor invocate în timpul audierii secretarului comisiei, a funcţionarului public cercetat sau a reprezentantului acestuia, a persoanei care a formulat sesizarea, a altor persoane ale căror declaraţii pot înlesni soluţionarea cazului, precum şi a celor specificate în explicaţia scrisă a funcţionarului public cercetat.
    52. Cercetarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare se finalizează cu adoptarea propunerii comisiei de disciplină cu privire la:
    1) sancţiunea disciplinară aplicabilă, în cazul în care s-a dovedit savîrşirea de către funcţionarul public a abaterii disciplinare prevăzute de lege;
    2) clasarea cauzei, atunci cînd nu se confirmă săvîrşirea unei abateri disciplinare prevăzute de lege sau se confirmă circumstanţele specificate la punctele 40 şi 41 din prezentul Regulament.
    53. Propunerea comisiei se adoptă prin vot deschis. Nici un membru al comisiei nu este în drept să se abţină de la vot. Toate dubiile în probarea învinuirii se interpretează de către membrii comisiei în favoarea funcţionarului public cercetat.
    54. Opiniile separate, formulate în scris şi motivate, se vor anexa la procesul-verbal al şedinţei respective a comisiei de disciplină.
    55. La individualizarea sancţiunii disciplinare aplicabile funcţionarului public, comisia de disciplină ţine cont de:
    1) cauzele care au determinat săvîrşirea abaterii disciplinare;
    2) împrejurările în care aceasta a fost săvîrşită;
    3) gradul de vinovăţie;
    4) gravitatea şi consecinţele abaterii disciplinare;
    5) conduita funcţionarului public;
    6) existenţa unor antecedente disciplinare ale funcţionarului public, care nu au fost stinse în condiţiile legii.
    56. Şedinţele comisiei de disciplină sînt deliberative, dacă la ele sînt prezenţi majoritatea membrilor.
    57. Şedinţele comisiei de disciplină sînt publice, cu excepţia cazului cînd funcţionarul public cercetat solicită în scris ca acestea să nu fie publice.
    58. Lipsa nejustificată a persoanelor citate nu împiedică desfăşurarea şedinţei comisiei de disciplină, dacă comisia constată că persoanele citate au ştiut despre locul, data şi ora şedinţei comisiei. În celelalte cazuri, sedinţa comisiei se amînă, iar reluarea acesteia se face cu respectarea prevederilor punctelor 43 şi 44 din prezentul Regulament.
    59. Lucrările fiecărei şedinţe a comisiei de disciplină se consemnează în scris în procese-verbale. Procesele-verbale se semnează de membrii comisiei de disciplină. Procesul-verbal în care se conţine propunerea comisiei de disciplină privind aplicarea sancţiunii disciplinare sau clasarea cauzei se aduce la cunoştinţă, sub semnătură, funcţionarului public cercetat şi persoanei care a formulat sesizarea.
    60. Toate deciziile comisiei de disciplină se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi, cu excepţia propunerii comisiei de disciplină de aplicare a sancţiunii disciplinare, care se adoptă prin votul majorităţii membrilor din care este compusă comisia de disciplină.
    61. În cazul în care comisia de disciplină are indicii că fapta săvîrşită de funcţionarul public poate fi considerată contravenţie sau infracţiune, aceasta sesizează conducătorul autorităţii publice în cadrul căreia este constituită comisia de disciplină respectivă. Conducătorul autorităţii publice este obligat să sesizeze imediat autorităţile competente să soluţioneze cauzele contravenţionale şi/sau organele de urmărire penală. În cazul respectiv, cercetarea funcţionarului public se suspendă pînă la încetarea procesului contravenţional, stabilirea sancţiunii contravenţionale, dispunerea neînceperii urmăririi penale, scoaterii de sub urmărire penală ori încetării urmăririi penale sau pînă la data la care instanţa de judecată dispune achitarea sau încetarea procesului penal.
    62. În termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la semnarea ultimului proces-verbal al şedinţei comisiei de disciplină privind o faptă cercetată, secretarul întocmeşte un demers în care se conţine propunerea comisiei, precum şi circumstanţele de fapt şi de drept care au stat la baza acesteia. Demersul este semnat de preşedintele comisiei de disciplină şi este adus la cunoştinţa persoanei competente să aplice sancţiunea.
    63. Actul administrativ de sancţionare a funcţionarului public este emis de persoana competentă, potrivit legii, cu aplicarea sancţiunilor disciplinare, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii propunerii comisiei de disciplină.
    64. În cazul în care persoana care are competenţă legală de aplicare a sancţiunii disciplinare aplică o altă sancţiune decît cea propusă de comisia de disciplină, aceasta este obligată să-şi motiveze decizia.
    65. În actul administrativ de sancţionare se indică în mod obligatoriu:
    1) temeiurile de fapt şi de drept ale aplicării sancţiunii;
    2) termenul în care sancţiunea poate fi contestată;
    3) organul în care sancţiunea poate fi contestată;
    4) motivul pentru care a fost aplicată o altă sancţiune decît cea propusă de comisia de disciplină, în situaţia specificată la punctul 64 al prezentului Regulament.
