LPM99/2010
ID intern unic:  335424
Версия на русском
Versiunea originala
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 99
din  28.05.2010
privind regimul juridic al adopţiei
Publicat : 30.07.2010 în Monitorul Oficial Nr. 131-134     art Nr : 441     Data intrarii in vigoare : 30.01.2011
    MODIFICAT
   
LP79 din 24.05.18, MO195-209/15.06.18 art.338
    LP66 din 13.04.17, MO171-180/02.06.17 art.297
    LP80 din 05.05.17, MO162-170/26.05.17 art.284
    LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267


    NOTĂ:
    În textul legii , sintagma „oficiul de stare civilă”, la orice formă gramaticală, se substituie cu sintagma „organul de stare civilă” la forma gramaticală corespunzătoare prin LP80 din 05.05.17, MO162-170/26.05.17 art.284



    Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul  I
DISPOZŢII GENERALE
    Articolul 1. Obiectul de reglementare
    Prezenta lege reglementează raporturile juridice privind:
    a) protecţia drepturilor copilului prin adopţie;
    b) stabilirea regimului juridic al adopţiei;
    c) cooperarea autorităţilor administraţiei publice cu organizaţii neguvernamentale pentru a asigura copilului un mediu familial sănătos;
    d) colaborarea internaţională în domeniul protecţiei copilului prin adopţie.
    Articolul 2. Noţiuni principale
    În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale semnifică:
    adopţie – formă specială de protecţie, aplicată în interesul superior al copilului, prin care se stabileşte filiaţia între copilul adoptat şi adoptator, precum şi legăturile de rudenie între copilul adoptat şi rudele adoptatorului;
    adopţie naţională – adopţie în care atît copilul adoptat, cît şi adoptatorul sau familia adoptatoare au domiciliul în Republica Moldova;
    adopţie internaţională – adopţie în care copilul adoptat are domiciliul în Republica Moldova, iar adoptatorul sau familia adoptatoare au domiciliul în străinătate ori adopţie în care copilul adoptat are domiciliul în străinătate, iar adoptatorul sau familia adoptatoare au domiciliul în Republica Moldova;
    adoptator – persoană sau familie (soţ şi soţie) care a depus cerere de adopţie şi care a fost luată la evidenţă de autorităţile competente în domeniul adopţiei, în condiţiile prezentei legi;
    atestat de adoptator – act eliberat adoptatorului, în condiţiile prezentei legi, care face dovada capacităţii de adopţie, rezultată din îndeplinirea garanţiilor morale şi a condiţiilor materiale necesare dezvoltării multilaterale şi armonioase a copilului prin adopţie;
    copil adoptabil – copil luat la evidenţă în scopul adopţiei care întruneşte toate condiţiile prevăzute de prezenta lege în vederea încuviinţării adopţiei;
    copil adoptabil fără nevoi speciale – copil adoptabil cu vîrsta de pînă la 7 ani;
    [Art.2 noţiunea introdusă prin LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267]
    copil adoptabil cu nevoi speciale – copil adoptabil:
    a) încadrat în grad de dizabilitate sau care prezintă un risc sporit de dezvoltare ulterioară a maladiilor ereditare şi/sau o anamneză ereditară/genetică agravată;
    b) care a împlinit vîrsta de 7 ani;
    c) care are unul sau mai mulţi fraţi care au împlinit vîrsta de 7 ani;
   [Art.2 noţiunea introdusă prin LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267]
    domiciliu al copilului – loc de aflare a copilului, care poate fi: domiciliu al părinţilor, al unui părinte, al tutorelui sau al curatorului, loc al instituţiei sociale sau al serviciului de tip familial sau loc stabilit prin hotărîre judecătorească;
    manager de caz – specialist din secţia/direcţia asistenţă socială şi protecţie a familiei, din Direcţia municipală pentru protecţia drepturilor copilului Chişinău sau din instituţia socială în care este plasat copilul, responsabil de elaborarea şi de implementarea planului individualizat de asistenţă a copilului;
    părinte adoptiv/părinţi adoptivi – persoană sau familie (soţ şi soţie) care a adoptat copilul în condiţiile prezentei legi;
    permis de vizită – permisiune scrisă, eliberată adoptatorului în procesul de potrivire pentru a vizita copilul în scopul unei eventuale adopţii;
    potrivire a adoptatorului – procedură de selectare a adoptatorului pentru copilul adoptabil, ţinîndu-se cont de vîrsta copilului şi a adoptatorului, de necesităţile copilului şi de posibilităţile familiei de a le satisface, de particularităţile psihologice şi medicale ale copilului, de recomandările autorităţii competente în domeniul adopţiei şi ale instituţiei de plasament al copilului.
    Articolul 3. Principiile de bază ale adopţiei
    Protecţia drepturilor copilului prin adopţie se realizează pe următoarele principii de bază:
    a) respectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale copilului;
    b) respectarea interesului superior al copilului;
    c) informarea copilului şi luarea în considerare a opiniei acestuia în raport cu vîrsta şi cu gradul lui de maturitate;
    d) prioritatea adopţiei naţionale faţă de cea internaţională;
    e) continuitatea în creşterea şi în educarea copilului, ţinîndu-se cont de originea etnică, culturală şi lingvistică;
    f) celeritatea în îndeplinirea oricăror acte referitoare la procedura adopţiei;
    g) garantarea confidenţialităţii informaţiilor obţinute în procesul de adopţie în ceea ce priveşte datele de identificare ale adoptatorului, precum şi ale părinţilor biologici.
    Articolul 4. Informarea şi opinia copilului
    (1) Pe tot parcursul procedurii de adopţie, autoritatea competentă în domeniul adopţiei în a cărei rază teritorială domiciliază copilul este obligată să-i ofere informaţii şi explicaţii clare şi complete, potrivit vîrstei şi gradului său de maturitate, referitor la etapele şi la durata procesului de adopţie, la efectele adopţiei, la adoptator şi la rudele acestuia.
    (2) Scopul informării copilului este de a-l pregăti pentru adopţie şi integrare într-un mediu familial.
    (3) În procesul adopţiei se va ţine cont de opinia, de dorinţele şi de sentimentele copilului în funcţie de vîrsta şi de capacitatea lui de înţelegere.
Capitolul  II
CADRUL INSTUŢIONAL
    Articolul 5. Autorităţile competente în domeniul
                        adopţiei
    (1) În Republica Moldova, autorităţile competente în domeniul protecţiei copilului prin adopţie sînt:
    a) Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (denumit în continuare autoritate centrală);
    [Art.5 al.(1), lit.a) modificată prin LP79 din 24.05.18, MO195-209/15.06.18 art.338]
    b) secţiile/direcţiile de asistenţă socială şi de protecţie a familiei şi Direcţia municipală pentru protecţia drepturilor copilului Chişinău (denumite în continuare autoritate teritorială).
    (2) Pe lîngă autoritatea centrală activează Consiliul Consultativ pentru Adopţii, a cărui componenţă şi al cărui regulament de activitate sînt aprobate de Guvern.
    [Art.5 al.(2) în redacţia LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267]
    Articolul 6. Atribuţiile în domeniul adopţiei ale
                        autorităţii centrale
    (1) Autoritatea centrală este abilitată să asigure îndeplinirea obligaţiilor asumate de Republica Moldova ca urmare a aderării la Convenţia de la Haga asupra protecţiei copiilor şi cooperării în materia adopţiei internaţionale din 29 mai 1993 (denumită în continuare Convenţia de la Haga) şi la alte tratate relevante.
    (2) Pentru realizarea obiectivelor în domeniul adopţiei, autoritatea centrală exercită următoarele atribuţii principale:
    a) îndeplineşte obligaţiile autorităţii centrale prevăzute de Convenţia de la Haga şi de alte tratate internaţionale;
    b) elaborează proiecte de acte legislative şi normative, metodologii în domeniul adopţiei;
    c) coordonează activitatea în domeniul adopţiei a autorităţilor teritoriale;
    d) colectează, analizează şi protejează informaţiile despre adopţiile naţionale şi cele internaţionale;
    e) monitorizează respectarea drepturilor copilului în perioada pre şi post adopţie internaţională;
    f) ţine Registrul de stat al adopţiilor;
    g) acreditează organizaţii străine cu atribuţii în domeniul adopţiei internaţionale;
    h) examinează plîngerile şi contestaţiile la actele emise de autorităţile teritoriale;
    i) îndeplineşte alte atribuţii în materie de adopţie prevăzute de legislaţia naţională sau de tratatele internaţionale şi tratatele bilaterale la care Republica Moldova este parte.
    (3) Autoritatea centrală încheie acorduri de colaborare şi colaborează cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, cu instituţii publice din ţară şi din străinătate, cu organizaţii internaţionale şi regionale, cu alte persoane juridice din ţară şi din străinătate care au atribuţii în domeniul adopţiei.
    Articolul 61. Atribuţiile Consiliului Consultativ pentru
                         Adopţii
    Consiliul Consultativ pentru Adopţii are următoarele atribuţii:
    a) avizarea prealabilă a deciziilor autorităţii centrale privind selectarea adoptatorului potrivit pentru copilul adoptabil în baza criteriilor aprobate de autoritatea centrală în cadrul procedurilor de adopţie internaţională;
    b) examinarea şi eliberarea avizelor privind oportunitatea separării fraţilor prin adopţie naţională sau internaţională.
    [Art.61 introdus prin LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267]
    Articolul 7. Atribuţiile în domeniul adopţiei ale
                        autorităţii teritoriale
    (1) Autoritatea teritorială îndeplineşte în domeniul adopţiei următoarele atribuţii principale:
    a) colectează şi analizează informaţii, ţine evidenţa adoptatorilor şi a copiilor adoptabili din raza sa teritorială;
    b) evaluează capacitatea de adopţie a adoptatorilor şi eliberează atestate de adoptator;
    c) informează şi pregăteşte adoptatorii în vederea adopţiei conform cerinţelor stabilite de autoritatea centrală;
    d) asigură potrivirea adoptatorilor;
    e) monitorizează evoluţia copilului şi a relaţiilor dintre acesta şi adoptator în perioada preadopţie;
    f) se expune prin aviz asupra compatibilităţii adoptatorului cu copilul adoptabil şi corespunderii adopţiei interesului superior al copilului;
    g) participă în cauze judecătoreşti la soluţionarea cererilor de încuviinţare a adopţiei;
    h) monitorizează situaţia copilului în perioada postadopţie în cazul adopţiei naţionale;
    i) îndeplineşte alte atribuţii în materie de adopţie prevăzute de lege.
    (2) Autoritatea teritorială funcţionează în bază de regulament-cadru, aprobat de Guvern.
    Articolul 8. Atribuţiile în domeniul adopţiei ale
                        misiunilor diplomatice şi ale oficiilor
                        consulare ale Republicii Moldova
    În domeniul adopţiei, misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova au următoarele atribuţii:
    a) difuzează materiale informative privind drepturile copiilor în Republica Moldova, parvenite de la autoritatea centrală, reglementările juridice ce ţin de protecţia copilului prin adopţie în Republica Moldova;
    b) ţin evidenţa consulară a copiilor din Republica Moldova adoptaţi de cetăţeni străini sau de cetăţeni ai Republicii Moldova cu domiciliul în afara ţării;
    c) ţin evidenţa organizaţiilor din statele respective cu atribuţii în domeniul adopţiei internaţionale acreditate în Republica Moldova şi prezintă autorităţii centrale informaţii despre aceste organizaţii;
    d) asigură monitorizarea condiţiilor în care se află copiii din Republica Moldova adoptaţi peste hotare, informează autoritatea centrală despre rezultate;
    e) exercită alte atribuţii în domeniu potrivit statutului lor.
    Articolul 9. Organizaţiile străine cu atribuţii
                        în domeniul adopţiei internaţionale
    (1) Organizaţiile străine cu atribuţii în domeniul adopţiei internaţionale în Republica Moldova sînt organizaţii necomerciale, constituite legal în statul primitor, care întrunesc următoarele condiţii:
    [Art.9 al.(1) modificat prin LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267]
    a) sînt acreditate de autoritatea centrală în domeniul adopţiei din statul primitor care este parte a Convenţiei de la Haga sau care a încheiat acord bilateral cu Republica Moldova;
    b) sînt acreditate de autoritatea centrală din Republica Moldova şi, ulterior, înregistrate ca persoane juridice la Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, potrivit legislaţiei.
    (2) Lista serviciilor şi activităţilor în domeniul adopţiei internaţionale pe care le pot presta/desfăşura organizaţiile străine cu atribuţii în domeniul adopţiei internaţionale se aprobă de Guvern.
