Abrogată prin HG956 din 03.10.18, MO410-415/02.11.18 art.1109; în vigoare 02.11.18



    În conformitate cu prevederile Legii nr. 10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 67, art. 183 ), Legii nr. 221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 51-54, art. 153), cu modificările şi completările ulterioare, şi Legii nr. 78-XV din 18 martie 2004 privind produsele alimentare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 83-87, art. 431),  precum şi în vederea asigurării consumatorilor cu produse alimentare salubre, inofensive şi calitative, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Regulile generale de igienă a produselor alimentare (se anexează).
    2. Controlul asupra executării prezentei Hotărîri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Ministerului Sănătăţii, conform limitelor de competenţă legală.
    3. Prezenta Hotărîre intră în vigoare după 18 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

    PRIM-MINISTRU                                                   Vladimir FILAT

    Contrasemnează:
    Viceprim-ministru,
    ministrul economiei                                                 Valeriu Lazar
    Ministrul agriculturii
    şi industriei alimentare                                            Valeriu Cosarciuc
    Ministrul sănătăţii                                                    Vladimir Hotineanu

    Nr. 412. Chişinău, 25 mai 2010.


    Prezentele Reguli sînt armonizate cu prevederile Regulamentului Parlamentului European şi Consiliului Europei nr. 852/2004 din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 30 aprilie 2004, nr. L 139, pag. 1), modificat prin Regulamentul Comisiei Europene nr. 1019/2008  din 17 octombrie 2008 (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 18 octombrie 2008, nr. L 277 pag. 7), precum şi cu prevederile Regulamentului Comisiei Europene nr. 2074/2005 din 5 decembrie 2005 (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 22 decembrie 2005, nr. L 338, pag. 27).
    1. Regulile generale de igienă a produselor alimentare (în continuare – Reguli) stabilesc norme generale de igienă a produselor alimentare pentru  agenţii economici cu activitate în domeniul alimentar, ţinîndu-se cont, în mod special, de următoarele principii:
    a) responsabilitatea principală pentru siguranţa produselor alimentare revine agentului economic cu activitate în domeniul alimentar;
    b) asigurarea siguranţei produselor alimentare pe tot circuitul alimentar, începînd cu producţia primară;
    c) menţinerea lanţului criogenic pentru produsele alimentare ce nu pot fi depozitate în siguranţă la temperaturi ale mediului ambiant, în special pentru produsele alimentare congelate;
    d) implementarea generală a procedurilor bazate pe principiile HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Point – Analiza pericolului şi punctele critice de control), împreună cu aplicarea bunelor practici de igienă;
    e) elaborarea şi respectarea ghidurilor de bune practici – instrumente valoroase pentru  ajutorarea agenţilor economici cu activitate în domeniul alimentar, la toate nivelurile circuitului alimentar, în conformitate cu regulile de igienă a produselor alimentare şi aplicarea principiilor HACCP;
    f) stabilirea criteriilor microbiologici şi cerinţelor de control al temperaturii, bazate pe o evaluare ştiinţifică a pericolului;
    g) verificarea corespunderii produselor alimentare importate regulilor de igienă a  produselor alimentare naţionale echivalente celor comunitare.
    2. Prezentele Reguli se aplică tuturor etapelor de producţie, de procesare şi de distribuţie a produselor alimentare, precum şi activităţilor de export, fără a se aduce atingere unor cerinţe specifice de  igienă a produselor alimentare.
    3. Prezentele Reguli nu se aplică:
    a) producţiei primare pentru consum casnic privat;
    b) preparării casnice, manipulării sau depozitării produselor alimentare  pentru consum casnic privat;
    c) livrării directe, de către producător, a unor cantităţi mici de produse primare către consumatorul final sau către întreprinderile locale de vînzare cu amănuntul, ce aprovizionează direct consumatorul final cu produse primare;
    d) centrelor de colectare şi tăbăcăriilor ce cad sub incidenţa definirii activităţilor în domeniul alimentar, numai pentru faptul că acestea manipulează materia primă pentru producerea de gelatină sau colagen.
    4. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, în comun cu Ministerul Sănătăţii, va stabili modul de realizare a livrărilor directe prevăzute la lit. c) pct. 3 al prezentelor Reguli.
    5. În sensul prezentelor Reguli, noţiunile utilizate au următoarea semnificaţie:
    a) igiena produselor alimentare (în continuare – igienă) – măsurile şi condiţiile necesare pentru combaterea pericolelor şi asigurarea calităţii unui produs alimentar pentru consum uman, în conformitate cu destinaţia prestabilită a acestuia;
    b) produse primare – produse rezultate din producţia primară, incluzînd produse de origine vegetală şi animală, din vînat şi pescuit;
    c) unitate – orice unitate  cu activitate în domeniul alimentar;
    d) autoritate competentă – Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Ministerul Sănătăţii, în limitele competenţei, au atribuţii să organizeze controale oficiale, să asigure implementarea şi coordonarea implementării în vederea realizării conformităţii cu cerinţele prezentelor Reguli;
    e) echivalent – capacitatea diferitelor sisteme de a îndeplini aceleaşi obiective;
    f) contaminare – prezenţa sau introducerea unui pericol;
    g) apă potabilă – apă care întruneşte cerinţele de potabilitate privind apa potabilă;
    h) apă de mare curată – apă de mare naturală, artificială sau purificată ori apă sărată ce nu conţine microorganisme, substanţe dăunătoare sau plancton marin toxic în cantităţi capabile să afecteze direct ori indirect salubritatea produselor alimentare;
    i) apă curată – apă de mare curată şi apă proaspătă de o calitate similară;
    j) împachetare – plasarea unui produs alimentar într-un ambalaj sau recipient aflat în contact direct cu produsul alimentar, respectiv ambalajul sau recipientul însuşi;
    k) ambalare – plasarea unui sau mai multor produse alimentare ambalate într-un al doilea recipient şi chiar acesta din urmă;
    l) recipient închis ermetic – un recipient ce este proiectat şi destinat a fi sigur faţă de pătrunderea pericolelor;
    m) procesare – orice proces ce modifică substanţial produsul iniţial, incluzînd încălzirea, afumarea, sărarea, coacerea, uscarea, marinarea, extracţia, extrudarea sau o combinare a acestor procese;
    n) produse neprocesate – produse alimentare ce nu au fost supuse procesării şi care includ produse ce au fost divizate, porţionate, tăiate, decapitate, feliate, dezosate, tocate, jupuite, mărunţite, tranşate, curăţate, fasonate, răcite, congelate, congelate profund sau decongelate;
    o) produse procesate – produse alimentare ce rezultă din procesarea produselor neprocesate. Aceste produse pot conţine ingrediente necesare pentru prelucrarea lor sau pentru a li se induce caracteristici specifice;
    p) produse alimentare tradiţionale – produse alimentare fabricate într-un stat, în mod tradiţional, recunoscute istoric ca produse tradiţionale sau fabricate prin referinţe tehnice la un procedeu tradiţional, codificate sau înregistrate, ori după metode de fabricaţie tradiţionale, sau protejate ca produse alimentare tradiţionale printr-o reglementare internaţională, naţională, regională sau locală.