    66. Actul administrativ de sancţionare se comunică funcţionarului public sancţionat, în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii, sub semnătură.
    67. Sancţiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data săvîrşirii abaterilor disciplinare.
    68. Funcţionarul public este în drept să conteste legalitatea actului administrativ de sancţionare disciplinară în instanţa de contencios administrativ competentă, în condiţiile legii.
    [Anexa nr.7 introdusă prin HG519 din 22.06.10, MO107/26.06.10 art.598]

    1. Regulamentul cu privire la evaluarea performanţelor profesionale ale funcţionarului public (în continuare – Regulament) este elaborat în temeiul alin.(9) art.34 al Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.
    2. Evaluarea anuală a performanţelor profesionale reprezintă procedura de personal prin care se determină nivelul de îndeplinire a obiectivelor individuale de activitate (în continuare – obiective) şi nivelul de manifestare a abilităţilor profesionale şi a caracteristicilor comportamentale (în continuare – nivelul de manifestare a criteriilor de evaluare) de către funcţionarul public, în vederea aprecierii rezultatelor obţinute şi identificării necesităţilor de dezvoltare profesională.
    3. Evaluarea performanţelor profesionale (în continuare – evaluarea) se aplică fiecărui funcţionar public, cu particularităţile prevăzute în Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public şi în prezentul Regulament.
    4. Evaluarea se realizează în conformitate cu următoarele principii de bază:
    a) obiectivitate – factorii implicaţi în procesul de evaluare trebuie să ia decizii, în mod imparţial, în baza argumentelor şi faptelor concrete, astfel încît să redea cît se poate de exact atît meritele, performanţele, cît şi deficienţele şi nerealizările din activitatea celui evaluat;
    b) cooperare şi comunicare continuă – asigurarea unui mediu cooperant şi menţinerea unor relaţii de comunicare deschisă şi permanentă între toţi factorii implicaţi în procesul de evaluare;
    c) respectare a demnităţii – asigurarea unui mediu în care este respectată demnitatea fiecărui funcţionar public şi a unui climat liber de orice manifestare şi formă de hărţuire, exploatare, umilire, dispreţ, ameninţare sau intimidare.
    5. În sensul prezentului Regulament se definesc următoarele noţiuni:
     a)  evaluator – persoană cu funcţie de conducere din cadrul subdiviziunii / autorităţii publice în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public evaluat sau, după caz, care coordonează activitatea funcţionarului public respectiv;
     b) contrasemnatar – funcţionar public ierarhic superior evaluatorului sau, după caz,  persoana care exercită o funcţie de demnitate publică;
    c) perioadă evaluată – perioada pentru care se face evaluarea funcţionarului public, cuprinsă între 1 ianuarie şi 31 decembrie;
    d) perioadă de evaluare anuală – perioada în care se implementează procedura de evaluare a funcţionarului public, cuprinsă între 15 decembrie a anului în curs şi 15 februarie din anul următor perioadei evaluate.
    6. Evaluarea nu va fi efectuată dacă funcţionarul public a lucrat în perioada evaluată mai puţin de patru luni într-o funcţie publică.
    7. Evaluarea se face pe parcursul perioadei evaluate, în următoarele cazuri:
    a) dacă pe parcursul perioadei evaluate raportul de serviciu al funcţionarului public evaluat încetează, se suspendă sau se modifică, în condiţiile legii. În acest caz funcţionarul public va fi evaluat, într-o perioadă de cel mult 14 zile calendaristice,  pentru perioada de pînă la încetarea, suspendarea sau modificarea raportului de serviciu. Calificativul de evaluare acordat se va lua în considerare la evaluarea anuală a acestuia;
    b) dacă pe parcursul perioadei evaluate raportul de serviciu al evaluatorului încetează, se suspendă sau se modifică, în condiţiile legii. În acest caz evaluatorul are obligaţia, în termen de cel mult 14 zile calendaristice de pînă la încetarea, suspendarea sau modificarea raporturilor de serviciu, să realizeze evaluarea funcţionarilor publici din subordine. Calificativul de evaluare acordat se va lua în considerare la evaluarea anuală a acestora. 
    8.  La evaluarea anuală, evaluatorul nou-numit va ţine seama de informaţiile consemnate de evaluatorul precedent. În cazurile menţionate în pct.7 al prezentului Regulament, evaluatorul nou-numit, la acordarea calificativului de evaluare în cadrul procedurii de evaluare, va considera prioritar calificativul de evaluare acordat pentru cea mai lungă perioadă evaluată. 
    9. Dacă pe parcursul perioadei de evaluare raportul de serviciu al funcţionarului public evaluat a fost suspendat, în condiţiile legii, procedura de evaluare se va începe în cel mult 10 zile lucrătoare de la data reîncadrării în funcţia publică. Aceeaşi procedură se aplică şi în situaţia în care funcţionarul public a absentat în perioada de evaluare, din motive neimputabile acestuia.
    10.  Rezultatele evaluării se iau în considerare la luarea deciziilor stipulate în Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.
