RIM384/2010
ID intern unic:  335048
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
INSPECŢIA MUNCII
RAPORT Nr. 384
din  29.06.2010
RAPORT DE ACTIVITATE
al Inspecţiei Muncii pe anul 2009
Publicat : 29.06.2010 în Monitorul Oficial Nr. 108-109     art Nr : 384
    Activitatea Inspecţiei Muncii în anul 2009 a fost orientată spre realizarea obiectivelor ce-i revin din Strategia naţională de dezvoltare pe anii 2008-2011 şi Programului de activitate al Inspecţiei Muncii pentru anul 2009.  Conform acestor documente precum şi Legii nr.140-XV din 10 mai 2001 privind Inspecţia Muncii obiectivul principal pus în seama Inspecţiei Muncii, este asigurarea aplicării dispoziţiilor legale referitoare la condiţiile de muncă şi la protecţia salariaţilor în exercitarea atribuţiilor lor.
    Pentru atingerea acestui obiectiv, Inspecţia Muncii exercită controlul respectării cadrului legal de reglementări în domeniul muncii în întreprinderi, instituţii, organizaţii (în continuare unităţi) şi întreprinde acţiuni în vederea prevenirii şi combaterii ilegalităţilor din acest domeniu.
    Activitatea Inspecţiei Muncii este determinată de efectivul de personal cu care este încadrată. În perioada raportată structura organizatorică şi efectivul de personal n-au suferit modificări. Astfel, Inspecţia Muncii dispune de un efectiv de personal de 96 unităţi, din care 15 unităţi distribuite în aparatul central, iar 81 unităţi distribuite în 10 inspectorate teritoriale de muncă. Din numărul total al inspectorilor încadraţi în Inspecţia Muncii 19 sînt femei. Structura organizatorică a Inspecţiei Muncii este reflectată în anexa nr.1 la prezentul Raport.
    Aspirînd spre realizarea obiectivelor ce-i revin, Inspecţia Muncii cu subdiviziunile sale teritoriale în anul 2009 a realizat 7073 vizite de control. În cadrul acestora a fost urmărită respectarea legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă la unităţi cu un număr de 239 mii salariaţi, din care 119 mii femei şi 102 minori. Numărul controalelor realizate se divizează astfel: 3525 au fost realizate în domeniul relaţiilor de muncă, iar 3548 de controale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
    Din numărul total de controale 4610 constituie controale de fond, 2000 controale inopinate, 405 controale tematice, 28 controale repetate şi 30 controale efectuate în cadrul comisiei de recepţie pentru darea în exploatare a obiectelor de menire socială. Repartizarea numărului de controale după domeniul de activitate se prezintă după cum urmează: 28% reprezintă unităţi din ramura comerţului, 19% - activităţi de servicii colective, sociale şi personale, 17% - unităţi din ramura agriculturii, cîte 7% - unităţi din ramura industriei prelucrătoare, ramura de construcţie şi învăţămînt, 4% - unităţi din ramura de transport, cîte 3% - din administraţia publică şi unităţi din domeniul sănătăţii, cîte 1 % - unităţi din domeniul industriei extractive, energetică, activitate hotelieră, instituţii financiare şi alte activităţi. Controalele întreprinse s-au finalizat cu întocmirea proceselor-verbale de control în care de către inspectorii de muncă au fost înregistrate 68727 cazuri de încălcare a prevederilor legale şi dispuse măsuri necesare pentru asigurarea respectării normelor de drept din domeniul muncii.
    Indicatorii referitori la activitatea Inspecţiei Muncii şi la numărul controalelor întreprinse de inspectorii de muncă în anul 2009 sînt reflectaţi în anexele nr.2 şi nr.3 la prezentul Raport.
