MODIFICAT
    OMF191 din 09.11.15, MO311-316/20.11.15 art.2248; în vigoare 20.11.15
    OMF138 din 21.09.15, MO267-273/02.10.15 art.1826; în vigoare 02.10.15
    OMF102 din 14.07.15, MO190-196/24.07.15 art.1325; în vigoare 24.07.15
    OMF30 din 11.03.15, MO67-73/20.03.15 art.515; în vigoare 20.03.15
    OMF15 din 31.01.15, MO33-38/13.02.15 art.247; în vigoare 13.02.15
    OMF180 din 18.12.14, MO386-396/26.12.14 art.1907; în vigoare 26.12.14
    OMF163 din 02.12.14, MO364-365/09.12.14 art.1776; în vigoare 09.12.14
    OMF161 din 02.12.14, MO364-365/09.12.14 art.1774; în vigoare 09.12.14
    OMF149 din 30.10.14, MO339/08.11.14 art.1577; în vigoare 08.11.14
    OMF130 din 04.09.14, MO270-274/12.09.14 art.1291; în vigoare 12.09.14
    OMF98 din 11.07.14, MO209-216/25.07.14 art.985; în vigoare 25.07.14
    OMF65 din 22.05.14, MO147-151/06.06.14 art.749; în vigoare 06.06.14
    OMF31 din 11.03.14, MO72-77/28.03.14 art.376; în vigoare 28.03.14
    OMF191 din 26.12.13, MO312-314/31.12.13 art.1926; în vigoare 31.12.13
    OMF88 din 18.06.13, MO140/28.06.13 art.991; în vigoare 28.06.13
    OMF41 din 27.03.13, MO75-81/12.04.13 art.393; în vigoare 12.04.13
    OMF24 din 01.03.13, MO56-59/15.03.13 art.321; în vigoare 15.03.13
    OMF04 din 21.01.13, MO22-25/01.02.13 art.65; în vigoare 01.02.13
    OMF136 din 09.11.12, MO242-244/23.11.12 art.1431; în vigoare 23.11.12
    OMF132 din 07.11.12, MO237-241/16.11.12 art.1383; în vigoare 16.11.12
    OMF127 din 05.11.12, MO237-241/16.11.12 art.1380; în vigoare 16.11.12
    OMF28 din 01.03.12, MO46-47/07.03.12 art.268; în vigoare 07.03.12
    OMF19 din 07.02.12, MO34-37/17.02.12 art.161; în vigoare 17.02.12
    OMF17 din 07.02.12, MO34-37/17.02.12 art.159; în vigoare 17.02.12
    OMF150 din 27.12.11, MO1-6/06.01.12 art.1; în vigoare 06.01.12
    OMF127 din 18.10.11, MO182-186/28.10.11 art.1684; în vigoare 28.10.11
    OMF93 din 28.07.11, MO128-130/05.08.11 art.1050; în vigoare 05.08.11
    OMF69 din 14.06.11, MO102/18.06.11 art.681; în vigoare 18.06.11
    OMF41 din 18.04.11, MO74-77/06.05.11 art.443; în vigoare 06.05.11
    OMF1 din 03.01.11, MO5-14/14.01.11 art.63; în vigoare 14.01.11
    OMF128 din 28.09.10, MO194-196/05.10.10 art.657; în vigoare 05.10.10

    NOTĂ:
    Pe tot parcursul textului Instrucțiunii, sintagmele „obiecte de mică valoare și scurtă durată”, „obiecte de mică valoare și cu uzură rapidă”, „obiecte de mică valoare”, cu declinarea la cazul respectiv, se exclud OMF102 din 14.07.15, MO190-196/24.07.15 art.1325; în vigoare 24.07.15
    Pe tot parcursul textului ordinului se operează modificări de redacţie, cu declinarea la cazul respectiv, după cum urmează:
    1.1. Sintagma „instituţia publică” se substituie cu sintagma „instituţia bugetară”.
    1.2. Sintagma „unităţile Trezoreriei de Stat” se substituie cu sintagma „trezoreriile teritoriale ale Ministerului Finanţelor” prin OMF15 din 31.01.15, MO33-38/13.02.15 art.247; în vigoare 13.02.15
    Pe tot parcursul textului, sintagma „capitalul statutar” se modifică în „capitalul social” prin OMF31 din 11.03.14, MO72-77/28.03.14 art.376; în vigoare 28.03.14
    Pe tot parcursul textului, inclusiv  în anexe, denumirea formularului nr.2 „Raport privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor de bază” se modifică în „Raport privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor pe componenta de bază” prin OMF191 din 26.12.13, MO312-314/31.12.13 art.1926; în vigoare 31.12.13



    Întru executarea art.11, alineatul (2) al Legii contabilităţii nr.113-XVI din 27 aprilie 2007,
    I. Se aprobă Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice.
    II. Se abrogă:
    2.1. Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice, aprobată prin ordinul ministrului finanţelor nr. 85 din 9 octombrie 1996.
    2.2. Ordinele privind aprobarea modificărilor şi completărilor Instrucţiunii cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice, aprobată prin ordinul ministrului finanţelor nr. 85 din 9 octombrie 1996:
    Nr. 149 din 20 decembrie 1999;
    Nr. 116 din 20 decembrie 2001;
    Nr. 3 din 9 ianuarie 2002;
    Nr.17 din 15 februarie 2002;
    Nr. 49 din 21 iulie  2003;
    Nr. 7 din 3 februarie 2004;
    Nr. 46 din 27 iulie 2004;
    Nr. 58 din 18 octombrie 2004;
    Nr. 84 din 16 decembrie 2004;
    Nr. 96 din 31 decembrie 2004;
    Nr. 34 din 30 martie 2005;
    Nr. 15 din 7 februarie 2007;
    Nr. 26 din 12 martie 2007;
    Nr. 71 din 26 iulie 2007;
    Nr. 23 din 25 februarie 2008;
    Nr. 26 din 27 februarie 2008;
    Nr. 63 din 30 iunie 2008;
    Nr. 76 din 25 august 2008;
    Nr. 82 din 22 septembrie 2008;
    Nr. 91 din 14 decembrie 2009;
    Nr. 96 din 29 decembrie 2009.
    III. Prezentul ordin intră în vigoare de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

    MINISTRUL FINANŢELOR                              Veaceslav NEGRUŢA

    Nr. 93. Chişinău, 19 iulie 2010.

    1. Instituţiile bugetare finanţate din bugetul Republicii Moldova, precum şi contabilităţile centralizate din cadrul direcţiilor (secţiilor), spitalelor centrale raionale, municipale şi săteşti, din cadrul altor instituţii efectuează evidenţa executării devizelor de cheltuieli bugetare şi speciale în conformitate cu Legea contabilităţii nr.113-XVI, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 27 aprilie 2007, şi prezenta instrucţiune.
    2. Evidenţa contabilă a executării devizelor de cheltuieli bugetare şi a devizelor financiare ale mijloacelor speciale inclusiv în gospodăriile didactico-experimentale, atelierele de producţie (didactice) şi pentru lucrările de cercetări ştiinţifice efectuate în bază de contracte economice, precum şi a altor cheltuieli speciale se efectuează în formularul nr.1 „Bilanţul executării bugetului autorităţilor/instituţiilor bugetare”.
    Instituţiile care au gospodării agricole auxiliare, cu permisiunea organizaţiei ierarhic superioare, pot ţine evidenţa contabilă de gospodăriile auxiliare într-un bilanţ separat al planurilor de conturi, prevăzut de prezenta instrucţiune.
    Investiţiile capitale şi sursele de finanţare ale lor se înregistrează în bilanţul unic al planului de conturi, prevăzut de prezenta instrucţiune.
    Ministerelor şi departamentelor, direcţiilor (secţiilor) orăşeneşti şi raioanelor li se permit să stabilească pentru instituţiile bugetare subordonate lor ordinea ţinerii evidenţei contabile a investiţiilor capitale pentru construirea clădirilor, instalaţiilor şi a altor obiecte, extinderea şi reconstruirea instituţiilor în funcţiune, indiferent de volumul investiţiilor capitale, sursele de finanţare (mijloace bugetare şi speciale) şi modul de efectuare a lucrărilor, întru-un bilanţ independent. În acest caz evidenţa contabilă a operaţiilor privind investiţiile capitale şi întocmirea dărilor de seamă se efectuează în ordinea stabilită pentru activitatea economică de producţie a asociaţiilor, întreprinderilor şi organizaţiilor.
    3. În instituţiile preşcolare, care se află în subordinea asociaţiilor, întreprinderilor şi organizaţiilor, evidenţa contabilă a executării devizelor de cheltuieli se efectuează în mod centralizat de către contabilităţile acestor asociaţii, întreprinderi şi organizaţii în conformitate cu instrucţiunile stabilite pentru ele.
    4. Ministerele şi departamentele din Republica Moldova, de comun acord cu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, pot emite, în cazurile necesare, indicaţii privind aplicarea principiilor generale de ţinere a evidenţei contabile în instituţiile din sistemul lor, ţinînd cont de specificul activităţii acestora.
    5. Evidenţa contabilă a executării devizului de cheltuieli se efectuează conform formei de evidenţă a notelor de contabilitate în corespundere cu prezenta Instrucţiune.
    6. Evidenţa contabilă a executării devizelor de cheltuieli ale instituţiilor se efectuează, de regulă, de către contabilităţile centralizate create pe lîngă ministere, departamente, pe lîngă spitalele centrale raionale şi municipale şi pe lîngă alte instituţii.
    În condiţiile centralizării evidenţei, conducătorilor instituţiilor deservite li se păstrează dreptul de ordonatori de credite, în special: să încheie contracte în vederea livrării mărfurilor şi prestării serviciilor, precum şi contracte de muncă pentru efectuarea unor lucrări; să primească, în ordinea stabilită, avansuri pentru necesităţi economice etc. şi să permită acordarea de avansuri colaboratorilor lor; să permită efectuarea cheltuielilor din contul alocaţiilor prevăzute în deviz; să consume, în conformitate cu normele stabilite, materiale, produse alimentare şi alte valori materiale pentru necesităţile instituţiei; să aprobe deconturile de avans ale persoanelor subordonate, documentele de inventariere, actele de trecere la pierderi a fondurilor fixe învechite şi inutilizabile şi a altor valori materiale, în conformitate cu regulamentele în vigoare; să soluţioneze alte chestiuni privind activitatea economico-financiară a instituţiilor.
    7. Instituţiile cheltuiesc mijloacele de stat conform destinaţiei speciale şi în măsura realizării prevederilor devizelor, respectînd cu stricteţe disciplina bugetară şi financiară şi economisind la maximum valorile materiale şi resursele băneşti.
    Evidenţa contabilă trebuie să asigure un control sistematic asupra mersului executării devizelor de cheltuieli, stării decontărilor cu întreprinderile, organizaţiile, instituţiile şi persoanele particulare, asupra integrităţii resurselor băneşti şi valorilor materiale.
    8. În cazurile în care ministerelor, departamentelor, direcţiilor (secţiilor) organelor de autoadministrare locală li se permite, în ordinea stabilită, să centralizeze în devizele lor mijloacele pentru asigurarea cu valori materiale a instituţiilor ce intră în sistemul lor, evidenţa decontărilor privind aceste operaţii se efectuează în modul expus în anexa nr.1 la prezenta instrucţiune. În această anexă, de asemenea, este explicat modul de evidenţă a ajutorului umanitar.
    9. Conducătorii ministerelor, instituţiilor şi serviciilor lor contabile, contabilii-şefi ai contabilităţilor centralizate dirijează organizarea evidenţei contabile şi a sistemului de dări de seamă, exercită controlul asupra executării devizelor de cheltuieli de către instituţiile din sistemul lor.
    Conducătorul autorității/instituției bugetare este obligat, prin ordin, să asigure constituirea comisiei permanente pentru atribuirea bunurilor la mijloace fixe sau la stocuri de materiale. Comisia se constituie din 3-5 persoane: preşedinte şi membri. În componenţa comisiei se includ:
    1) conducătorul autorității/instituției bugetare sau altă persoană împuternicită (preşedintele comisiei);
    2) contabilul-şef sau altă persoană împuternicită;
    3) şefii subdiviziunilor (serviciilor) structurale;
    4) specialişti.
    Lucrările şedinţelor comisiei se consemnează de către secretarul comisiei în procese-verbale, conform anexei nr. 6.
    Conducătorii serviciilor contabile (contabilii-şefi) se conduc în activitatea lor de Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27 aprilie 2007.  
