ID intern unic: 334016
Версия на русском
Fişa actului juridic
Republica Moldova
din 12.03.2010
cu privire la aprobarea Reglementării tehnice
„Măsline de masă”
„Măsline de masă”
MODIFICAT
HG1143 din 21.11.18, MO13-21/18.01.19 art.7; în vigoare 18.01.19
HG956 din 03.10.18, MO410-415/02.11.18 art.1109; în vigoare 02.11.18
HG632 din 11.09.15, MO258-261/18.09.15 art.723
În conformitate cu Legea nr. 420-XVI din 22 decembrie 2006 privind activitatea de reglementare tehnică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 36-38, art. 141), cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 78-XV din 18 martie 2004 privind produsele alimentare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 83-87, art. 431), Legea nr. 186-XV din 24 aprilie 2003 cu privire la evaluarea conformităţii produselor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 141-145, art. 566), cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 105-XV din 13 martie 2003 privind protecţia consumatorilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.126-131, art. 507), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Reglementarea tehnică „Măsline de masă” (se anexează).
2. Din Nomenclatorul produselor din domeniul reglementat, supuse certificării conformităţii obligatorii, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1469 din 30 decembrie 2004, la poziţia tarifară 2001, cu numărul de ordine 28 şi poziţia tarifară 2005, cu numărul de ordine 32, noţiunea „măsline” se exclude.
3. Prezenta Hotărîre intră în vigoare în termen de 3 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
4. Controlul asupra executării prezentei Hotărîri se pune în sarcina Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.
[Pct.4 modificat prin HG1143 din 21.11.18, MO13-21/18.01.19 art.7; în vigoare 18.01.19]
PRIM-MINISTRU Vladimir FILAT
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
ministrul economiei Valeriu Lazar
Ministrul agriculturii
şi industriei alimentare Valeriu Cosarciuc
Ministrul sănătăţii Vladimir Hotineanu
Nr. 180. Chişinău, 12 martie 2010.
2. Cerinţele prezentei Reglementări tehnice nu se aplică produselor care sînt supuse unor transformări în gospodăriile individuale pentru consumul propriu şi nici produselor care sînt în tranzit sau care sînt depozitate temporar, ca bunuri ce tranzitează ţara.
3. Sub incidenţa prezentei Reglementări tehnice cad grupele de produse prezentate în următorul tabel:
5. La plasarea pe piaţă produsele trebuie să fie însoţite de declaraţia de conformitate, prevăzută în capitolul IV al prezentei Reglementări tehnice şi trebuie să fie avizate sanitar, conform Legii nr. 10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice.
6. Produsele definite şi descrise în prezenta Reglementare tehnică trebuie să fie sănătoase, salubre şi preparate din materii prime sănătoase.
7. Materia primă utilizată trebuie să corespundă cerinţelor prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică.
8. Saramura, în care sînt conservate măslinele şi ingredientele utilizate, trebuie să corespundă cerinţelor prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta Reglementare tehnică.
9. Produsele trebuie să îndeplinească cerinţele organoleptice de calitate prevăzute în anexa nr. 3 la prezenta Reglementare tehnică.
1) denumirea sortimentului de produs, conform specificaţiilor din anexa nr. 4 la prezenta Reglementare tehnică;
2) denumirea formei sub care se prezintă măslinele: „întregi”, „fără sîmburi”, „felii” etc., conform specificaţiilor din anexa nr. 5 la prezenta Reglementare tehnică, exceptînd situaţiile în care măslinele sînt ambalate în recipiente transparente;
3) tipul materiei prime, conform specificaţiilor din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică;
4) denumirea tuturor ingredientelor vegetale care conferă produsului o caracteristică specială, conform specificaţiilor din anexa nr. 2 la prezenta Reglementare tehnică, spre exemplu, „cu adaos de ...”, sau „cu ...”;
5) calibrul măslinelor „întregi”, „fără sîmburi”, „umplute” şi „jumătăţi”, conform specificaţiilor din pct. 2 al anexei nr. 5 la prezenta Reglementare tehnică;
6) denumirea soiului de măsline.
11. Produsele trebuie să fie etichetate în conformitate cu prevederile Legii nr. 279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare, cu indicarea suplimentară pe etichete a cantității nete fără lichid și a temperaturii de păstrare, precum şi a termenului de valabilitate al produsului după deschiderea ambalajului.
[Pct.11 în redacția HG180 din 03.10.18, MO410-415/02.11.18 art.1109; în vigoare 02.11.18]
12. Produsele trebuie să fie ambalate şi transportate în ambalaje care să păstreze calitatea şi inofensivitatea produsului.
13. Ambalajele şi suprafeţele ce intră în contact direct cu produsele pot fi confecţionate din lemn, metal, fier alb, sticlă, materiale plastice sau din alte materiale nepericuloase capabile să asigure buna conservare şi destinate scopului pentru care sînt folosite. Ele nu trebuie să confere produsului nici o substanţă toxică, nici miros sau gust străin, astfel încît să asigure păstrarea calităţii şi siguranţei.
14. Ambalajele transparente nu trebuie să ascundă aspectul conţinutului produsului.
15. Ambalajele de desfacere şi de transport trebuie să asigure integritatea produsului, să fie curate, uscate, în stare bună şi confecţionate din lemn, carton sau alte materiale.
16. Depozitarea produselor se face în încăperi curate şi igienice, uscate, aerisite, ferite de razele solare sau de îngheţ, la o temperatură de maxim 20° C şi umiditate relativă a aerului de maximum 80%, iar temperatura de păstrare a produselor conservate prin refrigerare trebuie să fie identică cu temperatura la care a fost realizată conservarea.
17. Transportarea produselor trebuie efectuată cu vehicule curate, acoperite, autorizate în conformitate cu Codul transporturilor auto nr.116-XIV din 29 iulie 1998, în condiţii care să asigure integritatea ambalajelor şi menţinerea caracteristicilor de calitate ale produselor ambalate pe parcursul procesului de transportare şi comercializare şi trebuie să le protejeze de influenţele mediului exterior.
19. Importatorul păstrează un exemplar al declaraţiei de conformitate împreună cu documentaţia tehnică, în baza căreia a fost eliberată declaraţia de conformitate, o perioadă de minimum 3 ani de la data fabricării ultimului lot de produse şi, la solicitare, o pune la dispoziţia organelor de supraveghere şi control.
20. Documentaţia tehnică trebuie să asigure posibilitatea evaluării conformităţii produselor cu cerinţele prezentei Reglementări tehnice.
21. Documentaţia tehnică trebuie să conţină:
1) certificatul sanitar pentru produsul respectiv;
2) documentele care confirmă respectarea art. 21 din Legea nr. 78-XV din 18 martie 2004 privind produsele alimentare şi articolul 37 alin. (5) al Legii nr. 10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice referitor la Sistemul de analiză a pericolului şi de control al circuitului alimentar în punctele critice de control şi alte documente, la decizia importatorului, relevante pentru atestarea conformităţii produsului.
22. Conformitatea produselor se asigură de către importator prin emiterea declaraţiei de conformitate. Forma declaraţiei de conformitate este prezentată în anexa nr. 6 la prezenta Reglementare tehnică.
1) măsline verzi: obţinute din fructe recoltate în cursul ciclului de maturare, înainte de pîrguire, în momentul în care au ajuns la dimensiunea lor normală. Culoarea acestora poate varia de la verde la galben pai;
2) măsline blonde: obţinute din fructe de culoare roz, roz-vineţie sau brună, recoltate în momentul pîrguirii înaintea maturităţii complete;
3) măsline negre: obţinute din fructe recoltate la maturitate completă sau cu puţin timp înainte de maturitatea completă. Culoarea acestora poate varia, în funcţie de zona de producere şi perioada de recoltare, de la negru-roşcat la castaniu-închis, trecînd prin negru-violaceu, violet-închis şi negru-măsliniu (aceste caracteristici se referă atît la piele, cît şi la pulpa fructului).
1. Apă, sare alimentară iodată, oţet, ulei de măsline, zaharuri – în cantităţile stabilite prin tehnologia de fabricaţie.