    În cadrul activităţilor desfăşurate pe parcursul anului raportat, Inspecţia Muncii a întreprins şi o serie de acţiuni specifice de control orientate spre:
    - monitorizarea modului de achitare a salariilor şi de lichidare a restanţelor la plata salariilor;
    - monitorizarea riscurilor de accidentare în muncă;
    - monitorizarea modului de încadrare în muncă, perfectare a contractelor individuale de muncă şi diminuarea fenomenului „muncii la negru”.
    Numărul acestor acţiuni este înglobat în numărul total de controale efectuate.
    În temeiul Circularei Guvernului nr.0204-568 din 17.04.09, Dispoziţiei nr.109 din 22.04.09 emisă de Inspectorul General de Stat al Muncii cu privire la contracararea muncii la negru, au fost organizate grupuri teritoriale de lucru mixte (la nivel de municipiu, sector, raion). În componenţa grupurilor au fost delegaţi reprezentanţi din Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Compania Naţională de Asigurări în Medicină. În cadrul controalelor desfăşurate de către inspectorii de muncă, la circa 250 agenţi economici au fost depistate circa 900 persoane, care au fost admise la muncă fără perfectarea relaţiilor de muncă în formă scrisă, or aceasta nu este altceva decît utilizarea forţei de „muncă la negru”. Acest fenomen are loc preponderent în sectorul privat.
    Printre obiectivele Inspecţiei Muncii în anul ce s-a scurs se înscrie şi munca persoanelor mai tinere de 18 ani. În acest context Inspecţia Muncii a realizat un şir de controale la diferiţi agenţi economici. La momentul controalelor la 30 de unităţi vizitate activau mai mult de 100 de angajaţi minori. Astfel în 5 unităţi lucrau 40 persoane la lucrările agricole (la culesul merelor – 34 persoane, la fabricarea lăzilor – o persoană, tratarea seminţelor – 2 persoane, supraveghetori de animale – 2 persoane şi o persoană la lucrări de irigare). În calitate de cusătorese activau la 12 unităţi – 35 persoane. În calitate de personal auxiliar la 5 unităţi – 19 persoane. La şantierele de construcţie, în cadrul practicii de instruire, lucrau 3 persoane minore. În calitate de chelneri sau bucătari lucrau 5 persoane. La 8 unităţi economice au fost depistate 10 persoane cu care nu erau legiferate relaţiile de muncă. Angajatorii au admis tinerii la muncă fără să încheie cu ei contracte individuale de muncă, fără să emită ordinul de angajare, fără să ţină evidenţa timpului de muncă şi a carnetului de muncă.
    În procesul controalelor au fost depistate şi alte încălcări, cum ar fi: transportarea şi comercializarea băuturilor alcoolice şi articolelor de tutungerie; activitate în condiţii grele pentru securitatea minorilor - activitate cu substanţe nocive la tratarea seminţelor; neefectuarea examenului medical la angajare; nerespectarea duratei reduse a timpului de muncă; neefectuarea instruirii la angajare în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; neacordarea concediului de odihnă, prevăzut de legislaţia muncii; neefectuarea plăţilor compensatorii prevăzute de legislaţie.
    Ca rezultat al controalelor, de către inspectorii de muncă au fost emise prescripţii angajatorilor de a retrage imediat minorii de la lucrările cu condiţii de muncă grele şi nocive şi de a remedia încălcările într-un termen limitat.
    În contextul monitorizării modului şi termenelor de achitare a salariilor în sectorul real şi întru executarea Hotărîrii Guvernului nr.678 din 11 iulie 2005, Convenţiei OIM nr.95 cu privire la protecţia salariului, Inspecţia Muncii în perioada de referinţă a efectuat controale la unităţile economice care admit restanţe la plata salariilor.