    6.  Agenţii economici cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure că toate etapele de producţie, de procesare şi de distribuţie a produselor alimentare ce se află sub controlul acestora, corespund cerinţelor de igienă, prevăzute de prezentele Reguli.
    7.  Agenţii economici cu activitate în domeniul alimentar, care realizează producţie primară şi operaţiuni asociate acesteia trebuie să se conformeze prevederilor generale de igienă prevăzute la pct. 15–21 şi pct. 22–78 ale prezentelor Reguli, precum şi cerinţelor specifice prevăzute de Regulile specifice de igienă pentru produsele alimentare de origine animală.
    Agenţii economici cu activitate în domeniul alimentar trebuie să ia, după caz, următoarele măsuri specifice de igienă:
    a)  conformarea cu criteriile microbiologice pentru produsele alimentare;
    b) proceduri necesare pentru realizarea obiectivelor prevăzute de prezentele Reguli;
    c) conformarea cu cerinţele privind controlul temperaturii pentru produse alimentare;
    d) menţinerea lanţului criogenic;
    e) prelevarea de probe şi efectuarea încercărilor de laborator.
    Autoritatea competentă  elaborează şi pune în aplicare criteriile, cerinţele şi obiectivele la care se referă alineatul doi al prezentului punct, precum şi metodele de prelevare a probelor şi de analiză asociate.
    În cazul în care prezentele Reguli nu specifică metodele de prelevare a probelor şi de analiză, agenţii economici cu activitate în domeniul alimentar pot utiliza metode corespunzătoare prevăzute de alte acte normative naţionale ce reglementează domeniul veterinar şi inofensivitatea produselor alimentare sau metode ce oferă rezultate echivalente cu cele obţinute prin utilizarea metodei de referinţă, dacă acestea sînt validate ştiinţific sau recunoscute internaţional.
    Agenţii economici cu activitate în domeniul alimentar pot utiliza ghidurile prevăzute de prezentele Reguli ca ajutor pentru asigurarea conformităţii cu obligaţiile ce le revin.
    8. Agenţii economici cu activitate în domeniul alimentar trebuie să pună în aplicare, să implementeze şi să menţină o procedură sau proceduri permanente, bazate pe principiile HACCP.
    1) Principiile HACCP la care se referă alineatul unu al prezentului punct constau în următoarele:
    a) identificarea oricărui pericol ce poate fi prevenit, eliminat sau redus la niveluri acceptabile;
    b) identificarea punctelor critice de control pentru etapa sau etapele în care controlul este esenţial, pentru a se preveni ori elimina un pericol, sau pentru a-l reduce la niveluri acceptabile;
    c) stabilirea limitelor critice în punctele critice de control ce separă acceptabilul de inacceptabil pentru prevenirea, eliminarea sau reducerea pericolelor identificate;
    d) stabilirea şi implementarea unor proceduri eficiente de monitorizare în punctele critice de control;
    e) stabilirea unor acţiuni corective, în cazul în care monitorizarea indică faptul că un punct critic de control nu se află sub control;
    f) stabilirea unor proceduri ce trebuie să fie efectuate cu regularitate pentru a se verifica dacă măsurile enunţate la lit. a)-e) ale prezentului alineat funcţionează eficient;
    g) stabilirea unor documente şi înregistrări proporţional cu natura şi amploarea activităţii din domen iul alimentar, pentru a se demonstra aplicarea eficientă a măsurilor prevăzute la lit. a)-f) ale prezentului alineat.
    În cazul oricărei modificări a produsului, procesului de producţie sau unei etape a procesului de producţie, agenţii economici cu activitate în domeniul alimentar trebuie să revizuiască procedura şi să opereze modificările ce se impun.
    Prevederile alineatului unu al prezentului punct se aplică numai  agenţilor economici cu activitate în domeniul alimentar care realizează orice etapă de producţie, de procesare şi de distribuţie a produselor alimentare după producţia primară şi operaţiunile asociate acesteia.
    2) Agenţii economici cu activitate în domeniul alimentar trebuie:
    a) să furnizeze autorităţii competente raionale sau municipale respectiv documente ce atestă îndeplinirea prevederilor alineatului unu al prezentului punct, la solicitarea acesteia, ţinînd cont de natura şi amploarea activităţii în domeniul alimentar;
    b) să se asigure că orice documente ce descriu procedurile elaborate în conformitate cu prezentul punct sînt actualizate permanent;
    c) să reţină şi să păstreze, pentru o perioadă corespunzătoare, orice alte documente şi înregistrări.
    Autoritatea competentă poate recomanda măsuri detaliate pentru a facilita implementarea prezentului punct, în special, a procedurilor de utilizare ce sînt stabilite prin ghiduri privind aplicarea principiilor HACCP, în scopul conformării cu alineatul unu al prezentului punct, precum şi să specifice perioada în care agenţii economici cu activitate în domeniul alimentar trebuie să reţină şi să păstreze documente şi înregistrări, în conformitate cu lit. c) al prezentului punct.
    9. Agenţii economici cu activitate în domeniul alimentar trebuie să coopereze cu autoritatea competentă raională sau municipală respectivă la efectuarea controalelor oficiale, înregistrărilor şi aprobărilor.
    Fiecare agent economic cu activitate în domeniul alimentar trebuie să notifice autorităţii competente, la solicitare, fiecare unitate aflată sub controlul său, care efectuează oricare dintre etapele de producţie, de procesare şi de distribuţie a produselor alimentare, în scopul înregistrării fiecărei astfel de întreprinderi. Agenţii economici cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure, de asemenea, că autoritatea competentă raională sau municipală respectivă deţine informaţii actualizate cu privire la aceste întreprinderi, inclusiv notificarea oricărei schimbări semnificative în activitatea acestora şi închiderea oricărei întreprinderi existente.
