*LPO94/2007 Versiunea originala
ID intern unic:  334071
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 94
din  05.04.2007
cu privire la reţeaua ecologică
Publicat : 29.06.2007 în Monitorul Oficial Nr. 90-93     art Nr : 395     Data intrarii in vigoare : 29.06.2008
    Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
    Articolul 1. Obiectul legii
    Obiectul prezentei legi îl constituie crearea unui cadru juridic pentru constituirea şi dezvoltarea reţelei ecologice naţionale, ca parte integrantă a reţelei ecologice paneuropene, şi reţelelor ecologice locale, pentru stabilirea unui regim de gestiune şi de protecţie a reţelei ecologice naţionale şi a reţelelor ecologice locale, precum şi a competenţelor şi obligaţiilor autorităţilor administraţiei publice în acest domeniu.
    Articolul 2. Noţiuni principale
    În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale semnifică:
    reţea ecologică paneuropeană - reţea ecologică constituită la nivel european, ce uneşte reţelele ecologice naţionale şi este formată din teritorii, unite fizic şi funcţional, reprezentînd elemente naturale şi seminaturale de peisaj, care necesită a fi conservate şi gestionate pentru asigurarea stării favorabile a ecosistemelor, habitatelor, speciilor şi peisajelor de importanţă europeană;
    reţea ecologică naţională - reţea ecologică constituită la nivel naţional din teritorii ale habitatelor, peisajelor şi elementelor lor, unite fizic şi funcţional, care au o deosebită importanţă din punct de vedere ştiinţific şi estetic, al valorii şi conservării diversităţii biologice, al menţinerii balanţei geosistemice;
    reţea ecologică locală - reţea ecologică constituită la nivel local (raion, zonă geografică etc.), care nu este inclusă integral în reţeaua ecologică naţională, ci doar anumite elemente ale ei în cazul corespunderii criteriilor stabilite pentru reţeaua ecologică naţională; în baza acestor criterii, anumite elemente ale reţelei ecologice locale îşi pot schimba funcţionalitatea;
    elemente ale reţelei ecologice - terenuri ale reţelei ecologice care au o destinaţie funcţională complementară de conservare a diversităţii biologice şi peisagistice: zone-nucleu, zone-tampon, coridoare ecologice, zone de reconstrucţie ecologică;
    zonă-nucleu - teritoriu cu o valoare deosebită pentru conservarea habitatelor, speciilor şi peisajelor;
    zonă-tampon - teritoriu care îndeplineşte funcţia de protecţie a zonei-nucleu sau care are o importanţă deosebită pentru menţinerea echilibrului geosistemic; în dependenţă de funcţionalitate, zona-tampon poate fi: zonă-tampon de protecţie, zonă-tampon geosistemică;
    coridor ecologic - element liniar sau liniar difuz care asigură legăturile funcţionale şi terestre între elementele reţelei ecologice, precum şi integritatea lor la scară largă;
    zonă de reconstrucţie ecologică - arie supusă reconstrucţiei ecologice şi/sau geomorfologice (împădurire, restabilire a învelişului vegetal, recultivare) în calitate de viitor element al reţelei ecologice;
    hartă a reţelei ecologice - model spaţial în care se indică amplasarea elementelor funcţionale ale reţelei ecologice;
    proiectul constituirii sau reconstrucţiei ecologice a elementului reţelei ecologice - documentaţie tehnică ce conţine informaţie despre amplasarea şi destinaţia elementului reţelei ecologice, descrierea detaliată a măsurilor privind crearea sau reconstrucţia lui.
    Articolul 3. Scopul constituirii reţelei ecologice naţionale,
                       funcţiile ei
    (1) Reţeaua ecologică naţională se constituie în scopul conservării diversităţii naturale genetice a tuturor speciilor de organisme vii incluse în ecosistemele şi complexele naturale, al asigurării unor condiţii de viaţă productive şi al dezvoltării durabile a teritoriilor adiacente ei.
    (2) Funcţiile reţelei ecologice naţionale sînt următoarele:
    a) restabilirea şi conservarea peisajelor şi ecosistemelor;
    b) conservarea diversităţii biologice şi genetice;
    c) diminuarea proceselor de eroziune a solului;
    d) conservarea, protecţia, restabilirea şi extinderea învelişului vegetal;
    e) ameliorarea bazei furajere a animalelor;
    f) sporirea valorii de recreaţie a teritoriului;
    g) conservarea şi restabilirea obiectivelor acvatice, ameliorarea calităţii lor;
    h) stabilizarea proceselor naturale în sectoarele aferente reţelei ecologice.
    Articolul 4. Cadrul juridic
    (1) Cadrul juridic în domeniul constituirii şi dezvoltării reţelei ecologice naţionale şi reţelelor ecologice locale este reprezentat de Constituţia Republicii Moldova, de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, de prezenta lege, precum şi de alte acte legislative şi normative în domeniu.