2. Orice produs comestibil simplu sau în combinaţie cu altele, utilizate ca umplutură, de exemplu: ardei roşu, ceapă, migdale, ţelină, hamsie, capere, utilizate simple sau în amestec sub formă de paste – în cantităţile stabilite prin tehnologia de fabricaţie.
3. Condimente şi extracte ale acestora, plante aromatice – în cantităţile stabilite prin tehnologia de fabricaţie.
Lichidul de conservare se obţine prin dizolvarea sării alimentare iodate în apă potabilă, cu sau fără ingrediente auxiliare admise, cu sau fără aromatizarea cu variate condimente sau plante şi trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
1) saramura trebuie să fie curată, să nu prezinte gust şi miros străin şi să nu conţină corpuri străine; în cazul măslinelor ambalate în recipiente din sticlă, saramura trebuie să fie limpede;
2) conţinutul minim de sare alimentară iodată şi pH-ul saramurii pentru diferite produse sînt prezentate în următorul tabel:
3) în cazul măslinelor negre, conţinutul de sare alimentară iodată al saramurii poate fi redus la 5%, iar limita maximă a pH-ului trebuie să fie de 5,5;
4) în cazul măslinelor verzi conservate prin fermentaţie lactic naturală, aciditatea minimă a saramurii trebuie să fie de 0,4%, exprimată în acid lactic.
Greutatea produsului conţinut în fiecare ambalaj trebuie să corespundă cantităţii maxime permise de metoda de procesare, fără a fi prejudiciată calitatea conţinutului.
2. Produsele trebuie să se înscrie în limitele maxime de toleranţă a defectelor specificate în tabelul 1 din prezenta anexă, pentru a fi acceptate din punctul de vedere al calităţii.
3. Defectele ale căror limite de toleranţă sînt specificate în tabelul 1 din prezenta anexă, se definesc după cum urmează:
1) corpuri străine inofensive – orice materie vegetală (frunze, pedunculi detaşaţi etc.), care nu reprezintă un risc pentru sănătate şi care nu afectează aspectul produsului, exceptînd ingredientele autorizate în prezenta Reglementare tehnică;
2) defecte care nu afectează pulpa – semnele superficiale care afectează epicarpul (vînătăi, lovituri, pete provocate de atingerea uşoară a crengilor), dar care nu penetrează în mezocarp şi nu sînt consecinţa unei boli;
3) defecte care afectează pulpa – imperfecţiunile sau leziunile mezocarpului, care pot să fie sau nu asociate cu semnele superficiale. În cazul măslinelor „întregi fără sîmburi” – măslinele deteriorate prin distrugerea mezocarpului, în aşa mod încît cavitatea sîmburelui sau o parte largă a mezocarpului este vizibilă;
4) fructe zbîrcite – măslinele din sortimentele de „măsline întregi”, „întregi umplute”, „întregi fără sîmburi”, „jumătăţi” sau „sferturi” (excepţie fac „măslinele zbîrcite” în mod natural), care sînt astfel zbîrcite încît afectează semnificativ aspectul de fructe;
5) fructe moi sau fibroase – măslinele care sînt excesiv sau anormal de moi sau fibroase, în raport cu tipul comercial în care se încadrează;
6) fructe care prezintă culoare anormală – măslinele ale căror culoare diferă, în mod semnificativ, de culoarea caracteristică produsului respectiv şi majorităţii fructelor conţinute în recipient;
7) fructe atacate de boli criptogamice şi mucegai – fructele mate, care prezintă pete negre produse de miceliul unor fungi (Macrophoma, Gloesporium etc.) ce se dezvoltă fie în interior, determinînd astfel deshidratarea ţesuturilor, fie pe suprafaţa măslinelor, afectînd culoarea acestora;
8) fructe atacate de insecte (altele decît Dacus Oleae) cu orificii la suprafaţă – fructele deformate ce prezintă pete anormale sau au un aspect anormal al mezocarpului;
9) defecte produse prin tehnici de cultură anormale – fructele ale căror epicarp a fost, în mod accidental, ars;
10) fructe atacate de Dacus Oleae – fructele deteriorate de Dacus Oleae, cu orificiu de ieşire al acestuia;
11) pedunculi – măslinele ce prezintă pedunculi cu lungime mai mare de 3 mm (fac excepţie fructele întregi în al căror mod de prezentare sînt acceptaţi şi pedunculii);
12) defecte ale umpluturii (în cazul măslinelor umplute) – consistenţă necorespunzătoare sau culoarea anormală a umpluturii ce afectează aspectul produsului; măslinele ce nu conţin umplutură sau au fost incomplet umplute;
13) sîmburi şi fragmente de sîmburi (fac excepţie măslinele întregi) – sîmburii întregi sau fragmentele de sîmburi ce cîntăresc cel puţin 5 mg.
Notă:
Toleranţele stabilite pentru sîmburi şi fragmente de sîmburi nu sînt incluse în tabelul 1.
4. Măslinele de masă se produc în trei categorii:
1) categoria „Extra”, în care se încadrează măslinele de calitate superioară, avînd caracteristicile specifice soiului căruia îi aparţin, care pot prezenta defecte foarte mici de culoare, formă sau fermitate a pulpei, respectiv epidermei, care nu afectează aspectul în ansamblu al acestora şi caracteristicile organoleptice ale fiecărui fruct în parte. În această categorie pot fi încadrate doar măslinele „întregi”, „sparte”, „crestate”, „fără sîmburi” şi „umplute”, aparţinînd celor mai bune soiuri şi avînd un calibru mai mare de 351/380;
2) categoria „I”, în care se încadrează măslinele de calitate bună, cu grad de maturitate uniformă, avînd caracteristicile specifice soiului căruia îi aparţin şi care pot prezenta defecte mici de culoare, formă şi de fermitate ale pulpei sau epidermei, ce nu afectează aspectul în ansamblu al acestora şi caracteristicile organoleptice ale fiecărui fruct în parte. În această categorie pot fi încadrate toate sortimentele descrise în prezenta Reglementare tehnică, cu excepţia celor „tocate”, „sparte” şi „paste de măsline”;
3) categoria „II”, în care se încadrează măslinele ce îndeplinesc criteriile minime de calitate, prezentate în prezenta Reglementare tehnică.
5. Cerinţele de calitate pe care trebuie să le îndeplinească măslinele de masă, pentru a putea fi încadrate în categoriile definite şi descrise la pct. 4 din prezenta anexă, sînt specificate în tabelele 2, 3 şi 4 din prezentul punct:
Note:
1. Suma toleranţelor nu trebuie să depăşească în nici un caz pentru fiecare categorie comercială următoarele valori:
a) „Extra”: 7 la 100;
b) „I”: 12 la 100;
c) „II”: 17 la 100.
2. Toleranţele stabilite pentru sîmburi şi fragmentele de sîmburi nu sînt incluse în suma toleranţelor de mai sus pentru nici o categorie comercială.
Note:
1. Suma toleranţelor nu trebuie să depăşească în nici un caz pentru fiecare categorie comercială următoarele valori:
a) „Extra”: 7 la 100;
b) „I”: 12 la 100;
c) „II”: 17 la 100.
2. Toleranţele stabilite pentru sîmburi şi fragmentele de sîmburi nu sînt incluse în suma toleranţelor de mai sus pentru nici o categorie comercială.
Note:
1. Suma toleranţelor nu trebuie să depăşească în nici un caz pentru fiecare categorie comercială următoarele valori:
a) „Extra”: 7 la 100;
b) „I”: 12 la 100;
c) „II”: 17 la 100.
2. Toleranţele stabilite pentru sîmburi şi fragmentele de sîmburi nu sînt incluse în suma toleranţelor de mai sus pentru nici o categorie comercială.
1) Măsline verzi tratate în saramură
Se obţin din fructe tratate cu o soluţie alcalină şi apoi conservate în saramură, unde suferă un proces de fermentare lactic natural, total sau parţial. Dacă fermentarea nu este completă, pentru a se realiza un pH situat în limitele prevăzute de prezenta Reglementare tehnică, conservarea va fi realizată prin:
a) adăugare de conservanţi;
b) refrigerare;
c) tratament cu azot sau dioxid de carbon fără saramură.
2) Măsline verzi netratate în saramură
Se obţin din fructe plasate direct în saramură şi conservate prin fermentare naturală.