    În cazul în care este necesară autorizarea, pentru obţinerea acesteia, agenţii economici cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure că întreprinderile lor au fost supuse a cel puţin unei inspecţii efectuate la faţa locului de către autoritatea competentă raională sau municipală respectivă.
    10. La importul şi exportul produselor alimentare trebuie să se respecte cerinţele în vigoare faţă de produsele alimentare, precum şi cerinţele prevăzute de pct. 6–9 ale prezentelor Reguli.
    11. Autoritatea competentă trebuie să elaboreze ghidurile naţionale de bune practici pentru igienă şi pentru aplicarea principiilor HACCP, în conformitate cu prezentele Reguli, precum şi să difuzeze  atît ghidurile naţionale, cît şi  cele internaţionale.
    Agenţii economici cu activitate în domeniul alimentar pot utiliza aceste ghiduri în mod facultativ.
    12. 1) Asociaţiile şi instituţiile de profil din sectoarele cu activităţi în domeniul alimentar pot elabora şi difuza ghiduri naţionale de bune practici:
    a) prin consultare, coordonare cu reprezentanţii părţilor ale căror interese pot fi afectate substanţial, ca autorităţile competente şi grupurile de consumatori;
    b) avînd în vedere codurile aferente de practici ale Codex Alimentarius;
    c) în conformitate cu cerinţele prevăzute la pct. 6–10 ale prezentelor Reguli, în cazul în care acestea se referă la producţia primară şi la operaţiunile asociate acesteia.
    2) În acest caz autoritatea competentă trebuie să evalueze ghidurile naţionale, pentru a se asigura că:
    a) au fost elaborate în conformitate cu prevederile alineatului unu al prezentului punct;
    b) conţinutul lor se poate utiliza în sectoarele din domeniul alimentar la care se referă acestea;
    c) sînt adecvate în calitate de ghiduri pentru conformarea cu pct. 6, 7 şi 8 ale prezentelor Reguli, pentru sectoarele şi pentru produsele alimentare la care se referă.
    Autoritatea competentă trebuie să instituie şi opereze cu un sistem de înregistrare a ghidurilor naţionale conforme cu cerinţele alineatului doi al prezentului punct, făcîndu-le accesibile.
    Ghidurile de bune practici întocmite anterior continuă să se aplice după intrarea în vigoare  a prezentelor Reguli, cu condiţia ca ele să fie compatibile cu obiectivele acestora.
    Autoritatea competentă trebuie, în comun cu părţile interesate, să analizeze periodic ghidurile întocmite, în scopul păstrării caracterului practic al ghidurilor şi luării în considerare a progresului tehnico-ştiinţific.
    13. Ghidurile naţionale trebuie să conţină îndrumări cu privire la bunele practici de igienă pentru controlul pericolelor şi operaţiunile asociate producţiei primare.
    14. Ghidurile de bune practici de igienă trebuie să includă informaţii corespunzătoare cu privire la pericolele ce pot apărea în producţia primară şi operaţiunile asociate acesteia, precum şi măsuri pentru a controla pericolele, inclusiv măsurile aferente corective. Exemplele de astfel de pericole şi măsuri pot include:
    a) controlul contaminării, inclusiv cu micotoxine, metale grele şi material radioactiv;
    b) utilizarea apei, deşeurilor organice şi fertilizatorilor;
    c) utilizarea corectă şi adecvată a produselor pentru protecţia plantelor şi a biocidelor şi trasabilitatea acestora;
    d) utilizarea corectă şi adecvată a produselor medicinale de uz veterinar şi a aditivilor furajeri şi trasabilitatea acestora;
    e) pregătirea, depozitarea, utilizarea şi trasabilitatea hranei pentru animale;
    f) ecarisarea corespunzătoare a animalelor moarte, înlăturarea corespunzătoare a deşeurilor şi a gunoiului;
    g) măsuri de protecţie pentru prevenirea introducerii bolilor contagioase transmisibile la oameni prin consum de produse alimentare şi orice obligaţie de notificare autorităţii competente despre acestea;
    h) proceduri, practici şi metode pentru a se asigura că produsele alimentare sînt produse, manipulate, împachetate, depozitate şi transportate în condiţii corespunzătoare de igienă, inclusiv igienizarea eficientă şi controlul dăunătorilor;
    i) măsuri privind starea de curăţenie a animalelor pentru tăiere şi reproducţie;
    j) măsuri legate de întocmirea şi păstrarea documentelor şi a evidenţelor.
    15. Producţiei primare îi sînt asociate următoarele operaţiuni:
    a) transportul, depozitarea şi manipularea produselor primare de origine animală la locul de producţie, cu condiţia ca aceste operaţiuni să nu modifice substanţial natura acestora;
    b) transportul de animale vii, în cazul în care este necesar să se îndeplinească obiectivele prezentelor Reguli;
    c) în cazul  produselor vegetale, de pescuit şi ale vînatului sălbatic - operaţiunile de transport pentru livrarea produselor primare a căror natură nu a fost modificată substanţial, de la locul de producţie pînă la o unitate.
    16. Agenţii economici cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure, prin implementarea şi respectarea regulilor de igienă, că produsele primare sînt protejate de contaminare, avînd în vedere orice procesare pe care produsele primare o vor suporta ulterior.
    17. Agenţii economici cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se conformeze prevederilor referitoare la controlul pericolelor pentru producţia primară şi operaţiunile asociate acesteia, incluzînd:
    a) măsuri pentru controlarea contaminării ce provine din aer, sol, apă, hrana pentru animale, fertilizatori, produse medicinale de uz veterinar, produse pentru protecţia plantelor, biocide şi din depozitarea, manipularea, colectarea şi prelucrarea deşeurilor;
    b) măsuri referitoare la sănătatea şi bunăstarea animalelor şi la sănătatea plantelor şi care au implicaţii asupra sănătăţii omului, incluzînd programe pentru monitorizarea şi combaterea zoonozelor şi a agenţilor acestora.