    În această ordine de idei, 75 la sută din numărul total de controale au avut drept obiectiv prioritar modul de achitare a salariilor. În procesul controalelor au fost depistate diverse cazuri de încălcare a legislaţiei din domeniul salarizării.
    Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, la 01.01.2009 356 unităţi admiteau restanţe la plata salаriului, iar la 31.12.2009 numărul acestora s-a majorat pînă la 414 unităţi, inclusiv 65 unităţi cu capital public. Respectiv şi sumele restanţelor la plata salariilor s-au majorat. Suma restanţelor la 01.01.2009 constituia 101,3 mil. lei. Pe parcursul anului aceasta s-a majorat, estimîndu-se  către  31.12.2009, la 153,5 mil. lei.
    Situaţia respectivă s-a creat din cauza efectelor negative, care se răsfrîng asupra Republicii Moldova ca rezultat al crizei economico-financiare mondiale. Anvergura globală a fenomenului respectiv a condus la paralizarea activităţii mai multor agenţi economici. Astfel, unor agenţi economici, fiind în incapacitate de plată, li se blochează conturile bancare, ceea ce duce la imposibilitatea angajatorului de a achita salariile angajaţilor.
    Activităţile de control întreprinse de Inspecţia Muncii scot în evidenţă faptul că angajatorii comit cel mai frecvent încălcări ale normelor legale referitoare la:
    - contractul individual de muncă – iniţierea relaţiilor de muncă şi utilizarea forţei de muncă fără respectarea procedurilor stabilite de legislaţie (Titlul III Contractul individual de muncă, art. 47, 49, 55, 85, 86);
    - durata timpului de muncă – depăşirea duratei legale a timpului de muncă, caracterizată prin nerespectarea dreptului la durata redusă a timpului de muncă, de repartizarea prejudicioasă şi contrar legislaţiei a timpului de muncă în cadrul săptămînii şi altele (Titlul IV Timpul de muncă şi timpul de odihnă, art. 95 – 105, 107,109, 110, 111);
    - salarizare – angajarea cu un salariu mai mic decît salariul minim garantat de stat; nerespectarea modalităţilor de salarizare prevăzute de legislaţie; neefectuarea plăţilor compensatorii; încălcarea termenelor legale de plată a salariilor şi altele (Titlul V Salarizarea şi normarea muncii, art. 128 alineat (2), 131, 139, 141, 142, 152, 153);
    - securitatea şi sănătatea în muncă – lipsa unor strategii de protecţie şi prevenire; admiterea la lucru a persoanelor fără pregătire profesională şi fără instruire în materie de securitate şi sănătate în muncă; prestarea muncii în condiţii de risc sporit; aplicarea tehnologiilor depăşite şi periculoase; neasigurarea cu echipament de protecţie; amplasarea proceselor tehnologice în încăperi neadecvate; exploatarea echipamentelor de muncă improvizate fără dispozitive de protecţie, ceea ce creează pericol de accidentare; neefectuarea atestării locurilor de muncă (Titlul IX Protecţia muncii, art. 225, 226, 229 – 243); neefectuarea evaluării riscurilor profesionale (Capitolul III, art.10, 13 din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, nr. 186-XVI din 10.07.2009).
    Încălcările comise de angajatori reprezintă componente ale utilizării nelegale a muncii şi prejudiciază esenţial drepturile salariaţilor ce decurg din raporturile de muncă. Aceste încălcări impun aplicarea diferitelor mecanisme ce contribuie la asigurarea respectării prevederilor legale.