    11.  Evaluarea se desfăşoară cu respectarea regimului juridic privind conflictul de interese.
    12.  Conducătorul autorităţii publice are următoarele atribuţii şi obligaţii:
    a) asigură managementul eficient al performanţei autorităţii publice prin analiza, monitorizarea şi evaluarea performanţei subdiviziunilor interioare în raport cu performanţa autorităţii publice;
    b) aprobă obiectivele şi indicatorii de performanţă ai funcţionarilor publici din cadrul autorităţii publice; 
    c) emite actul administrativ de stabilire a perioadei de evaluare, precum şi  a listei evaluatorilor şi contrasemnatarilor identificaţi pentru fiecare funcţionar public supus evaluării;
    d) întocmeşte raportul de evaluare a funcţionarului public de conducere de nivel superior, consultînd în prealabil raportul de activitate al funcţionarului public evaluat;
    e) examinează contestaţiile depuse de către funcţionarii publici evaluaţi;
    f) examinează informaţia referitor la rezultatele evaluării funcţionarilor publici din cadrul autorităţii publice, prezentată de serviciul resurse umane.
    13.  Comisia de evaluare a funcţionarilor publici de conducere de nivel superior are următoarele atribuţii şi obligaţii:
    a) examinează raportul de activitate al funcţionarului public de conducere de nivel superior evaluat;
    b) examinează raportul de evaluare al funcţionarului public de conducere de nivel superior evaluat;
    c) realizează, după caz, interviul de evaluare al funcţionarului public de conducere de nivel superior evaluat;
    d) consemnează în fişa de evaluare a funcţionarului public de conducere de nivel superior evaluat rezultatele evaluării;
    e) examinează solicitările funcţionarului public de conducere de nivel superior evaluat referitor la revizuirea calificativului de evaluare acordat.
    14. Secretariatul comisiei de evaluare a funcţionarilor publici de conducere de nivel superior are următoarele atribuţii şi obligaţii:
    a)  elaborează proiectul actului administrativ privind constituirea comisiei de evaluare;
    b) colectează rapoartele de activitate, rapoartele de evaluare şi le transmite spre examinare membrilor comisiei de evaluare;
    c)  asistă comisia de evaluare în organizarea şi desfăşurarea procedurii de evaluare a funcţionarilor publici de conducere de nivel superior, inclusiv a interviului de evaluare şi a examinării solicitării de revizuire a calificativului de evaluare acordat;
    d) aduce la cunoştinţa funcţionarului public de conducere de nivel superior evaluat rezultatul examinării solicitării de revizuire a calificativului de evaluare, în termen de 3 zile lucrătoare de la examinarea acesteia;
    e)  transmite cîte o copie a fişei de evaluare funcţionarului public de conducere de nivel superior evaluat şi conducătorului direct al acestuia;
    f) transmite serviciului resurse umane raportul de activitate, raportul de evaluare şi fişa de evaluare ale funcţionarului public de conducere de nivel superior evaluat, pentru a fi anexate la dosarul personal al acestuia;
    g) păstrează confidenţialitatea informaţiilor menţionate în rapoartele de activitate, rapoartele de evaluare şi fişele de evaluare.
    15.  Evaluatorul are următoarele atribuţii şi obligaţii:
    a) elaborează şi discută cu funcţionarul public evaluat obiectivele şi indicatorii de performanţă pentru fiecare perioadă evaluată;
    b) prezintă obiectivele şi indicatorii de performanţă serviciului resurse umane spre vizare;
    c) monitorizează şi analizează îndeplinirea obiectivelor de către funcţionarii publici din subordinea sa directă prin prisma indicatorilor de performanţă;
    d) colectează informaţiile necesare privind rezultatele obţinute, luînd în considerare natura şi complexitatea sarcinilor, mediul de muncă, nivelul de manifestare a cunoştinţelor, abilităţilor profesionale şi experienţa profesională a funcţionarului public;
    e) documentează în scris rezultatele funcţionarului public, dificultăţile întîmpinate de acesta în perioada evaluată şi orice alte observaţii pe care le consideră relevante;
    f) completează fişa de evaluare a funcţionarului public evaluat;
    g) realizează interviul de evaluare cu funcţionarul public evaluat;
    h) identifică, în comun cu funcţionarul public evaluat, necesităţile de dezvoltare profesională şi le consemnează în fişa de evaluare;
    i) acordă calificativul de evaluare;
    j) transmite fişa de evaluare pentru contrasemnare;
    k) transmite serviciului resurse umane fişa de evaluare contrasemnată, îşi păstrează o copie a acesteia şi transmite o copie funcţionarului public evaluat;
    l) după caz, desfăşoară procedura repetată de evaluare;
    m) participă la examinarea contestaţiilor depuse de către funcţionarul public evaluat;
    n) este responsabil de obiectivitatea şi imparţialitatea rezultatelor evaluării funcţionarilor publici din subordinea sa directă;
    o) păstrează confidenţialitatea informaţiilor menţionate în fişa de evaluare şi celor discutate în timpul interviului de evaluare. 