    [Art.9 al.(2) în redacţia LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267]
Capitolul II1
PROCEDURA DE ACREDITARE ŞI MODUL DE
FUNCŢIONARE A ORGANIZAŢIILOR STRĂINE

CU ATRIBUŢII ÎN DOMENIUL ADOPŢIEI
INTERNAŢIONALE
    Articolul 91.  Actele necesare pentru acreditarea în
                          Republica Moldova a organizaţiilor
                          străine cu atribuţii în domeniul adopţiei
                          internaţionale
    (1) Acreditarea în Republica Moldova a organizaţiilor străine cu atribuţii în domeniul adopţiei internaţionale se face în baza următoarelor acte şi informaţii:
    1) actele (licenţe, autorizaţii şi certificate) eliberate de autorităţile competente din statul primitor, care confirmă dreptul organizaţiei străine de a activa în domeniul adopţiei internaţionale, inclusiv pe teritoriul Republicii Moldova, dacă legislaţia statului primitor prevede o astfel de procedură, precum şi actele ce confirmă că organizaţia îndeplineşte criteriile de calificare necesare pentru a activa în condiţiile prevederilor Convenţiei de la Haga, în cazul în care statul primitor este parte la această Convenţie;
    2) statutul şi structura organizaţiei în statul primitor;
    3) documentele ce atestă calificarea personalului organizaţiei care activează pe teritoriul statului primitor şi confirmă experienţa de lucru a acestuia în domeniul adopţiei internaţionale;
    4) istoricul activităţii organizaţiei în domeniul adopţiilor internaţionale, descrierea programelor de cooperare şi de asistenţă în domeniul protecţiei drepturilor copilului, implementate în statul  primitor şi în statele de origine;
    5) informaţia privind numărul de copii adoptaţi în ultimii 10 ani prin procedura de adopţie internaţională, cu specificarea numărului de copii cu nevoi speciale;
    6) informaţia privind metodologia de lucru în domeniul adopţiei internaţionale pe teritoriul statului primitor, inclusiv descrierea detaliată a etapelor pe care le parcurge solicitantul:
    a) depunerea şi examinarea cererii;
    b) criteriile de evaluare multilaterală a adoptatorilor (starea psihoemoţională, sănătatea, situaţia materială şi condiţiile de trai, mediul social);
    c) procedura şi programul de pregătire a adoptatorilor; asistenţa oferită copiilor adoptaţi şi părinţilor adoptivi în perioada postadopţie;
    7) informaţia privind eventuale avertizări, suspendări sau retrageri ale acreditării/autorizaţiei în statul primitor sau alte state în care organizaţia activează sau a activat, precum şi motivele acestora, fie declaraţia scrisă, pe propria răspundere, privind lipsa acestora;
    8) dosarul persoanei propuse să activeze în calitate de reprezentant al organizaţiei străine în Republica Moldova pentru realizarea procedurii de adopţie internaţională, care trebuie să conţină:
    a) copia de pe actul de identitate;
    b) copia de pe diploma de absolvire a instituţiei de învăţămînt superior în domeniul asistenţei sociale, psihologiei, pedagogiei, sociologiei, medicinei sau al dreptului;
    c) Curriculum Vitae;
    d) copia de pe carnetul de muncă sau alte acte care atestă activitatea desfăşurată şi experienţa profesională;
    e) cazierul judiciar;
    f) copia de pe certificatele care atestă instruirea în domeniul protecţiei drepturilor copilului, inclusiv în domeniul adopţiei;
    g) certificatul medical privind starea de sănătate a persoanei;
    9) documentul prin care se confirmă împuternicirea persoanei propuse să activeze în calitate de reprezentant al organizaţiei străine în Republica Moldova pentru realizarea procedurii de adopţie internaţională, eliberat de organizaţia în cauză.
    (2) Toate actele prezentate pentru acreditare urmează să fie traduse în limba de stat şi legalizate.
    (3) Pot activa în calitate de reprezentanţi ai organizaţiilor străine numai persoanele care au cetăţenia Republicii Moldova cu domiciliul pe teritoriul acesteia.
    Articolul 92. Termenul de acreditare şi de prelungire
                         a acreditării în Republica Moldova a
                         organizaţiilor străine  cu atribuţii în
                         domeniul adopţiei internaţionale
    (1) Cererea de acreditare însoţită de actele menţionate la art. 91 se depune la autoritatea centrală pînă în data de 31 ianuarie a anului în curs.
    (2) Cererea pentru prelungirea acreditării, însoţită de raportul de activitate pe anul precedent întocmit conform prevederilor alin. (3), tradus în limba de stat şi legalizat, se prezintă la autoritatea centrală de către organizaţia străină acreditată pînă în data de 31 ianuarie.
    (3) Raportul de activitate pe anul precedent va conţine informaţii cu privire la:
    1) activitatea organizaţiei străine în domeniul adopţiei internaţionale pe anul precedent în statul primitor şi în Republica Moldova, inclusiv informaţii privind:
    a) numărul de adopţii internaţionale realizate;
    b) profilul copiilor adoptaţi, programele implementate pentru pregătirea adoptatorilor;
    c) asistenţa acordată copiilor adoptaţi şi părinţilor adoptivi în procesul de adopţie şi în perioada postadopţie;
    d) programele de cooperare în domeniul promovării drepturilor copilului;
    2) costurile fiecărei adopţii internaţionale realizate pe teritoriul Republicii Moldova, cu descifrarea sumelor achitate de către adoptatori, direct sau indirect, către organizaţia străină, autorităţi, instituţii şi prestatori de servicii din statul primitor, precum şi a sumelor achitate către reprezentantul organizaţiei străine în Republica Moldova, către autorităţi, instituţii şi prestatori de  servicii din Republica Moldova în procesul adopţiei, inclusiv costurile şi taxele suportate de adoptatori în perioada preadopţie, costul examenului medical al copilului adoptabil, costurile călătoriei şi ale şederii în Republica Moldova, taxele pentru acoperirea costurilor operaţionale ale organizaţiei străine, taxele pentru serviciile reprezentantului în Republica Moldova.
    (4) Cererile de acreditare sau de prelungire a acreditării organizaţiilor străine se examinează de autoritatea centrală pînă pe data de 15 februarie.
    (5) În cazul prelungirii acreditării, menţiunea corespunzătoare se face în certificatul de acreditare.
    (6) În cazul rezilierii contractului cu reprezentantul organizaţiei străine în Republica Moldova, organizaţia străină este obligată să informeze despre acest fapt autoritatea centrală din Republica Moldova în termen de 3 zile lucrătoare.
    (7) În perioada în care organizaţia străină nu are un reprezentant angajat pe teritoriul Republicii Moldova, procedurile de adopţie internaţională aflate în derulare prin intermediul organizaţiei străine respective se suspendă pînă la angajarea unui nou reprezentant conform procedurii în vigoare.
    (8) În cazul schimbării reprezentantului organizaţiei străine în Republica Moldova, dosarul specificat la art. 91 alin. (1) pct. 8) se examinează, în termen de 3 zile lucrătoare, de către autoritatea centrală din Republica Moldova.
    Articolul 93. Suspendarea acreditării în Republica
                         Moldova a organizaţiilor străine cu
                         atribuţii în domeniul adopţiei
                         internaţionale
    Autoritatea centrală solicită instanţei de judecată suspendarea acreditării organizaţiei străine cu atribuţii în domeniul adopţiei internaţionale în următoarele cazuri:
    a)  prezentarea rapoartelor de activitate fără respectarea cerinţelor stabilite;
    b) prezentarea rapoartelor sau a informaţiilor false privind adopţia internaţională a copiilor domiciliaţi în Republica Moldova;
    c) la sesizarea organelor de drept sau a organelor de control financiar;
    d) pornirea unei urmăriri penale în privinţa organizaţiei străine;
    e) la solicitarea autorităţii centrale cu atribuţii în domeniul adopţiei internaţionale din statul primitor.
    Articolul 94. Anularea acreditării în Republica
                        Moldova a organizaţiilor străine
                        cu atribuţii în domeniul adopţiei
                         internaţionale
    Autoritatea centrală solicită instanţei de judecată anularea acreditării organizaţiei străine cu atribuţii în domeniul adopţiei internaţionale în următoarele cazuri:
    a) neprezentarea raportului de activitate pe anul precedent pînă în data de 31 ianuarie, conform art. 92 alin. (2);
    b) retragerea acreditării organizaţiei străine de către autorităţile competente din statul primitor;
    c) reorganizarea şi/sau modificarea statutului organizaţiei străine, dacă acest fapt conduce la încălcarea condiţiilor de acreditare;
    d) neprezentarea rapoartelor de evaluare postadopţie, conform prevederilor prezentei legi.
    [Capitolul II1 introdus prin LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267]
Capitolul  III
CONDIŢIILE DE FOND ALE ADOPŢIEI
    Articolul 10. Copilul adoptabil
    (1) Persoana poate fi adoptată doar pînă la împlinirea vîrstei de 18 ani.
    (2) Prin derogare de la alin. (1), persoana care a dobîndit capacitate deplină de exerciţiu pînă la vîrsta de 18 ani poate fi adoptată numai în cazul în care adoptator este persoana sau familia care a crescut-o, dacă a convieţuit cu acestea nu mai puţin de 3 ani pînă la depunerea cererii de adopţie.
    (3) Separarea fraţilor prin adopţie, precum şi adopţia acestora de către persoane sau familii diferite sînt interzise, cu excepţia cazurilor cînd această cerinţă contravine interesului superior al copilului.
    [Art.10 al.(3) modificat prin LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267]
   
(31) Oportunitatea separării fraţilor prin adopţie naţională sau internaţională se examinează de către Consiliul Consultativ pentru Adopţii în baza criteriilor, procedurilor şi termenelor aprobate de autoritatea centrală.
    [Art.10 al.(31) introdus prin LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267]
    4) Adopţia fraţilor de către adoptatori din state diferite, indiferent dacă fraţii se cunosc sau nu, se admite doar în cazul în care s-a constatat imposibilitatea adopţiei fraţilor de către:
    a) acelaşi adoptator, indiferent de statul în care acesta îşi are domiciliul;
    b) un alt adoptator domiciliat în statul în care este domiciliat fratele adoptat anterior, doar dacă statul respectiv este semnatar al Convenţiei de la Haga sau este parte la un tratat bilateral în domeniul adopţiei încheiat cu Republica Moldova.
    [Art.10 al.(4) în redacţia LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267]
   
(5) În cazul separării fraţilor prin adopţie, autoritatea centrală sau, după caz, autoritatea teritorială în colaborare cu organizaţiile străine, avînd în vedere interesul superior al copilului, va întreprinde măsurile necesare pentru a facilita comunicarea şi menţinerea legăturilor dintre fraţi, ţinînd cont de vîrsta, gradul de maturitate, dorinţele, sentimentele fraţilor şi de gradul de informare a acestora cu privire la adopţie.
    [Art.10 al.(5) introdus prin LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267]
    Articolul 11. Interdicţii referitoare la adopţia copiilor
    (1) Adopţia între fraţi este interzisă.
    (2) Adopţia unui copil de către mai mulţi adoptatori este interzisă, cu excepţia cazului în care aceasta se face de către ambii soţi simultan.
    (3) Prin derogare de la alin. (2), poate fi încuviinţată o nouă adopţie în cazul în care:
    a) adoptatorul sau soţii adoptatori au decedat, adopţia anterioară fiind considerată desfăcută la data rămînerii irevocabile a hotărîrii judecătoreşti de încuviinţare a noii adopţii;
    b) adopţia anterioară a încetat ca urmare  a declarării nulităţii ei.
    Articolul 12. Adoptatorii
    (1) Adopţia este permisă numai persoanelor care au capacitate deplină de exerciţiu, au atins vîrsta de 25 de ani şi sînt cu cel puţin 18 ani mai în vîrstă decît cel pe care doresc să-l adopte, dar nu cu mai mult de 48 de ani.
    (2) Prin derogare de la dispoziţiile alin. (1), instanţa de judecată poate încuviinţa adopţia chiar dacă diferenţa de vîrstă între copil şi adoptator este mai mică de 18 ani, dar în nici un caz mai puţin de 16 ani.
    (3) Prin derogare de la dispoziţiile alin. (1), în cazul adopţiei este suficient ca doar unul dintre soţi să aibă împlinită vîrsta de 25 de ani.
    (4) Nu pot adopta copii persoanele:
    a) decăzute din drepturile părinteşti;
    b) a căror stare de sănătate nu le permite îndeplinirea corespunzătoare a obligaţiilor şi responsabilităţilor privind creşterea şi educarea copiilor;
    [Art.12 al.(4), lit.b) în redacţia LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267]
    c) care se eschivează de la exercitarea obligaţiilor părinteşti, inclusiv de la plata pensiei de întreţinere a copiilor biologici;
    d) care au adoptat anterior copii, însă nu şi-au exercitat corespunzător obligaţiile părinteşti şi sînt decăzuţi din exerciţiul acestor drepturi sau copilul este luat din grija lor în temeiul unei hotărîri judecătoreşti, fără decădere din drepturi;
    e) exonerate de obligaţiile de tutore sau de curator din cauza îndeplinirii necorespunzătoare a obligaţiilor;
    f) care au prezentat documente sau informaţii false pentru încuviinţarea adopţiei;
    g) care au fost condamnate pentru săvîrşirea unor infracţiuni intenţionate: contra vieţii şi sănătăţii persoanei; contra libertăţii, cinstei şi demnităţii persoanei; referitoare la viaţa sexuală; contra familiei şi copiilor.