    [Pct.9 modificat prin OMF191 din 09.11.15, MO311-316/20.11.15 art.2248; în vigoare 20.11.15]
    [Pct.9 modificat prin OMF102 din 14.07.15, MO190-196/24.07.15 art.1325; în vigoare 24.07.15]
    10. Atribuţiile serviciilor contabile sînt următoarele:
    - asigurarea organizării corecte a evidenţei contabile în conformitate cu prezenta instrucţiune şi unele indicaţii;
    - efectuarea controlului preventiv asupra întocmirii corecte şi la timp a documentelor şi legalităţii operaţiilor efectuate;
    - controlul asupra utilizării corecte şi cu economie a mijloacelor în corespundere cu creditele deschise şi destinaţia lor, conform devizelor de cheltuieli bugetare aprobate, ţinîndu-se cont de schimbările introduse în ele în ordinea stabilită, precum şi asupra integrităţii resurselor băneşti şi valorilor materiale;
    - finanţarea la timp a instituţiilor care ţin evidenţa contabilă independent, precum şi controlul asupra executării de către ele a devizelor de cheltuieli şi organizării corecte a evidenţei contabile;
    - evidenţa veniturilor şi cheltuielilor conform devizului financiar al mijloacelor speciale şi evidenţa operaţiilor privind alte resurse speciale;
    - calcularea şi plata la timp a salariilor muncitorilor şi funcţionarilor şi bursei elevilor din instituţiile de învăţămînt;
    - efectuarea la timp a decontărilor, care apar în procesul executării devizului de cheltuieli cu întreprinderile, instituţiile şi cu unele persoane;
    - participarea la efectuarea inventarierii resurselor băneşti, decontărilor şi valorilor materiale, determinarea la timp şi corectă a rezultatelor inventarierii şi reflectarea lor în evidenţă;
    - instruirea persoanelor responsabile de valorile materiale în chestiunile privind evidenţa şi integritatea valorilor de păstrarea cărora sînt responsabili;
    - aplicarea pe scară largă a tehnicii de calcul moderne la efectuarea lucrărilor de calcul şi evidenţă;
    - întocmirea şi prezentarea în termenele stabilite a dărilor de seamă contabile;
    - întocmirea şi coordonarea cu conducătorii instituţiilor (în cazul în care lipsesc secţiile de planificare sau alte subdiviziuni analogice) a devizelor de cheltuieli şi a calculelor de deviz;
    - exercitarea controlului asupra integrităţii fondurilor fixe, în locurile lor de păstrare şi utilizare;
    - studierea sistematică a regulamentelor, instrucţiunilor, indicaţiilor metodice referitoare la evidenţă şi dările de seamă, a altor acte normative ce ţin de competenţa serviciilor contabile;
    - păstrarea documentelor contabile, registrelor de evidenţă, maşinogramelor, devizelor de cheltuieli, a calculelor de deviz, a altor documente, precum şi predarea lor la arhivă în ordinea stabilită.
    11. Contabilul-şef (conducătorul serviciului contabil) stabileşte atribuţiile de serviciu ale lucrătorilor contabilităţii astfel încît fiecare lucrător să-şi cunoască îndatoririle şi să poarte răspundere pentru îndeplinirea lor.
    Repartizarea atribuţiilor de serviciu în contabilităţi se face ţinîndu-se cont de caracteristica funcţională, adică fiecărei grupe de lucrători sau unui lucrător aparte i se încredinţează, în funcţie de volumul de lucru, un anumit sector. În contabilităţi pot fi create, de exemplu, următoarele grupe: financiară, materială, pentru decontări cu muncitorii şi funcţionarii, decontări cu părinţii pentru întreţinerea copiilor în instituţiile pentru copii etc. În funcţie de volumul de lucrări în grupele financiară şi materială mai pot fi create subgrupele: financiar-operativă, operaţii de decontare, fonduri fixe şi scurtă durată, produse alimentare.
    În caz de necesitate în instituţiile deservite de contabilităţi centralizate se creează grupe de control şi evidenţă compuse din lucrători ai contabilităţilor centralizate. Aceste grupe sînt obligate să asigure perfectarea tuturor documentelor primare privind evidenţa contabilă a operaţiilor efectuate de către instituţia dată, controlul asupra integrităţii valorilor materiale ce se află la persoanele responsabile şi să îndeplinească alte lucrări ce ţin de competenţa lor. Toate subdiviziunile ce intră în competenţa unor instituţii, precum şi instituţiile deservite de contabilităţi centralizate trebuie să transmită la timp în contabilitate documentele necesare pentru evidenţa contabilă şi pentru control; extrasele din ordine şi dispoziţii, devizele de cheltuieli, precum şi diverse contracte, normative etc.
    Cerinţele contabilului-şef în ce priveşte ordinea perfectării şi prezentării în contabilitate a documentelor necesare şi a informaţiilor sînt obligatorii pentru toţi lucrătorii subdiviziunilor şi serviciilor instituţiei, iar în condiţiile evidenţei centralizate - pentru toate instituţiile deservite.
    12. Prezentarea documentelor primare în contabilitate se face conform graficului de circulaţie a documentelor, întocmit de contabilul-şef şi aprobat de conducătorul instituţiei. În contabilitatea centralizată acest grafic este aprobat de conducătorul instituţiei pe lîngă care a fost creată contabilitatea.
    Persoanelor responsabile de valorile materiale şi altor persoane cu funcţii de răspundere li se înmînează extrase din graficul de circulaţie a documentelor privind termenele de prezentare a documentelor în contabilitate.
    13. În instituţii toate documentele contabile cu privire la executarea devizelor de cheltuieli bugetare, ale mijloacelor speciale şi altor mijloace sînt semnate de conducătorul instituţiei sau altă persoană împuternicită şi de contabilul-şef sau altă persoană împuternicită. În ministerele şi departamentele Republicii Moldova dreptul de a semna poate fi acordat de asemenea şefilor direcţiilor şi secţiilor independente ale acestor ministere şi departamente.
    În contabilităţile centralizate documentele bancare (delegaţiile de retragere a numerarului şi ordinele de plată), bonurile de casă de încasare şi de plată, şi statele de retribuţii (listele de decontare şi de plată) privind termenele şi sumele plăţilor din casă (girurile de dispoziţie) se semnează de conducătorul instituţiei pe lîngă care a fost creată contabilitatea centralizată, sau de o altă persoană, împuternicită de el să exercite acest drept, şi de contabilul-şef sau altă persoană împuternicită. Celelalte documente, care servesc drept bază pentru eliberarea banilor, valorilor în mărfuri şi materiale şi altor valori, precum şi obligaţiile de credit şi de plată ale instituţiilor deservite de contabilităţi centralizate se semnează de conducătorii instituţiilor respective şi contabilul-şef al contabilităţii centralizate sau de alte persoane împuternicite.
    Documentele nesemnate de contabilul-şef sau altă persoană împuternicită sînt considerate nule şi nu se execută.
    Bonurile de casă şi de încasare sînt valabile doar semnate de contabilul-şef sau altă persoană împuternicită şi de casier.
    [Pct.13 modificat prin OMF102 din 14.07.15, MO190-196/24.07.15 art.1325; în vigoare 24.07.15]
    14. Drept bază pentru reflectarea însemnărilor în registrele de evidenţă servesc documentele primare perfectate în modul cuvenit. Documentele primare pot fi unice, destinate pentru perfectarea unor operaţii economice separate, sau în grup, destinate pentru perfectarea într-o anumită perioadă de timp a unui şir de operaţii economice omogene. Documentele primare trebuie perfectate la timp, de regulă, în momentul cînd se efectuează operaţia şi să conţină date veridice.
    Pentru ca documentele primare să fie valabile ele trebuie să conţină următoarele elemente: denumirea documentului (formei), codul formei, data întocmirii, conţinutul operaţiei economice, unitatea de măsură în expresie valorică şi cantitativă, denimirea funcţiei persoanelor responsabile de efectuarea operaţiei şi de corectitudinea perfectării ei, semnăturile personale şi descifrarea lor.
    În caz de necesitate în documentul primar pot fi prezentate elemente suplimentare: numărul documentului, denumirea şi adresa întreprinderii, instituţiei, baza pentru efectuarea operaţiei economice fixate în document, alte elemente suplimentare, determinate de caracterul operaţiilor economice documentate.
    În documentele pentru achiziţionarea valorilor materiale trebuie să fie inclusă recipisa responsabilului de primirea acestor valori, iar în documentele privind executarea lucrărilor - confirmarea recepţionării lucrărilor de către persoanele respective.
    Înscrierile în documentele primare se fac cu cerneală sau cu pix, la maşinile de dactilografiat şi alte mijloace. Pe rîndurile libere din documentele primare se trage o linie.
    La livrarea bunurilor, instituţiile bugetare perfectează în modul stabilit factura.  
    În documentele primare - atît în text cît şi în datele cifrice nu se admit ştergeri şi corectări nestipulate.
    Greşelile din documentele primare se corectează aflîndu-se textul sau suma greşită şi scriind deasupra textul sau suma corectă. Anularea se face trăgînd o linie subţire în aşa fel ca să se poată citi ce a fost scris mai înainte. Corectarea greşelii în documentele primare trebuie să fie certificată prin menţiunea: «Corectat» şi confirmată prin semnăturile persoanelor care au semnat documentul, indicîndu-se data cînd a fost corectat.
    În documentele bancare şi de casă corectări nu se admit.
    Perfectarea documentelor primare şi înregistrarea lor în registrele de evidenţă trebuie să se facă în conformitate cu Legea contabilităţii a Republicii Moldova. Numerotarea documentelor primare în registrele de evidenţă se efectuează pe tip de document (ordine de plată, note de transfer, etc).
    [Pct.14 modificat prin OMF65 din 22.05.14, MO147-151/06.06.14 art.749; în vigoare 06.06.14]
    [Pct.14 modificat prin OMF88 din 18.06.13, MO140/28.06.13 art.991; în vigoare 28.06.13]
    15. Documentele care servesc drept bază pentru înregistrările în registrele de evidenţă trebuie să fie prezentate în contabilitate în termenele stabilite în grafic.
    Responsabilii de valorile materiale prezintă documentele primare de încasare şi de cheltuire a valorilor în mărfuri şi materiale anexate la registrul de predare a documentelor f.nr.442, întocmit în două exemplare.
    După ce s-a verificat în prezenţa responsabilului de valorile materiale corectitudinea perfectării documentelor primare prezentate, un exemplar al registrului, cu semnătura lucrătorului contabilităţii, se restituie responsabilului de valorile materiale, al doilea exemplar rămînînd în contabilitate.
    Cu persoanele responsabile de păstrarea mijloacelor băneşti şi a valorilor în mărfuri şi materiale se încheie un contract privind responsabilitatea materială individuală, în modul stabilit.
    16. Documentele primare intrate în contabilitate în mod obligatoriu sînt supuse controlului atît din punct de vedere al formei (completitudinea şi corectitudinea, legalitatea, perfectării documentelor primare, rechizitelor şi conturilor).
    Pentru veridicitatea datelor ce se conţin în documente, precum şi pentru perfectarea calitativă a documentelor primare poartă răspundere persoanele care au întocmit şi semnat aceste documente.
    Toate documentele anexate la bonurile de casă şi ordinele de plată, precum şi documentele care au servit drept bază pentru calcularea salariului urmează a fi în mod obligatoriu confirmate prin aplicarea ştampilei sau prin inscripţia de mînă «Primit» sau «Plătit», indicîndu-se data, luna, anul.
    17. Documentele controlate şi luate la evidenţă se sistematizează după data efectuării operaţiei (în ordine cronologică) şi se perfectează prin note de contabilitate - borderouri cumulative, cărora li se atribuie următoarele numere constante:
    nota de contabilitate 1 - borderou cumulativ privind operaţiile de casă f.nr.381;
    nota de contabilitate 2 - borderou cumulativ privind circulaţia mijloacelor în conturile bugetare curente f.nr.381;
    notă de contabilitate 3 - borderou cumulativ privind circulaţia mijloacelor în conturile curente pentru mijloace speciale f.nr.381;
    notă de contabilitate 5 - centralizarea statelor de retribuţii a muncii şi burse f.nr.405;
    nota de contabilitate 5a – borderou centralizator privind reţinerile din salariu f.nr.405;
    notă de contabilitate 6 - borderou cumulativ privind decontările cu diferite instituţii şi organizaţii f.nr.408;
    notă de contabilitate 7 - borderou cumulativ privind decontările cu titlu de plăţi planificate f.nr.408;
    notă de contabilitate 8 - borderou cumulativ privind decontările cu gestionarii f.nr.386;
    notă de contabilitate 9 - borderou cumulativ privind scoaterea din uz şi deplasarea mijloacelor fixe f.nr.438;
    notă de contabilitate 11 - borderou cumulativ centralizator privind intrările de produse alimentare f.nr.398;
    notă de contabilitate 12 - borderou cumulativ centralizator privind consumul produselor alimentare f.nr.411;
    notă de contabilitate 13 - borderou cumulativ privind consumul de materiale f.nr.396;
    notă de contabilitate 14 – borderou cumulativ privind decontările şi veniturile mijloacelor speciale f.nr.409;
    notă de contabilitate 15 - borderou centralizator de decontări cu părinţii pentru întreţinerea copiilor f.nr.406;
    notă de contabilitate 16 - borderou cumulativ privind evidenţa bunurilor materiale primite gratuit f.nr.400;
    notă de contabilitate 17 – borderou cumulativ privind plata indemnizaţiilor personalului misiunilor diplomatice şi celor speciale pentru perioada aflării peste hotarele republicii.