    18. Agenţii economici cu activitate în domeniul alimentar:
    1) care cresc, colectează sau vînează animale ori care obţin produse primare de origine animală trebuie să ia măsuri adecvate pentru:
    a) menţinerea în bună stare a oricăror instalaţii utilizate în legătură cu producţia primară şi cu operaţiunile asociate acesteia, inclusiv instalaţiile utilizate pentru depozitarea şi manipularea hranei pentru animale, pentru a le curăţa şi, unde este necesar după curăţare, a le dezinfecta într-un mod corespunzător;
    b) menţinerea în stare curată şi, unde este necesar după curăţare, dezinfectarea într-un mod corespunzător a echipamentului, containerelor, boxelor, vehiculelor şi vaselor;
    c) asigurarea, pe cît este posibil, a curăţeniei animalelor ce urmează a fi sacrificate şi, după caz, a animalelor de reproducţie;
    d) utilizarea apei potabile sau a apei curate oricînd este necesar pentru prevenirea contaminării;
    e) asigurarea stării bune de sănătate a personalului care manipulează hrana pentru animale şi instruirea cu privire la pericolele pentru sănătate;
    f) evitarea, pe cît este posibil, a contaminării produselor alimentare determinată de animale şi dăunători;
    g) depozitarea şi manipularea deşeurilor şi substanţelor periculoase, astfel încît să se prevină contaminarea;
    h) prevenirea introducerii şi răspîndirii bolilor contagioase transmisibile la oameni prin produse alimentare, inclusiv luarea măsurilor de precauţie în cazul în care se introduc animale noi şi raportarea suspiciunii existenţei unor focare de astfel de boli autorităţii competente sau municipale respective;
    i) luarea în considerare a rezultatelor oricăror analize aferente efectuate pe probe prelevate de la animale sau pe alte probe ce au importanţă pentru sănătatea omului;
    j) utilizarea corectă a aditivilor furajeri şi produselor medicinale de uz veterinar, conform instrucţiunilor de utilizare;
    2) care produc sau recoltează produse vegetale trebuie să ia măsuri adecvate pentru:
    a) menţinerea în stare curată şi, unde este necesar după curăţare, dezinfectarea corespunzătoare a echipamentului, containerelor, boxelor, vehiculelor şi vaselor;
    b) asigurarea, după caz, a condiţiilor igienice de producţie, transport şi depozitare, precum şi curăţenia produselor vegetale;
    c) utilizarea apei potabile sau apei curate ori de cîte ori este necesar de a preveni contaminarea;
    d) asigurarea stării bune de sănătate a personalului care manipulează hrana pentru animale şi instruirea cu privire la pericolele pentru sănătate;
    e) evitarea, pe cît este posibil, ca animalele şi dăunătorii să cauzeze contaminarea produselor alimentare;
    f) depozitarea şi manipularea deşeurilor şi substanţelor periculoase, astfel încît să se prevină contaminarea;
    g)  luarea în considerare a rezultatelor oricăror analize relevante efectuate pe probe prelevate de la plante sau pe alte probe care sînt importante pentru sănătatea omului;
    h) utilizarea corectă a produselor fitosanitare şi biocidelor, în conformitate cu instrucţiunile de utilizare a produselor respective.
    19. Agenţii economici cu activitate în domeniul alimentar trebuie să ia măsurile corespunzătoare de remediere în cazul în care au fost informaţi despre problemele identificate în timpul controalelor oficiale.
    20. 1) Agenţii economici cu activitate în domeniul alimentar trebuie:
    a) să întocmească şi să păstreze documentele referitoare la măsurile puse în aplicare în scopul controlului pericolelor într-o manieră şi perioadă corespunzătoare, proporţional cu natura şi amploarea activităţilor din domeniul alimentar;
    b) să facă disponibile informaţiile relevante conţinute de aceste înregistrări autorităţii competente raionale sau municipale, la solicitarea acestora.
    2) Agenţii economici cu activitate în domeniul alimentar care cresc animale sau care obţin produse primare de origine animală trebuie să întocmească şi să păstreze documente cu privire la:
    a) orice utilizare a produselor pentru protecţia plantelor, în special natura şi originea hranei pentru animale;
    b) produsele medicinale de uz veterinar sau alte tratamente administrate animalelor, datele de administrare şi perioadele de aşteptare;
    c) apariţia bolilor sau agenţilor biologici ce pot afecta inofensivitatea produselor alimentare de origine animală;
    d) rezultatele oricăror analize efectuate pe probe prelevate de la animale sau pe alte probe prelevate în scop de diagnostic ce au importanţă pentru sănătatea omului;
    e) orice rapoarte aferente verificărilor efectuate asupra animalelor sau produselor de origine animală.
    3) Agenţii economici cu activitate în domeniul alimentar care produc sau recoltează produse vegetale trebuie să ţină evidenţe cu privire la:
    a) orice utilizare a produselor fitofarmaceutice şi a biocidelor;
    b) orice apariţie a dăunătorilor sau bolilor care pot afecta siguranţa produselor de origine vegetală;
    c) rezultatele tuturor analizelor relevante efectuate pe probe prelevate de la plante sau pe alte probe, care sînt importante pentru sănătatea omului.
    21. Agenţii economici cu activitate în domeniul alimentar pot fi asistaţi, pentru întocmirea şi păstrarea documentelor, de alte persoane, precum medici veterinari, agronomi şi tehnicieni agricoli.
    22. Obiectivele din domeniul alimentar trebuie să fie menţinute curate şi în stare bună de funcţionare şi întreţinere.
    23. Proiectarea, designul, construcţia, localizarea şi mărimea obiectivelor din domeniul alimentar trebuie:
    a) să permită întreţinerea, igienizarea şi/sau dezinfecţia adecvată, pentru evitarea sau reducerea la minimum a posibilităţilor de contaminare pe calea aerului, şi să asigure spaţiu de lucru suficient care să permită efectuarea igienică a tuturor operaţiunilor;
    b) să fie astfel încît să prevină acumularea murdăriei, contactul cu materiale toxice, căderi de particule în produse alimentare şi formarea de condens sau de mucegaiuri nedorite pe suprafeţe;
    c) să permită aplicarea bunelor practici de igienă pentru produsele alimentare, inclusiv protecţia împotriva contaminării şi, în special, controlul dăunătorilor;
    d) să ofere, după caz, condiţii adecvate de manipulare şi depozitare a produselor alimentare la o temperatură controlată, să fie de capacitate suficientă pentru menţinerea produselor alimentare la temperaturi corespunzătoare şi să fie proiectate pentru a permite ca aceste temperaturi să fie monitorizate şi, după caz, să fie înregistrate.
