MODIFICAT   
    HG956 din 03.10.18, MO410-415/02.11.18 art.1109; în vigoare 02.11.18
    HG513 din 02.07.14, MO174-177/04.07.14 art.541
    HG51 din 16.01.13, MO15-17/22.01.13 art.89



    În conformitate cu Legea nr. 420-XVI din 22 decembrie 2006 privind activitatea de reglementare tehnică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 36-38, art. 141), cu modificările şi completările ulterioare, Legea  nr. 78-XV din 18 martie 2004 privind produsele alimentare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,  2004, nr. 83, art. 431) şi Hotărîrea Guvernului nr. 1345 din 24 noiembrie 2006 „Cu privire la armonizarea legislaţiei Republicii Moldova cu legislaţia comunitară” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.189-192, art.1470), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Reglementarea tehnică „Grîul, orzul, ovăzul, secara, porumbul şi sorgul de uz alimentar” (se anexează).
    2. Controlul asupra exercitării prezentei hotărîri se pune în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor şi Ministerului Sănătăţii.
    [Pct.2 modificat prin HG513 din 02.07.14, MO174-177/04.07.14 art.541]
    3. Prezenta hotărîre va intra în vigoare peste 24 luni de la publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

    PRIM-MINISTRU                                               Zinaida GRECEANÎI

    Nr. 202. Chişinău, 11 martie 2009.


    Prezenta Reglementare tehnică transpune Regulamentul (CE) nr. 687/2008 al Comisiei Comunităţilor Europene din 18 iulie 2008, prin care se stabilesc procedurile de preluare a cerealelor de către agenţiile de plăţi sau de către agenţiile de intervenţie, precum şi metodele de analiză pentru determinarea calităţii cerealelor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene - JO L 192, 19 iulie 2008, p. 20-48.
    1. Reglementarea tehnică „Grîul, orzul, ovăzul, secara, porumbul şi sorgul de uz alimentar” (în continuare – Reglementare tehnică) stabileşte cerinţe minime de calitate şi siguranţă pentru seminţele de grîu, orz, ovăz, secară, porumb şi sorg (în continuare – cereale), destinate procesării şi comercializării pentru consum uman, provenite atît din producţia internă, cît şi din import, după cum sînt prezentate în tabelul de mai jos. 

Poziţia tarifară	Denumirea produselor
100110000	Grîu dur
100190990	Grîu moale
100300	Orz
100400000	Ovăz
1002 00 000	Secară
1005 90 000	Porumb
1007 00 900	Sorg

    2. Prezenta Reglementare tehnică nu se aplică produselor obţinute în gospodării individuale pentru consum propriu, precum şi celor depozitate temporar.
    Prevederile prezentei Reglementări tehnice nu se referă la Avena nuda (ovăz decojit).
    3. În vederea comercializării, cerealele trebuie să fie sănătoase, curate, de o calitate bună, fără semne de încingere sau alte mirosuri care să indice alterarea acestora. Nu se admite infestarea cu dăunători.
    Se consideră că cerealele sînt de calitate bună pentru comercializare dacă au culoarea tipică cerealelor, nu prezintă mirosuri improprii şi nu au paraziţi (inclusiv acarieni) în orice stadiu de dezvoltare, îndeplinesc cerinţele specificate în anexele nr. 2 şi nr.3 la prezenta Reglementare tehnică şi nu depăşesc nivelurile maxime admisibile de elemente toxice, micotoxine, reziduuri de pesticide, substanţe radioactive sau alţi contaminanţi ce pot afecta sănătatea umană, admise de prevederile actelor normative privind contaminanţii în produsele alimentare.
    4. Producătorii trebuie să asigure utilizarea bunelor practici de producere.
    5. Managerii şi personalul tehnico-administrativ trebuie să cunoască bine cerinţele prezentei Reglementări tehnice şi tehnologia de producere, condiţionare şi păstrare a cerealelor, să aibă o viziune clară asupra potenţialelor riscuri şi să poată lua măsurile necesare de prevenire a acestora, să asigure înregistrările necesare, monitorizarea şi supravegherea întregului proces tehnologic de păstrare, transportare şi comercializare a cerealelor.