    Pentru celelalte operaţii şi operaţiile «Storno» se întocmeşte nota de contabilitate separat f.nr.274, care se numerotează începînd cu numărul 18 pe fiecare lună aparte.
    În instituţiile unde volumul operaţiilor nu necesită întocmirea borderourilor cumulative, corespondenţa conturilor se indică în notele de contabilitate f.nr.274 separat sau pe imprimatul ştampilei, aplicate nemijlocit pe documentele primare, atribuindu-li-se numerele corespunzătoare indicate mai sus. Ştampila trebuie să conţină aceleaşi elemente ca şi nota de contabilitate f.nr.274.
    Unele note de contabilitate se întocmesc pe măsura efectuării operaţiei, însă nu mai tîrziu de ziua următoare (după primirea documentului primar), atît în baza unor documente aparte, precum şi în baza unui grup de documente omogene.
    Corespondenţa subconturilor se înregistrează în nota de contabilitate în funcţie de caracterul operaţiilor privind debitul unui subcont şi creditul altui subcont sau debitul unui subcont şi creditul cîtorva subconturi.
    Notele de contabilitate se semnează de contabilul-şef sau altă persoană împuternicită, iar în condiţiile evidenţei centralizate şi de conducătorul grupei de evidenţă.
    [Pct.17 modificat prin OMF102 din 14.007.15, MO190-196/24.07.15 art.1325; în vigoare 24.07.15]
    [Pct.17 modificat prin OMF191 din 26.12.13, MO312-314/31.12.13 art.1926; în vigoare 31.12.13]
    [Pct.17 modificat prin OMF127 din 05.11.12, MO237-241/16.11.12 art.1380; în vigoare 16.11.12]
    [Pct.17 modificat prin OMF41 din 18.04.11, MO74-77/06.05.11 art.443; în vigoare 06.05.11]
    18. Toate notele de contabilitate se înregistrează în «Cartea mare» f.nr.308.
    De regulă, evidenţa în «Cartea mare» se ţine pe subconturi, iar conform deciziei contabilului-şef se poate ţine pe conturi.
    «Cartea mare» se deschide cu înregistrarea sumelor restante la începutul anului în corespundere cu bilanţul de închidere pentru anul trecut. Înscrierile în ea se fac pe măsura întocmirii notelor de contabilitate, iar la întocmirea notelor de contabilitate - a borderourilor cumulative - o dată în lună.
    Suma notei de contabilitate se înregistrează iniţial în rubrica «Suma din notă», iar apoi la debitul şi creditul subconturilor respective. Suma operaţiilor lunare în toate subconturile atît la debit, cît şi la credit, trebuie să fie egală cu totalul din rubrica «Suma din notă». În rîndul doi după operaţiile lunare se introduce soldul la începutul lunii următoare pe fiecare subcont.
    19. Evidenţa analitică se ţine în registre de evidenţă (cărţi, fişe, borderouri cumulative, maşinograme etc.). Ordinea efectuării înscrierilor în registrele de evidenţă este expusă în compartimentele respective ale prezentei instrucţiuni. Formele registrelor sînt prezentate în albumul de forme ale documentaţiei contabile pentru instituţiile şi organizaţiile bugetare, iar maşinogramele - în proiectele standard de automatizare complexă a evidenţei contabile.
    20. În cărţile contabile, înainte de a începe înregistrările, se numerotează toate paginile (foile). Pe ultima pagină a foii, cu semnătura contabilului-şef, se face următoarea menţiune: «În prezenta carte au fost numerotate în total _______________pagini (foi). Registrul de casă f.OC-4, f.nr.440, registrul de venituri şi cheltuieli, de evidenţă a formularelor, carnetelor de muncă şi a foilor suplimentare pentru ele, în afară de aceasta, trebuie să fie şnuruite şi sigilate, iar numărul de foi în f.OC-4 şi f.nr.440 - certificat prin semnăturile conducătorului instituţiei şi a contabilului-şef.
    Pe fiecare registru se indică: denumirea instituţiei, contabilităţii centralizate şi anul pentru care a fost deschis registrul. Registrul trebuie să includă un cuprins al subconturilor deschise în el. În cazul în care înregistrările trec pe altă pagină a registrului, în cuprinsul acestui subcont se face o menţiune privind trecerea înregistrării, indicîndu-se numerele noilor pagini.
    Dacă la sfîrşitul anului în registrele de evidenţă contabilă au rămas foi curate, aceste registre pot fi folosite pentru înregistrarea operaţiilor anului următor. În aceste cazuri registrele se predau în arhivă o dată în doi ani.
    Fişele (cu excepţia fişelor pentru mijloacele fixe) se înregistrează în borderoul fişelor f.nr.279, care se ţine pentru fiecare cont aparte. Fişele pentru evidenţa mijloacelor fixe se înregistrează în lista fişelor de inventariere pentru mijloacele fixe f.MF-10.
    Fişele se păstrează în cartoteci, unde sînt aranjate pe subconturi şi subdivizate după responsabilii de bunuri materiale, iar în contabilităţile centralizate şi pe instituţiile deservite.
    Fişele de evidenţă a materialelor, etc. se predau în arhivă, fiind cusute împreună cu borderoul de fişe, registrele şi alte documente contabile, în fiecare an sau o dată în doi ani. În aceleaşi termene se predau în arhivă fişele de evidenţă a mijloacelor fixe scoase din uz pe parcursul anului.
    Borderoul fişelor de inventar privind evidenţa mijloacelor fixe f.MF-10 se predă în arhivă atunci cînd în el s-au făcut menţiuni cu privire la trecerea la pierderi a inventarului din ultima fişă de inventar f.f.MF-6, 8, 9.
    În cazul în care fişele de inventar sînt predate în arhivă fără borderou, ele se înregistrează într-o listă aparte, în care se indică numărul fişei şi denumirea inventarului trecut la pierderi, iar în contabilităţile centralizate şi denumirea instituţiei deservite.
    Înscrierile în registrele de evidenţă contabilă se fac cu cerneală, cu pix sau la maşinile de dactilografiat şi alte mijloace din documentele primare - nu mai tîrziu de ziua următoare după primirea lor.
    La sfîrşitul fiecărei luni în registrele de evidenţă analitică se fac totalurile operaţiilor şi se scot soldurile pe subconturi.
    21. Corectarea greşelilor depistate în înregistrările contabile pe anul curent se face după cum urmează:
    a) greşeala depistată în perioada dată de dare de seamă pînă la prezentarea bilanţului contabil, care nu necesită schimbări în datele notei de contabilitate, se corectează tăind cu o linie subţire textul şi sumele greşite în aşa fel ca să se poată citi ceea ce a fost anulat şi scriind deasupra textul şi suma corectă.
    Totodată, pe cîmp, în dreptul rîndului respectiv, sub semnătura contabilului-şef se face menţiunea: «Corectat»;
    b) înregistrarea greşită, depistată pînă la predarea bilanţului contabil, care a fost comisă din cauza unei greşeli în nota de contabilitate, în funcţie de caracterul ei, se corectează prin întocmirea unei note de contabilitate suplimentare sau după metoda «Storno» în roşu; în acest mod se corectează greşelile în toate cazurile în care au fost depistate în înregistrările contabile privind acea perioadă de dare de seamă pentru care bilanţul a fost deja prezentat. Înregistrările contabile suplimentare ce ţin de corectarea greşelilor, precum şi corectările prin metoda «Storno» în roşu se perfectează prin note de contabilitate în care, în afară de elementele uzuale, se face trimitere la numărul şi data notei de contabilitate corectate prin nota de contabilitate dată.
    22. În scopul exercitării controlului asupra corectitudinii înregistrărilor contabile în conturile evidenţei analitice şi sintetice se întocmesc liste de verificare ff.M-44, 285 şi 326 pentru fiecare grup de conturi analitice, unite prin contul sintetic corespunzător. Totalurile operaţiilor şi soldurile fiecărui cont analitic din listele de verificare se confruntă cu totalurile operaţiilor şi soldurile din «Cartea mare» f.nr.308.
    Listele de verificare se întocmesc lunar, iar pentru mijloacele fixe - trimestrial.
    Înregistrările în lista de verificare f.nr.326 se pot face, în caz de necesitate, pe parcursul cîtorva ani.
    23. La începutul unui nou an în registrele contabile pentru conturile sintetice şi analitice se înregistrează sumele soldurilor la începutul anului în deplină corespundere cu bilanţul de închidere şi cu registrele de evidenţă din anul trecut.
    Dacă la primirea raportului privind executarea bugetului autorităţii/instituţiei bugetare, Ministerul Finanţelor/Direcţia finanţe a autorităţii publice a depistat greşeli în rapoartele financiare, atunci aceste corectări se introduc în raportul financiar, prin efectuarea unei înregistrări contabile de rectificare. După aprobarea raportului privind executarea bugetului,  corectarea greşelilor depistate în raportul financiar urmează să se efectueze în anul curent prin întocmirea notelor de contabilitate suplimentare.
    [Pct.23 modificat prin OMF30 din 11.03.15, MO67-73/20.03.15 art.515; în vigoare 20.03.15]
    24. După expirarea fiecărei luni de dare de seamă toate notele de contabilitate, notele de contabilitate - borderouri cumulative, împreună cu documentele ce se referă la ele, trebuie să fie aranjate în ordine cronologică şi broşate. Dacă numărul documentelor este mic, broşarea se poate efectua pentru trei luni într-o mapă. Pe copertă se indică: denumirea instituţiei sau a contabilităţii centralizate; denumirea sau numărul de ordine al mapei, dosarului; perioada de dare de seamă - anul şi luna; primul şi ultimul număr al notelor de contabilitate; numărul de foi în dosar.
    25. Integritatea documentelor primare, registrelor contabile, dărilor de seamă şi bilanţurilor contabile, perfectarea şi predarea lor în arhivă sînt asigurate de contabilul-şef.
    Documentele primare, registrele contabile, dările de seamă şi bilanţurile contabile, pînă la predarea lor în arhivă, trebuie să se păstreze în contabilitate, în încăperi speciale sau dulapuri care se încuie, sub răspunderea unor persoane împuternicite de contabilul-şef.
    26. În arhiva contabilităţii instituţiei dosarele se păstrează pe parcursul termenelor stabilite. După expirarea termenului de păstrare dosarele, în modul stabilit, se predau la arhiva de stat respectivă. Documentele care adeveresc predarea la arhivă se păstrează permanent în contabilitate.
    27. Extragerea documentelor primare, registrelor contabile, dărilor de seamă şi bilanţurilor contabile ale instituţiilor poate fi efectuată numai de către organele de anchetare preventivă, procuraturii şi de către judecătorii în baza hotărîrii acestor organe, conform legislaţiei de procedură penală în vigoare în Republica Moldova. Extragerea se perfectează printr-un proces-verbal, copia căruia se înmînează contra chitanţă funcţionarului respectiv al instituţiei. Cu permisiunea şi în prezenţa reprezentanţilor organelor care efectuează extragerea, funcţionarii respectivi ai instituţiei pot face copii ale documentelor extrase, indicînd temeiurile şi data extragerii lor.
    Dacă se extrag tomuri de documente neperfectate pînă la sfîrşit (necusute, nenumerotate etc.), atunci, cu permisiunea sau în prezenţa reprezentanţilor organelor care efectuează extragerea, funcţionarii respectivi ai instituţiilor pot finaliza perfectarea acestor tomuri (întocmirea opisului, numerotarea foilor, şnuruirea, sigilarea, certificarea prin semnătură, ştampilă).
    28. În cazul pierderii sau nimicirii documentelor primare conducătorul instituţiei creează, prin ordin, o comisie în vederea cercetării cauzelor pierderii, nimicirii.
    În caz de necesitate sînt invitaţi, pentru a participa în activitatea comisiei, reprezentanţi ai organelor de anchetă, de pază şi ai supravegherii antiincendiare de stat.
    Rezultatele activităţii comisiei se consemnează într-un act care este aprobat de conducătorul instituţiei. Copia actului se remite în instituţia ierarhic superioară.
    29. Valorile materiale şi mijloacele băneşti, precum şi defalcările cu debitorii şi creditorii urmează a fi supuse inventarierii în conformitate cu regulamentul cu privire la aplicarea Legii contabilităţii.