    24. Trebuie să dispună de un număr adecvat de toalete conectate la un sistem eficient de canalizare. Toaletele nu trebuie să comunice direct cu spaţiile în care sînt manipulate produsele alimentare.
    25. Trebuie să dispună de un număr corespunzător de lavoare, amplasate şi concepute în mod adecvat pentru spălarea mîinilor. Trebuie să se asigure cu lavoare automate pentru spălarea mîinilor, prevăzute cu apă curentă caldă şi rece, cu materiale pentru spălarea şi uscarea igienică a mîinilor. În cazul în care este necesar, dispozitivele pentru spălarea produselor alimentare trebuie să fie separate de cele pentru spălarea mîinilor.
    26. Trebuie să se asigure cu mijloace potrivite şi suficiente de ventilaţie naturală sau mecanică. Trebuie să fie evitat fluxul mecanic de aer dintr-o zonă contaminată către o zonă curată. Sistemele de ventilaţie trebuie să fie construite astfel încît să permită ca filtrele şi alte componente ce necesită curăţare sau înlocuire să fie uşor accesibile.
    27. Grupurile sanitare trebuie să aibă ventilaţie naturală sau mecanică corespunzătoare.
    28. Obiectivele din domeniul alimentar trebuie să aibă iluminare naturală şi/sau artificială adecvată.
    29. Instalaţiile pentru drenaj trebuie să fie adecvate destinaţiei de utilizare. Acestea trebuie să fie concepute şi construite astfel încît să se evite pericolul de contaminare. În cazul în care canalele de drenaj sînt deschise total sau parţial, acestea trebuie să fie concepute pentru a exclude scurgerea de deşeuri dintr-o zonă contaminată spre/sau într-o zonă curată, în special în zona în care sînt manipulate produse alimentare  ce pot să prezinte un pericol ridicat pentru consumatorul final.
    30. După caz, trebuie să fie asigurate vestiare pentru personal.
    31. Agenţii de curăţare şi substanţele dezinfectante nu trebuie să fie depozitate în zone unde se manipulează produse alimentare.
    32. 1) În încăperile în care sînt preparate, tratate sau procesate produse alimentare, cu excepţia spaţiilor pentru servirea mesei şi a obiectivelor prevăzute în pct. 35-36 ale prezentelor Reguli, inclusiv spaţiile mijloacelor de transport, configuraţia şi proiectul trebuie să permită aplicarea bunelor practici de igienă a produselor alimentare, incluzînd protecţia împotriva contaminării între/şi în timpul operaţiunilor, în special:
    a) suprafeţele pavimentului trebuie să fie menţinute în stare bună şi să fie uşor de curăţat şi, după caz, de dezinfectat. Aceasta necesită utilizarea unui material impermeabil, nonabsorbant, lavabil şi netoxic, cu excepţia cazurilor în care agenţii economici cu activitate în domeniul alimentar pot demonstra autorităţii competente  respective că alte materiale utilizate sînt corespunzătoare. După caz, pavimentul trebuie să permită drenajul adecvat al suprafeţelor;
    b) suprafeţele pereţilor trebuie să fie menţinute în stare bună şi să fie uşor de curăţat, iar atunci cînd este necesar, de dezinfectat. Aceasta necesită utilizarea unor materiale impermeabile, nonabsorbante, lavabile şi netoxice, precum şi o suprafaţă netedă pînă la o înălţime adecvată efectuării diferitelor operaţiuni, cu excepţia cazurilor în care  agenţii economici cu activitate în domeniul alimentar pot demonstra autorităţii competente  respective că alte materiale utilizate sunt corespunzătoare;
    c) plafoanele sau, acolo unde nu există plafoane, suprafaţa interioară a acoperişului şi accesoriile suspendate trebuie să fie construite şi finisate astfel încît să se prevină acumularea de murdărie şi să se reducă condensul, creşterea de mucegaiuri şi împrăştierea de particule;
    d) ferestrele şi alte deschizături trebuie să fie construite pentru a se preveni acumularea de murdărie. Cele ce pot fi deschise în afară trebuie, după caz, să fie echipate cu plase împotriva insectelor, care să poată fi uşor demontate pentru curăţare. În cazul în care deschiderea ferestrelor ar putea avea ca rezultat contaminarea, ferestrele trebuie să rămînă închise şi fixate în timpul producţiei;
    e) uşile trebuie să fie uşor de curăţat, iar în cazul în care este necesar, de dezinfectat. Pentru aceasta este necesară utilizarea unor suprafeţe netede şi nonabsorbante, cu excepţia cazurilor în care agenţii economici cu activitate în domeniul alimentar pot demonstra autorităţii competente respective că alte materiale utilizate sînt corespunzătoare;
    f) suprafeţele, inclusiv suprafeţele echipamentelor din spaţiile în care sînt manipulate produse alimentare şi, în special, suprafeţele ce intră în contact cu produsele alimentare trebuie să fie menţinute în stare bună şi trebuie să fie uşor de curăţat, iar în caz de necesitate, de dezinfectat. Pentru aceasta este necesară utilizarea unor materiale netede, lavabile, rezistente la coroziune şi netoxice, cu excepţia cazurilor în care agenţii economici cu activitate în domeniul alimentar pot demonstra autorităţii competente respective că alte materiale utilizate sînt corespunzătoare.
    2) Autoritatea competentă respectivă poate acorda unităţilor care fabrică produse alimentare  tradiţionale, cu titlu individual sau general, derogări de la cerinţele menţionate:
    a) în alineatul unu al prezentului punct pentru localurile în care aceste produse sînt expuse unui mediu care contribuie la dezvoltarea caracteristicilor lor. Aceste localuri pot avea în special ziduri, plafoane şi uşi care nu sînt compuse din materiale netede, etanşe, neabsorbante sau rezistente la coroziune şi care au ziduri, plafoane şi soluri naturale de origine geologică;
    b) la lit. f) alineatul unu al prezentului punct în ceea ce priveşte natura materialelor care intră în compoziţia instrumentelor şi echipamentelor utilizate în mod specific pentru pregătirea, ambalarea şi împachetarea acestor produse.
    Măsurile de curăţare şi de dezinfectare a localurilor menţionate la lit. a) a prezentului alineat, precum şi frecvenţa punerii în aplicare a acestora, trebuie adaptate la activitatea în cauză pentru a lua în considerare flora ambiantă care îi este specifică.