    6. Producătorii trebuie să păstreze timp de minimum cinci ani înregistrările documentare pentru asigurarea trasabilităţii producţiei.
    7. Producătorii sînt obligaţi:
    1) să respecte regimul depozitării stabilit la punctele 11 şi 12 din prezenta Reglementare tehnică şi prevederile Legii nr. 33-XVI din 24 februarie 2006 privind depozitarea cerealelor şi regimul certificatelor de depozit pentru cereale;
    2) să ţină un registru propriu care să conţină evidenţa privind comercializarea cerealelor, în care urmează să fie indicată cantitatea cerealelor comercializate, data comercializării, denumirea şi adresa cumpărătorului;
    3) să utilizeze, la cultivarea şi fumegarea cerealelor, numai preparate chimice, conform Registrului de stat al produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor permişi pentru utilizare în Republica Moldova.
    8. Cerealele se comercializează numai pe baza actelor în formă scrisă, care confirmă originea, calitatea şi siguranţa alimentară.
    9. Cerealele trebuie să fie etichetate şi marcate conform Legii nr. 279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare, completîndu-se cu cerinţele specifice prevăzute în prezenta Reglementare tehnică, şi să conţină informaţii complete, corecte şi precise pentru a nu induce în eroare consumatorul.
    [Pct.9 modificat prin HG956 din 03.10.18, MO410-415/02.11.18 art.1109; în vigoare 02.11.18]
    10. Eticheta trebuie să conţină denumirea produsului: „grîu moale”, „grîu dur”, „ovăz”, „secară”, „orz”, „porumb” sau  „sorg”.
    În cazul comercializării în vrac, informaţia trebuie să fie menţionată în documentele de însoţire, în conformitate cu prevederile articolului 37 din Legea nr. 279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare.
    [Pct.10 modificat prin HG956 din 03.10.18, MO410-415/02.11.18 art.1109; în vigoare 02.11.18]
    11. Încăperile destinate depozitării cerealelor trebuie să fie curate, uscate, bine aerisite, reci, neinfestate de dăunători, protejate de influenţa factorilor exteriori (precipitaţii atmosferice, vînturi), cu umiditatea relativă de maximum 75%.
    12. Măsurile pentru monitorizarea dăunătorilor trebuie să includă prevenirea contaminării cerealelor şi monitorizarea acestora. Microclimatul din depozite trebuie respectat şi monitorizat cu stricteţe, astfel încît să se prevină degradarea cerealelor şi contaminarea lor. Ventilaţia poate fi atît naturală, cît şi mecanică, asigurînd o aerisire corespunzătoare.
    13. Nu se admite transportarea şi depozitarea cerealelor nominalizate împreună cu produse nealimentare sau cu produse cu miros specific.
    14. Identificarea componentelor în afara cerealelor de bază de calitate corespunzătoare se efectuează conform definiţiilor stipulate la anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică.
    Seminţele dăunătoare şi toxice sînt specificate în anexa nr. 4 la prezenta Reglementare tehnică.