    (2) Dacă un tratat internaţional la care Republica Moldova este parte conţine alte reglementări decît cele prevăzute de legislaţia naţională în domeniul constituirii şi dezvoltării reţelei ecologice naţionale şi reţelelor ecologice locale, se vor aplica prevederile tratatului internaţional.
Capitolul II
COMPETENŢELE AUTORITĂŢILOR ADMINISTRAŢIEI
PUBLICE CENTRALE ŞI LOCALE
    Articolul 5. Competenţele organului de stat abilitat cu
                        gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia
                        mediului înconjurător
    Organul de stat abilitat cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător:
    a) în comun cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, elaborează şi prezintă Guvernului spre aprobare proiectul Programului naţional privind constituirea reţelei ecologice naţionale, al Regulamentului reţelei ecologice naţionale şi al hărţii ei;
    b) coordonează activităţile ce ţin de constituirea, dezvoltarea reţelei ecologice naţionale şi de conexiunea ei cu reţelele ecologice ale statelor vecine în scopul încadrării în reţeaua ecologică paneuropeană;
    c) atrage proiecte de investiţii şi granturi pentru activităţile de constituire şi dezvoltare a reţelei ecologice naţionale;
    d) colaborează cu instituţii regionale din alte ţări în probleme ce ţin de constituirea şi dezvoltarea reţelei ecologice naţionale;
    e) asigură informarea şi sensibilizarea publicului privind problemele constituirii şi dezvoltării reţelei ecologice naţionale;
    f) aprobă hărţile şi Regulamentul-cadru al reţelelor ecologice locale;
    g) coordonează activităţile de constituire şi dezvoltare a reţelelor ecologice locale;
    h) asigură asistenţa metodologică şi tehnică pentru autorităţile administraţiei publice locale în scopul constituirii de reţele ecologice locale;
    i) organizează şi monitorizează activităţile de constituire şi dezvoltare a reţelei ecologice naţionale şi a reţelelor ecologice locale;
    j) asigură sistemul informaţional şi controlul asupra stării ecologice a elementelor reţelei ecologice.
    Articolul 6. Competenţele autorităţii centrale pentru
                       silvicultură
    Autoritatea centrală pentru silvicultură:
    a) contribuie la constituirea reţelei ecologice naţionale şi reţelelor ecologice locale prin punere la dispoziţia realizatorilor acestora a amenajamentelor silvice care ţin de fondul forestier naţional;
    b) contribuie la împădurirea terenurilor degradate, la regenerarea arboretelor care sînt degradate, din cadrul reţelelor ecologice sau care urmează a fi incluse în acestea, la restabilirea zonelor destinate restaurării, în scopul includerii lor în reţeaua ecologică naţională sau locală în calitate de elemente şi al defragmentării acestor elemente.
    Articolul 7. Competenţele altor autorităţi ale administraţiei
                       publice centrale
    (1) Organul de stat pentru transporturi şi gospodăria drumurilor contribuie la constituirea reţelei ecologice naţionale şi reţelelor ecologice locale prin prezentarea documentaţiei necesare şi asigurarea integrităţii, protecţiei şi extinderii perdelelor forestiere de-a lungul căilor de comunicaţie în calitate de coridoare ecologice.
    (2) Organul de stat pentru agricultură şi industria alimentară contribuie la constituirea reţelei ecologice naţionale şi reţelelor ecologice locale prin asigurarea conlucrării cu agenţii economici din sectorul agricol, inclusiv cu instituţiile în a căror competenţă intră activităţile de gospodărire a apelor.
    (3) Organul de stat pentru industrie şi infrastructură contribuie la constituirea reţelelor ecologice locale prin prezentarea documentaţiei necesare asigurării integrităţii, protecţiei şi extinderii perdelelor forestiere de-a lungul reţelelor energetice în calitate de coridoare ecologice.
    (4) Organul de stat pentru relaţii funciare şi cadastru contribuie la constituirea reţelei ecologice naţionale şi reţelelor ecologice locale prin prezentarea informaţiei necesare din cadastrul funciar şi participă la proiectarea reţelei ecologice.
    Articolul 8. Competenţele autorităţilor administraţiei
                       publice locale
    Autorităţile administraţiei publice locale:
    a) constituie reţele ecologice locale din contul terenurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale şi al terenurilor proprietate privată, cu acordul deţinătorilor şi beneficiarilor acestora;
    b) acordă asistenţa necesară instituţiilor naţionale şi internaţionale în vederea evaluării şi determinării categoriilor elementelor reţelei ecologice naţionale şi ale reţelelor ecologice locale;
    c) asigură activităţile de atribuire a terenurilor pentru crearea şi reconstrucţia elementelor reţelei ecologice, de trasare pe hărţile cadastrale locale şi în natură a hotarelor lor;
    d) asigură cofinanţarea activităţilor de constituire a reţelelor ecologice locale în limitele stabilite de bugetele locale.