2. Măsline blonde
1) Măsline blonde tratate în saramură
Se obţin din fructe tratate cu o soluţie alcalină, supuse procesului de fermentare naturală şi conservate în saramură.
2) Măsline blonde netratate în saramură
Se obţin din fructe plasate direct în saramură şi conservate prin fermentare naturală, fiind gata de consum.
3. Măsline înnegrite prin oxidare în saramură
Se obţin din fructe verzi sau blonde înnegrite prin oxidare, a căror amărăciune a fost eliminată prin tratarea cu o soluţie alcalină, condiţionate în saramură şi conservate prin sterilizare termică.
4. Măsline negre
1) Măsline negre în saramură
Se obţin din fructe ferme, netede, cu o piele lucioasă şi, în funcţie de modul de preparare, pot prezenta pe suprafaţa lor mici depresiuni:
a) măsline negre tratate
Se obţin din fructe tratate cu o soluţie alcalină, supuse procesului de fermentare naturală şi conservate prin unul din următoarele procedee sau prin combinarea lor:
în saramură;
prin adăugare de conservanţi.
b) măsline negre netratate
Se obţin din fructe plasate direct în saramură, prezintă un gust de fruct mai pronunţat comparativ cu măslinele negre tratate şi au un gust uşor amărui. Aceste măsline fermentate natural sînt conservate prin următoarele procedee:
în saramură;
prin adăugare de conservanţi.
2) Măsline negre zbîrcite
Se obţin din fructe recoltate chiar înainte de maturitatea completă, după ce sînt imersate, o scurtă perioadă de timp, într-o soluţie slab alcalină, sînt conservate prin sărare în butoaie care sînt rotite zilnic, pînă se obţine starea dorită a produsului.
3) Măsline negre netratate, zbîrcite în mod natural
Se obţin din fructe recoltate după maturitatea completă, zbîrcite (în mod natural) în copac şi tratate direct cu saramură.
4) Măsline negre în sare cristalizată. Aceste măsline au un aspect zbîrcit sau încreţit, dar cu pieliţa intactă:
a) măsline negre tratate în sare cristalizată
Se obţin din fructe ferme, practic coapte, care, după un tratament slab alcalin, sînt conservate în straturi alternative de măsline şi sare alimentară iodată cristalizată sau prin presărarea clorurii de sodiu cristalizate peste măsline;
b) măsline negre netratate în sare cristalizată.
Se obţin din fructe recoltate la maturitate completă şi conservate în straturi alternative de măsline şi sare alimentară iodată cristalizată sau prin presărarea clorurii de sodiu cristalizate peste măsline. Acest tip de măsline prezintă un gust uşor amărui şi un gust de fruct mai pronunţat decît măslinele negre tratate în sare cristalizată;
c) măsline negre netratate în sare cristalizată, zbîrcite în mod natural
Se obţin din fructe recoltate după maturitatea completă, zbîrcite (în mod natural) în copac şi conservate în straturi alternative de măsline şi sare alimentară iodată cristalizată sau prin presărarea clorurii de sodiu cristalizate peste măsline;
d) măsline negre cu pieliţă netratate, în sare cristalizată
Se obţin din fructe recoltate la maturitate completă, care după perforarea pieliţei sînt conservate în straturi alternative de măsline şi sare alimentară iodată cristalizată sau prin presărarea clorurii de sodiu cristalizate peste măsline.
5) Măsline negre deshidratate
Se obţin din fructe coapte, care după opărire sînt parţial deshidratate prin adăugare de sare alimentară iodată şi încălzire foarte slabă.
5. Măsline sparte
Se obţin din fructe întregi, proaspete sau în prealabil tratate cu saramură şi supuse unei operaţii în care pulpa este spartă, sîmburele rămînînd intact în interiorul fructelor. Aceste măsline pot fi tratate cu o soluţie slab alcalină şi sînt conservate în saramură, eventual aromatizată, cu sau fără adaos de oţet. Există 4 tipuri de măsline sparte:
1) măsline verzi sparte, netratate în saramură;
2) măsline verzi sparte, murate, netratate;
3) măsline verzi sparte, tratate;
4) măsline blonde sparte.
6. Măsline crestate
Se obţin din măsline verzi, blonde sau negre crestate longitudinal, prin tăierea pieliţei şi a unei părţi a pulpei, conservate în saramură cu sau fără oţet; se poate adăuga ulei de măsline sau substanţe aromatice. Există două tipuri de măsline crestate:
1) tratate, atunci cînd sînt crestate după ce au fost supuse unui tratament alcalin;
2) netratate.
7. Specialităţi
Se obţin prin diferite moduri de preparare a măslinelor. Aceste „Specialităţi” păstrează denumirea de „măsline” atîta timp cît fructele utilizate se supun definiţiilor generale din prezenta Reglementare tehnică. Denumirile utilizate în acest caz trebuie să fie suficient de explicite, pentru a nu genera confuzii privind originea şi natura produsului şi trebuie să respecte cerinţele prezentei Reglementări tehnice.
1) întregi – măsline în forma lor naturală, cu sîmburi, cu sau fără peduncul;
2) fără sîmburi – măsline în forma lor naturală, cărora li s-au extras sîmburii;
3) umplute – măsline fără sîmburi umplute cu unul sau mai multe ingrediente specifice (ardei roşu, ceapă, migdale, ţelină, hamsie, măsline, coji de lămîie sau portocală, alune, capere sau paste preparate din acestea);
4) jumătăţi – măsline fără sîmburi sau măsline umplute, tăiate în două părţi aproximativ egale;
5) sferturi – măsline fără sîmburi, tăiate în patru părţi aproximativ egale pe direcţia axei mari a fructului;
6) secţiuni – măsline fără sîmburi, tăiate longitudinal în mai mult de patru părţi, aproximativ egale;
7) felii rotunde – măsline fără sîmburi sau măsline umplute, tăiate în felii paralele, de grosime aproape uniformă;
8) tocate – măsline fără sîmburi, tăiate în bucăţi mici de dimensiuni şi forme neregulate, ce conţin în proporţie de maximum 5% unităţi ce pot fi identificate;
9) sparte – măsline sparte accidental în timpul îndepărtării sîmburilor sau introducerii umpluturii. Aceste măsline pot conţine fragmente de umplutură;
10) salată de măsline – măsline sparte sau amestec de măsline sparte şi măsline fără sîmburi, cu sau fără adaos de capere şi cu fragmente de umplutură (în acest amestec, măslinele sînt cele care predomină);
11) măsline cu capere – măsline întregi sau fără sîmburi, în general de dimensiuni mici, cu capere şi cu sau fără adaos de umplutură (în acest amestec măslinele sînt cele care predomină);
12) alte moduri de prezentare – orice alt mod de prezentare este permis, cu condiţia ca acesta să îndeplinească următoarele cerinţe:
a) să fie suficient de distinct de modurile de prezentare enumerate în prezenta Reglementare tehnică;
b) să răspundă la toate specificaţiile din prezenta Reglementare tehnică, inclusiv cele legate de toleranţa defectelor admise;
c) să fie corect prezentată pe etichetă, pentru a nu induce în eroare consumatorul.
În funcţie de modul de aşezare în ambalaj, măslinele pot fi prezentate după cum urmează:
a) ordonat – măslinele sînt aşezate în recipiente rigide, transparente, în mod ordonat, fie simetric, fie urmînd forme geometrice;
b) neordonat – măslinele nu sînt aşezate în mod ordonat în recipiente.
2. Calibrarea
Măslinele de masă sînt calibrate după numărul de fructe conţinute într-un kilogram sau într-un hectogram.
Scala calibrelor, în cazul în care unitatea de măsură este kilogramul, este prezentată în următorul tabel:
Pentru valori mai mari de 410 diferenţa între cele două numere întregi ce definesc calibrul va fi de 50 măsline.
Pentru măslinele umplute, în mod excepţional, începînd cu calibrul 201/220 şi pînă la calibrul 401/420, diferenţa între cele două numere întregi ce definesc calibrul va fi de 20 măsline.
Calibrarea este obligatorie pentru măslinele „întregi” (se includ aici măslinele „sparte” şi cele „crestate”), „fără sîmburi”, „umplute” şi „jumătăţi”.