    15. Verificarea calităţii cerealelor se efectuează prin aplicarea următoarelor metode:
    1) metoda pentru determinarea altor componente în afara cerealelor de bază de calitate corespunzătoare, expusă în anexa  nr. 5 la prezenta Reglementare tehnică;
    2) metoda pentru determinarea conţinutului de umiditate, expusă în anexa nr. 6 la prezenta Reglementare tehnică. Pot fi aplicate şi alte metode bazate pe principiul stabilit în anexa nr. 6, metoda ISO 712:1998 sau o metodă bazată pe tehnologia radiaţiilor infraroşii. În caz de litigiu, sînt acceptate doar rezultatele obţinute prin aplicarea metodei stabilite în anexa nr. 6;
    3) ISO 9648:1988 − metoda pentru determinarea conţinutului de tanin din sorg;
    4) metoda pentru determinarea conţinutului de proteine al grîului moale măcinat, recunoscută de Asociaţia Internaţională pentru Chimia Cerealelor (ICC), ale cărei standarde sînt stabilite la rubrica nr. 105/2: „metoda de determinare a conţinutului de proteine a cerealelor şi produselor din cereale”. Poate fi aplicată orice altă metodă care se soldează cu rezultate echivalente;
    5) indicele de cădere Hagberg (testul pentru activitatea amilazică) stabilit în conformitate cu metoda ISO 3093:2004;
    6) metoda pentru determinarea ratei de pierdere a aspectului vitros al grîului durum, expusă în anexa nr.7 la prezenta Reglementare tehnică;
    7) metoda pentru determinarea greutăţii specifice în conformitate cu ISO 7971/2:1995;
    8) ISO 6639-1-3:1986 şi ISO 6639-4:1987. Cereale şi leguminoase. Determinarea infestării ascunse cu insecte;
    9) ISO 13690-1999. Cereale, leguminoase şi produse de măciniş - Eşantionarea din loturi statice;
    10) determinarea indexului Zeleny al grîului moale măcinat la solicitarea unei părţi interesate, conform ISO 5529:2007.
    16. Conformitatea produselor cu cerinţele prescrise în prezenta Reglementare tehnică este asigurată de către producător.
    Producătorul solicită unui laborator de încercări acreditat verificarea calităţii cerealelor.
    17. În cazul în care produsele nu sînt conforme cu cerinţele prescrise, laboratorul de încercări, care a efectuat procedurile de evaluare respective, trebuie să informeze, în modul stabilit, producătorul şi organele de supraveghere a pieţei despre neconformitatea constatată.
    18. Producătorul păstrează timp de minimum 5 ani de la data fabricării ultimului lot de cereale documentaţia tehnică prevăzută la punctul 19 din prezenta Reglementare tehnică şi, la solicitare, o pune la dispoziţia organelor de supraveghere şi control.
    Documentaţia tehnică trebuie să asigure posibilitatea verificării calităţii cerealelor, conform cerinţelor prezentei Reglementări tehnice.
    19. Documentaţia tehnică trebuie să conţină:
    1) o descriere generală a produsului;
    2) instrucţiunile tehnologice de producere;
    3) rapoartele de încercări pentru produse.
    20. În baza documentaţiei tehnice şi a rezultatelor verificării calităţii cerealelor, producătorul întocmeşte o declaraţie de conformitate de forma expusă în anexa nr. 8 la prezenta Reglementare tehnică.
    21. La plasarea pe piaţă cerealele trebuie să fie însoţite de certificatul de inofensivitate, eliberat de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, în caz de necesitate, şi de declaraţia de conformitate, care atestă conformitatea acestora cu cerinţele prescrise în prezenta Reglementare tehnică.
    [Pct.21 modificat prin HG51 din 16.01.13, MO15-17/22.01.13 art.89] 
    22. Conformitatea cu prevederile prezentei Reglementări tehnice poate fi asigurată prin utilizarea standardelor conexe.

    1. Seminţe sparte - toate seminţele a căror endospermă este parţial descoperită şi seminţele deteriorate în urma treieratului, precum şi seminţele din care a fost îndepărtat germenul.
    La porumb, „seminţe sparte” - bucăţile de boabe sau boabele care trec printr-o sită cu diametrul de 4,5 mm.
    La sorg, „seminţe sparte” - bucăţile de seminţe sau seminţele care trec printr-o sită cu diametrul de 1,8 mm.
    2. Impurităţile seminţelor:
    1) boabe şiştave - boabele care, după eliminarea din eşantion a tuturor celorlalte componente menţionate în prezenta anexă, trec prin site cu orificii de dimensiunile următoare: grîu moale − 2,0x20 mm, secară − 1,8x20 mm, grîu durum − 1,9 x20 mm, orz − 2,2 x20 mm.