    30. Instituţiile şi contabilităţile centralizate sînt obligate să întocmească şi să prezinte rapoarte financiare periodice şi anuale în modul stabilit de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.
    Rapoartele financiare se semnează cu semnătură olografă şi se prezintă de către contabilul-şef (conducătorul serviciului contabil).
    [Pct.30 modificat prin OMF65 din 22.05.14, MO147-151/06.06.14 art.749; în vigoare 06.06.14]
    [Pct.30 modificat prin OMF191 din 26.12.13, MO312-314/31.12.13 art.1926; în vigoare 31.12.13]
    31. Asigurarea instituţiilor şi contabilităţilor centralizate cu instrucţiuni, registre, formulare ale documentaţiei contabile primare pentru ţinerea evidenţei contabile şi întocmirea dărilor de seamă se efectuează de către ministere şi departamente.
    32. Sistemul mecanizat al evidenţei contabile se bazează pe un proces tehnologic interconex unic de prelucrare a documentaţiei pe toate compartimentele evidenţei şi de întocmire a bilanţului în corespundere cu hotărîrile de proiect standardizate interramurale privind automatizarea completă a evidenţei contabile, care prevăd următoarele compartimente ale evidenţei contabile: muncă şi salarii; decontări pe tipurile speciale de plăţi; produse alimentare; valori materiale; operaţii financiare de decontări; cheltuieli de casă şi reale; evidenţa sintetică.
    Evidenţa contabilă se ţine pe baza clasificatorului unic al nomenclatoarelor de evidenţă pe toate conturile analitice şi sintetice.
    Codificarea documentelor primare (informaţiei) se înfăptuieşte în strictă corespundere cu structura şi caracterele codurilor incluse în clasificatoarele nomenclatoarelor de evidenţă.
    În condiţiile automatizării complexe a evidenţei contabile, datele evidenţei analitice şi sintetice se reflectă în maşinograme, prevăzute de hotărîrile de proiect standardizare, utilizînd calculatoarele electronice.
    Maşinogramele sînt registre de evidenţă analitică şi sintetică.
    Serviciile contabile au sarcina de a codifica şi perfecta documentele, care urmează a fi predate la centrul de calcul pentru prelucrare, ca ulterior să primească de la centrul de calcul maşinogramele prevăzute în hotărîrile de proiect standardizate interramurale privind automatizarea complexă a evidenţei contabile.
    În cazul în care în maşinograme au fost depistate greşeli, contabilitatea prezintă la centrul de calcul o notă sau un borderou de rectificare, în baza cărora centrul de calcul formează purtătorii de informaţie respectivi în maşină şi prezintă maşinograma ţinînd cont de rectificări.
    Maşinogramele centrului de calcul trebuie perfectate în modul corespunzător, semnate de responsabilii pentru emiterea lor şi legalizate prin aplicarea ştampilei.
    Documentele primare se broşează în contabilitate pe sectoarele de evidenţă în ordine cronologică după numărul pachetelor din luna dată. Maşinogramele se păstrează separat pe fiecare număr al maşinogramei subcontului respectiv.

    planul de conturi   
    [Planul modificat prin OMF138 din 21.09.15, MO267-273/02.10.15 art.1826; în vigoare 02.10.15]    
    [Planul modificat prin OMF102 din 14.07.15, MO190-196/24.07.15 art.1325; în vigoare 24.07.15]
    [Planul modificat prin OMF161 din 02.12.14, MO364-365/09.12.14 art.1774; în vigoare 09.12.14]
    [Planul modificat prin OMF130 din 04.09.14, MO270-274/12.09.14 art.1291; în vigoare 12.09.14]
    [Planul modificat prin OMF65 din 22.05.14, MO147-151/06.06.14 art.749; în vigoare 06.06.14]
    [Planul modificat prin OMF31 din 11.03.14, MO72-77/28.03.14 art.376; în vigoare 28.03.14]
    [Planul modificat prin OMF191 din 26.12.13, MO312-314/31.12.13 art.1926; în vigoare 31.12.13]
    [Planul modificat prin OMF41 din 27.03.13, MO75-81/12.04.13 art.393; în vigoare 12.04.13]
    [Planul modificat prin OMF132 din 07.11.12, MO237-241/16.11.12 art.1383; în vigoare 16.11.12]
    [Planul modificat prin OMF19 din 07.02.12, MO34-37/17.02.12 art.161; în vigoare 17.02.12]
    [Planul modificat prin OMF17 din 07.02.12, MO34-37/17.02.12 art.159; în vigoare 17.02.12]
    [Planul modificat prin OMF150 din 27.12.11, MO1-6/06.01.12 art.1; în vigoare 06.01.12]
    [Planul modificat prin OMF127 din 18.10.11, MO182-186/28.10.11 art.1684; în vigoare 28.10.11]
    [Planul modificat prin OMF1 din 03.01.11, MO5-14/14.01.11 art.63; în vigoare 14.01.11]
    [Planul modificat prin OMF128 din 28.09.10, MO194-196/05.10.10 art.657; în vigoare 05.10.10]

    34. În acest capitol se ţine evidenţa existenţei şi circulaţiei tuturor mijloacelor fixe care aparţin instituţiei, inclusiv şi a celor date în arendă.
    Mijloace fixe – active materiale și nemateriale prevăzute pentru utilizare pe o durată mai mare de un an indiferent de valoarea acestora.
    [Pct.34 alineat introdus prin OMF102 din 14.07.15, MO190-196/24.07.15 art.1325; în vigoare 24.07.15]
    Determinarea duratei de funcționare utilă a mijloacelor fixe se stabilește în Politica de contabilitate aprobată de către conducătorul instituției bugetare.
    [Pct.34 alineat introdus prin OMF102 din 14.07.15, MO190-196/24.07.15 art.1325; în vigoare 24.07.15]
    Evidenţa contabilă a mijloacelor fixe trebuie să asigure omologarea corectă şi reflectarea oportună în registrele de evidenţă a intrării mijloacelor fixe, permutării lor în interiorul instituţiei şi ieşirii, precum şi controlul asupra integrităţii şi folosirii corecte a fiecărui obiect (singular sau complex).
    Mijloace fixe se consideră clădirile, construcţiile speciale, instalaţiile de transmisie, maşinile şi utilajele de lucru şi de forţă, aparatele şi instalaţiile de măsurare şi reglare, tehnica de calcul, mijloacele de transport, uneltele, inventarul şi accesoriile de producţie şi gospodăreşti, lenjeria, accesoriile de pat, animalele de muncă şi de producţie, plantaţiile multianuale ale grădinilor botanice, drumurile din cadrul unităţii economice, terenurile aflate în administrarea instituţiilor bugetare şi alte mijloace fixe.
    [Pct.34 alineat modificat prin OMF102 din 14.07.15, MO190-196/24.07.15 art.1325; în vigoare 24.07.15]
    Nu se consideră mijloace fixe:
    a) obiectele care servesc mai puţin de un an, indiferent de valoarea lor;
    [Pct.34 lit.b) exclusă prin OMF102 din 14.07.15, MO190-196/24.07.15 art.1325; în vigoare 24.07.15]
    [Pct.34 lit.b) modificată prin OMF28 din 01.03.12, MO46-47/07.03.12 art.268; în vigoare 07.03.12]
    c) uneltele de pescuit (traule, năvoade, plase, vintire etc.), indiferent de valoarea lor şi durata de serviciu;
    d) îmbrăcămintea şi încălţămintea specială, precum şi accesoriile de pat, a căror termen de utilizare nu depășesc un an, indiferent de valoarea acestora;
    [Pct.34 lit.d) modificată prin OMF28 din 01.03.12, MO46-47/07.03.12 art.268; în vigoare 07.03.12]
    e) uniformele destinate lucrătorilor întreprinderii: îmbrăcămintea şi încălţămintea din instituţiile de ocrotire a sănătăţii, instituţiile de învăţămînt, de protecţie socială a populaţiei etc., finanţate de la buget, indiferent de valoarea lor şi durata de serviciu;
    f) construcţiile provizorii (neprevăzute în lista de titluri), instalaţiile şi dispozitivele, cheltuielile pentru a căror ridicare se raportă la preţul de cost al lucrărilor de construcţie şi montare în componenţa cheltuielilor suplimentare;
    g) ambalajul pentru păstrarea valorilor în mărfuri şi obiecte în depozite sau pentru desfăşurarea proceselor tehnologice cu valoare în limitele plafonului la preţul de cumpărare sau de fabricare;
    h) obiectele destinate pentru închiriere, indiferent de valoarea lor;
    i) animalele tinere şi la îngrăşat, păsările, iepurii de casă, animalele cu blană scumpă, familiile de albine, precum şi animalele pentru experienţe;
    j) plantaţiile multianuale, crescute în pepiniere în calitate de material pentru plantare.
    35. Pentru evidenţa mijloacelor fixe este destinat contul 01 «Mijloace fixe», care este subdivizat în subconturi:
    010 «Clădiri»;
    011 «Construcţii speciale»;
    012 «Instalaţii de transmisie»;
    013 «Maşini şi utilaje»;
    014 «Terenuri»;
    015 «Mijloace de transport»;
    016 «Unelte de producţie, instrumente, mobilier»;
    017 «Animale de muncă şi de producţie»;
    018 «Fondul de bibliotecă»;
    019 «Alte mijloace fixe».
    36. În subcontul 010 «Clădiri» se ţine evidenţa separat pe grupuri:
    1) clădiri de producţie şi administrative, în care sînt amplasate organele de conducere, social-culturale (clădirile instituţiilor de învăţămînt, spitalelor, policlinicilor şi ambulatoarelor, caselor-internat pentru bătrîni şi invalizi, instituţiilor pentru copii, bibliotecilor, cluburilor, muzeelor, instituţiilor de cercetări ştiinţifice, laboratoarelor etc.), şi alte instituţii;
    2) clădiri destinate în întregime sau preponderent pentru locuinţe (suprafaţa utilă totală de spaţiu locativ a căror constituie nu mai puţin de 50% din suprafaţa totală a spaţiului locativ şi cu altă destinaţie).
    3) încăperi izolate proprietate publică.
    În acest grup se ţine evidenţa valorii încăperilor  izolate proprietate publică, în calitate de bunuri imobile.
    În momentul identificării apariţiei proprietăţii private asupra locuinţelor (încăperilor izolate), entităţile, la evidenţa cărora se află aceste construcţii (blocuri locative) vor diviza costul construcţiei respective pe apartamente şi alte încăperi conform datelor de inventariere a blocului locativ şi vor înregistra în evidenţa contabilă valoarea încăperilor izolate proprietate publică, iar valoarea locuinţelor privatizate se vor exclude, în conformitate cu dosarul de inventar şi cu datele prezentate de organele abilitate conform prevederilor legale.
    [Pct.36 modificat prin OMF130 din 04.09.14, MO270-274/12.09.14 art.1291; în vigoare 12.09.14]
    [Pct.36 modificat prin OMF65 din 22.05.14, MO147-151/06.06.14 art.749; în vigoare 06.06.14]
    37. În subcontul 011 «Construcţii speciale» se ţine evidenţa: staţiilor de pompare a apei, stadioanelor, bazinelor, drumurilor, podurilor, monumentelor, îngrădirilor parcurilor şi grădinilor publice etc.
    38. În subcontul 012 «Instalaţii de transmisie» se ţine evidenţa: liniilor de transport a energiei electrice, de transmisie şi conductelor cu toate instalaţiile intermediare, necesare pentru transformarea şi transmisiunea energiei şi pentru migrarea substanţelor lichide şi gazoase prin conducte pînă la utilizator.
    Notă: Clădirile centralelor electrice, staţiilor de compresoare de gaze, de pompare şi ale altor staţii se ţin la evidenţă în subcontul 010, iar utilajul din ele - în subcontul 013.