    Pentru sancţionarea încălcărilor prevederilor legislaţiei muncii, comise de conducătorii unităţilor economice supuse controalelor pe parcursul anului, de către inspectorii de muncă au fost încheiate şi înaintate spre examinare 672 procese-verbale cu privire la contravenţia administrativă. Din acestea - 354 procese-verbale cu privire la contravenţia administrativă, întocmite conform Codului cu privire la contravenţiile administrative, şi 318 procese-verbale cu privire la contravenţie, întocmite conform prevederilor Codului contravenţional nr.218-XVI din 24 octombrie 2008, pus în aplicare la 31 mai 2009. Din numărul total de procese-verbale cu privire la contravenţie 13 procese-verbale prevăd încălcări care au fost comise în raport cu persoanele minore, 128 procese-verbale cu privire la contravenţie au fost întocmite în cazul depistării lucrătorilor fără forme legale de activitate, iar circa 120 – pentru încălcarea termenelor de plată a salariilor, indemnizaţiilor şi altor plăţi cu caracter permanent.
    Indicatorii referitori la procesele-verbale cu privire la contravenţia administrativă întocmite şi examinate în anul raportat sînt reflectaţi în anexa nr.4 la prezentul Raport.
    Un alt capitol al activităţilor desfăşurate de Inspecţia Muncii este examinarea petiţiilor cetăţenilor. În anul raportat, unităţile structurale şi subdiviziunile teritoriale ale Inspecţiei Muncii au examinat 3552 petiţii, prin care s-au invocat diverse încălcări ale legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă.
    Pe parcursul perioadei raportate, în vederea asigurării realizării ordinii de drept în domeniul muncii, Inspecţia Muncii a întocmit şi înaintat Comisariatelor de poliţie, Organelor de procuratură şi Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţie 84 sesizări.
    În anul 2009 subdiviziunile teritoriale ale Inspecţiei Muncii au înregistrat 781 contracte colective de muncă. Indicatorii referitori la numărul contractelor colective de muncă înregistrate sînt reflectaţi în anexa nr.5 la prezentul Raport.
    Potrivit datelor oferite de Biroul Naţional de Statistică, în anul 2009 au depus rapoarte statistice ce vizează aspecte de protecţie a muncii 5863 unităţi cu un efectiv de personal mai mare de 20 lucrători. În aceste unităţi au fost angajaţi 608316 salariaţi, din care 330883 femei, iar 280 persoane sub 18 ani.
    Numărul unităţilor care au depus rapoarte statistice şi numărul salariaţilor existenţi în scriptele acestor unităţi în anul 2009, structurat prin prisma activităţilor, sînt reflectate în anexa nr. 6 la prezentul Raport.
    În anul raportat au fost ocupaţi în condiţii de muncă necorespunzătoare normelor igienico-sanitare 20909 salariaţi, inclusiv 15 persoane pînă la 18 ani. Aceasta depăşeşte 3,44 la sută din numărul total al salariaţilor angajaţi în unităţile vizate de statistici. Din numărul total al salariaţilor ocupaţi în condiţii de muncă ce nu corespund normelor igienico-sanitare 10454 sînt femei. Situaţia condiţiilor de muncă, inclusiv a condiţiilor de muncă a femeilor, sînt reflectate în anexele nr.7 şi nr.8 la prezentul Raport.
    Pentru realizarea măsurilor de protecţie a muncii, pe parcursul anului 2009, unităţile vizate în statistici au cheltuit în ansamblu 187182,1 mii lei. Date referitoare la cheltuielile pentru protecţia muncii se conţin în anexa nr.9 la prezentul Raport.
    În perioada de referinţă, la unităţile cuprinse în statistici, s-a înregistrat un număr total de 651 accidentaţi, proveniţi din accidente de muncă, ce determină un indice de frecvenţă de 1,07 (numărul de accidentaţi care revine la o mie de salariaţi).