    Seminţele deteriorate de ger şi seminţele necoapte (verzi) aparţin, de asemenea, acestei grupe;
    2) alte cereale - toate seminţele ce nu aparţin speciilor de seminţe din care s-a prelevat mostra;
    3) seminţe atacate de dăunători - seminţele care au fost roase de şoareci, alte rozătoare, insecte, acarieni sau alţi dăunători;
    4) seminţe în care germenul este decolorat, seminţe pestriţe, seminţe afectate de fuzarioză - seminţele al căror tegument este colorat maroniu spre maro-închis şi al căror germen este normal, nu încolţit. La grîul moale, se admit pînă la 8 % de seminţe în care germenul este decolorat.
    La grîul durum:
    seminţele care prezintă o decolorare de la maronie pînă la maro-închis în altă parte decît pe germen sînt considerate seminţe pestriţe;
    seminţele afectate de fuzarioză sînt seminţe al căror pericarp este contaminat cu Fusarium mycelium; aceste seminţe au aspect de seminţe contractate, cutate şi au pete roz sau alb difuz cu contur vag;
    5) seminţele supraîncălzite în timpul uscării − seminţele care prezintă semne exterioare de pîrjolire, dar care nu sînt deteriorate.
    3. Seminţe încolţite - seminţele în care radicula sau plumula este vizibilă în mod clar cu ochiul liber. Totuşi, trebuie să se ţină seama de aspectul general al mostrei cînd se evaluează conţinutul de seminţe încolţite al acesteia. La unele tipuri de cereale germenul este protuberant, de exemplu, la grîul durum, iar tegumentul germenului se sparge dacă lotul de cereale se scutură. Aceste seminţe se aseamănă cu seminţele încolţite, dar nu trebuie incluse în acea grupă. Seminţele încolţite sînt doar acelea la care germenul a suportat modificări clar vizibile, ceea ce permite a diferenţia seminţele încolţite de seminţele normale.
    4. Impurităţi diverse (Schwarzbesatz):
    1) seminţe străine - seminţele de plante, cultivate sau nu, altele decît cerealele, inclusiv seminţele care pot fi folosite pentru animale şi seminţele nocive:
    a) seminţe nocive - seminţe toxice, seminţe care stînjenesc sau complică curăţarea şi măcinarea cerealelor şi seminţe care afectează calitatea produselor rezultate din prelucrarea cerealelor;
    b) seminţe cu mălură – seminţele de cereale umplute cu praf mirositor, format din spori de mălură, cum ar fi: Tilletia caries (DC), Tul, Syn Tilletia (Bjerk), R.Wolff, Tilletia controversa Kuhn, syn Tilletia brevifacies     C.W.Fischer, Tilletia foetida (Wallr), Liro, syn, Tilletia laevis Kuhn, Tilletia indica Mitra;
    c) Cornul secarei – Sclerotul ciupercii, Claviceps purpureea.
    Acestă boală se manifestă prin apariţia scleroţilor de culoare brună, cu lungimea de pînă la 2,5 cm şi grosimea de 2-5 mm.;
    d) seminţe atacate de fusarium – seminţe al căror pericarp este contaminat cu Fusarium mycelium. Seminţa de grîu atacată de această ciupercă are culoare albicioasă, formă zbîrcită, este foarte uşoară, iar şănţuleţul în zona embrionară are coaja de culoare roză-gălbuie;
    2) seminţe deteriorate - seminţele care sînt inapte pentru consum uman din cauza putrefacţiei, mucegaiului, bacteriilor sau din alte motive.
    Seminţele deteriorate includ şi seminţe deteriorate în urma generării spontane de căldură sau a încălzirii extreme în timpul uscării. Seminţele “încălzite” sau „înnegrite” sînt seminţe complet crescute, la care tegumentul are o culoare maro-gri pînă la negru, în timp ce secţiunea transversală a bobului are o culoare galben-gri pînă la maro-negru.