    39. În subcontul 013 «Maşini şi utilaje» se ţine evidenţa: maşinilor şi utilajelor de forţă, maşinilor şi utilajelor de lucru, aparatelor de măsurare, aparatelor şi instalaţiilor de reglare, echipamentului de laborator, tehnicii de calcul, utilajului medical, altor maşini şi utilaje, fiind separate în grupuri:
    1) maşini şi utilaje de forţă - maşini-generatoare care produc energie termică şi electrică, maşini-motoare, care transformă energii de diversă natură (energia apei, a vîntului, termică, electrică etc.) în energie mecanică, adică de mişcare;
    2) maşini şi utilaje de lucru - maşini, aparate şi utilaje destinate pentru acţiunea mecanică, termică şi chimică asupra obiectului muncii în procesul creării produsului sau prestării serviciilor cu caracter de producţie şi deplasării obiectului muncii pe parcursul procesului de producţie cu ajutorul motoarelor mecanice, forţei omului şi animalelor;
    3) aparate de măsurare - dozatoare, ampermetre, barometre, voltmetre, apometre, vacuummetre, indicatoare pentru uleiul de cilindre, voltmetre, altimetre, galvanometre, compasuri, manometre, cronometre, cîntare speciale, dispozitive de măsurat, aparate de casă etc.;
    4) aparate şi instalaţii de reglare - aparate de respiraţie cu oxigen, instalaţii de reglare electrice, pneumatice şi hidraulice, panouri de comandă automată, aparatură de centralizare şi blocare, instalaţii liniare de control de dispecer;
    5) echipament de laborator - permeametre, aparate pentru determinarea umidităţii, alambicuri, maiuri de laborator, aparate de încercat impermeabilitatea la gaze, aparate de încercat rezistenţa la rupere a mostrelor, microscoape, termostate, stabilizatoare, nişe de ventilaţie etc.;
    6) tehnică de calcul - maşini electronice de calcul, de dirijare şi analogice, maşini de calcul numerice şi calculatoare numerice (maşini de calcul cu tastatură şi de sumat etc.);
    7) utilaj medical - utilaj medical (scaune dentare, mese de operaţie, paturi cu echipare specială etc.), aparatură specială pentru dezinsecţie şi dezinfecţie, echipamente pentru bucătăriile de lactate şi staţiile de lactate, centre de transfuzii etc.;
    8) alte maşini şi utilaje - maşini, aparate şi alt utilaj care nu au fost indicate în grupurile enumerate mai sus. Alte maşini şi utilaje se consideră: utilajul stadioanelor, terenurilor sportive şi sălilor sportive (inclusiv aparatele sportive), utilajul cabinetelor şi atelierelor din instituţiile de învăţămînt, aparatura cinematografică, echipamentul de iluminat, amenajarea pereţilor, instrumentele muzicale, televizoarele, aparatura radio, echipamentul special al instituţiilor de cercetări ştiinţifice şi al altor instituţii care se ocupă de lucrul ştiinţific, echipamentul staţiilor telefonice, maşinile de pompieri cu mers automobil sau cu tracţiune animală, autocisternele de pompieri, scările mecanice de incendiu, maşinile de spălat şi de cusut, frigiderele, aspiratoarele etc.
    9) armament - automate, pistoale, mine, binocluri, grenade, aruncătoare de mine antitanc, aruncătoare de grenade, mitraliere etc.
    40. În subcontul 014 «Terenuri» se ţine evidenţa terenurilor aflate în administrarea instituţiilor bugetare.
    Contul 014 «Terenuri» este un cont activ.
    În debitul contului se înregistrează valoarea terenurilor primite în administrare prin transferări, donaţii sau achiziţii, după caz, iar în credit - valoarea terenurilor ieşite.
    Contul 014 se debitează prin creditul contului 250 «Fondul mijloacelor fixe»:
    - cu valoarea terenurilor primite în administrare prin transferări, donaţii sau achiziţii.
    Contul 014 se creditează prin debitul contului 250 «Fondul mijloacelor fixe»:
    - cu valoarea terenurilor ieşite prin transfer.
    41. În subcontul 015 «Mijloace de transport» se ţine evidenţa tuturor mijloacelor de deplasare, destinate pentru deplasarea oamenilor şi încărcăturilor, separat pe grupuri:
    1) materialul rulant al transportului feroviar (pe apă, autolocomotive electrice, locomotive Dizel, locomotive cu abur, motolocomotive, drezine cu motor, vagoane, platforme, cisterne, motonave, vapoare, nave Dizel electrice, remorchere, şlepuri şi bărci, luntri şi nave auxiliare de serviciu, de salvare, debarcadere plutitoare, nave cu vele, camioane şi autoturisme, tractoare-remorcher etc.);
    2) materialul rulant al transportului aerian (avioane, elicoptere);
    3) transport cu tracţiune animală (căruţe, sănii etc.);
    4) transportul industrial (electrocare, motociclete, motorolere, biciclete, cărucioare etc.);
    5) toate genurile de transport sportiv;
    6) maşini blindate (tancuri, automobile de tracţiune, tractoare cu şenile, automobile blindate etc.).
    Notă: Caii de tracţiune şi sportivi şi alte animale de tracţiune sînt ţinute în evidenţă în subcontul 017 «Animale de muncă şi de producţie».
    42. În subcontul 016 «Unelte de producţie, instrumente, mobilier» se ţine evidenţa cu separarea în grupuri a:
    1) uneltelor de muncă de uz general mecanizate şi nemecanizate, precum şi a obiectelor ce se fixează de maşini şi servesc pentru prelucrarea materialelor. La acestea se referă: uneltele pentru tăiat, de bătaie, de presare, de comprimare a uneltelor pentru munca manuală, inclusiv uneltele manuale mecanizate, care funcţionează pe baza energiei electrice, aerului etc.: (bormaşini electrice manuale, pulverizatoare de vopsea, electrovibratoare, chei mecanice etc.), precum şi diverse dispozitive pentru prelucrarea materialelor, efectuarea lucrărilor de montare etc. (menghine, mandrine, capuri divizoare, dispozitive pentru instalarea motoarelor şi pentru rotirea arborelui cardanic la automobile etc.);
    2) inventarului de producţie şi accesoriilor - obiecte de menire industrială, care servesc pentru facilitarea operaţiilor de producţie în timpul lucrului: mese de lucru, mese de tîmplărie, catedre, bănci etc.; utilaje ce contribuie la protecţia muncii; rezervoare pentru păstrarea corpurilor lichide şi friabile (bacuri, lăzi, căzi, hambare etc.); dulapuri comerciale şi stelaje; ambalaj de inventar; obiecte de destinaţie tehnică care nu pot fi raportate la maşini de lucru (de exemplu, rame pentru copiere de pe hîrtie de calc etc.);
    3) inventarului gospodăresc - obiecte de oficiu şi gospodăreşti, mobilier de oficiu, bariere portabile, cuiere, garderoburi, dulapuri diverse, canapele, huse, fotolii, dulapuri şi lăzi ignifuge, maşini de scris, hectografe, şapirografe şi alte aparate manuale de multiplicat şi de numerotat, corturi (cu excepţia celor de oxigen), paturi (cu excepţia celor cu echipare specială) lenjeria, accesoriile de pat, covoare, ştoruri, şi alt inventar gospodăresc, precum şi obiecte de menire antiincendiară-hidromonitoare, stendere, scări manuale etc. (cu excepţia pompelor de incendiu cu mers automobil sau cu tracţiune animală şi scărilor mecanice), care se ţin la evidenţă în subcontul 013 «Maşini şi utilaje».
    [Pct.36 modificat prin OMF138 din 21.09.15, MO267-273/02.10.15 art.1826; în vigoare 02.10.15]
    43. În subcontul 017 «Animale de muncă şi de producţie» se ţine evidenţa cu separarea în grupe:
    1) animalelor de muncă - cai, boi, măgari, cîini şi alte animale de muncă (inclusiv cai de tracţiune şi sportivi şi alte animale de tracţiune);
    2) animale de producţie şi de prăsilă - vaci, tauri reproducători, armăsari-pepinieri şi iepe de prăsilă (care nu sînt folosite pentru lucru), vieri-reproducători şi scroafe de prăsilă, oi de prăsilă, capre, berbeci, cîini etc.  
    44. În subcontul 018 «Fond de bibliotecă» se ţine evidenţa fondurilor de bibliotecă, indiferent de valoarea unor exemplare de cărţi aparte.
    În fondul de bibliotecă intră: literatura ştiinţifică, artistică şi didactică, genuri de literatură specială şi alte ediţii.
    45. În subcontul 019 «Alte mijloace fixe» se ţine evidenţa separat pe grupuri:
    1) plantaţiilor multianuale. Plantaţii multianuale se consideră, indiferent de vîrsta lor: plantaţiile de pomi şi arbuşti fructiferi de toate genurile, plantaţiile artificiale ale grădinilor botanice şi ale altor instituţii de cercetări ştiinţifice şi de învăţămînt, care au scop ştiinţific.
    Plantaţiile tinere de toate genurile se ţin la evidenţă separat de plantaţiile care au atins maturitatea, adică vîrsta de rodire, formarea coroanelor etc.;
    2) valorilor muzeale (indiferent de valoarea lor, cu excepţia exponatelor de muzeu (obiecte de artă şi ale ştiinţelor naturii, arhaice şi etnice, exponate ce prezintă interes ştiinţific, istoric şi tehnic), care se ţin la evidenţă în conformitate cu instrucţiunea cu privire la evidenţa şi păstrarea valorilor muzeale în muzeele de stat din sistemul Ministerului Culturii al Republicii Moldova;
    3) exponatelor regnului animal din grădinile zoologice şi alte instituţii analogice, indiferent de valoarea lor;
    4) mijloacelor pentru punerea în scenă (decoruri, mobilă şi recuzită, butaforii, costume de teatru şi naţionale, pălării, lenjerie, încălţăminte, peruci);
    5) documentaţiei pentru lucrări de proiectare, indiferent de valoarea lor;
    6) programelor şi purtătorilor tehnici, filme didactice, discuri şi benzi magnetice, casete etc.
    7) altui inventar, jocuri pentru copii;
    8) valorilor de tezaur (metalele preţioase, pietrele scumpe, pietrele semipreţioase naturale şi pietrele prelucrate) şi altor obiecte de valoare de stat.
    9) brevetele de invenţie (primite în urma realizării proiectelor de cercetări ştiinţifice).
    Valoarea de intrare include toate cheltuielile acumulate privind crearea brevetului de invenţie.
    [Pct.45 modificat prin OMF102 din 14.07.15, MO190-196/24.07.15 art.1325; în vigoare 24.07.15]
    [Pct.45 modificat prin OMF30 din 11.03.15, MO67-73/20.03.15 art.515; în vigoare 20.03.15]
    [Pct.45 modificat prin OMF65 din 22.05.14, MO147-151/06.06.14 art.749; în vigoare 06.06.14]
    [Pct.45 modificat prin OMF31 din 11.03.14, MO72-77/28.03.14 art.376; în vigoare 28.03.14]
    [Pct.45 modificat prin OMF191 din 26.12.13, MO312-314/31.12.13 art.1926; în vigoare 31.12.13]
    [Pct.45 modificat prin OMF28 din 01.03.12, MO46-47/07.03.12 art.268; în vigoare 07.03.12]
    46. Toate mijloacele fixe trebuie să se afle în custodia responsabililor, numiţi prin ordinul conducătorului instituţiei.
    Persoanele responsabile pentru păstrarea mijloacelor fixe ţin lista de inventar a mijloacelor fixe f.MF-13. Persoanele responsabile supraveghează integritatea mijloacelor fixe şi ţin evidenţa tuturor schimbărilor.
    La înlocuirea persoanelor responsabile se efectuează inventarierea mijloacelor fixe ce se află în custodia lor, fapt care se fixează într-un act de predare-primire. Actul este aprobat de conducătorul instituţiei.
    Mijloacele fixe sînt reflectate în evidenţa contabilă şi în rapoartele financiare cu valoarea iniţială, care constă din preţurile de procurare, construire sau confecţionare, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, alte impozite şi taxe, costul documentaţiei pentru lucrări de proiectare, cheltuielile de instalare, precum şi alte cheltuieli aferente pregătirii acestora pentru utilizare conform destinaţiei, cu excepția cheltuielilor legate de transportare şi instalare a mijlocului fix, dacă acestea sînt indicate ca poziție separată în factură. Modificarea valorii iniţiale a mijloacelor fixe este permisă numai în caz de finisare, utilare suplimentară, modernizare, reconstruire şi lichidare parţială a obiectelor respective.
    Evaluarea obiectelor de proprietate intelectuală (programe informatice) se efectuează în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr.783 din 30 iunie 2003 „Cu privire la evaluarea obiectelor de proprietate intelectuală”.
    Cheltuielile pentru modernizarea programelor informatice (subcontul 019) măresc valoarea iniţială.
    Cheltuielile pentru reparaţia capitală (înlocuirea sau reînnoirea unor componente) a clădirilor (subcontul 010) şi a construcţiilor speciale (subcontul 011) măresc valoarea iniţială.
    În cazul, cînd reparaţia capitală a clădirilor şi a construcţiilor speciale se efectuează în perioada mai mare de un an bugetar, valoarea iniţială a mijloacelor fixe respective se măreşte cu volumul cheltuielilor efectuate pentru reparaţiile capitale în anul de execuţie. Majorarea valorii iniţiale a mijloacelor fixe se efectuează numai pentru mijloacele fixe care se află la balanţa instituţiei.
    Pentru legalizarea majorării valorii mijloacelor fixe se întocmeşte procesul-verbal privind majorarea valorii mijloacelor fixe şi recalcularea uzurii anuale f.MF-12.