    16. Contrasemnatarul are următoarele atribuţii şi obligaţii:
    a) verifică corectitudinea aplicării procedurii de evaluare a funcţionarilor publici evaluaţi ale căror fişe de evaluare le contrasemnează;
    b) analizează fişa de evaluare şi verifică corectitudinea informaţiilor înscrise în aceasta;
    c) verifică corespunderea performanţei subdiviziunii interioare din care fac parte funcţionarii publici evaluaţi şi performanţa individuală a acestora, luînd în considerare contribuţia fiecărui funcţionar public evaluat;
    d) contrasemnează fişa de evaluare a funcţionarului public evaluat în cazul în care este de acord cu comentariile oferite şi calificativul de evaluare acordat;
    e) identifică disensiunile dintre evaluator şi funcţionarul public, dacă acestea există, şi, după caz, decide asupra repetării procedurii de evaluare a funcţionarului public;
    f) participă la examinarea contestaţiilor depuse de către funcţionarul public evaluat;
    g) transmite evaluatorului fişa de evaluare contrasemnată;
    h) păstrează confidenţialitatea informaţiilor înscrise în fişa de evaluare.
    17.  Serviciul resurse umane are următoarele atribuţii şi obligaţii:
    a) elaborează proiectul actului administrativ de stabilire a perioadei de evaluare, a listei evaluatorilor şi contrasemnatarilor identificaţi pentru fiecare funcţionar public supus evaluării şi-i informează despre aceasta înainte de începerea perioadei de evaluare;
    b) acordă conducătorilor de subdiviziuni interioare/autoritate publică  asistenţă metodologică şi informaţională privind stabilirea obiectivelor şi a indicatorilor de performanţă, completarea fişei de evaluare, realizarea interviului de evaluare, precum şi oferă suportul necesar tuturor factorilor implicaţi în procesul de evaluare;
    c) se expune asupra respectării corectitudinii stabilirii obiectivelor şi indicatorilor de performanţă, precum şi a completării componentelor structurale ale fişei de evaluare;
    d) vizează fişele de stabilire/revizuire a obiectivelor şi indicatorilor de performanţă ai funcţionarilor publici din cadrul autorităţii publice şi le transmite conducătorului autorităţii publice pentru aprobare;
    e) anexează fişa de stabilire/revizuire a obiectivelor şi indicatorilor de performanţă aprobate, fişele de evaluare, procesele-verbale şi alte documente relevante procedurii de evaluare la dosarul personal al fiecărui funcţionar public evaluat;
    f) primeşte, după caz, rapoartele de activitate, rapoartele de evaluare şi fişele de evaluare ale funcţionarilor publici de conducere de nivel superior de la secretariatul comisiei de evaluare şi le anexează la dosarele personale ale acestora;
    g) participă la examinarea contestaţiilor depuse de către funcţionarii publici evaluaţi;
    h) elaborează şi prezintă conducătorului autorităţii publice informaţia referitor la rezultatele evaluării funcţionarilor publici din cadrul autorităţii publice;
    i) analizează necesităţile de dezvoltare profesională ale funcţionarilor publici, identificate în cadrul procedurii de evaluare, luîndu-le în considerare la elaborarea planului anual de dezvoltare profesională;
    j) păstrează confidenţialitatea informaţiilor înscrise în fişa de evaluare.
    18.  Funcţionarul public evaluat are următoarele atribuţii şi obligaţii:
    a) participă la stabilirea şi revizuirea obiectivelor şi indicatorilor de performanţă;
    b) analizează şi îşi exprimă punctul de vedere în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor şi stabilirea acestora pentru următoarea perioadă evaluată;
    c) participă la interviul de evaluare;
    d) întocmeşte raportul de activitate, conform pct.45 al prezentului Regulament;
    e) după caz, prezintă dovezi ce confirmă îndeplinirea obiectivelor şi comentează calificativul de evaluare acordat;
    f) manifestă colaborare în procesul de evaluare;
    g) participă la identificarea necesităţilor sale de dezvoltare profesională;
    h) ia cunoştinţă, prin semnătură, cu informaţiile înscrise în fişa de evaluare.
    19. Obiectivele reprezintă priorităţile-cheie în activitatea funcţionarului public, care implică rezultatele dorite/scontate şi urmează a fi realizate în perioada evaluată. 
    20. Obiectivele se stabilesc anual pentru fiecare funcţionar public.
    21. Fiecărui funcţionar public i se stabilesc 3-5 obiective pentru perioada evaluată. Obiectivele sînt stabilite în baza sarcinilor şi atribuţiilor prevăzute în fişa postului, priorităţilor şi obiectivelor subdiviziunii interioare în care activează funcţionarul public evaluat şi/sau ale autorităţii publice, stabilite pentru anul în curs.
    22. Obiectivele trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
    a) să fie specifice activităţilor ce implică exercitarea prerogativelor de putere publică, prevăzute în fişa postului, să fie concrete, clare şi bine definite;
    b) să fie măsurabile – să aibă o formă concretă de realizare, să implice o finalitate, un rezultat măsurabil;
    c) să reflecte termenele de realizare;
    d) să fie realiste – să poată fi îndeplinite în termenele de realizare prevăzute şi cu resursele alocate;
    e) să fie flexibile – să poată fi revizuite în funcţie de modificările intervenite în priorităţile autorităţii publice.