    Seminţele atacate de musculiţele de grîu sînt considerate seminţe deteriorate numai atunci cînd mai mult de jumătate din suprafaţa seminţei are o culoare gri spre negru ca urmare a atacului criptogamelor secundare.     În cazul în care decolorarea acoperă mai puţin de jumătate din suprafaţa seminţei, seminţele se clasifică drept seminţe atacate de dăunători;
    3) materie străină - toate componentele dintr-o mostră de cereale reţinute într-o sită cu orificii de 3,5x20,0 mm (cu excepţia seminţelor altor cereale şi seminţelor deosebit de mari ale cerealelor de bază) şi cele care trec printr-o sită cu orificii de 1,00 x 20,0 mm sînt considerate materie străină. Sînt incluse şi pietrele, nisipul, fragmente de paie şi alte impurităţi din mostrele ce trec printr-o sită cu orificii de 3,5 mm şi sînt reţinute într-o sită cu orificii de 1,0 mm.
    Această definiţie nu se aplică porumbului. La porumb, toate componentele dintr-o mostră care trec printr-o sită cu orificii de 1 mm sînt considerate materie străină, în plus la cele menţionate la acest capitol;
    4) păstăi (la porumb: fragmente de cocean);
    5) cornul secarei;
    6) seminţe putrede;
    7) insecte moarte şi fragmente de insecte.
    5. Dăunători vii
    6. Seminţe pătate care şi-au pierdut aspectul vitros - seminţele ale căror bob nu poate fi considerat în totalitate vitros.
    7. Impurităţile din seminţe înseamnă:
    1) la grîul durum - boabe şiştave, seminţe ale altor cereale, seminţe atacate de dăunători, seminţe la care germenul este decolorat, seminţe pestriţe, seminţe afectate de fuzarioză şi seminţe supraîncălzite în timpul uscării.
    Impurităţi diverse - seminţe străine, seminţe deteriorate, materie străină, păstăi, seminţe nocive, seminţe putrede, insecte moarte şi fragmente de insecte:
    2) la grîul moale - seminţe şiştave, seminţe ale altor cereale, seminţe atacate de dăunători, seminţe la care germenul este decolorat şi seminţe supraîncălzite în timpul uscării.
    „Impurităţi diverse” - seminţe străine, seminţe deteriorate, materie străină, păstăi, seminţele nocive, seminţe putrede, insecte moarte şi fragmente de insecte;
    3) la orz − prin impurităţi din seminţe se înţeleg boabele şiştave, seminţe ale altor cereale, seminţe atacate de dăunători şi seminţe supraîncălzite în timpul uscării.
    Impurităţi diverse − seminţe străine, seminţe deteriorate, materie străină, păstăi, insecte moarte şi fragmente de insecte;
    4) la porumb − prin impurităţi din seminţe se înţeleg seminţe ale altor cereale, seminţe atacate de dăunători şi seminţe supraîncălzite în timpul uscării.
    La porumb, toate componentele dintr-o mostră care trec printr-o sită cu orificii de 1,0 mm sînt considerate materie străină.
    Toate seminţele străine, seminţele deteriorate, materia străină, păstăile, insectele moarte şi fragmentele de insecte sînt considerate impurităţi diverse;
    5) la sorg − prin impurităţi din seminţe se înţeleg seminţe ale altor cereale, seminţe atacate de dăunători şi seminţe supraîncălzite în timpul uscării.
    Impurităţi diverse − seminţe străine, seminţe deteriorate, materie străină, păstăi, insecte moarte şi fragmente de insecte.

    anexa nr.4


    Separarea impurităţilor, prin cernere, şi gruparea acestora pe categorii.
    1. Impurităţile seminţelor, inclusiv:
    seminţe sparte
    boabe şiştave
    seminţe deteriorate
    seminţe atacate de dăunători
    2. Alte cereale
    3. Impurităţi diverse
    4. Seminţe dăunătoare şi/sau toxice şi seminţe cu mălură şi cornul secarei
    Set de site pentru analiză, cu orificii alungite, cuprinzînd site de  1,00 mm x 20,0 mm, 2,0 mm x 20,0 mm, 1,8 mm x 20,0 mm, 1,9 mm x 20,0 mm, 2,2 mm x 20,0 mm şi 3,5 mm x 20,0 mm, o tavă colectoare şi un capac, conform ISO 5223.