    Instrumentele şi echipamentele menţionate la lit. b) a prezentului alineat trebuie menţinute în permanenţă într-o stare de igienă satisfăcătoare şi curăţate şi dezinfectate în mod regulat.
    3) În cazul acordării derogărilor menţionate la alineatul doi al prezentului punct, autoritatea competentă respectivă  trebuie să:
    a) descrie pe scurt dispoziţiile care au fost adaptate;
    b) descrie produsele alimentare şi unităţile în cauză; şi
    c) furnizeze orice altă informaţie pertinentă.
    33. Trebuie să fie asigurate dispozitive adecvate, după caz, pentru curăţarea, dezinfecţia şi depozitarea ustensilelor şi a echipamentelor de lucru. Aceste facilităţi trebuie să fie construite din materiale rezistente la coroziune, să fie uşor de curăţat şi să fie aprovizionate în mod adecvat cu apă fierbinte şi rece.
    34. Trebuie să se elaboreze, după caz, instrucţiuni pentru spălarea produselor alimentare. Fiecare cuvă sau orice astfel de dispozitiv destinat spălării produselor alimentare trebuie să aibă o sursă adecvată de apă fierbinte şi/sau apă potabilă rece, în conformitate cu prevederile pct. 50 – 56 ale prezentelor Reguli, şi să fie menţinută curată, iar în cazul în care este necesar, dezinfectată.
    35. Instalaţiile şi automatele pentru vînzare, în măsura în care este practicabil în mod rezonabil, trebuie să fie astfel amplasate, concepute, construite, menţinute curate şi în stare bună, încît să se evite pericolul contaminării, în special, de către animale şi dăunători.
    36. În special, în caz de necesitate,  trebuie să fie:
    a) disponibile instalaţii respective pentru menţinerea igienei corespunzătoare a personalului, incluzînd facilităţi automate pentru spălarea şi uscarea igienică a mîinilor, spaţii sanitare igienice şi vestiare;
    b) suprafeţe în contact cu produse alimentare în bună stare de întreţinere şi  uşor de curăţat, iar în cazul în care este necesar, de dezinfectat. Pentru aceasta este necesară utilizarea unor materiale netede, lavabile, rezistente la coroziune şi netoxice, cu excepţia cazurilor în care agenţii economici cu activitate în domeniul alimentar pot demonstra autorităţii competente respective că alte materiale utilizate sînt corespunzătoare;
    c) elaborate instrucţiuni adecvate pentru curăţarea şi, după caz, dezinfecţia ustensilelor şi a echipamentului de lucru;
    d) elaborate instrucţiuni adecvate pentru curăţarea igienică a produselor alimentare, în cazul în care această operaţiune este parte din cadrul activităţilor în domeniul alimentar;
    e) disponibilă o sursă adecvată de apă fierbinte şi/sau de apă potabilă rece;
    f) disponibile mijloace şi/sau spaţii adecvate pentru depozitarea igienică, colectarea şi eliminarea substanţelor periculoase şi/sau necomestibile şi a deşeurilor (lichide sau solide);
    g) disponibile instalaţii adecvate şi/sau dispozitive pentru menţinerea şi monitorizarea condiţiilor adecvate de temperatură pentru produse alimentare;
    h) plasate astfel încît să se evite, pe cît este, practic, posibil, pericolul contaminărilor alimentare.
    37. Mijloacele de transport şi/sau containerele utilizate pentru transportul produselor alimentare trebuie să fie menţinute curate şi în bună stare de întreţinere şi funcţionare pentru ca produsele alimentare să fie protejate împotriva contaminării şi, după caz, să fie concepute şi construite pentru a se permite igienizarea şi/sau dezinfecţia adecvată.
    38. Recipientele din vehicule şi/sau containere nu trebuie să fie utilizate pentru transportul altor materii decît produsele alimentare, în cazul în care această utilizare poate avea ca rezultat contaminarea.
    În cazul în care mijloacele de transport şi/sau containerele sînt utilizate şi pentru transportul altor materiale decît produse alimentare sau pentru transportul simultan al unor produse alimentare diferite, trebuie să existe, după caz, o separare eficientă a produselor.
    39. Produsele alimentare de formă lichidă, de granule sau de pudră, în vrac, trebuie să fie transportate în recipiente şi/sau containere/cisterne rezervate exclusiv transportului de produse alimentare. Astfel de containere trebuie să fie marcate, în mod vizibil, cu litere ce nu pot fi şterse, în una sau mai multe limbi de circulaţie internaţională, pentru a se scoate în evidenţă că acestea sînt utilizate exclusiv pentru transportul produselor alimentare, sau trebuie să fie marcate cu inscripţia “numai pentru produse alimentare”.
    40. În cazul în care mijloacele de transport şi/sau containerele au fost utilizate pentru transportul altor bunuri decît produsele alimentare diferite sau pentru transportul de produse alimentare diferite, acestea trebuie supuse igienizării eficiente între încărcări, pentru a se evita pericolul contaminării.
    41. În mijloacele de transport şi/sau containere produsele alimentare trebuie  aranjate şi protejate astfel încît să se reducă la minimum pericolul de contaminare.
    42. După caz, mijloacele de transport şi/sau containerele utilizate pentru transport de produse alimentare trebuie să permită menţinerea produselor alimentare  la temperaturi corespunzătoare şi să permită ca aceste temperaturi să fie monitorizate.
    43. Toate articolele, instalaţiile şi echipamentele cu care produsele alimentare vin în contact trebuie:
    a) să fie igienizate eficient şi, după caz, dezinfectate. Igienizarea şi dezinfecţia trebuie să aibă loc cu o frecvenţă suficientă pentru a se evita orice pericol de contaminare;
    b) să fie astfel construite, confecţionate din astfel de materiale şi să fie menţinute în bună ordine, stare de funcţionare şi condiţii de întreţinere, încît să se reducă la minimum orice pericol de contaminare;
    c) cu excepţia containerelor nereturnabile şi a materialelor de împachetare, să fie astfel construite, confecţionate din astfel de materiale şi să fie menţinute în bună ordine, stare de funcţionare şi condiţii de întreţinere, încît să permită să fie păstrate curate şi, în caz de necesitate, dezinfectate;
    d) să fie instalate astfel încît să se permită igienizarea adecvată a echipamentului şi a zonei înconjurătoare.
    44. După caz, echipamentul trebuie să fie dotat cu orice dispozitiv corespunzător de control necesar pentru a se garanta îndeplinirea obiectivelor prezentelor Reguli.