    (5) Adoptatorii trebuie să îndeplinească garanţiile morale şi condiţiile materiale necesare dezvoltării multilaterale şi armonioase a personalităţii copilului.
    (6) Adopţia copilului de către soţi este permisă numai în cazul în care căsătoria lor durează de cel puţin 3 ani pînă la momentul depunerii cererii de adopţie.
    (7) Cetăţenii străini şi apatrizii cu domiciliul în Republica Moldova pot adopta copii în condiţiile prezentei legi, conform procedurii de adopţie naţională, dacă domiciliază în Republica Moldova de cel puţin 3 ani pînă la depunerea cererii de adopţie.
    [Art.12 al.(7) modificat prin LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267]
    (8) Tutorele sau curatorul, părintele educator din casa de copii de tip familial, asistentul parental profesionist au dreptul prioritar de a adopta copilul pe care îl au în îngrijire sau în plasament, cu excepţia cazurilor în care el este adoptat de rudele sale de pînă la gradul IV inclusiv. Dacă persoana specificată este în acelaşi timp şi rudă a copilului de pînă la gradul IV, dreptul prioritar de a-l adopta i se păstrează.
Capitolul  IV
ADOPŢIA NAŢIONALĂ
    Articolul 13. Depunerea cererii de adopţie
    (1) Persoanele care doresc să adopte copii depun cerere la autoritatea teritorială în a cărei rază îşi au domiciliul.
    (2) Drept confirmare a depunerii cererii de adopţie, persoanelor menţionate la alin.(1) li se eliberează certificat.
    Articolul 14. Conţinutul cererii de adopţie
    (1) Cererea de adopţie trebuie să conţină:
    a) numele, prenumele, anul, luna şi ziua naşterii adoptatorului, adresa de la domiciliu şi de la reşedinţă;
    b) motivele pentru care adoptatorul doreşte să adopte;
    c) eventuala disponibilitate de a adopta mai mulţi copii, inclusiv fraţi.
    (2) Cererea de adopţie poate conţine şi alte date, informaţii şi solicitări în vederea adopţiei.
    Articolul 15. Actele care se anexează la cererea
                          de adopţie
    (1) La cererea de adopţie, adoptatorul anexează:
    a) copia de pe actul de identitate;
    b) copia de pe certificatul de naştere;
    c) copia de pe certificatul de căsătorie, în cazul adopţiei de către un cuplu căsătorit, sau copia de pe certificatul de divorţ, dacă este divorţat;
    d) certificatul de la locul de muncă despre funcţia deţinută şi despre cuantumul salariului sau copia de pe declaraţia de venituri, sau un alt act similar, pentru ultimele 12 luni;
    e) copia autentificată de pe actul ce confirmă dreptul său de proprietate sau dreptul de folosinţă asupra unui spaţiu locativ;
    f) cazierul judiciar;
    g) certificatul medical privind starea de sănătate a adoptatorului, eliberat în modul stabilit de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, în care se indică aptitudinea de a adopta din punct de vedere medical;
    [Art.15 al.(1), lit.g) modificată prin LP79 din 24.05.18, MO195-209/15.06.18 art.338]
    [Art.15 al.(1), lit.g) în redacţia LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267]
    h) datele sale biografice, alte acte permise de lege.
    (2) Autoritatea teritorială de la domiciliul adoptatorului care a primit cererea de adopţie poate solicita şi alte documente permise de lege, pentru a se constata că adoptatorul îndeplineşte garanţiile morale şi condiţiile materiale necesare adopţiei.
    Articolul 16. Evaluarea capacităţii de adopţie a
                          adoptatorului
    (1) Autoritatea teritorială de la domiciliul adoptatorului evaluează corespunderea garanţiilor morale şi a condiţiilor materiale ale adoptatorului necesităţilor de dezvoltare a copilului, conform unui regulament aprobat de autoritatea centrală, întocmind un raport de evaluare.
    (2) Raportul de evaluare trebuie să cuprindă:
    a) informaţii şi date privind personalitatea, starea de sănătate, situaţia economică a adoptatorului, viaţa familială, mediul social, condiţiile de trai, aptitudinile de îngrijire şi de educare a unui copil, opinia celorlalţi membri de familie despre eventuala adopţie;
    b) motivele pentru care adoptatorul doreşte să adopte un copil;
    c) concluzia cu privire la capacitatea de adopţie a adoptatorului.
   (3) Dacă în procesul de evaluare a capacităţii de adopţie a adoptatorului este necesar să se examineze suplimentar în ce măsură maladia adoptatorului limitează capacitatea acestuia de a îndeplini obligaţiile şi responsabilităţile privind îngrijirea şi educarea copilului, la solicitarea autorităţii teritoriale instituţia medicală din raza domiciliului acestuia organizează consultaţiile şi investigaţiile necesare şi eliberează documentul cu concluziile de rigoare.
    [Art.16 al.(3) introdus prin LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267]
    Articolul 17. Atestatul de adoptator
    (1) În baza rezultatelor evaluării, prevăzută la art. 16, autoritatea teritorială emite o decizie privind eliberarea sau refuzul eliberării atestatului de adoptator. În cazul eliberării atestatului, autoritatea teritorială decide luarea la evidenţă a adoptatorului.
    (2) Atestatul de adoptator se eliberează în termen de o lună de la data depunerii cererii de adopţie. În cazul necesităţii unei evaluări suplimentare, acest termen poate fi prelungit, ca excepţie, pînă la 3 luni.
    (3) În cazul unui rezultat nefavorabil de evaluare, solicitantul atestatului de adoptator este în drept să ceară autorităţii teritoriale reevaluarea garanţiilor morale şi a condiţiilor materiale în termen de 30 de zile de la comunicarea rezultatului. Autoritatea teritorială creează, în acest sens, o comisie specială, formată din specialişti care vor participa la reevaluarea garanţiilor morale şi a condiţiilor materiale şi care se vor expune într-un raport comun.
    (4) În cazul în care consideră că a fost lezat în drepturi, solicitantul atestatului de adoptator este în drept să conteste, în termen de 30 de zile, refuzul de a i se elibera atestatul la autoritatea centrală şi, ulterior, în instanţa de judecată competentă în materia adopţiei.
    (5) Atestatul de adoptator este valabil pentru o perioadă de un an. Autoritatea teritorială prelungeşte valabilitatea atestatului în urma unei solicitări de reînnoire din partea adoptatorului, reevaluînd garanţiile morale şi condiţiile materiale ale acestuia.
    (6) În cazul în care potrivirea adoptatorului a avut loc, termenul de valabilitate a atestatului de adoptator se prelungeşte de drept fără a se solicita reînnoirea lui.
    Articolul 18. Evidenţa adoptatorilor
    (1) Autoritatea teritorială care a emis decizia de luare la evidenţă a adoptatorului transmite, în termen de 10 zile, autorităţii centrale o copie de pe decizie şi de pe atestatul de adoptator pentru includerea informaţiei necesare în Registrul de stat al adopţiilor.
    (2) Nu poate adopta persoana care nu a primit atestat de adoptator şi nu a fost luată la evidenţă în conformitate cu art. 17.
    (3) Prin derogare de la alin. (2), luarea la evidenţă a adoptatorului nu este o condiţie a adopţiei în cazul:
    a) adopţiei copilului de către soţul sau soţia părintelui biologic sau părintelui adoptiv al copilului;
    b) adopţiei copilului care a dobîndit capacitate deplină de exerciţiu pînă la împlinirea vîrstei de 18 ani.
    Articolul 19. Pregătirea adoptatorilor
    Pe parcursul procesului de evaluare, prevăzut la art. 16, autoritatea teritorială de la domiciliul adoptatorului este responsabilă de informarea şi de pregătirea acestuia conform unui program elaborat de autoritatea centrală.
    Articolul 20. Statutul de copil adoptabil
    (1) După epuizarea tuturor măsurilor de (re)integrare, în familia biologică ori în familia extinsă, a copilului orfan sau a copilului rămas fără ocrotire părintească, autoritatea teritorială de la domiciliul copilului emite o decizie privind stabilirea statutului de copil adoptabil.
    (2) Măsurile de (re)integrare a copilului în familia biologică sau în familia extinsă se efectuează potrivit unui plan individualizat de asistenţă, care se realizează în termen de 6 luni de la data luării la evidenţă, în condiţiile Codului familiei, ca fiind copil orfan sau copil rămas fără ocrotire părintească.
    (3) Copilului rămas fără ocrotire părintească din cauza abandonului, dispariţiei fără urmă a părinţilor, stării de sănătate mintală a părinţilor, eschivării de la educaţia copilului, de la apărarea drepturilor şi a intereselor lui legitime i se stabileşte statutul de copil adoptabil după devenirea irevocabilă a hotărîrii judecătoreşti privind:
    a) decăderea părinţilor din drepturile părinteşti;
    b) instituirea măsurii de ocrotire judiciare sub forma tutelei în privinţa părinţilor;
    [Art.20 al.(3), lit.b) în redacția LP66 din 13.04.17, MO171-180/02.06.17 art.297]
    c) declararea părinţilor ca fiind dispăruţi fără urmă sau decedaţi.
    (4) Copilului găsit ai cărui părinţi nu sînt cunoscuţi i se stabileşte statutul de copil adoptabil la epuizarea tuturor investigaţiilor de identificare a părinţilor, care se efectuează în termen de 6 luni.
    (5) Despre decizia privind stabilirea statutului de copil adoptabil, autoritatea teritorială îi informează pe părinţii biologici, inclusiv pe cei decăzuţi din drepturile părinteşti, pe tutore sau curator, informează de asemenea instituţia socială sau serviciul de tip familial în care este plasat copilul.
    Articolul 21. Evidenţa copiilor adoptabili
    (1) Evidenţa copiilor adoptabili o ţine autoritatea teritorială de la domiciliul copilului, precum şi autoritatea centrală.
    (2) În decizia de stabilire a statutului de copil adoptabil, autoritatea teritorială dispune punerea la evidenţă a copilului.
    (3) În termen de 3 zile din data emiterii deciziei de stabilire a statutului de copil adoptabil, autoritatea teritorială remite autorităţii centrale o copie de pe decizie.
    (31) După stabilirea statutului de copil adoptabil, autoritatea teritorială în a cărei rază îşi are domiciliul copilul, în termen de 30 de zile, întocmeşte şi transmite autorităţii centrale raportul privind situaţia copilului adoptabil, conform modelului aprobat de autoritatea centrală.
    [Art.21 al.(31) introdus prin LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267]
    (32) Autoritatea teritorială actualizează informaţia din raportul privind situaţia copilului adoptabil o dată la doi ani, precum şi:
    a) la solicitarea autorităţii centrale;
    b) în cazurile în care, pînă la expirarea termenului de actualizare a informaţiei din raportul privind situaţia copilului adoptabil, copilului i-a fost stabilit, modificat sau retras gradul de dizabilitate, au fost identificate date privind existenţa riscului sporit de dezvoltare ulterioară a maladiilor ereditare şi/sau a anamnezei ereditare/genetice agravate, fie a fost luat la evidenţă un frate al acestuia cu statut de copil rămas fără ocrotire părintească sau cu statut de copil adoptabil, născut în familia părinţilor biologici ai acestuia (după caz, în familia mamei biologice sau a tatălui biologic).
    [Art.16 al.(32) introdus prin LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267]
    (4) Este interzisă adopţia copiilor care nu au fost luaţi la evidenţă în condiţiile prezentei legi, cu excepţia cazului în care:
    a) soţul adoptă copilul celuilalt soţ;
    b) copilul care a dobîndit capacitate deplină de exerciţiu pînă la împlinirea vîrstei de 18 ani este adoptat de persoana sau de familia care l-a crescut dacă el a convieţuit cu acestea cel puţin 3 ani pînă la depunerea cererii de adopţie.
    Articolul 22. Informaţia privind copiii adoptabili
    (1) Autoritatea centrală şi autorităţile teritoriale se informează reciproc despre adoptatori şi copiii adoptabili în vederea potrivirii adoptatorilor.
    (2) Autoritatea centrală şi autorităţile teritoriale vor asigura confidenţialitatea şi securitatea informaţiei privind copiii adoptabili.
    [Art.22 al.(2) introdus prin LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267; alineatul unic devine alineatul (1)]
    Articolul 23. Consimţămîntul la adopţie
    (1) Pentru încuviinţarea adopţiei este necesar:
    a) consimţămîntul părinţilor biologici sau, după caz, al tutorelui sau al curatorului copilului ai cărui părinţii sînt decedaţi, nu sînt cunoscuţi, sînt declaraţi dispăruţi fără urmă sau decedaţi, sînt supuşi măsurii de ocrotire judiciare sub forma tutelei, în condiţiile legii;
    [Art.23 al.(1), lit.a) modificată prin LP66 din 13.04.17, MO171-180/02.06.17 art.297]
    b) consimţămîntul adoptatorului;
    c) consimţămîntul copilului adoptabil care a împlinit vîrsta de 10 ani.