    Divizor de eşantionare, de exemplu, divizor conic sau divizor cu fante multiple, cu sistem de distribuţie
    Pensete, bisturiu şi pensulă
    Vase de colectare
    Recipiente plate
    Balanţă cu exactitate de 0,01g
    Pregătirea eşantionului pentru analiză.
    Se amestecă cu grijă eşantionul de laborator pentru omogenizare, apoi se reduce, dacă este necesar, folosind un divizor, pînă se obţine o cantitate de aproximativ 1000g.
    Se cîntăreşte eşantionul astfel obţinut cu exactitate de 1g şi se pune în recipient.
    În timpul preparării eşantionului pentru analiză, se notează dacă apare vreun miros particular sau orice miros străin de cel al cerealelor şi orice prezenţă a insectelor vii, sau alte anomalii.
    Se separă cornul secarei din eşantion, se pune într-un vas şi se cîntăreşte cu exactitate de 0,01g.
    Prima divizare
    Se amestecă atent eşantionul din care a fost îndepărtat cornul secarei şi se reduce folosind divizorul, pînă cînd se obţine o cantitate de 250g.
    Se cîntăreşte eşantionul obţinut cu precizie de 0,01g şi, dacă se observă seminţele cu palee, se separă învelişul acestora.
    La grîul moale, grîul dur, orz, ovăz şi secară, eşantionul mediu de 250g se trece prin două site, una cu orificii de 3,5 mm şi cealaltă cu orificii de 1,0 mm, astfel încît orificiile să fie paralele unele cu altele şi se agită timp de 45 secunde.
    Refuzul rămas pe sita de 3,5 mm se separă pe componente şi se pune în vase aparte, se separă, de asemenea, categoria „alte cereale”, impurităţile diverse, seminţele dăunătoare şi/sau toxice şi seminţele cu mălură şi toate seminţele de cereale mari care au fost reţinute. Seminţele de cereale reţinute se adaugă probei care nu a trecut prin sita de 1,00 mm. Se adaugă impurităţile anorganice din impurităţile diverse la materialul care a trecut prin sita de 1,00 mm. Se cîntăresc fracţiunile astfel obţinute cu exactitate de 0,01g.
    A doua divizare
    Se amestecă cu atenţie eşantionul reţinut între sita de 1,00 mm şi sita de 3,5 mm şi se reduce, folosind divizorul, pînă cînd se obţine aproximativ mostra cu masa de la 50 pînă la 100g. Fracţiunea astfel obţinută se cîntăreşte cu exactitate de 0,01g.
    Această cantitate se întinde, apoi se separă, pe componente, punînd în vase seminţele sparte, alte cereale, impurităţile diverse organice şi anorganice, seminţele deteriorate, seminţele atacate de dăunători, seminţele dăunătoare şi/sau toxice şi seminţele cu mălură. Fiecare fracţiune astfel obţinută se cîntăreşte cu exactitate de 0,01g. Se verifică dacă suma impurităţilor, plus cerealele de bază, este egală cu masa eşantionului iniţial.
    Eşantionul parţial se cerne timp de 30 sec. printr-o sită cu orificii de 2,0 mm pentru grîul moale, 1,9 mm pentru grîul dur, 2,2 mm pentru orz, 1,8 mm pentru secară şi ovăz. Componentele care trec prin această sită sînt considerate boabe şiştave şi se cîntăresc cu exactitate de 0,01g. Seminţele deteriorate de îngheţ şi seminţele verzi care nu sînt complet coapte se raportează la grupa „boabe şiştave”.
    O mostră medie de 500g, în cazul porumbului, şi de 250g, în cazul sorgului, se scutură timp de o jumătate de minut într-o sită cu perforaţii tăiate de 1,0 mm. Se verifică prezenţa dăunătorilor vii şi a insectelor moarte.
    Folosind o pensetă sau o spatulă din corn, se extrag din componentele reţinute de sita cu perforaţii tăiate de 1,0 mm pietrele, nisipul, fragmentele de paie şi alte componente străine.
    Se adaugă componentele străine astfel extrase la componentele care au trecut prin sita cu perforaţii tăiate de 1,0 mm şi se cîntăresc împreună.