    45. În cazul în care este necesară utilizarea de aditivi chimici pentru a se preveni coroziunea echipamentului şi a containerelor, aceştia trebuie să fie utilizaţi în conformitate cu bunele practici.
    46. Deşeurile alimentare, subprodusele alimentare necomestibile şi alte resturi trebuie să fie îndepărtate cît mai repede posibil din încăperile în care sînt prezente produse alimentare pentru a se evita acumularea acestora.
    47. Deşeurile alimentare, subprodusele alimentare necomestibile şi alte resturi trebuie să fie depozitate în containere ce se închid, cu excepţia cazurilor în care  agenţii economici cu activitate în domeniul alimentar pot demonstra autorităţii competente respective că alte tipuri de containere sau sisteme de evacuare utilizate sînt corespunzătoare. Aceste containere trebuie să fie construite corespunzător, ţinute în condiţii adecvate, să fie uşor de igienizat şi, în caz de necesitate, de dezinfectat.
    48. Trebuie să fie luate măsurile necesare pentru depozitarea, colectarea şi distrugerea deşeurilor alimentare, a subproduselor alimentare necomestibile şi a altor resturi. Spaţiile de depozitare a deşeurilor trebuie să fie concepute şi utilizate astfel încît să se permită menţinerea curată a acestora şi, după caz, să fie libere de animale şi dăunători.
    49. Toate deşeurile trebuie să fie eliminate în mod igienic, asigurîndu-se protecţia mediului şi nu trebuie să constituie o sursă directă sau indirectă de contaminare.
    50. Trebuie să existe o sursă adecvată de apă potabilă, utilizată oricînd este necesar să se asigure condiţii pentru evitarea contaminării produselor alimentare.
    51. Apa curată poate fi utilizată pentru produse din pescuit întregi. Poate fi utilizată apă de mare curată pentru moluşte bivalve vii, echinoderme, tunicate şi gasteropode marine. Apa curată poate fi utilizată, de asemenea, pentru spălare externă. În cazul utilizării apei curate trebuie să fie asigurate instalaţii adecvate pentru furnizarea acesteia şi evitarea contaminării produselor alimentare.
    52. În cazul în care este utilizată apă nepotabilă, de exemplu pentru controlul incendiilor, pentru producerea de aburi, pentru refrigerare şi pentru alte scopuri similare, aceasta trebuie circulată printr-un sistem separat, bine identificat. Apa nepotabilă nu trebuie să aibă conexiuni la sistemul de apă potabilă sau să permită refluxul în sistemele de apă potabilă.
    53. Apa reciclată, utilizată pentru prelucrare sau ca ingredient, nu trebuie să prezinte nici un pericol de contaminare. Aceasta trebuie să fie de acelaşi standard ca apa potabilă, cu excepţia cazurilor în care se poate demonstra autorităţii competente că, de facto, calitatea apei nu poate afecta salubritatea produsului alimentar în forma finită a acestuia.
    54. Gheaţa ce vine în contact cu produsele alimentare sau care poate contamina produsele alimentare trebuie să fie produsă din apă potabilă sau, atunci cînd este utilizată pentru răcirea produselor din pescuit întregi – din apă curată. Aceasta trebuie să fie produsă, manipulată şi depozitată în condiţii care să o protejeze de contaminare.
    55. Aburul utilizat în contact direct cu produsele alimentare nu trebuie să conţină nici o substanţă ce prezintă un pericol pentru sănătate sau care are potenţialul să contamineze produsele alimentare.
    56. În cazul în care produselor alimentare le este aplicat un tratament termic în recipiente închise ermetic, trebuie să se asigure ca apa utilizată pentru răcirea recipientelor după tratamentul termic să nu constituie o sursă de contaminare pentru produsele alimentare.
    57. Fiecare persoană care lucrează în zona de manipulare a produselor alimentare trebuie să aibă permis medical, să fie supusă controlului medical la angajarea în cîmpul muncii şi, periodic, să menţină un grad ridicat de curăţenie personală şi să poarte îmbrăcăminte adecvată, curată şi, după caz, echipament de protecţie.
    58. Nici unei persoane care suferă de o boală sau este purtătoare a unei boli ce poate fi transmisă prin produse alimentare ori care suferă de o altă afecţiune, cum ar fi leziuni infectate, infecţii ale pielii, abcese sau diaree, nu trebuie să i se permită să manipuleze produse alimentare ori să intre în vreo zonă de manipulare a produselor alimentare, de orice capacitate, dacă există posibilitatea de contaminare directă sau indirectă.
    59. Orice persoană astfel afectată şi angajată într-o unitate din domeniul alimentar şi care este posibil să intre în contact cu produsele alimentare trebuie să raporteze imediat agentului economic cu activitate în domeniul alimentar boala sau simptomele, iar dacă este posibil, cauzele acestora.
    60. Agentul economic cu activitate în domeniul alimentar nu trebuie să accepte materii prime ori ingrediente, altele decît animale vii sau orice alt material utilizat la procesarea produselor, dacă acestea sînt cunoscute a fi sau se apreciază, în mod rezonabil, că ar putea să fie contaminate cu paraziţi, cu microorganisme patogene ori cu substanţe toxice, de descompunere sau străine, în aşa măsură încît, chiar după ce  agentul economic cu activitate în domeniul alimentar a aplicat în mod igienic proceduri normale de sortare şi/sau de preparare ori de procesare, produsul final ar fi impropriu pentru consum uman.
    61. Materiile prime şi toate ingredientele depozitate într-o unitate din domeniul alimentar trebuie să fie ţinute în condiţii corespunzătoare, concepute să prevină deteriorarea acestora şi să le protejeze împotriva contaminării.
    62. La toate etapele de producţie, de procesare şi de distribuţie produsele alimentare trebuie să fie protejate împotriva oricărei contaminări ce poate face produsul alimentar impropriu pentru consum uman, dăunător pentru sănătate sau contaminat în aşa măsură încît ar fi nerezonabil să fie consumat în acea stare.
    63. Trebuie să se aplice proceduri adecvate pentru controlul dăunătorilor. Trebuie, de asemenea, să se aplice proceduri adecvate pentru evitarea accesului animalelor domestice în locurile de pregătire, manipulare sau depozitare a produselor alimentare. În cazuri speciale în care autoritatea competentă raională sau municipală respectivă permite un astfel de acces, trebuie luate măsuri pentru ca acesta să nu  conducă la contaminare.