    Majorarea costului obiectelor aflate la balanţa autorităţilor publice centrale şi locale din contul volumului lucrărilor de reparaţii capitale, se reflectă în evidenţa contabilă prin debitarea subconturilor 010, 011 şi creditarea subcontului 250.
    În cazul, cînd din contul mijloacelor bugetare au fost efectuate lucrări de reparaţie capitală a clădirilor şi construcţiilor speciale aflate la balanţa altor entități (fondator al cărora este autoritatea publică centrală sau locală), volumele lucrărilor îndeplinite în decursul anului bugetar se transmit entităţii la balanţa căreia se află mijloacele fixe respective. Cu suma respectivă se măreşte cota de participare a autorităţilor publice respective în capitalul social al acestora.
    În cazul, cînd autoritatea publică alocă mijloace pentru reparaţia capitală a obiectelor transmise în gestiune (comodat) altor entităţi, în baza deciziei fondatorului, cu suma volumelor de lucrări de reparaţie capitală sau investiţii, se măreşte cota de participare a autorităţilor publice respective în capitalul social al acestora.
    Această operaţiune se reflectă în evidenţa contabilă prin debitarea subcontului 136 şi creditarea subcontului 265.
    Pentru alte categorii de mijloace fixe (subconturile 012-019) cheltuielile pentru reparaţia capitală nu măresc valoarea iniţială.
    Cărţile, manualele şi alte publicaţii, care intră în fondul bibliotecilor se evaluează la preţ nominal, inclusiv valoarea copertei iniţiale. Cheltuielile pentru repararea şi restaurarea cărţilor, inclusiv pentru copertarea repetată, nu măresc valoarea cărţilor şi sînt trecute la cheltuielile prevăzute în devizul instituţiei.
    Pentru mijloacele fixe nu se efectuează calcularea amortizării, dar se trece în cont uzura.
    [Pct.46 modificat prin OMF102 din 14.07.15, MO190-196/24.07.15 art.1325; în vigoare 24.07.15]
    [Pct.46 modificat prin OMF30 din 11.03.15, MO67-73/20.03.15 art.515; în vigoare 20.03.15]
    [Pct.46 modificat prin OMF15 din 31.01.15, MO33-38/13.02.15 art.247; în vigoare 13.02.15]
    [Pct.46 modificat prin OMF98 din 11.07.14, MO209-216/25.07.14 art.985; în vigoare 25.07.14]
    [Pct.46 modificat prin OMF65 din 22.05.14, MO147-151/06.06.14 art.749; în vigoare 06.06.14]
    [Pct.46 modificat prin OMF191 din 26.12.13, MO312-314/31.12.13 art.1926; în vigoare 31.12.13]
    [Pct.46 modificat prin OMF127 din 05.11.12, MO237-241/16.11.12 art.1380; în vigoare 16.11.12]
    [Pct.46 modificat prin OMF93 din 28.07.11, MO128-130/05.08.11 art.1050; în vigoare 05.08.11]
    47. La intrarea mijloacelor fixe în instituţii (la depozit) responsabilul pentru valorile materiale trebuie să confirme prin semnătură în documentul furnizorului sau în actul de primire că a primit aceste valori materiale.
    Eliberarea mijloacelor fixe de la depozit se efectuează în baza facturilor (cererilor) f.nr.434, aprobate de conducătorul instituţiei. Factura (cererea) se eliberează într-un singur exemplar, dacă nu este stabilit alt mod de către ministerele şi departamentele Republicii Moldova.
    48. Mijloacele fixe primite şi transmise gratuit în modul stabilit prin lege, precum şi mijloacele fixe scoase din uz sînt reflectate în evidenţa valorilor de bilanţ.
    49. Mijloacele fixe deteriorate se trec la pierderi conform prevederilor Regulamentului privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloace fixe, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.500 din 12 mai 1998. Pentru legalizarea trecerii la pierderi a mijloacelor fixe deteriorate se folosesc actele de casare a mijloacelor fixe în instituţiile bugetare, acte de casare a mijloacelor de transport, respectiv anexa nr.3 şi anexa nr.4 la Regulamentul menţionat, acte de trecere la pierderi a uneltelor, inventarului de producţie şi gospodăresc f.nr.443, acte de trecere la pierderi a literaturii excluse din biblioteca instituţiei bugetare f.nr.444. Actele indicate sînt întocmite de către comisia permanentă, desemnată prin ordin al instituţiilor.
    Dezasamblarea şi demontarea mijloacelor fixe, pînă la aprobarea actelor de trecere la pierderi (obţinerea aprobării din partea organelor superioare), nu este admisă.
   Piesele şi blocurile fabricate din metalele neferoase şi care nu sînt folosite pentru necesităţile întreprinderii urmează a fi comercializate. Piesele şi blocurile scoase din bilanţ, la fabricarea cărora au fost utilizate metale preţioase, se iau la evidenţă în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finanţelor nr.92 din 20 decembrie 2006 privind evidenţa, colectarea, păstrarea şi prelucrarea resturilor şi deşeurilor ce conţin metale preţioase şi alte acte normative în vigoare, coordonate cu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.
    Valoarea materialelor obţinute în urma dezasamblării anumitor obiecte din mijloacele fixe şi care au fost lăsate pentru necesităţile gospodăreşti ale instituţiei se iau la majorarea finanţării.
    În cazurile în care instituţia nu foloseşte pentru necesităţile sale valorile materiale obţinute în urma trecerii la pierderi a mijloacelor fixe şi a altor valori, ele urmează a fi comercializate. Sumele obţinute de către instituţii din vînzarea mijloacelor fixe, precum şi a materialelor obţinute de la dezasamblarea unor obiecte din fondurile fixe, sînt transferate la venitul bugetului respectiv.
    În cazul încălcării modului stabilit de trecere la pierderi a mijloacelor fixe, precum şi a unei atitudini negospodăreşti faţă de valorile materiale (nimicirea lor, arderea etc.), persoanele vinovate de aceasta sînt trase la răspundere în modul stabilit.
    Transferul clădirilor şi construcţiilor dintr-o subordonare în alta se efectuează în modul expus în Regulamentul nr.688 din 9 octombrie 1995 «Despre procedura de transfer a întreprinderilor, organizaţiilor, instituţiilor, clădirilor, construcţiilor şi a altor mijloace fixe de stat».
    [Pct.49 modificat prin OMF15 din 31.01.15, MO33-38/13.02.15 art.247; în vigoare 13.02.15]
    [Pct.49 modificat prin OMF24 din 01.03.13, MO56-59/15.03.13 art.321; în vigoare 15.03.13]
    [Pct.49 modificat prin OMF191 din 26.12.13, MO312-314/31.12.13 art.1926; în vigoare 31.12.13]
    50. Evidenţa mijloacelor fixe se ţine pe grupuri ale obiectelor de inventar, avîndu-se în vedere locul de păstrare şi persoanele responsabile.
    Se consideră obiect de inventar o unitate constructivă finalizată împreună cu toate dispozitivele şi accesoriile sale sau un obiect aparte din punct de vedere constructiv, destinat pentru îndeplinirea anumitelor funcţii de sine stătătoare, sau un complex aparte de obiecte, care reprezintă un tot întreg şi efectuează împreună un anumit lucru.
    Obiecte de inventar în subcontul «Clădiri» se consideră fiecare clădire aparte. În componenţa clădirii intră toate comunicaţiile din interiorul ei, care sînt necesare pentru exploatarea clădirii, după cum urmează:
    - sistemul de încălzire din interiorul clădirii, inclusiv instalaţia de cazangerie (dacă aceasta se află în clădire), reţeaua interioară de alimentare cu apă şi gaze şi canalizare cu toate instalaţiile, reţeaua internă de forţă şi de lumină cu toate accesoriile, telefoanele interioare, reţelele de semnalizare şi instalaţiile de ventilaţie de menire sanitară, ascensoarele.
    Dacă clădirile sînt alăturate şi au un perete comun, dar fiecare reprezintă un întreg constructiv independent, ele se consideră obiecte de inventar separate.
    Acareturile, îngrădirile şi alte construcţii de ogradă (sarai, gard, fîntînă etc.) constituie împreună cu clădirea un singur obiect de inventar. Dacă aceste construcţii şi instalaţii servesc două sau mai multe clădiri, ele se consideră obiecte de inventar separate.
    Construcţiile-anexă exterioare care au un rol economic independent, clădirile cazangeriilor, precum şi acareturile capitale (depozite, garajuri etc.) se consideră obiecte de inventar independente.
    Pentru organizarea evidenţei şi asigurarea controlului asupra integrităţii mijloacelor fixe, fiecărui obiect (lucru), cu excepţia fondurilor de bibliotecă, i se atribuie un număr de inventar, care constă din opt semne. Primele trei se referă la subcont, al patrulea indică grupul şi ultimele patru semne - numărul de ordine al obiectului din grup. La subconturile care nu au grupuri, al patrulea semn este zero. De exemplu, numărul de inventar 01010001 inseamnă: subcontul 010 «Clădiri», grupul 1 - clădiri de menire industrială, numărul de ordine al obiectului 0001.
    Dacă un obiect de inventar este complex, adică include obiecte aparte, care constituie împreună cu dînsul un tot întreg, fiecare din aceste elemente trebuie menţionat cu acelaşi număr de inventar ca şi obiectul de bază care le uneşte.
    Numărul de inventar se notează pe un jeton care se fixează de obiect, se înscrie cu vopsea direct pe obiect sau în alt mod.
    În condiţiile mecanizării evidenţei mijloacelor fixe obiectelor (lucrurilor) li se atribuie codurile mijloacelor în corespundere cu clasificatorul nomenclatoarelor de evidenţă a mijloacelor fixe, care este aprobat în modul stabilit.
    Numărul de inventar atribuit unui obiect din mijloacele fixe se păstrează după aceasta pe parcursul întregii perioade de aflare a lui în instituţia dată. Numerele obiectelor de inventar, care au fost scoase din uz sau lichidate, nu trebuie să fie atribuite unor obiecte nou intrate în mijloacele fixe.
    Evidenţa mijloacelor fixe arendate este ţinută de către arendaş în contul extrabilanţier 01 «Mijloace fixe arendate» cu numerele de inventar care li s-au atribuit de arendator.
    [Pct.50 modificat prin OMF191 din 09.11.15, MO311-316/20.11.15 art.2248; în vigoare 20.11.15]
    51. Valoarea mijloacelor fixe achiziţionate se înscrie în contabilitate în debitul subconturilor corespunzătoare ale contului 01 şi creditul subconturilor corespunzătoare ale capitolului «Mijloace băneşti» sau ale capitolului «Decontări». Concomitent, se fac înregistrări în debitul subconturilor 20 sau 21 şi creditul subcontului 250.
    Referitor la suma mijloacelor fixe scoase din uz se fac înregistrări în creditul subconturilor corespunzătoare ale contului 01 şi debitul subconturilor 250, 020.
    Evidenţa operaţiilor de scoatere din uz şi de transfer a mijloacelor fixe se ţine în borderoul cumulativ f.nr.438 (notă de contabilitate nr.9). Înscrierile în borderoul cumulativ se efectuează pentru fiecare document. Totodată, în rubrica «Total» se înscrie suma mijloacelor fixe scoase din uz şi a celor transferate, care trebuie să fie egală cu cea a înregistrărilor din debitul subconturilor. La sfîrşitul lunii totalurile pe subconturi se înregistrează în «Cartea mare».
    52. Evidenţa analitică a mijloacelor fixe se ţine pe fişe de inventar f.MF-6 şi f.MF-8. Fişele se completează pentru fiecare obiect (lucru) de inventar. Evidenţa obiectelor de acelaşi fel se ţine pe fişe f.MF-9.
    Fişele de inventar f.f.MF-6, MF-8, MF-9 se înregistrează în lista fişelor de inventar pentru evidenţa mijloacelor fixe f.MF-10. Lista se întocmeşte într-un exemplar. Înscrierile se fac pe grupuri de mijloace fixe, indicîndu-se anul cînd a fost deschisă fişa. Pentru fiecare grup se rezervează un număr corespunzător de pagini. Numerotarea se face pentru fiecare grup începînd cu numărul 1. În contabilităţile centralizate, fişele de inventar se întocmesc în acelaşi mod pentru fiecare instituţie deservită. La scoaterea din uz şi transferul la rubrica «Note» a listei se indică data (ziua, luna, anul) şi numărul notei de contabilitate.
    Fişele de inventar se păstrează în fişierele contabilităţii, unde sînt plasate conform subconturilor şi grupurilor corespunzătoare, fiind subdivizate în interiorul acestora pe responsabilii de valori materiale, iar în contabilităţile centralizate - şi pe instituţiile deservite.