În cadrul fiecărui calibru se impune ca într-un eşantion de 100 măsline, după îndepărtarea măslinelor cu diametrul ecuatorial cel mai mare şi respectiv cel mai mic, diferenţa între diametrele ecuatoriale ale măslinelor rămase să nu depăşească 4 mm.
În cazul măslinelor fără sîmburi, calibrul indicat se referă la măslinele întregi din care acestea provin. În cadrul operaţiei de calibrare, numărul de măsline fără sîmburi conţinute într-un kg trebuie să fie multiplicat cu un coeficient stabilit de fiecare ţară producătoare. Numărul astfel obţinut trebuie să fie cuprins în intervalul determinat de cele două cifre ce exprimă calibrul măslinelor întregi (cu sîmburi) din care au fost obţinute măslinele fără sîmburi (se admite o toleranţă de o unitate).
În cadrul fiecărui calibru, la un eşantion de 100 măsline, după îndepărtarea măslinelor cu diametrul ecuatorial cel mai mare şi, respectiv, cel mai mic, toleranţa maximă admisă este:
a) 10%, în cazul în care diferenţa între cele două numere întregi ce definesc calibrul este de 10 fructe;
b) 5%, în cazul în care diferenţa între cele două numere întregi ce definesc calibrul este de 20 fructe;
c) 2%, în cazul în care diferenţa între cele două numere întregi ce definesc calibrul este de 30 fructe sau mai mare.
anexa nr.6
HG1143 din 21.11.18, MO13-21/18.01.19 art.7; în vigoare 18.01.19
HG956 din 03.10.18, MO410-415/02.11.18 art.1109; în vigoare 02.11.18
HG632 din 11.09.15, MO258-261/18.09.15 art.723
În conformitate cu Legea nr. 420-XVI din 22 decembrie 2006 privind activitatea de reglementare tehnică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 36-38, art. 141), cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 78-XV din 18 martie 2004 privind produsele alimentare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 83-87, art. 431), Legea nr. 186-XV din 24 aprilie 2003 cu privire la evaluarea conformităţii produselor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 141-145, art. 566), cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 105-XV din 13 martie 2003 privind protecţia consumatorilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.126-131, art. 507), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Reglementarea tehnică „Măsline de masă” (se anexează).
2. Din Nomenclatorul produselor din domeniul reglementat, supuse certificării conformităţii obligatorii, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1469 din 30 decembrie 2004, la poziţia tarifară 2001, cu numărul de ordine 28 şi poziţia tarifară 2005, cu numărul de ordine 32, noţiunea „măsline” se exclude.
3. Prezenta Hotărîre intră în vigoare în termen de 3 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
4. Controlul asupra executării prezentei Hotărîri se pune în sarcina Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.
[Pct.4 modificat prin HG1143 din 21.11.18, MO13-21/18.01.19 art.7; în vigoare 18.01.19]
PRIM-MINISTRU Vladimir FILAT
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
ministrul economiei Valeriu Lazar
Ministrul agriculturii
şi industriei alimentare Valeriu Cosarciuc
Ministrul sănătăţii Vladimir Hotineanu
Nr. 180. Chişinău, 12 martie 2010.
Aprobată
prin Hotărîrea Guvernului nr.180
din 12 martie 2010
prin Hotărîrea Guvernului nr.180
din 12 martie 2010
REGLEMENTAREA TEHNICĂ
„Măsline de masă”
Reglementarea tehnică „Măsline de masă” creează cadrul necesar aplicării standardului Codex Alimentarius: Codex Stan nr. 66, 1981, rev.1, 1987, pentru măslinele de masă.„Măsline de masă”
I. Domeniul de aplicare
1. Reglementarea tehnică „Măsline de masă” (în continuare – Reglementare tehnică) stabileşte cerinţe minime de calitate pe care trebuie să le îndeplinească fructele din soiurile cultivate ale Olea europaea sativa Hoffg, Link, tratate sau prelucrate corespunzător şi care sînt oferite pentru consumul uman ca măsline de masă (în continuare – produse), sau care suferă o transformare, inclusiv reambalare pe teritoriul Republicii Moldova.2. Cerinţele prezentei Reglementări tehnice nu se aplică produselor care sînt supuse unor transformări în gospodăriile individuale pentru consumul propriu şi nici produselor care sînt în tranzit sau care sînt depozitate temporar, ca bunuri ce tranzitează ţara.
3. Sub incidenţa prezentei Reglementări tehnice cad grupele de produse prezentate în următorul tabel:
|
Poziţia tarifară, conform
Nomenclaturii combinate a mărfurilor
|
Denumirea produselor
|
|
Din 2001
|
Legume, fructe şi alte părţi comestibile de plante, preparate sau conservate în oţet sau acid acetic: |
|
2001 90 650
|
Măsline
|
|
Din 2005
|
Alte legume preparate sau conservate altfel decît în oţet sau acid acetic, necongelate: |
|
2005 70
|
Măsline:
|
|
2005 70 100
|
-- În ambalaje directe cu un conţinut net care să nu depăşească 5 kg |
|
2005 70 900
|
-- Altele
|
[Pct.3 modificat prin HG632 din 11.09.15, MO258-261/18.09.15 art.723]
II. Dispoziţii generale
4. „Măsline de masă” reprezintă denumirea produsului finit, fabricat în scopul vînzării, a fructelor din soiurile cultivate ale Olea europaea sativa Hoffg, Link, recoltate la timpul potrivit, care au fost tratate sau prelucrate prin procedee adecvate de conservare, în vederea prelungirii perioadei lor de valabilitate pentru consumul uman.5. La plasarea pe piaţă produsele trebuie să fie însoţite de declaraţia de conformitate, prevăzută în capitolul IV al prezentei Reglementări tehnice şi trebuie să fie avizate sanitar, conform Legii nr. 10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice.
6. Produsele definite şi descrise în prezenta Reglementare tehnică trebuie să fie sănătoase, salubre şi preparate din materii prime sănătoase.
7. Materia primă utilizată trebuie să corespundă cerinţelor prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică.
8. Saramura, în care sînt conservate măslinele şi ingredientele utilizate, trebuie să corespundă cerinţelor prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta Reglementare tehnică.
9. Produsele trebuie să îndeplinească cerinţele organoleptice de calitate prevăzute în anexa nr. 3 la prezenta Reglementare tehnică.
III. Cerinţe de prezentare pentru comercializare
10. Denumirea fiecărui produs trebuie să indice corect natura produsului şi pentru aceasta trebuie să includă cel puţin următoarele informaţii:1) denumirea sortimentului de produs, conform specificaţiilor din anexa nr. 4 la prezenta Reglementare tehnică;
2) denumirea formei sub care se prezintă măslinele: „întregi”, „fără sîmburi”, „felii” etc., conform specificaţiilor din anexa nr. 5 la prezenta Reglementare tehnică, exceptînd situaţiile în care măslinele sînt ambalate în recipiente transparente;
3) tipul materiei prime, conform specificaţiilor din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică;
4) denumirea tuturor ingredientelor vegetale care conferă produsului o caracteristică specială, conform specificaţiilor din anexa nr. 2 la prezenta Reglementare tehnică, spre exemplu, „cu adaos de ...”, sau „cu ...”;
5) calibrul măslinelor „întregi”, „fără sîmburi”, „umplute” şi „jumătăţi”, conform specificaţiilor din pct. 2 al anexei nr. 5 la prezenta Reglementare tehnică;
6) denumirea soiului de măsline.
11. Produsele trebuie să fie etichetate în conformitate cu prevederile Legii nr. 279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare, cu indicarea suplimentară pe etichete a cantității nete fără lichid și a temperaturii de păstrare, precum şi a termenului de valabilitate al produsului după deschiderea ambalajului.
[Pct.11 în redacția HG180 din 03.10.18, MO410-415/02.11.18 art.1109; în vigoare 02.11.18]
12. Produsele trebuie să fie ambalate şi transportate în ambalaje care să păstreze calitatea şi inofensivitatea produsului.
13. Ambalajele şi suprafeţele ce intră în contact direct cu produsele pot fi confecţionate din lemn, metal, fier alb, sticlă, materiale plastice sau din alte materiale nepericuloase capabile să asigure buna conservare şi destinate scopului pentru care sînt folosite. Ele nu trebuie să confere produsului nici o substanţă toxică, nici miros sau gust străin, astfel încît să asigure păstrarea calităţii şi siguranţei.