    64. Materiile prime, ingredientele, produsele intermediare şi produsele finite capabile să susţină creşterea rapidă şi progresivă a microorganismelor patogene sau formarea de toxine nu trebuie să fie păstrate la temperaturi ce ar putea avea ca rezultat un pericol pentru sănătate. Lanţul de frig nu trebuie să fie întrerupt. Sînt permise perioade limitate fără controlul temperaturii pentru a se permite derularea practică a activităţilor de preparare, transportare, depozitare, expunere şi servire a mesei, cu condiţia ca aceasta să nu aibă drept rezultat un pericol pentru sănătate. Întreprinderile din domeniul alimentar în care se produc, se manipulează şi se ambalează produsele alimentare procesate trebuie să dispună de spaţii adecvate, suficient de mari pentru depozitarea separată a materiilor prime de materialul procesat, şi de spaţii separate de depozitare în condiţii de refrigerare şi suficient de mari.
    65. În cazul în care produsele alimentare urmează să fie păstrate sau servite la temperaturi scăzute, acestea trebuie să fie răcite cît mai repede posibil după faza de procesare la cald sau faza de preparare finală, dacă nu este aplicat nici un proces de tratare termică, la o temperatură ce nu trebuie să aibă ca rezultat un pericol pentru sănătate.
    66. Decongelarea produselor alimentare trebuie să fie realizată astfel încît să se reducă la minimum pericolul dezvoltării de microorganisme patogene sau al formării de toxine în produsele alimentare. În timpul decongelării produsele alimentare trebuie să fie supuse la temperaturi care să nu aibă ca rezultat un pericol pentru sănătate. În cazul în care lichidul ce se scurge în procesul de decongelare poate prezenta un pericol pentru sănătate, acesta trebuie să fie evacuat în mod adecvat. După decongelare produsele alimentare trebuie să fie manipulate astfel încît să se reducă la minimum pericolul dezvoltării de microorganisme patogene sau formarea de toxine.
    67. Substanţele ce prezintă un pericol şi/sau cele necomestibile, inclusiv hrana pentru animale, trebuie să fie etichetate şi depozitate adecvat, în containere separate şi sigure.
    68. Materialul utilizat pentru ambalare şi împachetare nu trebuie să prezinte o sursă de contaminare.
    69. Materialele de ambalare trebuie să fie depozitate astfel încît acestea să nu fie expuse unui pericol de contaminare.
    70. Operaţiunile de ambalare şi împachetare trebuie să fie efectuate astfel încît să se evite contaminarea produselor. După caz şi, în special, în cazul recipientelor metalice şi din sticlă, trebuie să fie asigurată integritatea şi igiena acestora.
    71. Materialele pentru ambalare şi împachetare reutilizabile pentru produse alimentare trebuie să fie uşor de igienizat, iar în cazul în care este necesar, de dezinfectat.
    72. Cerinţele prezentei secţiuni se aplică numai pentru produsele alimentare  puse pe piaţă în recipiente închise ermetic.
    73. Orice proces de tratare termică utilizat pentru procesarea unui produs neprocesat sau pentru  procesarea în continuare a unui produs procesat trebuie:
    a) să asigure o temperatură respectivă pentru toate părţile produsului tratat, pentru o perioadă de timp dată;
    b) să prevină contaminarea produsului în timpul procesului.
    74. Pentru a se asigura că prin procesul utilizat se îndeplinesc obiectivele dorite, agenţii economici cu activitate în domeniul alimentar trebuie să controleze cu regularitate parametrii principali relevanţi (în mod special temperatura, presiunea, ermeticitatea şi parametrii microbiologici), inclusiv prin utilizarea unor dispozitive automate;
    75. Procesul utilizat trebuie să fie conform unui standard recunoscut internaţional (de exemplu, pasteurizare, temperatură ultraînaltă – UHT sau sterilizare).
    76. Agenţii economici cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure că persoanele care manipulează produse alimentare sînt instruite în probleme de igienă a produselor alimentare, proporţional cu activitatea desfăşurată.
    77. Responsabilii pentru elaborarea şi menţinerea procedurii sau pentru punerea în aplicare a ghidurilor aferente trebuie să aibă o instruire corespunzătoare în aplicarea principiilor HACCP.
    78. Agenţii economici cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure de conformitatea cu toate cerinţele referitoare la programele de instruire pentru persoanele care lucrează în anumite sectoare alimentare.
    79. Autoritatea competentă poate elabora recomandări pentru implementarea prevederilor prezentelor Reguli.
    80. La înaintarea propunerilor de modificare şi completare a prezentelor Reguli, autoritatea competentă trebuie să ţină cont de:
    a) necesitatea revizuirii cerinţelor prevăzute la pct. 14 al prezentelor Reguli;
    b) experienţa obţinută prin implementarea sistemelor bazate pe HACCP în aplicarea prevederilor pct. 8 al prezentelor Reguli;
    c) evoluţiile tehnologice şi consecinţele practice ale acestora şi aşteptările consumatorului cu privire la compoziţia produselor alimentare;
    d) opiniile ştiinţifice, în special cele obţinute ca urmare a unor noi evaluări de pericol;
    e) criteriile microbiologice şi de temperatură pentru produsele alimentare.
    81. Prevederile pct. 37–42 şi pct. 43–45 ale prezentelor Reguli pot face excepţie pentru întreprinderile cu capacitate mică care aplica  regulile de bună practică, cu condiţia că factorii de pericol aferenţi  nu afectează realizarea obiectivelor prezentelor Reguli.
    82. Autoritatea competentă poate adopta, în vederea îndeplinirii obiectivelor prezentelor Reguli, măsuri adaptate la cerinţele prevăzute în pct. 43–45 ale prezentelor Reguli.
    83. Măsurile prevăzute  la pct. 77 al prezentelor Reguli trebuie să aibă ca obiectiv:
    a) permiterea utilizării în continuare a metodelor tradiţionale, la oricare dintre etapele de producţie, procesare sau distribuţie a produselor alimentare;
    b) acomodarea la necesităţile activităţilor din domeniul alimentar ce se desfăşoară în zone ce sînt supuse unor constrîngeri geografice speciale.
    În alte cazuri măsurile trebuie să se aplice numai la proiectarea, construirea şi echiparea întreprinderilor.
    84. Agenţii economici cu activitate în domeniul alimentar vor prezenta autorităţii competente planurile de modernizare a întreprinderilor.