    Numărul total de zile-om de incapacitate temporară de muncă a accidentaţilor a fost de 14449, determinînd un indice de durată medie al incapacităţii temporare de muncă pentru accidente de muncă de 22,19 (număr de zile-om de incapacitate temporară de muncă ce-i revin unui accidentat). Numărul de accidentaţi şi pierderile materiale aferente accidentelor de muncă, produse la unităţile acoperite de sondajul statistic, precum şi repartizarea accidentaţilor în muncă pe activităţi, împrejurări şi cauze se reprezintă în anexele nr. 10 şi nr. 11 la prezentul Raport.





    De către inspectorii de muncă cu atribuţii de control în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă în anul raportat au fost cercetate împrejurările şi cauzele care au condus la producerea accidentelor de muncă, în urma cărora au fost accidentate grav 103 persoane, iar mortal 39 persoane, din care 9 persoane au fost accidentate mortal la unităţi cu un efectiv de pînă la 20 de lucrători.
    Dosarele de cercetare au fost înaintate organelor de poliţie şi procuraturii.
    Numărul accidentaţilor proveniţi din accidente de muncă grave şi mortale, în raport cu anul precedent, a scăzut cu 13 accidentaţi grav şi 6 accidentaţi mortal.
    Pierderile materiale în urma accidentelor de muncă suportate de unităţile, vizate în statistici, în anul 2009 se estimează la circa 2963,3 mii lei, din care circa 49,91 la sută constituie plăţile conform certificatelor de concediu medical, 8,94 la sută reprezintă plăţi pentru repararea prejudiciului cauzat, 32,24 la sută sînt plăţile indemnizaţiilor unice în cazul reducerii capacităţii de muncă sau decesul angajatului şi 8,9 la sută constituie valoarea mijloacelor de producţie defectate.
    Pentru realizarea anumitor garanţii stabilite de legislaţie, în anul raportat au beneficiat de înlesniri şi sporuri pentru condiţii nefavorabile de muncă 118802 salariaţi, din care 68331 femei. Înlesnirile şi sporurile pentru condiţii nefavorabile de muncă sînt reflectate în anexele nr.12 şi nr.13 la prezentul Raport.
    Succesul activităţilor de inspecţie este determinat de eficienţa planificării şi utilizării fondului timpului de muncă. În anul 2009 utilizarea fondului timpului de muncă de către inspectorii de muncă se reprezintă după cum urmează.
    Pentru efectuarea controalelor au fost consumate 9538 zile-om. Aceasta constituie 64,5 la sută din fondul timpului utilizat pe teren. Pentru examinarea petiţiilor în total au fost consumate 2776 zile-om, sau 18,8 la sută, din fondul timpului utilizat pe teren. La cercetarea accidentelor comunicate s-au consumat 777 zile-om, ceea ce constituie 5,2 la sută din fondul timpului utilizat pe teren. Pentru efectuarea unui control inspectorii de muncă utilizează 1,35 zile.