    (2) Persoanele al căror consimţămînt la adopţie este solicitat urmează să fie informate corespunzător asupra consecinţelor consimţămîntului lor, în special asupra ruperii, ca urmare a adopţiei, a legăturilor de rudenie dintre copil şi familia lui biologică.
    (3) Autorităţile teritoriale de la domiciliul persoanelor menţionate la alin. (1) sînt obligate să asigure consilierea şi informarea acestora pînă în momentul exprimării consimţămîntului la adopţie şi să întocmească rapoarte în acest sens.
    (4) Consimţămîntul persoanelor indicate la alin. (1) este exprimat în scris, în mod liber şi necondiţionat, autentificat conform prevederilor legislaţiei sau confirmat de autoritatea teritorială de la domiciliul acestora.
    (5) Consimţămîntul persoanelor indicate la alin. (1) obţinut prin corupere, înşelăciune, fraudă, contra bani, altor bunuri sau contra avantaje de orice fel promise înainte sau după obţinerea consimţămîntului nu este valabil.
    (6) Instanţa de judecată competentă poate solicita confirmarea consimţămîntului şi la examinarea cauzei în instanţă, asigurînd confidenţialitatea informaţiilor despre adoptatori şi despre părinţii biologici.
    Articolul 24. Consimţămîntul părinţilor biologici
    (1) Pentru încuviinţarea adopţiei, autoritatea teritorială de la domiciliul copilului solicită consimţămîntul părinţilor biologici.
    (2) Părinţii minori îşi exprimă consimţămîntul la adopţia copilului prin reprezentanţii săi legali pînă la împlinirea vîrstei de 16 ani şi personal, după împlinirea acestei vîrste.
    (3) Nu este necesar consimţămîntul la adopţie al părinţilor biologici dacă aceştia:
    a) nu sînt cunoscuţi;
    b) sînt decăzuţi din drepturile părinteşti;
    c) sînt supuşi măsurii de ocrotire judiciare sub forma tutelei;
    [Art.24 al.(3), lit.c) în redacția LP66 din 13.04.17, MO171-180/02.06.17 art.297]
    d) sînt declaraţi dispăruţi fără urmă sau decedaţi.
    (31) În cazul în care asupra părintelui este instituită măsura de ocrotire judiciară sub forma ocrotirii provizorii sau a curatelei, iar starea părintelui nu îi permite să ia de sine stătător o decizie privind adopţia, ocrotitorul provizoriu sau curatorul va asista părintele în condiţiile legii.
    [Art.24 al.(31) introdus prin LP66 din 13.04.17, MO171-180/02.06.17 art.297]
    (4) Dacă unul dintre părinţii biologici este decedat ori se află în una din situaţiile prevăzute la alin. (3), consimţămîntul celuilalt părinte este suficient.
    (5) În cazul în care părinţii copilului sînt decăzuţi din drepturile părinteşti, supuşi măsurii de ocrotire judiciare sub forma tutelei, dispăruţi fără urmă sau decedaţi, procedurile de adopţie a copilului pot fi iniţiate după ce hotărîrile judecătoreşti respective au devenit irevocabile şi după epuizarea tuturor măsurilor de (re)integrare în familia lui biologică în condiţiile art. 20.
    [Art.24 al.(31) introdus prin LP66 din 13.04.17, MO171-180/02.06.17 art.297]
    (6) Consimţămîntul părinţilor biologici nu poate fi dat pînă la naşterea copilului, ci doar după 45 de zile de la naştere.
    (7) Părinţii biologici pot revoca consimţămîntul lor la adopţie pînă la pronunţarea hotărîrii judecătoreşti privind încuviinţarea adopţiei.
    (8) În cazul iniţierii procedurilor de repunere în drepturile părinteşti sau al depunerii cererii de revocare a consimţămîntului de către părinţii biologici, procesul de potrivire a adoptatorului şi de încredinţare a copilului se suspendă pînă la soluţionarea acestor probleme.
    (9) În mod excepţional, instanţa de judecată poate să nu ţină seama de refuzul părinţilor biologici sau, după caz, de cel al tutorelui sau curatorului de a consimţi la adopţia copilului dacă se dovedeşte prin orice mijloc de probă că aceştia refuză în mod abuziv să-şi dea consimţămîntul la adopţie, iar instanţa apreciază că adopţia este în interesul superior al copilului, motivînd expres acest fapt în hotărîrea judecătorească.
    Articolul 25. Consimţămîntul adoptatorilor
    (1) Adoptatorul îşi dă consimţămîntul la adopţia copilului adoptabil propus de autoritatea teritorială de la domiciliul acestuia din urmă, în care confirmă că a luat cunoştinţă şi de starea de sănătate a copilului.
    (2) La adopţia copilului de către persoane căsătorite, este obligatoriu consimţămîntul simultan al ambilor soţi.
    Articolul 26. Consimţămîntul copilului
    (1) Autoritatea teritorială solicită consimţămîntul copilului ţinînd cont de vîrsta şi de gradul de maturitate, precum şi de opiniile, dorinţele şi sentimentele lui în procesul adopţiei.
    (2) În procesul potrivirii adoptatorului, copilul care a împlinit vîrsta de 10 ani, la solicitarea autorităţii teritoriale de la domiciliul său, îşi exprimă obligatoriu consimţămîntul în scris.
    (3) Copilul trebuie să beneficieze de consiliere din partea autorităţii teritoriale privind consecinţele adopţiei, viitorii adoptatori, precum şi de informare corespunzătoare despre toate aspectele adopţiei.
    (4) Pentru încuviinţarea adopţiei, consimţămîntul copilului care a împlinit vîrsta de 10 ani este exprimat obligatoriu în instanţă de judecată.
    (5) La examinarea pricinii în instanţă de judecată, copilul este în drept să se pronunţe asupra adopţiei, să confirme ori să-şi retragă consimţămîntul la adopţie.
    Articolul 27. Potrivirea adoptatorului
    (1) După stabilirea statutului de copil adoptabil, autoritatea teritorială de la domiciliul copilului întreprinde măsuri de selectare a adoptatorului potrivit pentru copilul adoptabil, ţinînd cont de interesul superior al copilului şi de cererea adoptatorului.
    (2) În cazul în care copilul adoptabil se află într-o instituţie socială sau într-un serviciu de tip familial, potrivirea adoptatorului se face de către autoritatea teritorială de la domiciliul copilului în comun cu managerul de caz.
    (3) În procesul determinării compatibilităţii adoptatorului, au prioritate:
    a) rudele copilului adoptabil;
    b) tutorele sau curatorul copilului;
    c) persoana care are în plasament familial copilul, ca părinte educator sau ca asistent parental profesionist.
    (4) Despre selectarea adoptatorului potrivit, autoritatea teritorială de la domiciliul copilului notifică autoritatea teritorială de la domiciliul adoptatorului pentru informarea acestuia.
    Articolul 28. Condiţiile de potrivire a adoptatorului
    (1) Adoptatorul selectat primeşte din partea autorităţii teritoriale de la domiciliul copilului pentru care a fost declarat potrivit un permis de vizită.
    (2) Autoritatea teritorială de la domiciliul copilului verifică şi constată compatibilitatea adoptatorului cu copilul, luînd în considerare necesităţile, dorinţele şi opiniile copilului.
    (3) Întîlnirile şi vizitele sînt destinate dezvoltării treptate a relaţiei de ataşament dintre copil şi adoptator şi au loc atît în mediul de viaţă al copilului, cît şi în afara lui. Numărul vizitelor necesare pentru constatarea compatibilităţii îl stabileşte autoritatea teritorială în comun cu managerul de caz, în funcţie de evoluţia cazului.
    (4) Dacă, în termen de 30 de zile din data eliberării permisului de vizită, adoptatorul nu a acceptat potrivirea cu copilul adoptabil, se face o menţiune în acest sens în permisul de vizită, care se semnează de adoptator. În acest caz, adoptatorul este în drept să rămînă în lista adoptatorilor pentru un alt proces de potrivire.
    (5) Dacă potrivirea adoptatorului nu a avut loc, autoritatea teritorială întreprinde noi măsuri de selectare a altor adoptatori pentru copil.
    Articolul 29. Încredinţarea copilului în vederea
                          adopţiei
    (1) În termen de 5 zile de la potrivire, autoritatea teritorială de la domiciliul copilului îl încredinţează adoptatorului pe o perioadă de 90 de zile, pentru adaptarea copilului cu adoptatorul şi pentru constatarea compatibilităţii lor.
    (2) Încredinţarea copilului în vederea adopţiei se face printr-o decizie motivată, emisă de autoritatea teritorială în baza rezultatelor procesului de potrivire.
    (3) Încredinţarea în vederea adopţiei nu este necesară în cazul:
    a) adopţiei copilului de către soţul sau soţia părintelui biologic al copilului;
    b) adopţiei copilului care a dobîndit capacitate deplină de exerciţiu pînă la împlinirea vîrstei de 18 ani;
    c) adopţiei copilului de către tutore sau curator, de către părintele educator sau de către asistentul parental profesionist în cazul în care copilul s-a aflat în grija lor cel puţin 90 de zile.
    (4) Despre încredinţarea copilului în vederea adopţiei se informează autoritatea teritorială de la domiciliul adoptatorului, care este obligată să monitorizeze evoluţia copilului şi a relaţiilor dintre el şi adoptator pe tot parcursul perioadei de încredinţare, întocmind în acest sens rapoarte lunare.
    (5) Capacitatea de adaptare fizică şi psihică a copilului la mediul familial va fi analizată de autoritatea teritorială de la domiciliul adoptatorului în raport cu condiţiile de natură socioprofesională, economică, culturală, de limbă, religie şi de orice alte elemente caracteristice locului unde trăieşte copilul în perioada încredinţării, care ar putea avea relevanţă în aprecierea evoluţiei sale ulterioare în cazul încuviinţării adopţiei.
    (6) La sfîrşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei, autoritatea teritorială de la domiciliul adoptatorului întocmeşte un raport final şi îl prezintă autorităţii teritoriale care a decis încredinţarea copilului.
    (7) Perioada de încredinţare în vederea adopţiei se prelungeşte de drept la depunerea cererii de încuviinţare a adopţiei în instanţă de judecată pînă la soluţionarea cererii prin hotărîre judecătorească irevocabilă.
    (8) În cazul în care, în perioada încredinţării în vederea adopţiei, autoritatea teritorială de la domiciliul adoptatorului constată neadaptarea copilului cu adoptatorul ori existenţa oricăror alte motive de natură să împiedice finalizarea procedurii de adopţie, informează imediat autoritatea teritorială de la domiciliul copilului pentru a dispune revocarea încredinţării sau, după caz, prelungirea măsurii de încredinţare în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2).
    (9) Decizia prin care autoritatea teritorială dispune revocarea încredinţării în vederea adopţiei este executorie de drept. Procedura de selectare şi de potrivire a altor adoptatori pentru copil, în acest caz, se reia.
    (10) Pe durata încredinţării copilului în vederea adopţiei, adoptatorul exercită drepturile şi îndeplineşte obligaţiile de îngrijire şi de educare a copilului, cu excepţia încheierii de acte juridice.
    Articolul 30. Avizul privind adopţia
    (1) La încheierea procesului de potrivire a adoptatorului, după îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 16–29, autoritatea teritorială de la domiciliul copilului explică adoptatorului dreptul de a depune cerere de încuviinţare a adopţiei în instanţa de judecată competentă şi întocmeşte, în termen de 10 zile, un aviz privind adopţia, care conţine informaţii referitor la evoluţia relaţiilor dintre copil şi adoptator, la compatibilitatea adoptatorului cu copilul adoptabil, precum şi la corespunderea adopţiei interesului superior al copilului.
    (11) În cazul adopţiei copilului de către celălalt soţ, eliberarea avizului privind adopţia se efectuează după îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 16, 23, 24 şi 26.
    [Art.30 al.(11) introdus prin LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267]
    (2) O copie de pe avizul privind adopţia se remite autorităţii centrale în termen de 5 zile.
    (3) Dacă avizul privind adopţia nu este favorabil, autoritatea teritorială comunică acest fapt adoptatorului, explicîndu-i dreptul de a contesta avizul negativ la autoritatea centrală, iar ulterior în instanţa de judecată competentă, inclusiv dreptul de a deschide o nouă procedură privind adopţia unui alt copil.
    Articolul 31. Încuviinţarea adopţiei în instanţă de
                          judecată
    (1) Adoptatorul depune cerere de încuviinţare a adopţiei în instanţa de judecată competentă de la domiciliul copilului adoptabil pentru care a fost declarat potrivit în vederea examinării în fond a cauzei.
    (11) În cazul adopţiei copilului de către celălalt soţ, adoptatorul depune cererea de încuviinţare a adopţiei în instanţa de judecată competentă din raza domiciliului copilului adoptabil.