14. Ambalajele transparente nu trebuie să ascundă aspectul conţinutului produsului.
15. Ambalajele de desfacere şi de transport trebuie să asigure integritatea produsului, să fie curate, uscate, în stare bună şi confecţionate din lemn, carton sau alte materiale.
16. Depozitarea produselor se face în încăperi curate şi igienice, uscate, aerisite, ferite de razele solare sau de îngheţ, la o temperatură de maxim 20° C şi umiditate relativă a aerului de maximum 80%, iar temperatura de păstrare a produselor conservate prin refrigerare trebuie să fie identică cu temperatura la care a fost realizată conservarea.
17. Transportarea produselor trebuie efectuată cu vehicule curate, acoperite, autorizate în conformitate cu Codul transporturilor auto nr.116-XIV din 29 iulie 1998, în condiţii care să asigure integritatea ambalajelor şi menţinerea caracteristicilor de calitate ale produselor ambalate pe parcursul procesului de transportare şi comercializare şi trebuie să le protejeze de influenţele mediului exterior.
IV. Evaluarea conformităţii
18. Importatorul, în scopul emiterii declaraţiei de conformitate, elaborează şi acumulează documentaţia tehnică prevăzută în pct. 21 din prezenta Reglementare tehnică.19. Importatorul păstrează un exemplar al declaraţiei de conformitate împreună cu documentaţia tehnică, în baza căreia a fost eliberată declaraţia de conformitate, o perioadă de minimum 3 ani de la data fabricării ultimului lot de produse şi, la solicitare, o pune la dispoziţia organelor de supraveghere şi control.
20. Documentaţia tehnică trebuie să asigure posibilitatea evaluării conformităţii produselor cu cerinţele prezentei Reglementări tehnice.
21. Documentaţia tehnică trebuie să conţină:
1) certificatul sanitar pentru produsul respectiv;
2) documentele care confirmă respectarea art. 21 din Legea nr. 78-XV din 18 martie 2004 privind produsele alimentare şi articolul 37 alin. (5) al Legii nr. 10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice referitor la Sistemul de analiză a pericolului şi de control al circuitului alimentar în punctele critice de control şi alte documente, la decizia importatorului, relevante pentru atestarea conformităţii produsului.
22. Conformitatea produselor se asigură de către importator prin emiterea declaraţiei de conformitate. Forma declaraţiei de conformitate este prezentată în anexa nr. 6 la prezenta Reglementare tehnică.
Anexa nr. 1
la Reglementarea tehnică
„Măsline de masă”
la Reglementarea tehnică
„Măsline de masă”
Materia primă. Definiţii şi descriere
Măslinele utilizate ca materie primă la fabricarea produsului „Măsline de masă” trebuie să fie sănătoase, curate, lipsite de arome sau gust atipic, cu grad de maturitate apropiat, calibrate, lipsite de defecte ce ar putea afecta comestibilitatea sau conservarea lor, lipsite de corpuri străine (ingredientele permise nu sînt considerate corpuri străine), fără semne de alterare, să prezinte o singură varietate în unul şi acelaşi ambalaj, să posede o culoare uniformă (cu excepţia măslinelor de sezon şi a celor blonde) şi trebuie să se încadreze în unul din următoarele tipuri:1) măsline verzi: obţinute din fructe recoltate în cursul ciclului de maturare, înainte de pîrguire, în momentul în care au ajuns la dimensiunea lor normală. Culoarea acestora poate varia de la verde la galben pai;
2) măsline blonde: obţinute din fructe de culoare roz, roz-vineţie sau brună, recoltate în momentul pîrguirii înaintea maturităţii complete;
3) măsline negre: obţinute din fructe recoltate la maturitate completă sau cu puţin timp înainte de maturitatea completă. Culoarea acestora poate varia, în funcţie de zona de producere şi perioada de recoltare, de la negru-roşcat la castaniu-închis, trecînd prin negru-violaceu, violet-închis şi negru-măsliniu (aceste caracteristici se referă atît la piele, cît şi la pulpa fructului).
Anexa nr. 2
la Reglementarea tehnică
„Măsline de masă”
la Reglementarea tehnică
„Măsline de masă”
Ingrediente. Limite admise
Utilizarea următoarelor ingrediente este admisă în limitele specificate:1. Apă, sare alimentară iodată, oţet, ulei de măsline, zaharuri – în cantităţile stabilite prin tehnologia de fabricaţie.
2. Orice produs comestibil simplu sau în combinaţie cu altele, utilizate ca umplutură, de exemplu: ardei roşu, ceapă, migdale, ţelină, hamsie, capere, utilizate simple sau în amestec sub formă de paste – în cantităţile stabilite prin tehnologia de fabricaţie.
3. Condimente şi extracte ale acestora, plante aromatice – în cantităţile stabilite prin tehnologia de fabricaţie.
Lichidul de conservare se obţine prin dizolvarea sării alimentare iodate în apă potabilă, cu sau fără ingrediente auxiliare admise, cu sau fără aromatizarea cu variate condimente sau plante şi trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
1) saramura trebuie să fie curată, să nu prezinte gust şi miros străin şi să nu conţină corpuri străine; în cazul măslinelor ambalate în recipiente din sticlă, saramura trebuie să fie limpede;
2) conţinutul minim de sare alimentară iodată şi pH-ul saramurii pentru diferite produse sînt prezentate în următorul tabel:
Conţinutul minim de sare alimentară iodată şi pH-ul saramurii
|
Tipul comercial şi modul de preparare
|
Conţinutul minim de sare alimentară iodată, %
|
Limita maximă a pH-ului
|
|
Măsline verzi în saramură, tratate şi netratate, în recipiente neermetic închise Măsline verzi condimentate, în recipiente neermetic închise
Măsline blonde, toate tratamentele
Măsline negre:
în saramură
cu sare alimentară iodată cristalizată |
6
6
6
7
10
|
4,5
4,5
-
-
-
|
3) în cazul măslinelor negre, conţinutul de sare alimentară iodată al saramurii poate fi redus la 5%, iar limita maximă a pH-ului trebuie să fie de 5,5;
4) în cazul măslinelor verzi conservate prin fermentaţie lactic naturală, aciditatea minimă a saramurii trebuie să fie de 0,4%, exprimată în acid lactic.
Anexa nr. 3
la Reglementarea tehnică
„Măsline de masă”
la Reglementarea tehnică
„Măsline de masă”
Cerinţe organoleptice de calitate
1. Gradul de umplere pentru un recipient cu produs este minimum de 90%, calculat ca procent din volumul de apă distilat conţinut de recipientul complet umplut şi închis, măsurat la temperatura de 20°C.Greutatea produsului conţinut în fiecare ambalaj trebuie să corespundă cantităţii maxime permise de metoda de procesare, fără a fi prejudiciată calitatea conţinutului.
2. Produsele trebuie să se înscrie în limitele maxime de toleranţă a defectelor specificate în tabelul 1 din prezenta anexă, pentru a fi acceptate din punctul de vedere al calităţii.