    Formarea inspectorilor de muncă şi monitorizarea activităţilor desfăşurate de aceştia solicită de la conducerea Inspecţiei Muncii atenţie deosebită. Astfel, pentru pregătirea inspectorilor de muncă au fost organizate diferite seminare instructiv-didactice. Realizarea acestor acţiuni au derulat cu concursul specialiştilor din cadrul aparatului Inspecţiei Muncii, experţilor străini. Activităţile de perfecţionare profesională a inspectorilor de muncă au vizat diverse tematici orientate spre eficientizarea acţiunilor de inspecţie.
    În cadrul Programului Organizaţiei Internaţionale a Muncii „HIV/SIDA şi lumea muncii” în Moldova au fost organizate şi desfăşurate în perioada 20-28 mai 2009 ateliere de lucru zonale (Chişinău, Bălţi, Cahul) pentru implementarea „Ghidului privind HIV/SIDA pentru inspectorii muncii”.
    Pe parcursul lunii octombrie inspectorii de muncă au fost antrenaţi în cadrul seminarelor organizate de Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova, cu participarea experţilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii, cu genericul „Identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire la locurile de  muncă”. În perioada 12-13 noiembrie, inspectorii de muncă au fost antrenaţi în cadrul lucrărilor seminarului „Îmbunătăţirea vizitelor de inspecţie” organizat şi desfăşurat de Organizaţia Internaţională a Muncii cu participarea experţilor OIM din Spania.
    Pe parcursul anului raportat 10 inspectori de muncă au participat la un seminar cu genericul „Inspecţia Muncii integrată”, realizat cu concursul Inspecţiei Muncii din Bulgaria, în cadrul acţiunilor ce se desfăşoară de Alianţa Regională a Inspecţiilor Muncii din Europa de Sud-Est, Azerbaidjan şi Ucraina. În cadrul acţiunilor de colaborare bilaterală şi schimb de experienţă 6 colaboratori ai Inspecţiei Muncii au vizitat Inspectoratul teritorial de muncă Galaţi din România. În anul ce s-a scurs 2 reprezentanţi ai Inspecţiei Muncii au participat la lucrările celei de a doua conferinţe a Alianţei Regionale a Inspecţiilor Muncii din Europa de Sud-Est, Azerbaidjan şi Ucraina, care a avut loc în oraşul Belgrad, Republica Serbia.
    Cu regularitate se întreprind acţiuni de monitorizare a activităţii inspectoratelor teritoriale de muncă, scopul cărora este de a evalua activitatea inspectorilor de muncă şi de a asigura sporirea nivelului de pregătire a inspectorilor de muncă, a eficacităţii şi calităţii activităţilor de inspecţie.
    În vederea sensibilizării celor interesaţi în asigurarea condiţiilor de securitate şi sănătate, Inspecţia Muncii informează prin diferite surse mass-media despre prevederile legislaţiei din acest domeniu, precum şi despre căile de respectare a acesteia. Astfel, pe parcursul anului 2009 în presa centrală şi locală au fost publicate 39 articole, 22 participări în cadrul emisiunilor radiofonice şi 15 televizate. În această ordine de idei menţionăm participarea conducerii Inspecţiei Muncii în cadrul emisiunilor radiofonice şi televizate cu comentarii privind aplicarea legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă.
    Inspecţia Muncii pe parcursul anului 2009 a organizat, a realizat şi a participat în diverse întîlniri cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale, cu reprezentanţii mediilor de afaceri. La aceste întîlniri au fost luate în dezbatere diverse situaţii care ţin de aplicarea Legii securităţii şi sănătăţii în muncă, asigurarea condiţiilor de muncă nepericuloase şi inofensive şi de prevenire a accidentelor de muncă.
    Pentru asigurarea respectării cerinţelor de securitate şi sănătate în muncă Inspecţia Muncii colaborează cu Confederaţia Naţională a Patronatului, cu Confederaţia Naţională a Sindicatelor, cu alte autorităţi interesate.
    Colaboratorii Inspecţiei Muncii, în baza acordului de colaborare cu Confederaţia Naţională a Sindicatelor, în martie 2009 au participat în cadrul întîlnirilor angajaţilor departamentului juridic al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova cu activul centrelor sindicale interramurale-teritoriale din raioanele Cahul, Cantemir, Călăraşi, Orhei, Ungheni în cadrul cărora a fost adusă la cunoştinţă informaţia despre activitatea Inspecţiei Muncii şi metodele de aplicare a Codului muncii şi Legii privind securitatea şi sănătatea în muncă.
    În aprilie 2009 a fost organizată o Masă rotundă cu tematica „Securitatea şi sănătatea în muncă în Republica Moldova – actualitate şi perspectivă” cu participarea reprezentanţilor administraţiei publice centrale, care în activitatea lor au tangenţă cu securitatea şi sănătatea în muncă, reprezentanţilor procuraturii, organelor de poliţie,  reprezentaţilor Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova şi Confederaţiei Naţionale a Patronatului din Republica Moldova.