    Folosind un separator, se prepară o mostră parţială de la 100 pînă la 200g, în cazul porumbului, sau de la 25 pînă la 50g, în cazul sorgului, din mostra trecută prin sită. Se cîntăreşte această mostră parţială. Se întinde în strat subţire pe o masă. Folosind o pensetă sau o spatulă din corn, se extrag bucăţile de alte cereale, seminţele atacate de dăunători, seminţele deteriorate de ger, seminţele încolţite, seminţele străine, seminţele deteriorate, păstăile, dăunătorii vii şi insectele moarte.
    Apoi, această mostră parţială se trece printr-o sită cu orificii rotunde de 4,5 mm pentru porumb şi orificii rotunde de 1,8 mm pentru sorg. Componentele care trec prin sită sînt considerate seminţe sparte.
    Exprimarea rezultatelor
    Fiecare grupă de componente se cîntăresc cu o precizie de 0,01g şi se distribuie conform procentului de mostră medie. Caracteristicile înregistrate în raportul de analiză trebuie să aibă o precizie de 0,1%, cu excepţia seminţelor dăunătoare şi toxice, boabelor cu mălură şi cornul secarei al căror rezultat trebuie exprimat cu două  zecimale.
    Ca regulă generală, trebuie să se efectueze două analize pe fiecare mostră. Ele nu trebuie să difere cu mai mult de 10 % faţă de totalul componentelor sus-menţionate.


    1. Principiul
    Produsul se uscă la temperatura 130 ± 3°C în condiţii de presiune atmosferică normală, pe o perioadă corespunzătoare dimensiunii particulelor.
    2. Domeniul de aplicare
    Această metodă de uscare se aplică cerealelor zdrobite în particule, dintre care cel puţin 50% trec printr-o sită cu orificii de 0,5 mm şi nu lasă mai mult de 10% reziduuri în sita cu orificii rotunde de 1,0 mm.
    3. Aparatele
    Balanţă de precizie pînă la ± 0,01g.
    Concasor dintr-un material ce nu absoarbe umiditatea, se curăţă uşor, permite efectuarea unei concasări rapide şi uniforme fără supraîncălzire, limitează contactul cu aerul exterior la minim şi respectă cerinţele menţionate la punctul 2 din prezenta anexă.
    Recipient din metal necorodabil sau sticlă, dotat cu un capac suficient de etanş; suprafaţa de lucru trebuie să permită distribuirea unei mostre de testat de 0,3 g/cm2.
    Cameră de uscare izotermă încălzită electric, fixată la temperatura 130  ± 3°C [1], cu ventilaţie adecvată [2].
    Exicator cu tavă de metal sau, în absenţa metalului, de porţelan (groasă, perforată), care să conţină orice produs deshidratant eficient.
    4. Procedura
    Uscarea
    Cerealele care urmează să fie mărunţite şi au o umiditate mai mare de 18%, trebuie supuse unei uscări prealabile, conform procedurii descrise mai jos:
    Se cîntăresc cît mai repede posibil, cu precizie de 0,01g, cel puţin 50g din proba amestecată.
    Această cantitate în strat subţire se trece într-un recipient cu deschidere largă şi cu fundul plat şi se ţine în etuvă la 60-80 grade pentru un timp necesar, ca produsul să se usuce pînă la umiditatea de 9-15%. Sămînţa uscată se expune la aer timp de 2 ore, apoi se cîntăreşte cu aceeaşi precizie de 0,01g.
    După aceasta se mărunţesc aproximativ 30g de cereale, se amestecă şi se efectuează încercările.
    Se cîntăreşte cu o precizie de aproximativ 1mg o cantitate puţin mai mare de 5g din cerealele cu seminţe mărunte zdrobite sau 8 g de porumb zdrobit în recipientul cîntărit în prealabil. Recipientul se plasează într-o cameră de uscare la temperatura 130°C ± 3°C.