    23. Pentru fiecare obiectiv se stabilesc indicatori de performanţă care măsoară cantitativ şi calitativ îndeplinirea acestuia.
    24. Obiectivele şi indicatorii de performanţă se elaborează de către evaluator în colaborare cu funcţionarul public evaluat şi se înscriu într-o fişă specială, conform anexei nr.1 la prezentul Regulament.
    25. Propunerile privind obiectivele şi indicatorii de performanţă pentru următoarea perioadă evaluată se discută în timpul interviului de evaluare cu funcţionarul public evaluat.
    26. Obiectivele şi indicatorii de performanţă pentru funcţionarul public de conducere de nivel superior se discută într-o întîlnire special organizată în acest scop şi se stabilesc de către conducătorul autorităţii publice.
    27. Proiectul obiectivelor şi indicatorilor de performanţă se prezintă pentru vizare serviciului resurse umane din cadrul autorităţii publice, care se expune asupra corectitudinii formulării obiectivelor şi indicatorilor de performanţă conform cerinţelor stipulate la pct.22 al prezentului Regulament.
    28. După finalizarea acţiunilor specificate în pct.24-27 din prezentul Regulament, obiectivele şi indicatorii de performanţă, luate la cunoştinţă prin semnătură de evaluator şi funcţionarul public evaluat, vizate de serviciul resurse umane, se transmit conducătorului autorităţii publice pentru aprobare, nu mai tîrziu de 10 zile lucrătoare de la desfăşurarea interviului de evaluare.
    29. Pentru funcţionarul public care s-a încadrat în serviciul public pe parcursul perioadei evaluate obiectivele şi indicatorii de performanţă se stabilesc în termen de pînă la 30 de zile calendaristice de la data numirii în funcţia publică.
    30. Pentru funcţionarul public care a finalizat perioada de probă, obiectivele şi indicatorii de performanţă se stabilesc în termen de 30 de zile calendaristice de la data confirmării în funcţia publică.
    31. Obiectivele şi indicatorii de performanţă pot fi revizuiţi semestrial de către evaluator, în colaborare cu funcţionarul public evaluat, în următoarele situaţii:
    a) acţiunile prioritare ale autorităţii publice şi/sau subdiviziunii interioare au suferit schimbări şi aceasta a influenţat modificarea sarcinilor şi atribuţiilor funcţionarului public evaluat;
    b) structura organizatorică a autorităţii publice/structura subdiviziunii interioare a fost revizuită şi aceasta a influenţat modificarea sarcinilor şi atribuţiilor funcţionarului public evaluat;
    c) alte cauze, circumstanţe obiective apărute pe parcursul perioadei evaluate au făcut ca obiectivele stabilite să fie nerealizabile din motive neimputabile funcţionarului public evaluat.
    32. În situaţiile menţionate în pct.31 al prezentului Regulament, revizuirea obiectivelor şi indicatorilor de performanţă se face în termen de pînă la 30 de zile calendaristice după producerea acestora.
    33. Modificările se consemnează într-un proces-verbal semnat şi datat de către conducătorul autorităţii publice, luat la cunoştinţă de evaluator şi de funcţionarul public care urmează să fie evaluat, şi se anexează la dosarul personal al acestuia.
    34. Criteriile de evaluare reprezintă abilităţile profesionale şi caracteristicile comportamentale/atitudinile necesare funcţionarului public pentru a îndeplini obiectivele, sarcinile de bază şi atribuţiile de serviciu.
    35. Pentru funcţionarii publici de conducere de nivel superior şi de conducere se stabilesc următoarele criterii de evaluare, descrise în secţiunea 1 din anexa nr.2 la prezentul Regulament:
    a) competenţă managerială;
    b) competenţă profesională;
    c) activism şi spirit de iniţiativă;
    d) eficienţă;
    e) creativitate;
    f) comunicare şi reprezentare.
    36.  Pentru funcţionarii publici de execuţie se stabilesc următoarele criterii de evaluare, descrise în secţiunea 2 din anexa nr.2 la prezentul Regulament:
    a) competenţă profesională;
    b) activism şi spirit de iniţiativă;
    c) eficienţă;
    d) calitate a muncii;
    e) lucru în echipă;
    f) comunicare.
    37.  În urma evaluării, funcţionarului public evaluat i se acordă unul dintre următoarele calificative de evaluare: „foarte bine”, „bine”, „satisfăcător” şi „nesatisfăcător”.
    38.  Fiecare obiectiv şi criteriu de evaluare se apreciază cu punctaj de la 1 la 4, fără zecimi.
    39.  Media aritmetică obţinută la evaluarea îndeplinirii obiectivelor şi media aritmetică obţinută la aprecierea nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare se notează cu sutimi.