3. Defectele ale căror limite de toleranţă sînt specificate în tabelul 1 din prezenta anexă, se definesc după cum urmează:
1) corpuri străine inofensive – orice materie vegetală (frunze, pedunculi detaşaţi etc.), care nu reprezintă un risc pentru sănătate şi care nu afectează aspectul produsului, exceptînd ingredientele autorizate în prezenta Reglementare tehnică;
2) defecte care nu afectează pulpa – semnele superficiale care afectează epicarpul (vînătăi, lovituri, pete provocate de atingerea uşoară a crengilor), dar care nu penetrează în mezocarp şi nu sînt consecinţa unei boli;
3) defecte care afectează pulpa – imperfecţiunile sau leziunile mezocarpului, care pot să fie sau nu asociate cu semnele superficiale. În cazul măslinelor „întregi fără sîmburi” – măslinele deteriorate prin distrugerea mezocarpului, în aşa mod încît cavitatea sîmburelui sau o parte largă a mezocarpului este vizibilă;
4) fructe zbîrcite – măslinele din sortimentele de „măsline întregi”, „întregi umplute”, „întregi fără sîmburi”, „jumătăţi” sau „sferturi” (excepţie fac „măslinele zbîrcite” în mod natural), care sînt astfel zbîrcite încît afectează semnificativ aspectul de fructe;
5) fructe moi sau fibroase – măslinele care sînt excesiv sau anormal de moi sau fibroase, în raport cu tipul comercial în care se încadrează;
6) fructe care prezintă culoare anormală – măslinele ale căror culoare diferă, în mod semnificativ, de culoarea caracteristică produsului respectiv şi majorităţii fructelor conţinute în recipient;
7) fructe atacate de boli criptogamice şi mucegai – fructele mate, care prezintă pete negre produse de miceliul unor fungi (Macrophoma, Gloesporium etc.) ce se dezvoltă fie în interior, determinînd astfel deshidratarea ţesuturilor, fie pe suprafaţa măslinelor, afectînd culoarea acestora;
8) fructe atacate de insecte (altele decît Dacus Oleae) cu orificii la suprafaţă – fructele deformate ce prezintă pete anormale sau au un aspect anormal al mezocarpului;
9) defecte produse prin tehnici de cultură anormale – fructele ale căror epicarp a fost, în mod accidental, ars;
10) fructe atacate de Dacus Oleae – fructele deteriorate de Dacus Oleae, cu orificiu de ieşire al acestuia;
11) pedunculi – măslinele ce prezintă pedunculi cu lungime mai mare de 3 mm (fac excepţie fructele întregi în al căror mod de prezentare sînt acceptaţi şi pedunculii);
12) defecte ale umpluturii (în cazul măslinelor umplute) – consistenţă necorespunzătoare sau culoarea anormală a umpluturii ce afectează aspectul produsului; măslinele ce nu conţin umplutură sau au fost incomplet umplute;
13) sîmburi şi fragmente de sîmburi (fac excepţie măslinele întregi) – sîmburii întregi sau fragmentele de sîmburi ce cîntăresc cel puţin 5 mg.
Tabelul 1
Limitele maxime de toleranţă a defectelor
|
Nr.
d/o
|
Denumirea
defectului
|
Toleranţa maximă
(exprimată ca procente din măsline)
|
|||
|
Măsline
verzi,
unitate/kg
|
Măsline blonde şi măsline
înnegrite prin oxidare, unitate/kg
|
Măsline negre,
unitate/kg
|
|||
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
|
|
Corpuri străine inofensive
|
|||||
|
1.
|
Defecte ce
nu afectează pulpa
|
7
|
10
|
12
|
|
|
2.
|
Defecte ce afectează pulpa
|
5
|
5
|
8
|
|
|
3.
|
Fructe zbîrcite
|
5
|
5
|
10
|
|
|
4.
|
Fructe moi sau fibroase
|
10
|
12
|
12
|
|
|
5.
|
Fructe ce prezintă
culoare anormală
|
10
|
10
|
10
|
|
|
6.
|
Fructe atacate de boli criptogamice şi mucegai
|
10
|
10
|
10
|
|
|
7.
|
Fructe atacate de insecte
|
10
|
10
|
12
|
|
|
8.
|
Defecte provocate prin tehnici de cultură anormale
|
-
|
-
|
-
|
|
|
9.
|
Fructe atacate de
Dacus Oleae
|
6
|
7
|
10
|
|
|
10.
|
Pedunculi
|
5
|
5
|
5
|
|
|
Defecte ale umpluturii
|
|||||
|
11.
|
Măsline fără umplutură
ordonate
neordonate
|
5
10
|
-
-
|
-
-
|
|
|
12.
|
Măsline umplute necorespunzător
|
10
|
-
|
-
|
|
|
Sîmburi
|
|||||
|
13.
|
Măsline fără
sîmburi şi umplute
|
2
|
2
|
2
|
|
|
14.
|
Măsline tocate, sparte şi salată de măsline (raportat la 300 g) |
2
|
2
|
2
|
|
|
Fragmente de sîmburi
|
|||||
|
15.
|
Măsline fără sîmburi
şi umplute |
2
|
2
|
2
|
|
|
16.
|
Măsline tocate, sparte şi salată de măsline (raportat la 300 g) |
2
|
2
|
2
|
|
|
Sîmburi sparţi
|
|||||
|
17.
|
Măsline sparte
|
6
|
6
|
-
|
|
|
18.
|
Suma toleranţelor
nu trebuie să fie
mai mare de
|
17%
|
17%
|
17%
|
|
Notă:
Toleranţele stabilite pentru sîmburi şi fragmente de sîmburi nu sînt incluse în tabelul 1.
4. Măslinele de masă se produc în trei categorii:
1) categoria „Extra”, în care se încadrează măslinele de calitate superioară, avînd caracteristicile specifice soiului căruia îi aparţin, care pot prezenta defecte foarte mici de culoare, formă sau fermitate a pulpei, respectiv epidermei, care nu afectează aspectul în ansamblu al acestora şi caracteristicile organoleptice ale fiecărui fruct în parte. În această categorie pot fi încadrate doar măslinele „întregi”, „sparte”, „crestate”, „fără sîmburi” şi „umplute”, aparţinînd celor mai bune soiuri şi avînd un calibru mai mare de 351/380;
2) categoria „I”, în care se încadrează măslinele de calitate bună, cu grad de maturitate uniformă, avînd caracteristicile specifice soiului căruia îi aparţin şi care pot prezenta defecte mici de culoare, formă şi de fermitate ale pulpei sau epidermei, ce nu afectează aspectul în ansamblu al acestora şi caracteristicile organoleptice ale fiecărui fruct în parte. În această categorie pot fi încadrate toate sortimentele descrise în prezenta Reglementare tehnică, cu excepţia celor „tocate”, „sparte” şi „paste de măsline”;
3) categoria „II”, în care se încadrează măslinele ce îndeplinesc criteriile minime de calitate, prezentate în prezenta Reglementare tehnică.
5. Cerinţele de calitate pe care trebuie să le îndeplinească măslinele de masă, pentru a putea fi încadrate în categoriile definite şi descrise la pct. 4 din prezenta anexă, sînt specificate în tabelele 2, 3 şi 4 din prezentul punct:
Tabelul 2
Categoriile pentru măsline verzi
|
Nr.
d/o
|
Denumirea
defectelor
|
Toleranţa maximă
(exprimată ca procente din măsline)
|
|||||
|
Extra, unitate/kg
|
I,
unitate/kg
|
II,
unitate/kg
|
|||||
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
|||
|
Corpuri străine inofensive
|
|||||||
|
1.
|
Defecte ale epidermei, fără afectarea pulpei
|
3
|
5
|
7
|
|||
|
2.
|
Defecte ale epidermei, cu
afectarea pulpei
|
2
|
3
|
5
|
|||
|
3.
|
Fructe zbîrcite
|
1
|
2
|
5
|
|||
|
4.
|
Fructe moi sau fibroase
|
2
|
4
|
10
|
|||
|
5.
|
Fructe ce prezintă
culoare anormală
|
2
|
4
|
10
|
|||
|
6.
|
Fructe atacate de boli criptogamice
|
2
|
4
|
10
|
|||
|
7.
|
Fructe atacate de insecte
|
3
|
5
|
10
|
|||
|
8.
|
Defecte provocate prin tehnici de cultură anormale |
-
|
-
|
-
|
|||
|
9.
|
Fructe atacate de Dacus Oleae (cu orificiu de ieşire) |
2
|
3
|
6
|
|||
|
10.
|
Pedunculi (cu excepţia celor prezentate „cu
pedunculi”)
|
1
|
2
|
5
|
|||
|
Defecte ale umpluturii
|
|||||||
|
11.
|
Măsline fără umplutură
ordonate
neordonate
|
1
1
|
2
4
|
5
10
|
|||
|
12.
|
Măsline umplute
necorespunzător
|
3
|
5
|
10
|
|||
|
Sîmburi
|
|||||||
|
13.
|
Măsline fără
sîmburi şi umplute
|
-
|
1
|
2
|
|||
|
14.
|
Măsline sparte şi salată de măsline (raportat la 300 g) |
-
|
1
|
2
|
|||
|
Fragmente de sîmburi
|
|||||||
|
15.
|
Măsline fără sîmburi
şi umplute
|
2
|
2
|
2
|
|||
|
16.
|
Măsline sparte şi salată de măsline (raportat la 300 g) |
-
|
2
|
2
|
|||
|
Sîmburi sparţi
|
|||||||
|
17.
|
Măsline sparte
|
3
|
4
|
6
|
|||
Note:
1. Suma toleranţelor nu trebuie să depăşească în nici un caz pentru fiecare categorie comercială următoarele valori:
a) „Extra”: 7 la 100;
b) „I”: 12 la 100;
c) „II”: 17 la 100.