    Acest lucru trebuie făcut cît mai repede posibil, astfel încît să se prevină o scădere prea mare a temperaturii. Se lasă cerealele cu seminţe mărunte la uscat timp de două ore, iar porumbul − timp de patru ore după ce camera de uscare ajunge din nou la temperatura 130°C± 3°C. Se scoate recipientul din camera de uscare, se înlocuieşte repede capacul, se lasă să se răcească de la 30 pînă la 45 de minute într-un exicator şi se cîntăreşte (cu o precizie de aproximativ 1mg).
    5. Metoda de calcul şi formulele
    E = masa iniţială, în grame, a mostrei de testat
    M = masa, în grame, a mostrei de testat după preparare
    M'= masa, în grame, a mostrei de testat după zdrobire
    m = masa, în grame, a mostrei de testat uscate.
    Conţinutul de umiditate, ca procent din produs, este egal cu:
    fără preparare prealabilă − (E-m) x 100/E;
    cu preparare prealabilă − ((M' – m) M/M' + E – M) x 100/E = 100 (1-Mm/E M’).
    Testele trebuie efectuate cel puţin de două ori.
    6. Repetarea
    Diferenţa dintre valorile obţinute din două determinări realizate simultan sau în succesiune rapidă de acelaşi chimist nu trebuie să depăşească 0,15g de umiditate la o mostră de 100g. Dacă se depăşeşte această valoare, determinările trebuie repetate. Rezultatul se exprimă pînă la zecimale.
    ________________________________________________
    [1]Temperatura aerului în camera de uscare.
    [2]Capacitatea de încălzire ar trebui să fie astfel încît, atunci cînd a fost prestabilită la o temperatură de la 130 pînă la 133°C, temperatura respectivă să poată fi obţinută din nou în mai puţin de 45 de minute, după ce în cameră se plasează numărul maxim de mostre de testat pentru a fi uscate simultan. Ventilaţia trebuie să fie astfel încît, atunci cînd cerealele cu seminţe mărunte (grîu moale, grîu durum, orz şi secară) sînt uscate timp de două ore, iar porumbul − timp de patru ore, rezultatele de la toate mostrele de testat sau, după caz, pe care le poate cuprinde camera de uscare să difere cu mai puţin de 0,15% de rezultatele obţinute după uscarea cerealelor cu seminţe mărunte timp de trei ore, iar pentru porumb − timp de cinci ore.



    1. Principiul
    Numai o parte din mostră este folosită pentru a determina procentul de seminţe care şi-au pierdut în totalitate sau parţial aspectul vitros. Seminţele se taie folosind un tăietor de seminţe Pohl sau un instrument echivalent.
    2. Echipamentul şi aparatele:
    tăietor de seminţe Pohl sau un instrument echivalent;
    pensetă, scalpel;
    tavă sau farfurie.
    3. Procedura
    Determinarea se efectuează pe o mostră de 100g după separarea oricăror alte componente, în afara cerealelor de bază de calitate corespunzătoare.
    Mostra se întinde pe o tavă şi se omogenizează bine.
    Se introduce o farfurie în tăietorul de seminţe şi se întinde o mînă de seminţe pe grătar. Se apasă uşor, dar ferm, pentru a fi siguri că în fiecare orificiu se află cîte o săminţă. Se lasă în jos secţiunea mobilă pentru a ţine seminţele la locul lor şi apoi se taie.
    Se pregătesc suficient de multe farfurii pentru a fi siguri că se taie minim 600 de seminţe.
    Se numără seminţele ce şi-au pierdut în totalitate sau parţial aspectul vitros.
    Se calculează procentul de seminţe ce şi-au pierdut în totalitate sau parţial aspectul vitros.
    4. Formularea rezultatelor
    I = masa, în grame, a altor componente, în afara cerealelor de calitate corespunzătoare
    M = procentul de seminţe curăţate examinate ce şi-au pierdut în totalitate sau parţial aspectul vitros.
    5. Rezultatul
    Procentul de seminţe ce şi-au pierdut în totalitate sau parţial aspectul vitros în porţiunea testată se calculează aplicînd următoarea formulă:
    [M (100-I)]/100 = …

    anexa nr.8