    40.  Calificativul de evaluare se stabileşte în baza punctajului final calculat din suma mediei aritmetice obţinută la evaluarea îndeplinirii obiectivelor şi a mediei aritmetice obţinută la aprecierea nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare, împărţit la doi, după cum urmează:
    a)  punctaj obţinut între 3,51 şi 4,00 – „foarte bine”;
    b)  punctaj obţinut între 2,51 şi 3,50 – „bine”;
    c)  punctaj obţinut între 1,51 şi 2,50 – „satisfăcător”;
    d) punctaj obţinut între 1,00 şi 1,50 – „nesatisfăcător”.
    41. Evaluarea funcţionarilor publici de conducere de nivel superior specificaţi la lit.c) alin.(2) art.8 din Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, se efectuează de către o comisie de evaluare, ai cărei membri sînt numiţi de Prim-ministru.
    42. Secretariatul comisiei de evaluare specificată la pct.41 este asigurat de serviciul resurse umane al Cancelariei de Stat.
    43. Evaluarea funcţionarilor publici de conducere de nivel superior specificaţi la lit.d) alin.(2) art.8 din Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public se efectuează de comisiile de evaluare instituite de conducătorii autorităţilor publice respective.
    Comisiile de evaluare specificate la pct.41 şi 43 ale prezentului Regulament se constituie pentru o perioadă nu mai mare de 4 ani. În caz de eliberare a membrilor comisiei de evaluare pe parcursul perioadei stabilite, atribuţiile acestora vor fi exercitate de persoanele nou-desemnate în funcţiile respective, fără emiterea unui nou act administrativ.
    44. Procedura de evaluare a funcţionarului public de conducere de nivel superior se realizează în cîteva etape:
    a) întocmirea raportului de activitate de către funcţionarul public de conducere de nivel superior;
    b) întocmirea raportului de evaluare de către conducătorul funcţionarului public de conducere de nivel superior;
    c) după caz, realizarea interviului de evaluare în condiţiile pct.50 al prezentului Regulament;
    d) completarea fişei de evaluare de către comisia de evaluare.
    45. Funcţionarul public de conducere de nivel superior evaluat întocmeşte un raport de activitate pentru perioada evaluată, conform anexei nr.3 la prezentul Regulament şi îl transmite conducătorului autorităţii publice.
    Raportul de activitate conţine informaţii despre gradul de îndeplinire a obiectivelor individuale prin prisma indicatorilor de performanţă, precum şi despre rezultatele obţinute de subdiviziunile interioare conduse şi/sau instituţiile din subordine, de activitatea cărora este direct responsabil.
    46. Persoana care exercită funcţie de demnitate publică sau, după caz, funcţionarul public de conducere de nivel superior ierarhic funcţionarului public evaluat, întocmeşte un raport de evaluare a activităţii acestuia, conform anexei nr.4 la prezentul Regulament.
    Raportul de evaluare conţine informaţii despre nivelul şi modul de îndeplinire a obiectivelor individuale, a obiectivelor şi a rezultatelor obţinute de subdiviziunile interioare conduse şi/sau de instituţiile din subordine, de a căror activitate este direct responsabil funcţionarul public evaluat, despre aprecierea nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare, precum şi propuneri privind acordarea calificativului de evaluare.  
    47. Raportul de evaluare este adus la cunoştinţa funcţionarului public evaluat cu cel puţin 5 zile lucrătoare pînă la data desfăşurării şedinţei comisiei de evaluare.
    48. Secretariatul comisiei de evaluare transmite raportul de evaluare şi raportul de activitate membrilor comisiei de evaluare cu cel puţin 3 zile lucrătoare pînă la data desfăşurării şedinţei comisiei de evaluare.
    49. Comisia de evaluare examinează raportul de evaluare şi raportul de activitate ale funcţionarului public evaluat.
    50. În cazul în care informaţiile referitoare la nivelul de îndeplinire a obiectivelor înscrise în raportul de activitate şi în raportul de evaluare ale funcţionarului public evaluat diferă, comisia de evaluare realizează un interviu cu funcţionarul public evaluat.
    51. În caz de necesitate, comisia de evaluare solicită conducătorului autorităţii publice şi funcţionarului public evaluat informaţii suplimentare privind activitatea acestuia în perioada evaluată.
    52. Comisia de evaluare consemnează rezultatele evaluării în fişa de evaluare, conform anexei nr.5 la prezentul Regulament.
    Fişa de evaluare a funcţionarului public de conducere de nivel superior conţine informaţii despre rezultatele evaluării şi calificativul de evaluare acordat.
    53. Fişa de evaluare se aduce la cunoştinţa funcţionarului public evaluat în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la întocmirea acesteia.
    54. Fişa de evaluare se păstrează în dosarul personal al funcţionarului public evaluat, iar secretariatul comisiei de evaluare transmite cîte o copie a acesteia funcţionarului public evaluat şi conducătorului autorităţii publice.
    55. În cazul în care funcţionarul public evaluat consideră că aprecierile consemnate în fişa de evaluare nu corespund realităţii, acesta poate solicita comisiei de evaluare revizuirea calificativului de evaluare acordat.
    56. Comisia de evaluare examinează solicitarea funcţionarului public de revizuire a calificativului de evaluare acordat în termen de 5 zile lucrătoare.