Capitolul III
ELEMENTELE REŢELEI ECOLOGICE NAŢIONALE
    Articolul 9. Structura reţelei ecologice naţionale
    Reţeaua ecologică naţională se constituie din următoarele elemente funcţionale:
    a) zone-nucleu;
    b) zone-tampon;
    c) coridoare ecologice;
    d) zone de reconstrucţie ecologică.
    Articolul 10. Constituirea reţelei ecologice naţionale
    (1) Reţeaua ecologică naţională se constituie din totalitatea elementelor de importanţă internaţională, naţională şi, parţial, locală, corelate cu elementele stabilizatoare de mediu ale ţărilor vecine.
    (2) Elementele reţelei ecologice naţionale se creează pe baza terenurilor naturale şi seminaturale ale căror caracteristici oferă posibilitatea conservării unui număr maxim de populaţii de plante, de animale şi a tuturor tipurilor de peisaje de pe teritoriul ţării.
    (3) Elementele reţelei ecologice locale trebuie să asigure constituirea şi dezvoltarea reţelei ecologice naţionale în scopul protecţiei eficiente a diversităţii biologice şi peisagistice.
    (4) Elementele reţelei ecologice naţionale şi hotarele lor sînt indicate pe hărţile reţelei ecologice naţionale de diferite scări.
    (5) Regimul de utilizare a resurselor naturale în hotarele elementelor reţelei ecologice naţionale este stabilit prin Regulamentul reţelei ecologice naţionale.
    Articolul 11. Categoriile elementelor funcţionale
    În funcţie de nivelul juridic de protecţie, zonele-nucleu şi coridoarele ecologice se clasifică în următoarele categorii:
    a) internaţionale;
    b) naţionale;
    c) locale.
    Articolul 12. Criteriile atribuirii de statut şi nivel
                         elementelor reţelelor ecologice
    Criteriile atribuirii de statut şi nivel elementelor reţelelor ecologice se elaborează de specialiştii şi instituţiile abilitate şi se aprobă de organul de stat abilitat cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului, în comun cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Capitolul IV
CONSTITUIREA REŢELELOR ECOLOGICE
    Articolul 13. Asigurarea constituirii reţelelor ecologice
    (1) Asigurarea ştiinţifică, tehnică, organizatorică şi financiară a constituirii reţelei ecologice naţionale şi a reţelelor ecologice locale se realizează conform Programului naţional privind constituirea reţelei ecologice naţionale.
    (2) Proiectarea, constituirea, gestiunea şi dezvoltarea reţelei ecologice naţionale şi reţelelor ecologice locale se finanţează de la bugetul de stat şi de la bugetele locale, din fonduri speciale, din donaţii ale persoanelor fizice şi juridice, inclusiv din străinătate, din credite bancare şi de la alte surse financiare legale.
    (3) Deţinătorii şi beneficiarii de terenuri proprietate privată, incluse în reţele ecologice, care efectuează lucrări de menţinere a funcţionalităţii elementelor acestora vor fi compensaţi de la sursele indicate la alin.(2), în funcţie de valoarea lucrărilor efectuate conform Programului naţional privind constituirea reţelei ecologice naţionale.
    Articolul 14. Proiectarea şi constituirea reţelei
                         ecologice naţionale
    (1) Proiectarea şi constituirea reţelei ecologice naţionale se efectuează ţinîndu-se cont de ariile naturale protejate de stat, existente sau planificate, precum şi de alte elemente ale naturii. În lipsa acestora, vor fi create, după caz, coridoare ecologice artificiale.
    (2) Criteriile principale de proiectare, constituire, gestiune şi dezvoltare a reţelei ecologice naţionale sînt:
    a) delimitarea spaţială a teritoriilor naturale de sectoarele cu activitate economică intensă pentru asigurarea stabilităţii reciproce şi durabilităţii diversităţii biologice şi peisagistice;
    b) reprezentativitatea elementelor şi complexelor naturale;
    c) stabilitatea ecologică a elementelor reţelei ecologice naţionale;
    d) abordarea diferenţiată, care să asigure corespunderea atît a amplasării spaţiale a terenurilor reţelei ecologice naţionale, cît şi a regimului lor de funcţionare cu specificul natural şi cel social-economic al teritoriului;
    e) armonizarea dezvoltării reţelei ecologice naţionale cu dezvoltarea social-economică a unităţilor administrativ-teritoriale;
    f) compensarea ecologică (repartizarea terenurilor de schimb în cazul exproprierii sau schimbul benevol) în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    Articolul 15.  Proiectarea şi instituirea elementelor 
                           reţelelor ecologice
    (1) Proiectarea elementelor reţelei ecologice naţionale şi ale reţelelor ecologice locale se efectuează la comandă, conform caietelor de sarcini aprobate de către organul de stat abilitat cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător sau de autorităţile administraţiei publice locale.