2. Toleranţele stabilite pentru sîmburi şi fragmentele de sîmburi nu sînt incluse în suma toleranţelor de mai sus pentru nici o categorie comercială.
Tabelul 3
Categoriile pentru măslinele blonde şi măslinele
înnegrite prin oxidare
|
Nr.
d/o
|
Denumirea
defectelor
|
Toleranţa maximă
(exprimată ca procente din măsline)
|
|||
|
Extra, unitate/kg
|
I, unitate/kg
|
II, unitate/kg
|
|||
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
|
|
Corpuri străine inofensive
|
|||||
|
1.
|
Defecte ale epidermei, fără afectarea pulpei
|
3
|
6
|
10
|
|
|
2.
|
Defecte ale epidermei, cu
afectarea pulpei
|
2
|
3
|
5
|
|
|
3.
|
Fructe zbîrcite
|
1
|
2
|
5
|
|
|
4.
|
Fructe moi sau fibroase
|
3
|
6
|
12
|
|
|
5.
|
Fructe ce prezintă
culoare anormală
|
2
|
4
|
10
|
|
|
6.
|
Fructe atacate de boli criptogamice
|
2
|
4
|
10
|
|
|
7.
|
Fructe atacate de insecte
|
3
|
5
|
10
|
|
|
8.
|
Defecte provocate prin tehnici de cultură anormale |
-
|
-
|
-
|
|
|
9.
|
Fructe atacate de Dacus Oleae (cu orificiu de ieşire) |
3
|
5
|
7
|
|
|
10.
|
Pedunculi (cu excepţia celor prezentate „cu
pedunculi”)
|
1
|
2
|
5
|
|
|
Sîmburi
|
|||||
|
11.
|
Măsline fără
sîmburi şi umplute
|
-
|
1
|
2
|
|
|
12.
|
Măsline sparte şi salată de măsline (raportat la 300 g) |
-
|
1
|
2
|
|
|
Fragmente de sîmburi
|
|||||
|
13.
|
Măsline fără sîmburi
şi umplute |
2
|
2
|
2
|
|
|
14.
|
Măsline sparte şi salată de măsline (raportat la 300 g) |
-
|
2
|
2
|
|
|
Sîmburi sparţi
|
|||||
|
15.
|
Măsline sparte
|
3
|
4
|
6
|
|
Note:
1. Suma toleranţelor nu trebuie să depăşească în nici un caz pentru fiecare categorie comercială următoarele valori:
a) „Extra”: 7 la 100;
b) „I”: 12 la 100;
c) „II”: 17 la 100.
2. Toleranţele stabilite pentru sîmburi şi fragmentele de sîmburi nu sînt incluse în suma toleranţelor de mai sus pentru nici o categorie comercială.
Tabelul 4
Categoriile pentru măsline negre
|
Nr.
d/o
|
Denumirea
defectelor
|
Toleranţa maximă,
(exprimată ca procente din măsline)
|
|||
|
Extra, unitate/kg
|
I, unitate/kg
|
II, unitate/kg
|
|||
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
|
|
Corpuri străine inofensive
|
|||||
|
1.
|
Defecte ale epidermei, fără afectarea pulpei |
4
|
7
|
12
|
|
|
2.
|
Defecte ale epidermei, cu afectarea pulpei
|
4
|
6
|
8
|
|
|
3.
|
Fructe zbîrcite
|
4
|
6
|
10
|
|
|
4.
|
Fructe moi sau fibroase
|
3
|
6
|
12
|
|
|
5.
|
Fructe ce prezintă culoare anormală
|
2
|
4
|
10
|
|
|
6.
|
Fructe atacate de boli criptogamice
|
2
|
4
|
10
|
|
|
7.
|
Fructe atacate de insecte
|
3
|
6
|
12
|
|
|
8.
|
Defecte provocate prin tehnici de cultură anormale
|
-
|
-
|
-
|
|
|
9.
|
Fructe atacate de Dacus Oleae (cu orificiu de ieşire)
|
5
|
8
|
10
|
|
|
10.
|
Pedunculi (cu excepţia celor prezentate „cu pedunculi”)
|
1
|
2
|
5
|
|
|
Sîmburi
|
|||||
|
11.
|
Măsline fără
sîmburi şi umplute
|
-
|
1
|
2
|
|
|
12.
|
Măsline sparte şi salată de măsline (raportat la 300 g) |
-
|
1
|
2
|
|
|
Fragmente de sîmburi
|
|||||
|
13.
|
Măsline fără sîmburi
şi umplute
|
2
|
2
|
2
|
|
|
14.
|
Măsline sparte şi salată de măsline (raportat la 300 g) |
-
|
2
|
2
|
|
Note:
1. Suma toleranţelor nu trebuie să depăşească în nici un caz pentru fiecare categorie comercială următoarele valori:
a) „Extra”: 7 la 100;
b) „I”: 12 la 100;
c) „II”: 17 la 100.
2. Toleranţele stabilite pentru sîmburi şi fragmentele de sîmburi nu sînt incluse în suma toleranţelor de mai sus pentru nici o categorie comercială.
Anexa nr. 4
la Reglementarea tehnică
„Măsline de masă”
la Reglementarea tehnică
„Măsline de masă”
Sortimente de măsline
1. Măsline verzi1) Măsline verzi tratate în saramură
Se obţin din fructe tratate cu o soluţie alcalină şi apoi conservate în saramură, unde suferă un proces de fermentare lactic natural, total sau parţial. Dacă fermentarea nu este completă, pentru a se realiza un pH situat în limitele prevăzute de prezenta Reglementare tehnică, conservarea va fi realizată prin:
a) adăugare de conservanţi;
b) refrigerare;
c) tratament cu azot sau dioxid de carbon fără saramură.
2) Măsline verzi netratate în saramură
Se obţin din fructe plasate direct în saramură şi conservate prin fermentare naturală.
2. Măsline blonde
1) Măsline blonde tratate în saramură
Se obţin din fructe tratate cu o soluţie alcalină, supuse procesului de fermentare naturală şi conservate în saramură.
2) Măsline blonde netratate în saramură
Se obţin din fructe plasate direct în saramură şi conservate prin fermentare naturală, fiind gata de consum.
3. Măsline înnegrite prin oxidare în saramură
Se obţin din fructe verzi sau blonde înnegrite prin oxidare, a căror amărăciune a fost eliminată prin tratarea cu o soluţie alcalină, condiţionate în saramură şi conservate prin sterilizare termică.
4. Măsline negre
1) Măsline negre în saramură
Se obţin din fructe ferme, netede, cu o piele lucioasă şi, în funcţie de modul de preparare, pot prezenta pe suprafaţa lor mici depresiuni:
a) măsline negre tratate
Se obţin din fructe tratate cu o soluţie alcalină, supuse procesului de fermentare naturală şi conservate prin unul din următoarele procedee sau prin combinarea lor:
în saramură;
prin adăugare de conservanţi.
b) măsline negre netratate
Se obţin din fructe plasate direct în saramură, prezintă un gust de fruct mai pronunţat comparativ cu măslinele negre tratate şi au un gust uşor amărui. Aceste măsline fermentate natural sînt conservate prin următoarele procedee:
în saramură;
prin adăugare de conservanţi.
2) Măsline negre zbîrcite
Se obţin din fructe recoltate chiar înainte de maturitatea completă, după ce sînt imersate, o scurtă perioadă de timp, într-o soluţie slab alcalină, sînt conservate prin sărare în butoaie care sînt rotite zilnic, pînă se obţine starea dorită a produsului.
3) Măsline negre netratate, zbîrcite în mod natural
Se obţin din fructe recoltate după maturitatea completă, zbîrcite (în mod natural) în copac şi tratate direct cu saramură.