    [Art.31 al.(11) introdus prin LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267]
    (2) Cererea de încuviinţare a adopţiei trebuie să conţină:
    a) numele şi prenumele, anul, luna şi ziua naşterii adoptatorului, adresa lui de la domiciliu;
    b) numele şi prenumele, anul, luna şi ziua naşterii copilului adoptabil, locul lui de aflare;
    c) solicitarea schimbării numelui şi/sau a prenumelui copilului, numele pe care îl va purta copilul dacă adoptatorii poartă nume diferite, solicitarea schimbării locului de naştere;
    [Art.31 al.(2), lit.c) modificată prin LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267]
    d) numărul atestatului de adoptator, data emiterii şi autoritatea care l-a emis (atestatul se anexează la cerere);
    e) alte date şi informaţii, la solicitarea instanţei de judecată.
    (3) Autoritatea teritorială prezintă instanţei de judecată avizul privind adopţia, întocmit în condiţiile art. 30 alin. (1) sau (11) precum şi dosarul copilului.
    [Art.31 al.(3) modificat prin LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267]
    (4) Dosarul copilului trebuie să conţină:
    a) copia de pe certificatul de naştere al copilului;
    b) certificatul medical privind starea de sănătate a copilului, eliberat de instituţia medicală de la domiciliul acestuia;
    c) consimţămîntul autentificat al adoptatorului în care confirmă că a luat cunoştinţă de starea de sănătate a copilului;
    d) consimţămîntul copilului propus spre adopţie, dacă a împlinit vîrsta de 10 ani, precum şi consimţămîntul lui la o eventuală schimbare a numelui şi a prenumelui, la înscrierea adoptatorilor în calitate de părinţi;
    e) consimţămîntul părinţilor biologici, tutorelui sau curatorului copilului, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 24 alin. (3);
    f) actele care confirmă acţiunile întreprinse de autorităţile de resort în scopul (re)integrării copilului în familia biologică sau în familia extinsă;
    g) alte date şi informaţii relevante.
    (5) Cererea de încuviinţare a adopţiei se examinează cu participarea obligatorie a adoptatorului, a reprezentantului autorităţii teritoriale de la domiciliul copilului şi a procurorului.
    (6) Instanţa de judecată va admite cererea de încuviinţare a adopţiei numai dacă şi-a format convingerea, pe baza probelor administrate, că adopţia este în interesul superior al copilului.
    (7) În cazul iniţierii procedurilor de repunere în drepturile părinteşti sau de revocare a consimţămîntului părinţilor biologici, procedura de încuviinţare a adopţiei se suspendă pînă la soluţionarea acestor probleme.
    (8) Adopţia se consideră încuviinţată la data devenirii irevocabile a hotărîrii judecătoreşti. Autoritatea teritorială de la domiciliul copilului este obligată să comunice autorităţii teritoriale de la domiciliul părinţilor adoptivi încuviinţarea adopţiei, expediind o copie de pe hotărîrea judecătorească.
Capitolul  V
ADOPŢIA INTERNAŢIONALĂ
    Articolul 32. Dispoziţii generale
    (1) Adopţia copiilor domiciliaţi pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane cu domiciliul în străinătate are loc în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, ţinîndu-se cont şi de legislaţia statelor în care aceştia din urmă îşi au domiciliul la data depunerii cererii de adopţie, precum şi în conformitate cu tratatele internaţionale sau cu tratatele bilaterale la care Republica Moldova este parte. În acelaşi mod se procedează şi în cazul încetării adopţiei internaţionale prin desfacere sau prin declarare a nulităţii ei.
    (2) Adopţia copiilor cetăţeni ai Republicii Moldova cu domiciliul în afara ţării, efectuată de organele abilitate ale statului străin pe al cărui teritoriu adoptatorul îşi are domiciliul, este recunoscută ca fiind valabilă în Republica Moldova doar dacă statul străin este parte la Convenţia de la Haga sau parte la un tratat bilateral în domeniul adopţiei încheiat cu Republica Moldova şi dacă autoritatea centrală din Republica Moldova şi-a exprimat anticipat acordul la adopţie.
    (3) Adopţia copiilor cetăţeni străini cu domiciliul în Republica Moldova are loc în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova şi cu acordul autorităţii centrale în domeniul adopţiei din statul al cărui cetăţean este copilul.
    (4) Copiii domiciliaţi pe teritoriul Republicii Moldova pot fi adoptaţi de adoptatori cu domiciliul în străinătate doar dacă, potrivit legislaţiei statelor în care urmează să plece, li se vor asigura garanţii şi norme juridice echivalente celor de care s-ar fi bucurat în cazul adopţiei naţionale.
    (5) Persoanele cu domiciliul în Republica Moldova care doresc să adopte copii cu domiciliul în alte state sînt supuse evaluării potrivit reglementărilor generale ale prezentei legi. Autoritatea centrală, în baza unui raport de evaluare întocmit de autoritatea teritorială de la domiciliul acestor persoane, emite o decizie cu privire la atestarea adoptatorilor, le eliberează atestat de adoptator şi întocmeşte un raport prin care confirmă că:
    a) au capacitate de adopţie;
    b) au beneficiat de pregătirea necesară în vederea adopţiei;
    c) copilul care urmează să fie adoptat este sau va fi autorizat să intre şi să locuiască permanent pe teritoriul Republicii Moldova.
    (6) În cazurile prevăzute la alin. (5), adopţia se efectuează cu respectarea cerinţelor prezentei legi, precum şi ale legislaţiei în domeniul adopţiei din ţara de reşedinţă a copilului.
    Articolul 33. Condiţiile pentru adopţie internaţională
    (1) Încuviinţarea adopţiei internaţionale are loc în conformitate  cu reglementările generale ale prezentei legi, ţinîndu-se cont de derogările din prezentul capitol.
    (2) Adopţia internaţională a unui copil domiciliat pe teritoriul Republicii Moldova poate fi încuviinţată în cazul în care:
    a) soţul adoptă copilul celuilalt soţ;
    b) copilul este adoptat, în mod prioritar, de ruda sa de pînă la gradul IV inclusiv, cu domiciliul în străinătate;
    c) copilul adoptabil fără nevoi speciale este adoptat de către adoptatorul cu domiciliul în străinătate dacă nu a fost cerut în adopţie naţională ori în tutelă sau curatelă timp de un an din momentul luării la evidenţă drept copil adoptabil;
    [Art.33 al.(3), lit.c) în redacţia LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267]
    d) copilul adoptabil cu nevoi speciale este adoptat de către adoptatorul cu domiciliul în străinătate dacă nu a fost cerut în adopţie naţională ori în tutelă sau curatelă timp de 6 luni din momentul luării la evidenţă drept copil adoptabil.
    [Art.33 al.(3), lit.d) în redacţia LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267]
    [Art.33 al.(3), lit.e) abrogată prin LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267]
   
(21) În cazul în care copilul adoptabil fără nevoi speciale este trecut în categoria copiilor adoptabili cu nevoi speciale, la calculul perioadei după care adopţia internaţională devine posibilă se va lua în considerare perioada anterioară de aflare la evidenţă.
    [Art.33 al.(21) introdus prin LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267]
    (3) În cazul adopţiei internaţionale, la selectarea adoptatorului potrivit autoritatea centrală va ţine cont de necesitatea asigurării continuităţii în îngrijirea şi educarea copilului, avînd în vedere originea sa etnică, culturală şi lingvistică, dacă acest fapt nu contravine interesului superior al copilului.
    [Art.33 al.(3) în redacţia LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267]
    (4) Adopţia internaţională se încuviinţează dacă statul primitor este parte la Convenţia de la Haga sau dacă are încheiat un acord bilateral în domeniu cu Republica Moldova.
    Articolul 34. Depunerea cererii de adopţie
                          internaţională
    (1) Cetăţenii străini sau apatrizii cu domiciliul în străinătate care doresc să adopte un copil domiciliat în Republica Moldova pot depune cererea de adopţie internaţională numai prin intermediul organizaţiilor străine din statul primitor acreditate şi înregistrate în condiţiile prezentei legi.
    (2) Cetăţenii străini sau apatrizii aflaţi în Republica Moldova în scop de serviciu şi cu reşedinţa pe teritoriul acesteia de cel puţin 2 ani (în continuare – cetăţeni străini sau apatrizi cu reşedinţa  în Republica Moldova) care doresc să adopte un copil domiciliat în Republica Moldova pot depune cererea de adopţie internaţională:
    a) numai prin intermediul organizaţiilor străine din statul primitor acreditate şi înregistrate în Republica Moldova în condiţiile prezentei legi, dacă în statul primitor există astfel de organizaţii;
    b) direct sau prin intermediul autorităţii centrale în domeniul adopţiei din statul primitor, dacă în statul respectiv nu există organizaţii cu atribuţii în domeniul adopţiei internaţionale acreditate şi înregistrate în Republica Moldova în condiţiile prezentei legi.
    (3) Cetăţenii Republicii Moldova cu domiciliul în străinătate care doresc să adopte un copil domiciliat în Republica Moldova pot depune cererea de adopţie:
    a) conform procedurii de adopţie internaţională în condiţiile alin. (2);
    b) conform procedurii de adopţie naţională prevăzute de prezenta lege, anexînd la cererea de adopţie, prezentată autorităţii teritoriale, actele specificate la art. 15 alin. (1) lit. d)–g), eliberate de către autorităţile/instituţiile competente din statul primitor, în cazul în care legislaţia statului primitor prevede posibilitatea recunoaşterii hotărîrilor de încuviinţare a adopţiei naţionale pronunţate de judecătoriile din Republica Moldova.
    (4) În cazul cererilor depuse de către cetăţenii Republicii Moldova cu domiciliul în străinătate sau de către cetăţenii străini sau apatrizii cu reşedinţa în Republica Moldova, actele anexate la cererea de adopţie internaţională prevăzute la art. 36 vor fi perfectate de autorităţile competente din statul/statele primitoare şi de autorităţile din Republica Moldova în funcţie de disponibilitatea, relevanţa şi actualitatea informaţiilor necesare pentru asigurarea unei informări complete în procesul de examinare a cererii.
    (5) În cazul adopţiei copilului de către celălalt soţ, adoptatorii pot depune cererea de adopţie internaţională prin intermediul autorităţii centrale în domeniul adopţiei din statul primitor sau prin intermediul altor autorităţi/organizaţii cărora li s-au conferit atribuţii corespunzătoare ale autorităţii centrale în domeniul adopţiei din statul primitor în condiţiile prevederilor Convenţiei de la Haga.
    (6) Drept confirmare a primirii cererii de adopţie internaţională şi a actelor specificate la art. 36, autoritatea centrală din Republica Moldova va elibera solicitantului un certificat.
    [Art.34 în redacţia LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267]
    Articolul 35. Conţinutul cererii de adopţie internaţională
                          şi luarea la evidenţă a adoptatorilor străini
    (1) Cererea de adopţie internaţională trebuie să conţină datele şi informaţia stipulate la art. 14.
    (2) Cererea adoptatorului cu domiciliul în străinătate care doreşte să adopte un copil cu domiciliul în Republica Moldova este luată la evidenţă de autoritatea centrală din Republica Moldova numai în cazul în care autorităţile/organizaţiile cu atribuţii în domeniul adopţiei internaţionale din statul primitor menţionate la  art. 34 atestă că:
    [Art.35 al.(2) modificat prin LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267]
    a) adoptatorul este apt să adopte, în conformitate cu legislaţia statului primitor;
    b) adoptatorul dispune de garanţii morale şi întruneşte condiţiile materiale pentru asigurarea unei dezvoltări armonioase copilului după încuviinţarea adopţiei şi, după caz, este pregătit să îngrijească copilul care suferă de o maladie gravă;
    c) adoptatorul este familiarizat cu legislaţia privind adopţia în Republica Moldova şi a beneficiat în statul primitor de informarea şi de pregătirea necesară în vederea adopţiei internaţionale;
    d) este asigurată monitorizarea evoluţiei copilului după adopţie pe o perioadă de cel puţin 5 ani;
    e) sînt asigurate servicii postadopţie pentru copil şi familie în statul primitor.