    57. În urma examinării solicitării de revizuire a calificativului de evaluare, a discuţiilor şi argumentelor oferite suplimentar de către funcţionarul public evaluat şi conducătorul acestuia, comisia de evaluare poate schimba calificativul de evaluare.
    58. Secretariatul comisiei de evaluare aduce la cunoştinţa funcţionarului public evaluat rezultatul examinării solicitării de revizuire a calificativului de evaluare în termen de 3 zile lucrătoare de la examinarea acesteia.
    59. Dacă funcţionarul public evaluat este nemulţumit de calificativul acordat de comisia de evaluare, îl poate contesta în instanţa de contencios administrativ, în condiţiile legii. 
    60. Procedura de evaluare a funcţionarului public de conducere şi de execuţie se realizează în două etape:
    a) completarea fişei de evaluare;
    b) realizarea interviului de evaluare.
    După finalizarea etapelor menţionate se desfăşoară:
    a) contrasemnarea fişei de evaluare;
    b) după caz, repetarea procedurii de evaluare;
    c) după caz, contestarea calificativului de evaluare la conducătorul autorităţii publice;
    d) după caz, contestarea calificativului de evaluare în instanţa de contencios administrativ.
    61. Fişa de evaluare a funcţionarului public de conducere şi de execuţie conţine informaţii despre nivelul şi modul de îndeplinire a obiectivelor prin prisma indicatorilor de performanţă, manifestarea criteriilor de evaluare, necesităţile de dezvoltare profesională, precum şi calificativul de evaluare acordat.
    62. Fişa de evaluare se completează de către evaluator care este:
    a) persoana care exercită funcţie de demnitate publică, pentru funcţionarii publici din subordinea directă a acestuia;
    b) funcţionarul public de conducere de nivel superior, pentru funcţionarii publici de conducere şi de execuţie din subordinea directă a acestuia;
    c) funcţionarul public de conducere ierarhic superior, potrivit structurii organizatorice a autorităţii publice, pentru funcţionarul public de conducere din subordinea directă a acestuia;
    d) funcţionarul public de conducere, pentru funcţionarul public de execuţie a cărui activitate o coordonează;
    e) preşedintele raionului, în baza deciziei Consiliului raional, pentru secretarul Consiliului raional;
    f) primarul, în baza deciziei Consiliului local, pentru secretarul Consiliului satului (comunei), sectorului, oraşului (municipiului).
    63. Fişa de evaluare se completează conform anexei nr.6 la prezentul Regulament – pentru funcţionarul public de conducere, şi anexei nr.7 la prezentul Regulament – pentru funcţionarul public de execuţie.
    64. Evaluatorul apreciază nivelul şi modul de îndeplinire a fiecărui obiectiv în baza indicatorilor de performanţă, de manifestare a criteriilor de evaluare şi propune calificativul de evaluare.
    65. Evaluatorul identifică, în comun cu funcţionarul public evaluat, necesităţile de dezvoltare profesională ale acestuia pentru următoarea perioadă evaluată şi le consemnează în fişa de evaluare.
    66. Fişa de evaluare, lista obiectivelor şi a indicatorilor de performanţă pentru următoarea perioadă evaluată se aduc la cunoştinţa funcţionarului public evaluat cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de data realizării interviului de evaluare.
    67. Funcţionarul public evaluat analizează informaţiile expuse în fişa de evaluare şi se pregăteşte pentru interviul de evaluare, în cadrul căruia îşi exprimă punctul său de vedere privind îndeplinirea obiectivelor şi manifestarea criteriilor de evaluare, precum şi opinia cu privire la obiectivele propuse pentru următoarea perioadă evaluată.
    68. Interviul de evaluare reprezintă un schimb de informaţii care are loc între evaluator şi funcţionarul public evaluat şi se desfăşoară în perioada de evaluare, dar nu mai tîrziu de 5 februarie a fiecărui an.
    69. Scopul interviului de evaluare constă în discutarea subiectelor privind:
    a) rezultatele obţinute de funcţionarul public comparate cu obiectivele stabilite;
    b) nivelul de manifestare a criteriilor de evaluare;
    c) calificativul de evaluare propus de evaluator;
    d) dificultăţile, barierele şi riscurile care au influenţat performanţa funcţionarului public;
    e) comentariile menţionate de evaluator în fişa de evaluare;
    f) obiectivele şi indicatorii de performanţă pentru următoarea perioadă evaluată;
    g) necesităţile de dezvoltare profesională.
    70. În urma discuţiei şi argumentelor oferite de către funcţionarul public evaluat, evaluatorul poate schimba punctajul stabilit pentru îndeplinirea obiectivelor şi/sau nivelul de manifestare a criteriilor de evaluare.
    71. Evaluatorul, în decurs de 3 zile lucrătoare de la realizarea interviului de evaluare, definitivează fişa de evaluare, acordă calificativul de evaluare, după care o transmite funcţionarului public evaluat pentru a-şi expune comentariile sale.