4) Măsline negre în sare cristalizată. Aceste măsline au un aspect zbîrcit sau încreţit, dar cu pieliţa intactă:
a) măsline negre tratate în sare cristalizată
Se obţin din fructe ferme, practic coapte, care, după un tratament slab alcalin, sînt conservate în straturi alternative de măsline şi sare alimentară iodată cristalizată sau prin presărarea clorurii de sodiu cristalizate peste măsline;
b) măsline negre netratate în sare cristalizată.
Se obţin din fructe recoltate la maturitate completă şi conservate în straturi alternative de măsline şi sare alimentară iodată cristalizată sau prin presărarea clorurii de sodiu cristalizate peste măsline. Acest tip de măsline prezintă un gust uşor amărui şi un gust de fruct mai pronunţat decît măslinele negre tratate în sare cristalizată;
c) măsline negre netratate în sare cristalizată, zbîrcite în mod natural
Se obţin din fructe recoltate după maturitatea completă, zbîrcite (în mod natural) în copac şi conservate în straturi alternative de măsline şi sare alimentară iodată cristalizată sau prin presărarea clorurii de sodiu cristalizate peste măsline;
d) măsline negre cu pieliţă netratate, în sare cristalizată
Se obţin din fructe recoltate la maturitate completă, care după perforarea pieliţei sînt conservate în straturi alternative de măsline şi sare alimentară iodată cristalizată sau prin presărarea clorurii de sodiu cristalizate peste măsline.
5) Măsline negre deshidratate
Se obţin din fructe coapte, care după opărire sînt parţial deshidratate prin adăugare de sare alimentară iodată şi încălzire foarte slabă.
5. Măsline sparte
Se obţin din fructe întregi, proaspete sau în prealabil tratate cu saramură şi supuse unei operaţii în care pulpa este spartă, sîmburele rămînînd intact în interiorul fructelor. Aceste măsline pot fi tratate cu o soluţie slab alcalină şi sînt conservate în saramură, eventual aromatizată, cu sau fără adaos de oţet. Există 4 tipuri de măsline sparte:
1) măsline verzi sparte, netratate în saramură;
2) măsline verzi sparte, murate, netratate;
3) măsline verzi sparte, tratate;
4) măsline blonde sparte.
6. Măsline crestate
Se obţin din măsline verzi, blonde sau negre crestate longitudinal, prin tăierea pieliţei şi a unei părţi a pulpei, conservate în saramură cu sau fără oţet; se poate adăuga ulei de măsline sau substanţe aromatice. Există două tipuri de măsline crestate:
1) tratate, atunci cînd sînt crestate după ce au fost supuse unui tratament alcalin;
2) netratate.
7. Specialităţi
Se obţin prin diferite moduri de preparare a măslinelor. Aceste „Specialităţi” păstrează denumirea de „măsline” atîta timp cît fructele utilizate se supun definiţiilor generale din prezenta Reglementare tehnică. Denumirile utilizate în acest caz trebuie să fie suficient de explicite, pentru a nu genera confuzii privind originea şi natura produsului şi trebuie să respecte cerinţele prezentei Reglementări tehnice.
Anexa nr. 5
la Reglementarea tehnică
„Măsline de masă”
la Reglementarea tehnică
„Măsline de masă”
Forme de prezentare. Calibrare
1. Forme de prezentare: 1) întregi – măsline în forma lor naturală, cu sîmburi, cu sau fără peduncul;
2) fără sîmburi – măsline în forma lor naturală, cărora li s-au extras sîmburii;
3) umplute – măsline fără sîmburi umplute cu unul sau mai multe ingrediente specifice (ardei roşu, ceapă, migdale, ţelină, hamsie, măsline, coji de lămîie sau portocală, alune, capere sau paste preparate din acestea);
4) jumătăţi – măsline fără sîmburi sau măsline umplute, tăiate în două părţi aproximativ egale;
5) sferturi – măsline fără sîmburi, tăiate în patru părţi aproximativ egale pe direcţia axei mari a fructului;
6) secţiuni – măsline fără sîmburi, tăiate longitudinal în mai mult de patru părţi, aproximativ egale;
7) felii rotunde – măsline fără sîmburi sau măsline umplute, tăiate în felii paralele, de grosime aproape uniformă;
8) tocate – măsline fără sîmburi, tăiate în bucăţi mici de dimensiuni şi forme neregulate, ce conţin în proporţie de maximum 5% unităţi ce pot fi identificate;
9) sparte – măsline sparte accidental în timpul îndepărtării sîmburilor sau introducerii umpluturii. Aceste măsline pot conţine fragmente de umplutură;
10) salată de măsline – măsline sparte sau amestec de măsline sparte şi măsline fără sîmburi, cu sau fără adaos de capere şi cu fragmente de umplutură (în acest amestec, măslinele sînt cele care predomină);
11) măsline cu capere – măsline întregi sau fără sîmburi, în general de dimensiuni mici, cu capere şi cu sau fără adaos de umplutură (în acest amestec măslinele sînt cele care predomină);
12) alte moduri de prezentare – orice alt mod de prezentare este permis, cu condiţia ca acesta să îndeplinească următoarele cerinţe:
a) să fie suficient de distinct de modurile de prezentare enumerate în prezenta Reglementare tehnică;
b) să răspundă la toate specificaţiile din prezenta Reglementare tehnică, inclusiv cele legate de toleranţa defectelor admise;
c) să fie corect prezentată pe etichetă, pentru a nu induce în eroare consumatorul.
În funcţie de modul de aşezare în ambalaj, măslinele pot fi prezentate după cum urmează:
a) ordonat – măslinele sînt aşezate în recipiente rigide, transparente, în mod ordonat, fie simetric, fie urmînd forme geometrice;
b) neordonat – măslinele nu sînt aşezate în mod ordonat în recipiente.
2. Calibrarea
Măslinele de masă sînt calibrate după numărul de fructe conţinute într-un kilogram sau într-un hectogram.
Scala calibrelor, în cazul în care unitatea de măsură este kilogramul, este prezentată în următorul tabel:
Scala calibrelor, în cazul în care unitatea
de măsură este kilogramul
de măsură este kilogramul
|
60/70
61/80
71/80
81/90
81/100
91/100
101/110 101/120
111/120
|
121/140
131/150
141/160
161/180
161/200
181/200
181/220
201/220
201/230
|
231/260
241/260
261/290
281/300
291/320
301/340
321/350
351/380
381/410
|
Pentru valori mai mari de 410 diferenţa între cele două numere întregi ce definesc calibrul va fi de 50 măsline.
Pentru măslinele umplute, în mod excepţional, începînd cu calibrul 201/220 şi pînă la calibrul 401/420, diferenţa între cele două numere întregi ce definesc calibrul va fi de 20 măsline.
Calibrarea este obligatorie pentru măslinele „întregi” (se includ aici măslinele „sparte” şi cele „crestate”), „fără sîmburi”, „umplute” şi „jumătăţi”.
În cadrul fiecărui calibru se impune ca într-un eşantion de 100 măsline, după îndepărtarea măslinelor cu diametrul ecuatorial cel mai mare şi respectiv cel mai mic, diferenţa între diametrele ecuatoriale ale măslinelor rămase să nu depăşească 4 mm.
În cazul măslinelor fără sîmburi, calibrul indicat se referă la măslinele întregi din care acestea provin. În cadrul operaţiei de calibrare, numărul de măsline fără sîmburi conţinute într-un kg trebuie să fie multiplicat cu un coeficient stabilit de fiecare ţară producătoare. Numărul astfel obţinut trebuie să fie cuprins în intervalul determinat de cele două cifre ce exprimă calibrul măslinelor întregi (cu sîmburi) din care au fost obţinute măslinele fără sîmburi (se admite o toleranţă de o unitate).
În cadrul fiecărui calibru, la un eşantion de 100 măsline, după îndepărtarea măslinelor cu diametrul ecuatorial cel mai mare şi, respectiv, cel mai mic, toleranţa maximă admisă este:
a) 10%, în cazul în care diferenţa între cele două numere întregi ce definesc calibrul este de 10 fructe;
b) 5%, în cazul în care diferenţa între cele două numere întregi ce definesc calibrul este de 20 fructe;
c) 2%, în cazul în care diferenţa între cele două numere întregi ce definesc calibrul este de 30 fructe sau mai mare.
anexa nr.6