    53. Fişa f.MF.6 este destinată evidenţei clădirilor, construcţiilor speciale, instalaţiilor speciale, instalaţiilor de transmisie, maşinilor şi utilajelor, mijloacelor de transport etc. Înregistrările se fac în baza documentelor primare, actelor de primire privind darea în exploatare, paşapoartelor tehnice ale uzinelor producătoare şi a altor documente. În fişă se indică caracteristicile obiectelor (lucrurilor): schema, modelul, tipul, marca, numărul de fabricare, data fabricării (confecţionării), data şi numărul procesului-verbal de dare în exploatare a mijloacelor fixe. Pe lîngă aceasta, se face o scurtă caracteristică individuală a obiectului (lucrului) în cazurile cînd utilajul, aparatele, tehnica de calcul etc. conţin metale preţioase. În rubrica «Scurtă caracteristică individuală a obiectului» se indică lista detaliilor care au în componenţa lor metale preţioase, denumirea detaliilor şi masa metalului indicată în paşaport.
    Transferul mijloacelor fixe în interiorul instituţiei se înregistrează pe reversul acestei fişe.
    [Pct.53 modificat prin OMF102 din 14.07.15, MO190-196/24.07.15 art.1325; în vigoare 24.07.15]
    54. Fişa f.MF-8 serveşte pentru evidenţa animalelor de muncă, de producţie şi de prăsilă, precum şi pentru evidenţa plantaţiilor multianuale din grădinile botanice.
    În fişă se consemnează caracteristica individuală a animalului: vîrsta, culoarea, numele etc.
    Evidenţa plantaţiilor multianuale din grădinile botanice se ţine conform obiectelor de inventar, indicîndu-se soiul, numărul unităţilor plantate şi suprafaţa. În valoarea obiectelor se include suma tuturor cheltuielilor care se raportă la suprafeţele primite pentru exploatare, indiferent de finalizarea întregului complex de lucrări.
    55. Fișa f.MF-9 este destinată pentru evidența în grup a fondurilor de bibliotecă; uneltelor de producție, instrumente, mobilier; plantațiilor multianuale; programelor și purtătorilor tehnici și a mijloacelor pentru montarea în scenă.
    Înscrierile în fişe se fac în expresie cantitativă şi valorică. Pentru fiecare grup de mijloc fix se deschide cîte o singură fişă. Evidenţa în ea se ţine numai în expresie bănească, în sumă totală. Evidenţa detaliată a fondurilor de bibliotecă se ţine în modul stabilit de Ministerul Culturii al Republicii Moldova, de comun acord cu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.
    [Pct.55 în redacţia OMF102 din 14.07.15, MO190-196/24.07.15 art.1325; în vigoare 24.07.15]     56. În acest cont se reflectă valoarea uzurii mijloacelor fixe trecute în bilanţul întreprinderii. Uzura se determină şi se ţine la evidenţă pe clădiri şi construcţii speciale, instalaţii de transmisie, maşini şi utilaje, maşini de transport.
    Uzura nu se determină pentru următoarele mijloace fixe:
    clădiri şi construcţii speciale, ce constituie monumente de arhitectură şi artă unicale; utilaj; exponate, mostre, modele care funcţionează sau nu, machete şi alte materiale ilustrative, care se află în cabinete şi laboratoare şi se utilizează în scopuri didactice şi ştiinţifice; terenurile, animalele de muncă, animalele de producţie - bivoli, boi, cerbi; exponate ale lumii animale (din grădinile zoologice şi alte instituţii similare);  
    fonduri de bibliotecă, de filme, mijloace pentru montarea în scenă, valori muzeale şi artistice.   
    armament, muniţii, tehnica militară.
    brevetele de invenţie;
    documentaţia pentru lucrări de proiectare;
    unelte de producție, instrumente, mobilier lenjeria, accesoriile de pat;
    plantațiile multianuale;
    programe și purtătorii tehnici.
    Uzura obiectelor (lucrurilor), mijloacelor fixe se determină pentru întreg anul calendaristic (indiferent de luna anului de gestiune în care ele au fost achiziţionate sau construite), în corespundere cu normele stabilite.
    Pentru instituţiile bugetare calcularea uzurii mijloacelor fixe se efectuează conform metodei casării liniare (uniforme) a valorii uzurabile.
    Metoda casării liniare (uniforme) a valorii uzurabile stabileşte casarea (repartizarea) ultimei în cursul duratei de serviciu a mijloacelor fixe, care depinde de durata termenului de funcţionare utilă.
    Modul de determinare a duratei de funcţionare utilă a mijloacelor fixe şi a activelor nemateriale este expus în Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale aprobat de Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova Nr. 338 din 21 martie 2003, cu modificările şi completările ulterioare.
    Revizuirea duratei de funcţionare utilă a mijloacelor fixe la data intrării în vigoare a Catalogului nominalizat se va determina cu ajutorul următoarei formule:
    DR este (1 – DC/DV) x DN, în care:
    DR – durata de funcţionare utilă rămasă, în ani;
    DC – durata de funcţionare consumată pînă la data intrării Catalogului în vigoare, în ani;
    DV – durata de funcţionare utilă care a fost stabilită pentru mijloacele fixe;
    DN – durata de funcţionare utilă stabilită de Catalog, în ani.
    Durata utilă totală recalculată de la începutul exploatării pînă la data intrării în vigoare a prezentului Catalog se va determina cu ajutorul formulei:
    DT este durata utilă totală recalculată de la începutul exploatării, în ani.
    Exemplu:
    O clădire din blocuri de piatră cu valoarea iniţială de bilanţ 1200000 lei la care uzura calculată pînă la data de 1.01.2004 constituie 390000 lei şi valoarea reziduală 810000 lei, are o durată normală de funcţionare fixată pînă la momentul revizuirii (DV) de 40 ani şi durata de funcţionare consumată pînă la data intrării Catalogului în vigoare (DC) este de 13 ani. Durata ei de funcţionare utilă conform datelor expuse în Catalog (cod 11000002000) (DN) constituie 35 ani.
    În acest caz, durata de funcţionare utilă rămasă, în ani va fi:
    • pentru primul caz DR = (1 - 13/40) x 35 = 23,625 ani, astfel durata de funcţionare utilă şi rezultatul obţinut se va rotunji –24 ani.
    Prin urmare , DT= 24+13 = 37
    Deci, suma uzurii care se va calcula începînd cu 1.01.2004 va constitui:
    810000 : 24 = 33750 lei.
    Uzura mijloacelor fixe procurate de la 1 ianuarie 2004 se va determina după metoda casării liniare (uniformă) a valorii uzurabile şi în conformitate cu anexa nr.1 la Catalog – „Clasificarea şi durata de funcţionare utilă a mijloacelor fixe şi a activelor nemateriale”.
    De exemplu: Pe data de 16 aprilie s-a procurat o maşină de calcul în sumă de 1500 lei.
    Uzura se va calcula la data de 31 decembrie a anului de gestiune în mărime de 500 lei (1500/3) - durata de funcţionare utilă în ani conform normelor stabilite în Catalog.
    Totodată, la calcularea uzurii cu începere de la 1 ianuarie 2004, instituţiile bugetare indică în fişele de inventar MF-6, MF-8, MF-9 şi codul stabilit conform anexei nr.1 la Catalog – „Clasificarea şi durata de funcţionare utilă a mijloacelor fixe şi a activelor nemateriale”.
    În fişele de inventar de evidenţă a mijloacelor fixe f.f. OC-6, OC-8 se înscrie suma anuală a uzurii în lei, cifrul normei anuale de uzură şi anul în care ultima dată s-a calculat uzura.
    Calculul uzurii nu poate depăşi 100% din valoarea mijloacelor fixe. Determinarea şi înregistrarea operaţiunilor ce ţin de calcularea uzurii anuale se înscrie anual din fişe în „Balanţa de verificare privind calcularea uzurii mijloacelor fixe” – formularul nr.MF-14. Pentru suma totală a uzurii, în ultima zi de lucru din decembrie, se întocmeşte o notă de contabilitate care se reflectă în creditul subcontului 020. Suma uzurii din nota de contabilitate se înregistrează în «Cartea mare».   
    Uzura calculată în volum de 100% pentru obiectele (lucrurile), care sînt bune pentru exploatare în continuare, nu poate servi drept temei pentru trecerea la pierderi a acestor obiecte din cauza uzurii lor totale.
    În cazul scoaterii din uz a obiectelor (lucrurilor) în legătură cu degradarea lor sau cesiunea gratuită cu ajutorul fişei respective se determină suma uzurii pentru timpul aflării acestui obiect (lucru) în exploatare şi această sumă se scade din uzura înregistrată în subcontul 020.
    [Pct.56 modificat prin OMF138 din 21.09.15, MO267-273/02.10.15 art.1826; în vigoare 02.10.15]
    [Pct.56 modificat prin OMF102 din 14.07.15, MO190-196/24.07.15 art.1325; în vigoare 24.07.15]
    [Pct.56 modificat prin OMF30 din 11.03.15, MO67-73/20.03.15 art.515; în vigoare 20.03.15]
    [Pct.56 modificat prin OMF31 din 11.03.14, MO72-77/28.03.14 art.376; în vigoare 28.03.14]
    [Pct.56 modificat prin OMF191 din 26.12.13, MO312-314/31.12.13 art.1926; în vigoare 31.12.13]
    [Pct.56 modificat prin OMF04 din 21.01.13, MO22-25/01.02.13 art.65; în vigoare 01.02.13]
    [Pct.56 modificat prin OMF127 din 05.11.12, MO237-241/16.11.12 art.1380; în vigoare 16.11.12]     57. În conturile acestui capitol se ţine evidenţa materialelor de construcţie, utilajului pentru instalare, materialelor, produselor alimentare, combustibilului şi carburanţilor, nutreţului, furajului, lenjeriei, accesoriilor de pat, îmbrăcămintei și încălțămintei, veselei, ambalajului de schimb, pieselor de schimb pentru maşini şi utilaje, producţiei şi articolelor fabricate în gospodăriile auxiliare, animalelor tinere şi la îngrăşat, materialelor pentu scopuri didactice, ştiinţifice etc., precum şi a materialelor pentru utilizarea de lungă durată şi pentru investigaţii de laborator, echipamentului special pentru lucrările de cercetări ştiinţifice efectuate în bază de contracte economice.
    Instituţiile bugetare scutite sau neplătitoare de TVA vor înregistra TVA, înscrisă în facturile de cumpărare a valorilor materiale şi serviciilor prestate pentru nevoile instituţiei, în costul de achiziţie a valorilor respective sau se înregistrează direct pe conturile de cheltuieli, după caz, cont 200, 211.
    [Pct.57 modificat prin OMF102 din 14.07.15, MO190-196/24.07.15 art.1325; în vigoare 24.07.15]
    [Pct.57 modificat prin OMF41 din 27.03.13, MO75-81/12.04.13 art.393]
    58. Sarcinile de bază ale evidenţei stocurilor de materiale: asigurarea integrităţii şi controlului asupra circulaţiei şi folosirii corecte a tuturor valorilor materiale; respectarea normelor stabilite de stocuri şi cheltuieli; depistarea oportună a materialelor nefolosite, care urmează a fi realizate în modul stabilit; primirea unor informaţii exacte despre soldurile care se află în depozitele instituţiilor.
    În scopul garantării integrităţii şi organizării corecte a evidenţei valorilor materiale este necesar să se asigure organizarea, în modul cuvenit, a evidenţei operaţiilor de depozit. Valorile materiale trebuie păstrate în încăperi special amenajate (depozite). Modul de păstrare a valorilor materiale în încăperile depozitelor trebuie să asigure operativitatea operaţiilor de recepţionare, eliberare şi inventariere. Responsabilitatea pentru primirea, păstrarea şi eliberarea valorilor materiale se pune în sarcina responsabililor de valori materiale, desemnaţi prin ordinul conducătorului instituţiei. Substituirea acestor persoane trebuie să fie însoţită de inventarierea depozitelor şi întocmirea actelor de predare-primire, aprobate de conducătorul instituţiei.
    Locurile de păstrare a valorilor materiale trebuie să fie dotate cu utilaje de cîntărit, instrumente de măsurat, vase de măsurat şi alte dispozitive de control.
    59. Evidenţa valorilor materiale în contabilitate se ţine în expresie cantitativă şi sumară după denumirile materialelor şi persoanele responsabile. Materialele şi produsele alimentare se ţin la evidenţă conform valorii lor de achiziţie.
    Evidenţa valorilor materiale la depozit este dusă de către responsabilii de valorile materiale în registrul de evidenţă a operaţiilor de depozit f.M-17 numai după denumirile materialelor şi persoanele responsabile. Materialele şi produsele alimentare se ţin la evidenţă conform valorii lor de achiziţie.
    Evidenţa valorilor materiale la depozit este dusă de către responsabilii de valorile materiale în registrul de evidenţă a operaţiilor de depozit f.M-17 numai după denumiri, categorii şi calitate.