    (2) Instituirea elementelor reţelei ecologice se efectuează conform prevederilor Regulamentului reţelei ecologice naţionale şi ale Regulamentului-cadru al reţelelor ecologice locale.
    Articolul 16. Terenurile reţelelor ecologice
    (1) În reţelele ecologice se includ terenuri cu diferite destinaţii, deosebite prin elementele lor funcţionale.
    (2) Teritoriul elementelor reţelelor ecologice se delimitează şi se marchează cu panouri informative speciale.
    (3) Terenurile incluse în reţeaua ecologică naţională au un regim special de gestiune şi de protecţie, rămîn în proprietatea (posesiunea, folosinţa) deţinătorilor de terenuri şi sînt administrate de aceştia.
    (4) Includerea terenurilor în reţeaua ecologică naţională se efectuează cu acordul deţinătorilor şi beneficiarilor acestora, care, ulterior, sînt obligaţi să respecte prevederile legislaţiei privind regimul de gestiune şi de protecţie a reţelei.
    (5) Includerea terenurilor în reţeaua ecologică naţională şi în reţelele ecologice locale se consemnează în registrul bunurilor imobiliare.
    (6) Autorităţile administraţiei publice locale pot da în arendă gratuită pe termen lung organizaţiilor neguvernamentale terenuri degradate din fondul de rezervă pentru reconstrucţia ecologică şi gestiunea lor ulterioară ca elemente ale reţelei ecologice naţionale sau ale reţelelor ecologice locale.
Capitolul V
REGIMUL DE GESTIUNE ŞI DE PROTECŢIE A
REŢELEI ECOLOGICE NAŢIONALE

    Articolul 17.  Regimul de gestiune şi de protecţie a
                          reţelei ecologice naţionale
    (1) Regimul de gestiune şi de protecţie a reţelei ecologice naţionale este stabilit de prezenta lege, de actele legislative şi normative în vigoare, precum şi de Regulamentul reţelei ecologice naţionale.
    (2) Regimul de gestiune şi de protecţie a zonelor de reconstrucţie ecologică este stabilit individual pentru fiecare zonă, în funcţie de amplasamentul lor şi de regimul existent de gestiune.
    Articolul 18. Activităţile interzise în zonele-nucleu
                         şi în coridoarele ecologice
    (1) În perimetrul zonei-nucleu se interzic:
    a) aratul pămîntului, cu excepţia utilizării lui în scopuri silvice;
    b) construcţia clădirilor şi instalaţiilor, obiectivelor de infrastructură sau temporare, cu excepţia celor necesare funcţionării şi protecţiei zonei;
    c) utilizarea substanţelor chimice, cu excepţia situaţiilor excepţionale naturale sau tehnogene;
    d) exploatarea zăcămintelor de substanţe minerale utile;
    e) alte activităţi care conduc la deteriorarea sau degradarea elementelor naturii.
    (2) În perimetrul coridoarelor ecologice se interzic:
    a) construcţia clădirilor, obiectivelor de infrastructură, traseelor de comunicaţie, alte activităţi care împiedică sau limitează migraţia naturală a animalelor;
    b) atribuirea perimetrelor miniere pentru exploatarea zăcămintelor de substanţe minerale utile, dacă acestea ocupă mai mult de jumătate din lăţimea coridorului ecologic.
Capitolul VI
RĂSPUNDERI
    Articolul 19.  Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei
                     cu privire la reţeaua ecologică naţională
    Nerespectarea prevederilor prezentei legi atrage răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    Articolul 20. Soluţionarea litigiilor
    (1) Litigiile din sfera reţelei ecologice naţionale se soluţionează în instanţă de judecată.
    (2) Deţinătorii şi/sau beneficiarii de terenuri din teritoriile reţelei ecologice naţionale nu poartă răspundere pentru pagubele produse elementelor acesteia de cataclisme sau de animale sălbatice.
Capitolul VII
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
    Articolul 21
    (1) Prezenta lege intră în vigoare la un an de la publicare.
    (2) Guvernul, în termen de un an:
    va prezenta Parlamentului spre aprobare Programul naţional privind constituirea reţelei ecologice naţionale;
    va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în conformitate cu prezenta lege;
    va aduce actele sale normative în conformitate cu prezenta lege.

    PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI                             Marian LUPU

    Nr.94-XVI. Chişinău, 5 ap
rilie 2007