    Articolul 36. Actele care se anexează la cererea
                          de adopţie internaţională
    (1) La cererea de adopţie internaţională se anexează:
    a) raportul autorităţii centrale în domeniul adopţiei sau al autorităţilor/organizaţiilor cărora li s-au conferit atribuţii corespunzătoare ale autorităţii centrale în domeniul adopţiei internaţionale din statul primitor în condiţiile prevederilor Convenţiei de la Haga,, însoţit de documente relevante, care să cuprindă informaţii despre:
    [Art.36 al.(1), lit.a) modificată prin LP283 din 13.12.2012, MO83-90/19.04.2013 art.267]
    – identitatea adoptatorului, confirmată prin copia legalizată a actului de identitate;
    – capacitatea şi aptitudinile adoptatorului pentru a adopta;
    – situaţia personală, familială şi materială a adoptatorului, confirmată prin copie legalizată de pe certificatul de naştere, de căsătorie sau de divorţ, prin certificat de la locul de muncă privind funcţia deţinută şi cuantumul salariului, prin acte ce confirmă dreptul de proprietate sau de folosinţă asupra unei locuinţe, prin alte acte ce confirmă veniturile;
    – starea de sănătate confirmată printr-un certificat medical în original, separat pentru fiecare adoptator, iar în cazul în care adoptatorul suferă de o maladie sau afecţiune, informaţii suplimentare cu privire la măsura în care maladia sau afecţiunea adoptatorului limitează capacitatea acestuia de a-şi îndeplini corespunzător obligaţiile şi responsabilităţile privind îngrijirea şi educarea copiilor;
    [Art.36 al.(1), lit.a) alineat în redacţia LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267]
    – mediul social al adoptatorului;
    – motivele care determină adoptatorul să adopte un copil domiciliat pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi informaţia cu privire la copilul sau la copiii pentru care are capacitatea să-i adopte;
    [Art.36 al.(1), lit.b) abrogată prin  LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267]
    c) declaraţia privind dreptul copilului adoptat de a-şi păstra cetăţenia Republicii Moldova pînă la atingerea majoratului;
    d) consimţămîntul adoptatorului la adopţie internaţională sau consimţămîntul ambilor soţi dacă persoana care doreşte să adopte este căsătorită;
    e) declaraţia adoptatorului că acceptă acţiunile de monitorizare postadopţie;
    f) cazierul judiciar al adoptatorului;
    g) datele biografice ale adoptatorului;
    h) garanţiile socioeconomice şi juridice de care va beneficia copilul în cazul adopţiei internaţionale.
    (2) Cererea de adopţie internaţională şi actele prevăzute la alin. (1) se depun la autoritatea centrală din Republica Moldova, însoţite de traducerea lor, autentificată, în limba română, dacă tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte nu prevăd altfel.
    (3) Organizaţiile străine au dreptul să aibă depuse şi înregistrate concomitent la autoritatea centrală din Republica Moldova cel mult 2 cereri de adopţie internaţională a copiilor fără nevoi speciale, cu posibilitatea substituirii cererilor respective.
    [Art.36 al.(3) introdus prin LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267]
    (4) Adoptatorul este obligat să actualizeze anual informaţia din actele anexate la cererea de adopţie internaţională sau, după caz, să confirme în scris faptul că informaţia respectivă nu s-a modificat.
    [Art.36 al.(4) introdus prin LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267]
   (5) În cazul nerespectării prevederilor alin. (4), cererea adoptatorului şi actele anexate nu se examinează în procesul de potrivire a adoptatorului cu copilul adoptabil şi se restituie adoptatorului.
    [Art.36 al.(5) introdus prin LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267]
   
Articolul 361. Datele depersonalizate privind copiii
                            adoptabili cu nevoi speciale
    (1) În baza rapoartelor privind situaţia copiilor adoptabili, autoritatea centrală din Republica Moldova întocmeşte extrase de date depersonalizate privind copiii adoptabili cu nevoi speciale.
    (2) Tipul de date conţinute în extrasele menţionate la alin. (1) se stabileşte şi se aprobă de către autoritatea centrală.
    (3) Conform procedurii stabilite de autoritatea centrală, aceasta asigură accesul la extrasele de date depersonalizate privind copiii adoptabili cu nevoi speciale:
    a) pentru reprezentanţii organizaţiilor străine;
    b) pentru adoptatorii cetăţeni ai Republicii Moldova cu domiciliul în străinătate şi adoptatorii cetăţeni străini sau apatrizi cu reşedinţa în Republica Moldova care au depus cerere de adopţie internaţională la autoritatea centrală din Republica Moldova.
    [Art.361 introdus prin  LP283 din 13.12.2012, MO83-90/19.04.2013 art.267]
    Articolul 362. Potrivirea prealabilă a copiilor
                           adoptabili cu nevoi speciale  în cazul
                           adopţiei de către adoptatorii cetăţeni
                           străini sau apatrizi cu domiciliul
                           în străinătate
    (1) Reprezentantul organizaţiei străine în Republica Moldova transmite datele depersonalizate privind copiii adoptabili cu nevoi speciale organizaţiei străine din statul primitor în scopul identificării adoptatorilor capabili şi disponibili să adopte copii cu nevoi speciale ale căror date depersonalizate le-au fost prezentate.
    (2) Cetăţeanul străin sau apatridul cu domiciliul în străinătate interesat de adopţia unui copil adoptabil cu nevoi speciale transmite, prin intermediul organizaţiei străine cu atribuţii în domeniul adopţiei internaţionale din statul primitor, un formular de intenţie însoţit de confirmarea oficială a capacităţii sale de a adopta un copil adoptabil cu nevoi speciale similare cu cele din extrasul de date depersonalizate ale copilului faţă de care adoptatorul îşi exprimă intenţia.
    (3) Organizaţia străină va transmite autorităţii centrale din Republica Moldova formularele de intenţie însoţite de confirmările respective, luîndu-se în considerare faptul că în proces de examinare se pot afla concomitent cel mult 2 formulare prezentate de aceeaşi organizaţie străină cu privire la acelaşi copil.
    (4) Autoritatea centrală din Republica Moldova va realiza procedura de potrivire prealabilă a cetăţenilor străini sau apatrizilor cu domiciliul în străinătate în termen de cel mult o lună de la expirarea perioadei de 2 luni din data recepţionării primului formular de intenţie.
    (5) Despre rezultatele potrivirii prealabile autoritatea centrală din Republica Moldova va informa cetăţenii străini sau apatrizii cu domiciliul în străinătate, solicitîndu-le celor potriviţi prealabil să depună cererea şi actele corespunzătoare conform prevederilor art. 34–36.
    (6) După selectarea adoptatorului potrivit în condiţiile art. 37 alin. (1), cererile şi actele anexate depuse de mai mulţi adoptatori potriviţi prealabil pentru adopţia unui copil adoptabil cu nevoi speciale se restituie adoptatorilor nepotriviţi în termen de o lună.
    [Art.362 introdus prin  LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267]
    Articolul 363. Potrivirea prealabilă a copiilor adoptabili
                           cu nevoi speciale în cazul adopţiei
                           de către adoptatorii cetăţeni  ai
                           Republicii Moldova cu domiciliul
                           în străinătate
    (1) În baza informaţiei din cererea şi actele depuse de către adoptatorii cetăţeni ai Republicii Moldova cu domiciliul în străinătate, autoritatea centrală din Republica Moldova prezintă acestora extrasele de date depersonalizate ale copiilor cu nevoi speciale:
    a) prin intermediul reprezentantului organizaţiei străine în Republica Moldova, în cazul în care cererea de adopţie internaţională a fost depusă în condiţiile art. 34 alin. (2) lit. a);
    b) direct sau prin intermediul autorităţii centrale în domeniul adopţiei internaţionale din statul primitor, în cazul în care cererea de adopţie internaţională a fost depusă în condiţiile art. 34 alin.(2) lit. b).
    (2) În baza extrasului de date depersonalizate, adoptatorul cetăţean al Republicii Moldova cu domiciliul în străinătate interesat de adopţia unui copil adoptabil cu nevoi speciale transmite, direct sau prin intermediul organizaţiei străine cu atribuţii în domeniul adopţiei internaţionale din statul primitor, o scrisoare de intenţie privind adopţia unuia dintre copiii adoptabili cu nevoi speciale.
    (3) După primirea scrisorii de intenţie din partea adoptatorului cetăţean al Republicii Moldova cu domiciliul în străinătate, autoritatea centrală, în termen de  o lună, selectează adoptatorul potrivit în condiţiile art. 37 alin. (1).
    [Art.363 introdus prin LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267]
    Articolul 364. Potrivirea prealabilă a copiilor adoptabili
                           cu nevoi speciale în cazul adopţiei de
                           către adoptatorii cetăţeni străini sau
                           apatrizi cu reşedinţa în Republica
                           Moldova
    Potrivirea prealabilă a copiilor adoptabili cu nevoi speciale în cazul adopţiei de către adoptatorii cetăţeni străini sau apatrizi cu reşedinţa în Republica Moldova se realizează în condiţiile art.363.
    [Art.364 introdus prin LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267]
    Articolul 37.  Potrivirea adoptatorului. Eliberarea
                          avizului privind adopţia internaţională
    (1) Autoritatea centrală din Republica Moldova selectează, conform criteriilor stabilite, adoptatorul potrivit pentru copilul adoptabil şi transmite adoptatorului selectat raportul privind situaţia copilului adoptabil, fără a dezvălui identitatea copilului şi locul său de naştere/de trai, solicitîndu-i să-şi exprime acordul sau dezacordul privind adopţia copilului respectiv.
    [Art.37 al.(1) în redacţia LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267]
   
(11) În cazul în care certificatul medical al adoptatorului conţine informaţii privind existenţa unei maladii sau afecţiuni, în procesul de luare a deciziei autorităţii centrale privind selectarea adoptatorului potrivit vor fi consultaţi specialişti de profil din cadrul instituţiilor medicale de nivel republican, în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare, pentru a determina în ce  măsură maladia sau afecţiunea adoptatorului limitează capacitatea acestuia de a-şi îndeplini corespunzător obligaţiile şi responsabilităţile privind îngrijirea şi educarea copilului.
    [Art.37 al.(11) introdusă prin LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267]
    (2) După obţinerea acordului din partea adoptatorului, autoritatea centrală din Republica Moldova solicită autorităţii centrale în domeniul adopţiei din statul primitor să se expună asupra eventualei adopţii.
    (3) În baza acordului autorităţii centrale în domeniul adopţiei din statul primitor privind continuarea procedurii de adopţie a copilului, autoritatea centrală din Republica Moldova adresează autorităţii teritoriale de la domiciliul copilului un demers pentru a continua procedura de potrivire a adoptatorului.
    (4) Autoritatea teritorială eliberează adoptatorului un permis de vizită în condiţiile prevăzute la art. 28. Adoptatorul vizitează copilul cu participarea obligatorie a reprezentantului autorităţii teritoriale de la domiciliul copilului şi a managerului de caz. Numărul vizitelor necesare pentru constatarea compatibilităţii îl stabileşte autoritatea teritorială în comun cu managerul de caz. Vizitele se desfăşoară într-o perioadă de la o lună la 3 luni de la data eliberării permisului de vizită.
    (5) În cazul potrivirii adoptatorului cu copilul adoptabil, autoritatea teritorială de la domiciliul copilului întocmeşte, în termen de 5 zile, un raport, în care se expune referitor la compatibilitatea adoptatorului cu copilul adoptabil şi la corespunderea adopţiei interesului superior al copilului, expediindu-l imediat autorităţii centrale.
    (6) În baza raportului prevăzut la alin. (5), autoritatea centrală elaborează, în termen de 5 zile, un acord de continuare a procedurii de adopţie sau refuză în scris eliberarea acestuia, expediind imediat autorităţii teritoriale de la domiciliul copilului acordul sau refuzul eliberării.
    (7) Refuzul autorităţii centrale de a accepta continuarea procedurii de adopţie internaţională poate fi contestat la Curtea de Apel Chişinău.
    (8) În baza acordului de continuare a procedurii de adopţie internaţională şi după îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 20–26, autoritatea teritorială de la domiciliul copilului elaborează, în termen de 10 zile, un aviz privind adopţia internaţională, care să conţină informaţii referitor la evoluţia relaţiilor dintre copil şi adoptator, la compatibilitatea adoptatorului cu copilul adoptabil, precum şi la corespunderea adopţiei interesului superior al copilului.
    (9) Copia de pe avizul privind adopţia internaţională se remite autorităţii centrale în termen de 3 zile.
    (10) Dacă avizul privind adopţia internaţională nu este favorabil, autoritatea teritorială comunică acest fapt adoptatorului, explicîndu-i dreptul de a-l contesta în instanţa de judecată.
    [Art.37 al.(10) modificat prin LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267]
    Articolul 38. Înaintarea cererii de încuviinţare a
                          adopţiei internaţionale la curtea de apel
    (1) După primirea acordului de continuare a procedurii de adopţie din partea autorităţii centrale din Republica Moldova, adoptatorul depune, direct sau prin intermediul organizaţiei străine acreditate în domeniul adopţiei, la curtea de apel de la domiciliul copilului o cerere prin care solicită încuviinţarea adopţiei internaţionale.
    (2) Cererea de încuviinţare a adopţiei internaţionale trebuie să conţină informaţiile prevăzute la art. 31 alin. (2) lit. a)–c) şi să fie însoţită de documentele prevăzute la art. 36 alin. (1), precum şi de actul care garantează dreptul copilului adoptabil de a intra şi a locui permanent în statul primitor în cazul încuviinţării adopţiei, eliberat de către autoritatea competentă din statul primitor.
    [Art.38 al.(2) modificat prin LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267]
    (3) Autoritatea teritorială va prezenta instanţei un aviz privind adopţia internaţională, elaborat în condiţiile art. 37 alin.(8), cu concluzii referitor la compatibilitatea adoptatorului cu copilul adoptabil şi la corespunderea adopţiei interesului superior al copilului, dosarul copilului cu documentele specificate la art. 31 alin. (4), precum şi acordurile privind continuarea procedurii de adopţie internaţională eliberate de autoritatea centrală în domeniul adopţiei din statul primitor şi autoritatea centrală din Republica Moldova.