    În fişa de evaluare evaluatorul consemnează rezultatele funcţionarului public, dificultăţile obiective întîmpinate de acesta în perioada evaluată şi oferă argumentele pe care le consideră relevante, completînd compartimentele „Comentarii” şi „Comentariile evaluatorului privind rezultatele evaluării funcţionarului public” din fişa de evaluare.
    72. Funcţionarul public evaluat îşi expune comentariile proprii privind orice aspect relevant procesului şi procedurii de evaluare, inclusiv acordul sau dezacordul cu calificativul de evaluare, în fişa de evaluare, la compartimentul „Comentariile funcţionarului public evaluat”, în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea fişei de evaluare definitivată.
    73. Evaluatorul şi funcţionarul public evaluat pot să anexeze la fişa de evaluare documente/materiale relevante procesului, procedurii şi rezultatelor evaluării.
    74. După completarea şi semnarea fişei de evaluare de către evaluator şi funcţionarul public evaluat, evaluatorul transmite fişa de evaluare la contrasemnatar în decurs de cel mult 6 zile lucrătoare de la realizarea interviului de evaluare.
    75. Fişa de evaluare se prezintă pentru contrasemnare funcţionarului public ierarhic superior evaluatorului, iar în lipsa acestuia – persoanei care exercită funcţie de demnitate publică.
    76. În situaţia în care evaluatorul este persoană care exercită funcţie de demnitate publică, fişa de evaluare nu se contrasemnează.
    77. Contrasemnatarul examinează fişa de evaluare în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii acesteia.
    78. Contrasemnatarul poate să solicite repetarea procedurii de evaluare, în cazul în care consideră că:
    a) aprecierile consemnate în fişa de evaluare de către evaluator nu corespund realităţii;
    b) procedura şi cerinţele stabilite de lege şi de prezentul Regulament nu au fost respectate;
    c) comentariile oferite de către funcţionarul public evaluat privind dezacordul cu consemnările înscrise în fişa de evaluare sînt argumentate.
    79. În cazurile specificate la pct.78 al prezentului Regulament, contrasemnatarul menţionează în fişa de evaluare decizia privind repetarea procedurii de evaluare, îşi expune comentariile proprii şi transmite fişa de evaluare evaluatorului.
    80. Procedura repetată de evaluare se realizează în termen de 20 de zile lucrătoare de la data luării deciziei respective.
    81. În cadrul procedurii repetate de evaluare, evaluatorul analizează comentariile contrasemnatarului şi reexaminează conţinutul fişei de evaluare la compartimentele menţionate de către contrasemnatar.
    82. În cazul procedurii repetate de evaluare, evaluatorul completează o altă fişă, numită fişa de reevaluare, care are aceeaşi structură ca şi fişa de evaluare.
    83. În cazul în care rezultatele procedurii repetate de evaluare au rămas neschimbate, contrasemnatarul decide asupra calificativului final de evaluare în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii fişei de reevaluare. 
    84. Fişa de evaluare, după caz, şi fişa de reevaluare, semnată de către contrasemnatar, care conţine calificativul de evaluare, se aduce la cunoştinţa funcţionarului public prin semnarea acesteia în mod obligatoriu şi se anexează la dosarul personal al funcţionarului public.
    85. Funcţionarul public care nu este de acord cu rezultatul evaluării poate să îl conteste la conducătorul autorităţii publice, în scris, în termen de 3 zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă.
    86. Conducătorul autorităţii publice, în termen de 5 zile lucrătoare de la data depunerii contestaţiei, o va examina în comun cu evaluatorul, contrasemnatarul, funcţionarul public evaluat şi serviciul resurse umane. 
    87. În cazul în care evaluatorul este persoană care exercită funcţie de demnitate publică, la solicitarea funcţionarului public evaluat, conducătorul autorităţii publice poate constitui un grup de contestare, care va examina contestaţia depusă.
    88. Rezultatul contestaţiei se comunică în scris funcţionarului public în termen de 3 zile lucrătoare de la examinarea contestaţiei.
    89. Funcţionarul public nemulţumit de modul de soluţionare a contestaţiei se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii. 
    90. Serviciul resurse umane, în termen de 10 zile lucrătoare de la finalizarea perioadei de evaluare, va elabora şi va prezenta conducătorului autorităţii o notă informativă referitor la rezultatele evaluării funcţionarilor publici din cadrul autorităţii publice.
    91. În cadrul procedurii de evaluare, evaluatorul, în comun cu funcţionarul public, identifică necesităţile de dezvoltare profesională a acestuia, pe care le consemnează în fişa de evaluare.
    92. Serviciul resurse umane analizează şi sistematizează informaţiile cu privire la necesităţile de dezvoltare profesională a funcţionarilor publici, înscrise în fişele de evaluare. Aceste informaţii sînt folosite la elaborarea planului anual de dezvoltare profesională a funcţionarilor publici din cadrul autorităţii publice.

    anexa nr.1

    anexa nr.2

    anexa nr.3

    anexa nr.4

    anexa nr.5

    anexa nr.6

    anexa nr.7

    [Anexa nr.8 introdusă prin HG697 din 05.08.10, MO145-147/13.08.10 art.780]