    Conducerea Inspecţiei Muncii a participat în cadrul lucrărilor seminarului „Realizarea drepturilor la muncă a femeilor” organizat de Confederaţia Naţională a Sindicatelor de Moldova.
    În luna septembrie Inspecţia Muncii a fost prezentă în cadrul lucrărilor seminarului, organizat de Consiliul Republican al Sindicatului Educaţiei şi Ştiinţei din Republica Moldova pentru preşedinţii organelor sindicale de nivelul doi, cu un discurs referitor la implementarea Legii securităţii şi sănătăţii în muncă în instituţiile de învăţămînt.
    Colaboratorii Inspecţiei Muncii au organizat şi desfăşurat în cadrul Expoziţiei „Security – 2009” o masă rotundă cu genericul „Securitatea şi sănătatea muncii – un obiectiv mereu actual în cadrul relaţiilor de muncă”, cu suportul Centrului Internaţional de Expoziţii Moldexpo.
    Inspecţia Muncii a participat la acţiunile de instruire în materie de identificare a pericolelor şi evaluare a riscurilor profesionale. Aceste acţiuni au fost organizate de Confederaţia Naţională a Patronatului şi oferite patronilor din diferite raioane ale republicii.
    Potrivit atribuţiilor ce-i revin, Inspecţia Muncii a acordat ajutor metodologic şi consultativ salariaţilor şi angajatorilor în soluţionarea diverselor probleme ce ţin de aplicarea legislaţiei muncii. În perioadă raportată au beneficiat de ajutorul consultativ al Inspecţiei Muncii şi subdiviziunilor sale structurale mai mult de 6000 angajatori şi un număr semnificativ de salariaţi.
    În perioada de referinţă, Inspecţia Muncii a coordonat activitatea de instruire şi formare a persoanelor cu funcţii de răspundere din unităţi în domeniul relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă. Ca rezultat al coordonării activităţii de instruire şi formare, în instituţiile abilitate cu dreptul de instruire în domeniul dat, au fost instruite mai mult de 8000 persoane.
    Toate acţiunile Inspecţiei Muncii, întreprinse în anul trecut, scot în evidenţă o tendinţă stabilă de conformare la rigorile legislaţiei şi de respectare a acesteia.
    Concomitent se mai întîlnesc şi anumite dificultăţi în aplicarea legislaţiei muncii.
    O dificultate semnificativă în derularea relaţiei de muncă o constituie insuficienţa sau lipsa de cunoştinţe necesare angajatorilor pentru a asigura respectarea legislaţiei ce reglementează raporturile de muncă. Această dificultate caracterizează unităţile noi-apărute şi cu un efectiv de personal mic.
    Soluţionarea inadecvată şi insuficientă a problemelor ce ţin de prevenirea accidentelor de muncă este frecventă la unităţile care nu dispun de serviciul de prevenire şi protecţie sau de un lucrător desemnat pentru protecţia salariaţilor la locurile de muncă şi prevenirea riscurilor profesionale.
    Un obstacol deosebit în aplicarea legislaţiei îl reprezintă încălcările legislaţiei ce se comit cu acordul tacit al salariaţilor sau a reprezentanţilor acestora. Astfel de încălcări poartă un caracter latent şi sînt dificil de remediat.
    Pe parcursul anului 2009 Inspecţia Muncii a informat autorităţile respective despre deficienţele în aplicarea legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă, şi-a adus contribuţia la modificarea unor norme din Codul muncii, Codul contravenţional, precum şi la promovarea Legii securităţii şi sănătăţii în muncă, a Regulamentului privind modul de organizare a activităţilor de protecţie a lucrătorilor la locul de muncă, de prevenire a riscurilor profesionale ş.a.
    Rezultatele obţinute confirmă că activitatea Inspecţiei Muncii reprezintă un proces complex în derulare, care cere eforturi şi coerenţă în acţiuni.
    Pentru a asigura realizarea continuă a obiectivelor Inspecţiei Muncii, stabilite de Lege, este oportun şi necesar ca Inspecţia Muncii să-şi menţină şi în continuare orientarea spre dezvoltarea şi promovarea celor mai eficiente măsuri complexe pentru:
    - monitorizarea riscurilor de accidentare în muncă;
    - monitorizarea muncii persoanelor mai tinere de 18 ani;
    - monitorizarea modului de încadrare în muncă, perfectare a contractelor individuale de muncă şi diminuare a fenomenului „muncii la negru”;
    - monitorizarea modului de achitare a salariilor şi diminuare a restanţelor la plata salariilor.
    Aceasta va conduce la realizarea mai profundă şi mai integrală a drepturilor angajaţilor ce decurg din raporturile de muncă, la o protecţie mai sigură a salariaţilor în exercitarea funcţiilor lor, or acestea sînt obiectivele     Inspecţiei Muncii stabilite de Codul muncii, alte acte legislative şi normative din domeniul muncii, precum şi de Legea privind Inspecţia Muncii.

    INSPECTORUL GENERAL
    DE STAT AL MUNCII                                             Dumitru STĂVILĂ

    Iunie 2010.

   
anexa nr.1

    anexa nr.2

    anexa nr.3

    anexa nr.4

    anexa nr.5

    anexa nr.6

    anexa nr.7

    anexa nr.8

    anexa nr.9

    anexa nr.10

    anexa nr.11

    anexa nr.12

    anexa nr.13