   (4) Cererea de încuviinţare a adopţiei internaţionale se examinează cu participarea obligatorie a adoptatorului, a reprezentantului autorităţii teritoriale de la domiciliul copilului şi a procurorului.
    (5) Instanţa de judecată va admite cererea de încuviinţare a adopţiei internaţionale numai dacă, în baza probelor administrate, şi-a format convingerea că adopţia este în interesul superior al copilului.
    (6) În temeiul hotărîrii judecătoreşti irevocabile prezentată autorităţii centrale, aceasta eliberează, în termen de 5 zile, un certificat care atestă că adopţia este conformă normelor Convenţiei de la Haga.
    (7) Deplasarea din Republica Moldova în statul primitor a copilului adoptat este posibilă numai după ce hotărîrea irevocabilă de încuviinţare a adopţiei a fost certificată. Copilul adoptat se deplasează însoţit neapărat de adoptator, în condiţii de siguranţă corespunzătoare necesităţilor sale.
    (8) Autoritatea centrală din Republica Moldova informează autoritatea centrală în domeniul adopţiei din statul primitor, misiunea diplomatică sau oficiul consular al Republicii Moldova în acest stat despre adopţia încuviinţată şi despre deplasarea copilului, în vederea respectării cerinţelor prevăzute la art. 45.
    Articolul 39. Cheltuielile aferente procedurii de
                          adopţie internaţională
    Odată cu depunerea cererii de adopţie internaţională, adoptatorul achită o taxă unică şi fixă reprezentînd contravaloarea cheltuielilor ocazionate de efectuarea tuturor serviciilor aferente îndeplinirii procedurii de adopţie internaţională pe teritoriul Republicii Moldova. Cuantumul, modul de achitare şi destinaţia acestei taxe se stabilesc de Guvern.
Capitolul  V1
 ADOPŢIA COPILULUI DE CĂTRE CELĂLALT SOŢ
    Articolul 391. Durata căsătoriei
    Adopţia copilului de către celălalt soţ este permisă numai în cazul în care, la data depunerii cererii de adopţie, durata căsătoriei soţilor este de cel puţin un an.
    Articolul 392. Adopţia copilului de către celălalt soţ
                           conform procedurii de adopţie naţională
    (1) Copilul cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin sau apatrid al cărui părinte este cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin sau apatrid poate fi adoptat de către soţul părintelui său conform procedurii de adopţie naţională numai în cazul în care se confirmă prin acte corespunzătoare că copilul, părintele acestuia şi adoptatorul domiciliază pe teritoriul Republicii Moldova de cel puţin un an la momentul depunerii cererii de adopţie.
    (2) În situaţia prevăzută la alin. (1):
    a) adoptatorul va prezenta, suplimentar faţă de actele anexate la cererea de adopţie, cazierul judiciar şi actele care confirmă lipsa impedimentelor la adopţie menţionate la art. 12 alin. (4) lit. a), c)–g), eliberate de autorităţile statului străin, în cazul în care adoptatorul este cetăţean străin;
    b) procedura de adopţie se realizează prin derogare de la art. 17–22, art. 25, art. 27–29, art. 31 alin. (2) lit. d) şi alin. (4) lit. f), art. 45 şi art. 46 alin. (4).
    (3) Adopţia copiilor cetăţeni străini menţionaţi la alin. (1) se realizează cu acordul prealabil al autorităţilor competente ale statului al cărui cetăţean este copilul.
    Articolul 393. Adopţia copilului de către celălalt soţ
                           conform procedurii de adopţie
                           internaţională
    (1) Copilul cetăţean al Republicii Moldova sau apatrid, domiciliat în Republica Moldova de cel puţin un an, al cărui părinte este cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin sau apatrid poate fi adoptat de către soţul părintelui cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin sau apatrid cu domiciliul în străinătate conform procedurii de adopţie internaţională.
    (2) În situaţiile menţionate la alin. (1) din prezentul articol, procedura de adopţie se realizează prin derogare de la art. 20–22, art. 25, art. 31 alin. (4) lit. f), art. 35 alin. (2) lit. c)–e), art. 36 alin. (1) lit. c) şi e), art. 37, art. 38 alin. (7) şi (8) şi art. 45.
    (3) După luarea la evidenţă a cererii de adopţie internaţională de către autoritatea centrală din Republica Moldova, aceasta va solicita autorităţii centrale în domeniul adopţiei din statul primitor să se exprime asupra oportunităţii continuării procedurii de adopţie şi, în cazul unei atitudini favorabile, să elibereze acordul de continuare a procedurii de adopţie internaţională.
    (4) În baza acordului de continuare a procedurii de adopţie internaţională al autorităţii centrale în domeniul adopţiei din statul primitor, autoritatea centrală din Republica Moldova va solicita autorităţii teritoriale în a cărei rază domiciliază copilul să se exprime asupra faptului corespunderii adopţiei cu interesul superior al copilului şi să-i expedieze avizul său motivat.
    (5) În baza avizului autorităţii teritoriale privind oportunitatea adopţiei, autoritatea centrală din Republica Moldova, în termen de 5 zile, eliberează sau refuză eliberarea acordului de continuare a procedurii de adopţie internaţională, transmiţîndu-l autorităţii teritoriale în a cărei rază domiciliază copilul.
    (6) Refuzul autorităţii centrale de a accepta continuarea procedurii de adopţie internaţională poate fi contestat la Curtea de Apel Chişinău.
    (7) Pe baza acordurilor de continuare a procedurii de adopţie internaţională eliberate de autoritatea centrală în domeniul adopţiei din statul primitor şi de autoritatea centrală din Republica Moldova şi fiind îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 23, 24 şi 26, autoritatea teritorială în a cărei rază domiciliază copilul elaborează, în termen de 10 zile, un aviz privind adopţia internaţională, care va conţine informaţii referitoare la compatibilitatea adoptatorului cu copilul adoptabil şi corespunderea adopţiei cu interesul superior al copilului.
    (8) Copia de pe avizul privind adopţia internaţională se remite autorităţii centrale în termen de 3 zile.
    (9) Dacă avizul privind adopţia internaţională nu este favorabil, autoritatea teritorială va comunica acest fapt adoptatorului, explicîndu-i dreptul de a-l contesta în instanţa de judecată.
    Articolul 394. Adopţia copilului cetăţean al Republicii
                           Moldova domiciliat în străinătate de
                           către celălalt soţ
    (1) Copiii cetăţeni ai Republicii Moldova domiciliaţi în străinătate sînt adoptaţi de către celălalt soţ al părintelui biologic conform legislaţiei statului străin, cu acordul prealabil al autorităţii centrale din Republica Moldova, în cazul în care legislaţia statului respectiv prevede acest lucru.
    (2) Acordul autorităţii centrale din Republica Moldova se eliberează pe baza demersului autorităţilor competente ale statului străin, la care se anexează copiile de pe actele care confirmă capacitatea de a adopta, garanţiile morale şi materiale ale adoptatorului.
    [Capitolul V1 introdus  prin LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267]
Capitolul  VI
EFECTELE JURIDICE ALE ADOPŢIEI
    Articolul 40. Efectele asupra filiaţiei şi a legăturilor
                         de rudenie
    (1) Efectele juridice ale adopţiei survin de la data rămînerii irevocabile a hotărîrii judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei.
    (2) Din momentul încuviinţării adopţiei se stabileşte filiaţia între copilul adoptat şi adoptator, precum şi legăturile de rudenie între copil şi rudele adoptatorului.
    (3) În momentul stabilirii filiaţiei prin adopţie, rudenia naturală dintre copilul adoptat şi descendenţii săi, pe de o parte, şi părinţii săi biologici şi rudele acestora, pe de altă parte, încetează, cu excepţia adopţiei copilului de către soţul părintelui biologic.
    (4) Impedimentul la căsătorie izvorît din rudenie există, potrivit legii, atît între copilul adoptat şi descendenţii acestuia, pe de o parte, şi rudele părinţilor biologici, pe de altă parte, cît şi între copil şi descendenţii acestuia, pe de o parte, şi persoanele cu care a devenit rudă prin efectul adopţiei, pe de altă parte.
    (5) Efectele adopţiei internaţionale, precum şi efectele anulării adopţiei internaţionale asupra cetăţeniei copilului adoptat sînt prevăzute în legislaţia privind cetăţenia.
    Articolul 41. Înscrierea adoptatorilor în calitate de
                          părinţi adoptivi
    (1) Adoptatorii se înscriu în actul de naştere al copilului adoptat în calitate de părinţi ai lui în conformitate cu hotărîrea judecătorească de încuviinţare a adopţiei.
    (2) În caz de necesitate, la cererea adoptatorilor sau a copilului adoptat care a împlinit vîrsta de 10 ani, instanţa de judecată păstrează datele despre părinţii biologici ai copilului adoptat, fapt consemnat în hotărîrea judecătorească de încuviinţare a adopţiei.
    (3) În baza hotărîrii judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei, la solicitarea adoptatorilor, organul de stare civilă competent operează modificările de rigoare în actul de naştere al copilului.
    (4) Efectele juridice ale adopţiei, prevăzute de prezenta lege, survin indiferent de faptul dacă adoptatorii sînt sau nu înscrişi în calitate de părinţi ai copilului adoptat.
    Articolul 42. Drepturile şi obligaţiile părinţilor adoptivi
    (1) Părintele adoptiv are faţă de copilul adoptat drepturile şi obligaţiile părintelui biologic faţă de copilul său.
    (2) În cazul în care părintele adoptiv este soţul părintelui biologic al copilului adoptat, drepturile şi obligaţiile părinteşti le exercită părintele adoptiv şi părintele biologic căsătorit cu acesta.
    Articolul 43. Numele şi prenumele copilului adoptat
    (1) La adopţie, copilului i se asigură dreptul de a-şi păstra numele şi prenumele.
    (2) La cererea adoptatorilor, instanţa de judecată poate schimba numele copilului adoptat, dacă acest fapt nu afectează interesul superior al copilului şi dreptul lui la nume, atribuindu-i numele adoptatorilor sau al unuia dintre adoptatori (soţ ori soţie) dacă ultimii poartă nume diferite.
    (3) Din motive temeinice, instanţa, încuviinţînd adopţia, poate dispune, la cererea adoptatorului, schimbarea prenumelui copilului adoptat.
    (4) Pentru schimbarea numelui şi/sau a prenumelui copilului adoptat care a împlinit vîrsta de 10 ani se cere şi acordul lui.
    (5) În caz de schimbare a numelui şi/sau a prenumelui copilului adoptat, se face menţiunea respectivă în hotărîrea judecătorească privind încuviinţarea adopţiei,  iar organul de stare civilă competent operează aceste modificări în actul de naştere al copilului potrivit normelor stabilite în legislaţia cu privire la actele de stare civilă.
    Articolul 44. Drepturile şi obligaţiile copilului adoptat
    (1) Din momentul încuviinţării adopţiei, copilul adoptat pierde drepturile personale nepatrimoniale şi patrimoniale şi este exonerat de îndeplinirea obligaţiilor faţă de părinţii săi biologici şi de rudele acestora.
    (2) Copilul adoptat are faţă de părinţii adoptivi drepturi şi obligaţii de orice natură, similare celor pe care le are o persoană faţă de părinţii săi biologici.
    Articolul 45. Perioada postadopţie
    (1) După încuviinţarea adopţiei, copilul adoptat se află la evidenţa autorităţii teritoriale de la domiciliul părinţilor adoptivi sau a autorităţii centrale în domeniul adopţiei din statul primitor, în cazul adopţiei internaţionale, pînă la împlinirea vîrstei lui de 18 ani.
    (2) Monitorizarea situaţiei postadopţie a copilului se efectuează de către autorităţile în a căror evidenţă se află copilul, pe o perioadă de 5 ani de la încuviinţarea adopţiei, cu următoarea periodicitate:
    a) în primul an – 3 rapoarte (la 3, la 6 şi la 12 luni);
    b) în al doilea an – două rapoarte (la 6 şi la 12 luni);
    c) în anii 3, 4 şi 5 – raport anual (la 12 luni).
    (3) În cazul adopţiei naţionale, rapoartele de evaluare se întocmesc de către autoritatea teritorială de la domiciliul părinţilor adoptivi şi se prezintă autorităţii centrale.
    (4) În cazul adopţiei internaţionale, rapoartele de evaluare postadopţie se prezintă autorităţii centrale din Republica Moldova de către autoritatea centrală în domeniul adopţiei din statul primitor sau prin intermediul organizaţiilor străine din statul primitor acreditate şi înregistrate în Republica Moldova. Autoritatea centrală din Republica Moldova solicită, în caz de necesitate, misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale Republicii Moldova în statele primitoare informaţii privind monitorizarea postadopţie efectuată.
    Articolul 46. Confidenţialitatea adopţiei
    (1) Persoanele competente cărora le este cunoscut faptul adopţiei sînt obligate să păstreze confidenţialitatea informaţiilor obţinute în procesul de adopţie, inclusiv în ceea ce priveşte datele de identificare ale adoptatorului, precum şi ale părinţilor biologici. În caz contrar, ele poartă răspundere juridică conform legislaţiei în vigoare.
    (2) Părintele adoptiv va informa copilul că este adoptat, de îndată ce vîrsta şi gradul lui de maturitate o permit.
    (3) Părintele adoptiv şi copilul adoptat au dreptul să obţină din partea autorităţii centrale extrase din Registrul de stat al adopţiilor al căror conţinut atestă faptul, data şi locul naşterii, dar nu dezvăluie în mod expres adopţia şi nici identitatea părinţilor biologici ai adoptatului.
    (4) Identitatea părinţilor biologici ai copilului adoptat poate fi dezvăluită înainte ca acesta să dobîndească capacitate deplină de exerciţiu numai din motive medicale, cu autorizarea instanţei de judecată, la cererea oricăruia dintre părinţii adoptivi, a copilului adoptat, a autorităţii teritoriale ori a reprezentantului unei instituţii medicale.
    (5) După dobîndirea capacităţii depline de exerciţiu, copilul adoptat poate solicita instanţei de judecată de la domiciliul său ori Curţii de Apel Chişinău, în cazul în care nu are domiciliu în Republica Moldova, să-i autorizeze accesul la informaţiile referitoare la identitatea părinţilor săi biologici, aflate în posesia autorităţii centrale ori a organelor de stare civilă.
    (6) Instanţa de judecată citează autoritatea teritorială de la domiciliul copilului adoptat, după caz, autoritatea centrală, precum şi orice altă persoană ale cărei cunoştinţe profesionale pot fi utile în soluţionarea cererii, şi acceptă spre soluţionare cererea dacă, potrivit probelor existente, constată că accesul la informaţiile solicitate nu este dăunător integrităţii psihice şi echilibrului emoţional al solicitantului şi dacă adoptatul în cauză a beneficiat de consiliere din partea autorităţilor competente în domeniul adopţiei.
    (7) Se interzice eliberarea fără acordul adoptatorului sau al autorităţii teritoriale a extraselor din registrele de stare civilă ori a copiilor de pe acestea din care rezultă că părinţii adoptivi nu sînt părinţii biologici ai copilului adoptat.
Capitolul  VII
ÎNCETAREA  ADOPŢIEI
    Articolul 47. Încetarea adopţiei
    Adopţia încetează ca urmare a desfacerii sau a declarării nulităţii ei în temeiul unei hotărîri judecătoreşti.
    Articolul 48. Desfacerea adopţiei
    Adopţia se desface în cazul în care părintele sau părinţii adoptivi au decedat, iar copilul adoptat este propus spre o nouă adopţie. Adopţia anterioară se consideră desfăcută la data rămînerii irevocabile a hotărîrii judecătoreşti de încuviinţare a noii adopţii dacă, anterior, nu a fost emisă o altă hotărîre judecătorească în acest sens.
    Articolul 49. Nulitatea adopţiei
    (1) Adopţia poate fi declarată nulă în cazul în care se constată că:
    a) încuviinţarea ei s-a întemeiat pe documente false;
    b) adopţia s-a încuviinţat fără consimţămîntul părinţilor biologici ai copilului sau al soţului adoptatorului, dacă acest consimţămînt era obligatoriu conform legii;
    c) adopţia a fost încuviinţată cu încălcarea condiţiilor de fond sau de procedură stabilite de legislaţie;
    d) adopţia a fost solicitată şi încuviinţată fără intenţia de a produce efecte juridice caracteristice acestei forme legale de protecţie a copilului (adopţie fictivă).
    (2) La declararea nulităţii adopţiei, instanţa de judecată va ţine cont şi de interesul superior al copilului. Instanţa poate respinge cererea privind nulitatea adopţiei dacă va constata că menţinerea adopţiei este în interesul celui adoptat.
    Articolul 50. Dreptul de a cere nulitatea adopţiei
    (1) Au dreptul de a cere nulitatea adopţiei:
    a) autoritatea teritorială;
    b) copilul adoptat care a împlinit vîrsta de 14 ani;
    c) părinţii biologici ai copilului adoptat;
    d) părinţii adoptivi;
    e) procurorul.
    (2) După ce copilul adoptat dobîndeşte capacitate deplină de exerciţiu, cererea privind nulitatea adopţiei o poate înainta numai el.
    Articolul 51. Competenţa la examinarea cererii
                          privind nulitatea adopţiei
    (1) Cererea privind nulitatea adopţiei naţionale se examinează în instanţa de judecată de la domiciliul părinţilor adoptivi.
    (2) Cererea privind nulitatea adopţiei internaţionale se examinează la curtea de apel care a încuviinţat adopţia.
    (3) În cazul în care nu cunosc părinţii adoptivi şi nici domiciliul acestora, părinţii biologici se adresează instanţei de judecată de la domiciliul lor.
    Articolul 52. Hotărîrea privind nulitatea adopţiei
    Hotărîrea privind nulitatea adopţiei, rămasă irevocabilă, se remite autorităţii teritoriale de la domiciliul copilului sau autorităţii centrale în cazul adopţiei internaţionale.
    Articolul 53. Efectele încetării adopţiei
    (1) Adopţia desfăcută sau declarată nulă încetează în momentul în care hotărîrea judecătorească de încuviinţare a unei noi adopţii sau hotărîrea privind nulitatea adopţiei a rămas irevocabilă.
    (2) În momentul încetării adopţiei ca urmare a declarării nulităţii ei, se sting toate drepturile şi obligaţiile personale nepatrimoniale şi patrimoniale dintre copilul adoptat şi descendenţii lui, pe de o parte, şi părinţii adoptivi şi rudele lor, pe de altă parte. În acelaşi moment, se restabilesc drepturile şi obligaţiile dintre copil şi descendenţii lui, pe de o parte, şi părinţii biologici şi rudele lor, pe de altă parte.
    (3) Dacă părinţii biologici lipsesc sau dacă înapoierea copilului către aceştia contravine intereselor lui, instanţa de judecată, la cererea autorităţii teritoriale sau a procurorului, instituie tutelă sau curatelă asupra copilului ori îl dă în grija autorităţii teritoriale de la domiciliul lui pentru a întreprinde alte măsuri de protecţie prevăzute în Codul familiei.
    (4) În cazul încetării adopţiei, problema restabilirii numelui şi a prenumelui copilului adoptat o soluţionează instanţa de judecată la examinarea cererii de  încetare a adopţiei. Dacă adoptatul a împlinit vîrsta de 10 ani, se ia în considerare şi părerea lui.
    (5) În cazul încetării adopţiei din orice motiv, copilul poate fi din nou adoptat în baza regulilor generale prevăzute de prezenta lege.
Capitolul  VIII
REGISTRUL DE STAT AL ADOPŢIEI
    Articolul 54. Registrul de stat al adopţiilor
    (1) Pentru organizarea şi ţinerea la nivel de stat a evidenţei în materie de adopţie, autoritatea centrală instituie Registrul de stat al adopţiilor în conformitate cu Legea nr. 71-XVI din 22 martie 2007 cu privire la registre.
    (2) Registrul de stat al adopţiilor conţine următoarele date:
    a) copiii adoptabili;
    b) copiii adoptaţi (adopţii naţionale şi internaţionale);
    c) persoanele care au depus cerere de adopţie;
    d) adoptatorii (adopţii naţionale şi internaţionale);
    e) părinţii adoptivi (adopţii naţionale şi internaţionale);
    f) organizaţiile străine acreditate cu atribuţii în domeniul adopţiilor internaţionale;
    g) adopţiile care au încetat.
    Articolul 55. Organizarea evidenţei şi transmiterea
                          datelor
    (1) Pentru ţinerea Registrului de stat al adopţiilor, autorităţile teritoriale remit autorităţii centrale, în termenele prevăzute de prezenta lege, copii de pe următoarele documente:
    a) decizia privind eliberarea atestatului de adoptator şi luarea la evidenţă a adoptatorului;
    b) decizia privind stabilirea statutului de copil adoptabil şi luarea la evidenţă a copilului adoptabil;
    b1) raportul privind situaţia copilului adoptabil;
    [Art.55 al.(1), lit.b1) introdusă prin LP283 din 13.12.2012, MO83-90/19.04.2013 art.267]
    c) avizul privind adopţia sau avizul privind adopţia internaţională;
    d) hotărîrea judecătorească privind încuviinţarea adopţiei naţionale sau internaţionale;
    e) hotărîrea judecătorească privind încetarea adopţiei;
    f) alte documente relevante.
    (2) La întocmirea Registrului de stat al adopţiilor vor fi luate în considerare şi copiile de pe documentele prevăzute la alin. (1), care se păstrează la autoritatea centrală şi care se referă la cazurile de adopţie internaţională.
Capitolul  IX
PREVENIREA ŞI COMBATERA ÎN CĂLCĂRII
LEGISLAŢIEI ÎN DOMENIUL ADOPŢIEI
    Articolul 56. Măsurile de prevenire a abuzului în
                          domeniul adopţiei
    (1) Autorităţile competente în domeniul adopţiei iau toate măsurile ce se impun în vederea prevenirii unor cîştiguri ilegale – financiare sau de orice altă natură – ce ar putea fi obţinute în procesul adopţiei, precum şi în vederea reprimării oricăror acţiuni ce contravin obiectivelor Convenţiei de la Haga şi legislaţiei naţionale în domeniul adopţiei.
    (2) Este interzisă oferirea de către adoptator, în nume propriu sau prin persoane interpuse, în mod direct sau indirect, a oricăror foloase materiale ilegale autorităţilor competente în domeniul adopţiei sau funcţionarilor din cadrul instituţiilor publice implicaţi în procesul de adopţie. Primirea sau oferirea unor asemenea foloase atrage aplicarea sancţiunilor prevăzute de legislaţie.
    (3) În cazul în care se constată nerespectarea condiţiilor prevăzute în prezenta lege, autoritatea centrală sau procuratura solicită instanţei de judecată anularea sau suspendarea acreditării organizaţiei străine cu atribuţii în domeniul adopţiei internaţionale în Republica Moldova.
    [Art.56 al.(3) modificat prin LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267]
    Articolul 57. Răspunderea pentru abuzuri în
                         domeniul adopţiei
    (1) Fapta părintelui, a tutorelui sau a curatorului de a pretinde ori de a primi, pentru sine sau pentru altul, bani ori alte foloase materiale în scopul adopţiei copilului, precum şi constrîngerea în orice formă a acestora de a consimţi la adopţie se pedepsesc penal. Sînt supuse răspunderii penale şi faptele persoanei care, fără drept, intermediază sau înlesneşte adoptarea unui copil în scopul obţinerii unui beneficiu material sau de altă natură.
    (2) Primirea sau oferirea unor informaţii conţinute în rapoartele privind situaţia copiilor adoptabili persoanelor fizice sau juridice pentru care nu este autorizat accesul la informaţiile respective se pedepseşte conform legislaţiei contravenţionale sau penale.
    [Art.57 al.(2) introdus prin LP283 din 13.12.12, MO83-90/19.04.13 art.267; alineatul unic devine alineatul (1)]
Capitolul  X
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
    Articolul 58
    (1) Prezenta lege intră în vigoare la 6 luni de la data publicării.
    (2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă capitolul 18 şi art. 162 şi 163 din Codul familiei nr. 1316-XIV din 26 octombrie 2000 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 47–48, art. 210).
    (3) Guvernul, în termen de 3 luni de la data intrării in vigoare a prezentei legi:
    a) va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în concordanţă cu prezenta lege;
    b) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;
    c) va asigura revizuirea şi abrogarea de către ministere şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale a actelor normative ce contravin prezentei legi;
    d) va aproba procedura de acreditare a organizaţiilor străine cu atribuţii în domeniul adopţiei internaţionale, lista serviciilor şi activităţilor pe care acestea le pot desfăşura, conform art.9, va stabili cuantumul, modul de achitare şi destinaţia taxei prevăzută la art. 39, în cazul procedurilor referitoare la adopţia internaţională.
    (4) La data intrării în vigoare a prezentei legi, autorizaţiile de acreditare a organizaţiilor care desfăşoară activităţi în domeniul adopţiei internaţionale, emise în baza Regulamentului cu privire la acreditarea organizaţiilor străine cu atribuţii în domeniul înfierii copiilor în Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 62 din 3 februarie 1994, îşi pierd valabilitatea.
    (5) Cererile de încuviinţare a adopţiei aflate pe rol la data intrării în vigoare a prezentei legi în instanţele de judecată competente se soluţionează potrivit dispoziţiilor legale, în vigoare la data depunerii cererii în instanţă.

    PREŞEDINTELE  PARLAMENTULUI                       Mihai GHIMPU

    Nr. 99. Chişinău, 28 mai 2010.