    Contabilitatea exercită sistematic controlul asupra intrării şi consumării valorilor materiale, care se află în depozit, confruntînd, totodată, înregistrările sale privind evidenţa valorilor materiale cu înregistrările făcute la depozit (magazie).
    60. Materialele şi produsele alimentare se înscriu în registrele de evidenţă a intrării în baza documentelor primare (facturi, acte, certificate etc.) cu data de primire a valorilor. În documentele primare trebuie să fie indicate următoarele: furnizorul materialelor şi produselor alimentare, denuimirea, calitatea, cantitatea (greutatea), preţul, suma, data de intrare în depozit şi recipisa responsabilului pentru valorile materiale primite.
    În cazurile în care există nepotriviri cu datele din documentele furnizorului, se întocmeşte un act de primire f.nr.429. Actul se întocmeşte de către comisia de primire în două exemplare, cu participarea obligatorie a şefului de depozit şi reprezentantului furnizorului sau a unei organizaţii neinteresate. Un exemplar al actului serveşte pentru evidenţa valorilor materiale primite, celălalt - pentru expedierea scrisorii de reclamaţie furnizorului.
    61. Cheltuielile pentru transportarea produselor alimentare, medicamentelor şi materialelor pentru pansament sînt raportate la articolul 113 «Plata mărfurilor şi serviciilor», subarticolul 13 «Arenda mijloacelor de transport şi întreţinerea transpotului propriu».
    La achiziţionarea materialelor şi produselor alimentare se plăteşte taxa pe valoarea adăugată, suma taxei se adaugă la preţul de cost al materialelor şi produselor alimentare achiziţionate sau se înregistrează direct pe conturile de cheltuieli, după caz 200, 211, 212. În evidenţa sintetică şi analitică materialele şi produsele alimentare se înregistrează conform preţului de achiziţie.
    62. Eliberarea materialelor de la depozit se efectuează în baza documentelor aprobate de către conducătorul instituţiei. Pentru eliberarea materialelor se folosesc următoarele documente:
    a) factura (cerere) f.nr.434 se utilizează la eliberarea materialelor de la depozit şi la transferarea lor în interiorul instituţiei. Factura (cererea) se eliberează, de regulă, într-un singur exemplar, dacă nu a fost stabilită o altă ordine de către ministerele şi departamentele Republicii Moldova, de comun acord cu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova;
    b) meniul-cerere f.nr.298 şi f.nr.299 se foloseşte pentru eliberarea de la depozit a produselor alimentare. Meniul-cerere se întocmeşte zilnic în baza normelor de repartiţie a alimentelor şi ţinîndu-se cont de numărul persoanelor incluse în porţie.
    Meniul-cerere cu semnăturile persoanelor privind eliberarea şi primirea produselor alimentare se transmite la contabilitate în termenele stabilite în grafic, dar nu mai rar de trei ori pe lună.
    Eliberarea produselor alimentare în instituţiile profilactico-medicale se efectuează în baza documentelor stabilite prin instrucţiunea Ministerului Sănătăţii, de comun acord cu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova;
    c) borderoul pentru eliberarea nutreţului şi furajului f.nr.397. Nutreţul şi furajul se eliberează de la depozit în limitele normelor stabilite;
    d) borderoul de eliberare a materialelor pentru necesităţile instituţiei f.nr.410 se foloseşte pentru eliberarea materialelor de uz gospodăresc, materialelor pentru scopuri didactice etc., pe parcursul lunii. Înregistrările în borderou nu se fac în ordine cronologică, ci pentru fiecare tip de materiale trebuie să se lase un anumit număr de rînduri, pentru ca la sfîrşitul lunii să se poată face totalul general;
    e) lista pentru ridicarea materialelor f.nr.431 se foloseşte atît la eliberarea zilnică a materialelor şi combustibilului, cît şi după anumite intervale de timp pe parcursul lunii.
    Fişa pentru ridicarea materialelor se eliberează fiecărui destinatar pentru cîteva denumiri de materiale, în scopul consumării lor conform destinaţiei. Această fişă se eliberează în două exemplare, unul dintre care, cu semnătura destinatarului, se păstrează la depozit, iar celălalt - la destinatar. Dacă livrarea se efectuează zilnic, fişa pentru ridicarea materialelor se eliberează pe un termen de 15 zile, iar cînd are loc periodic - pentru o lună.
    Materialele şi combustibilul se eliberează în limitele stabilite la prezentarea de către destinatar a exemplarului sau a fişei pentru ridicarea materialelor. Eliberarea materialelor peste limitele stabilite se efectuează în baza facturii (cererii) f.nr.434.
    În cazurile în care eliberarea combustibilului în baza facturii (cererii) sau a fişei pentru ridicarea materialelor este imposibilă, anularea consumului de combustibil se face în baza procesului-verbal de măsurare a resturilor în cazul deficitului fixat în procesul-verbal de măsurare în comparaţie cu normele de consum prevăzute, conducătorul instituţiei ia măsuri în vederea stabilirii cauzelor excedentului de consum şi, în caz de necesitate - pentru sancţionare;
    f) foaia de parcurs se foloseşte la scăderea din cont pentru cheltuieli a benzinei auto. Costul benzinei se scoate din cont, avîndu-se în vedere consumul real, care însă nu trebuie să depăşească normele stabilite pentru anumite tipuri de automobile;
    g) scrisoarea de trăsură f.nr.1-t (tip) interdepartamentală se foloseşte în instituţii şi organizaţii la transportarea mărfurilor pentru necesităţile propriei instituţii cu automobile proprii.
    63. Trecerea la pierderi a materialelor şi produselor alimentare se face conform preţurilor de achiziţie sau medii, dacă acestea au fost procurate la preţuri diferite.
    [Pct.63 modificat prin OMF41 din 27.03.13, MO75-81/12.04.13 art.393]
    64. Pentru evidenţa stocurilor de materiale sînt destinate următoarele conturi: 03 «Articole de producţie», 04 «Utilaj, materiale de construcţie şi materiale pentru cercetări ştiinţifice», 05 «Animale tinere şi la îngrăşat», 06 «Materiale şi produse alimentare».
    65. În acest cont se ţine evidenţa articolelor şi produselor finite ale atelierelor de producţie (didactice), gospodăriilor agricole auxiliare precum şi a producţiei tipărite.
    Contul 03 «Articole de producţie» se subdivizează în subconturile:
    030 «Articole ale atelierelor de producţie (didactice)»;
    031 «Produse ale gospodăriilor agricole auxiliare (didactice)».
    66. În subcontul 030 «Articole ale atelierelor de producţie (didactice)» se ţine evidenţa articolelor fabricate în atelierele de producţie (didactice), precum şi a producţiei tipărite. Articolele şi producţia tipărită se ţine la evidenţă conform preţului de cost real, determinat din datele privind cheltuielile reale pentru fabricarea lor.
    Articolele şi producţia tipărită sînt înregistrate la depozit în baza actelor de primire şi a altor documente. Suma produselor finite se înregistrează în debitul subcontului 030 şi creditul subcontului 080.
    Cu suma produselor realizate se creditează subcontul 030 şi se debitează subcontul 280.
    Evidenţa analitică a articolelor şi producţiei tipărite se ţine pe fişe f.nr.296-a după denumire, cantitate, valoarea şi locurile de depozitare.
    67. În subcontul 031 «Produse ale gospodăriilor agricole auxiliare (didactice)» se ţine evidenţa produselor gospodăriilor agricole şi didactico-experimentale auxiliare.
    Produsele gospodăriilor agricole şi didactico-experimentale auxiliare se ţin la evidenţă pe parcursul anului conform preţului planificat. La înregistrarea produselor se debitează subcontul 031 şi se creditează subcontul 081.
    La comercializarea produselor preţul de cost planificat al produselor realizate se înscrie din creditul subcontului 031 în debitul subcontului 281.
    Produsele destinate pentru necesităţile proprii ale gospodăriilor sînt trecute din subcontul 031 în subconturile corespunzătoare ale contului 06.
    În baza calculelor de dare de seamă anuale, preţul de cost planificat este corectat la sfîrşitul anului pînă la preţul de cost real.
    În cazul dacă preţul de cost real al produselor agricole obţinute pe parcursul anului îl depăşeşte pe cel planificat, referitor la totalul diferenţei dintre preţul de cost real şi cel planificat, în secţiunea producţiei nerealizate se face o înregistrare suplimentară în debitul subcontului 031 şi creditul subcontului 081, iar în secţiunea producţiei realizate se debitează subcontul 281 şi se creditează subcontul 081.
    Dacă însă preţul de cost real al producţiei agricole obţinute pe parcursul anului este mai mic decît cel planificat, atunci referitor la totalul diferenţei dintre preţul de cost planificat şi cel real (suma economisită) se face o înregistrare contabilă cu numere negative (cu cerneală roşie) în secţiunea producţiei nerealizate în debitul subcontului 031 şi creditul subcontului 081, iar în secţiunea producţiei realizate - în debitul subcontului 281 şi creditul subcontului 081.
    Evidenţa analitică a producţiei gospodăriilor agricole şi didactico-experimentale auxiliare se ţine pe fişa f.nr.296-a pe denumire, cantitate, valoarea şi locurile de depozitare.
    68. În acest cont se ţine evidenţa utilajelor pentru montare la obiecte în construcţie (sau reconstrucţie), materialelor de construcţie, a construcţiilor pieselor şi a altor valori materiale, achiziţionate din contul mijloacelor alocate pentru investiţii capitale din buget şi din alte resurse speciale, materialelor de utilizare îndelungată pentru lucrări de cercetări ştiinţifice, precum şi a utilajului special pentru cercetările ştiinţifice executate în bază de contract.
    Contul 04 «Utilaj, materiale de construcţie şi materiale pentru cercetări ştiinţifice» se subdivizează în subconturile:
    040 «Utilaje spre montare»;
    041 «Materiale de construcţii pentru construcţii capitale»;
    043 «Materiale de utilizare îndelungată pentru cercetări ştiinţifice şi experienţe de laborator»;
    044 «Utilaj special pentru cercetări ştiinţifice executate în bază de contract economic».
    69. În subcontul 040 «Utilaje spre montare» se ţine evidenţa pieselor de construcţie gata pentru montare. Acestea sînt: construcţiile metalice, de beton armat şi din lemn; blocurile şi piesele prefabricate ale clădirilor şi construcţiilor speciale; elementele prefabricate; utilajele pentru sistemele de încălzire şi ventilare, de tehnică sanitară (cazane de încălzire centrală, radiatoare etc.).
    În acest subcont, de asemenea, se ţin la evidenţă utilajele naţionale şi de import care necesită montare şi sînt destinate pentru instalare. Se consideră utilaj care necesită montare utilajul care poate fi pus în funcţiune numai după ce au fost asamblate piesele lui şi el a fost fixat pe fundamentul sau suportul clădirii ori construcţiei, precum şi seturile de piese de schimb pentru acest utilaj.
    Totodată, în componenţa utilajului intră şi aparatajul de măsurat şi de control şi alte dispozitive destinate montării în cadrul utilajului instalat. În acest subcont se ţine evidenţa şi a altor valori materiale necesare pentru construcţie.
    Evidenţa analitică în acest subcont se ţine pe fişa f.nr.296-a pe tipurile de utilaj, construcţii şi piese, cantitate şi valoare.
    70. În subcontul 041 «Materiale pentru construcţii capitale» se ţine evidenţa materialelor de construcţie achiziţionate din contul mijloacelor destinate pentru construcţiile capitale şi folosite în procesul construcţiei şi al lucrărilor de instalare.
    Materiale de construcţie se consideră: materialele de silicat (ciment, nisip, pietriş, var, piatră, cărămidă, ţiglă); materiale lemnoase (lemn rotund, cherestea, placaj etc.); metale pentru construcţie (fier, tinichea, oţel, zinc, foliat etc.); piesele din metal (ţinte, piuliţe, şuruburi, articole de fierărie etc.); materialele de tehnică sanitară (robinete, cuplaje, teuri etc.); materiale electrotehnice (cablu, becuri, fasunguri, siguranţe, conductoare, fir, izolatoare etc.); materiale cu chimicale (vopsea, firniş, carton gudronat etc.) şi alte materiale analogice.
    În gospodăriile agricole auxiliare în acest subcont se ţine la evidenţă materialul pentru plantare achiziţionat din contul investiţiilor capitale pentru sădirea livezilor, plantaţiilor de arbuşti fructiferi, viilor etc.
    Evidenţa analitică a materialelor de construcţie se ţine după denumirea materialelor, cantitate şi valoare pe fişa f.nr.296-a.
    [Pct.70 modificat prin OMF191 din 26.12.13, MO312-314/31.12.13 art.1926; în vigoare 31.12.13]
    71. În subcontul 043 «Materialele de utilizare îndelungată pentru cercetări ştiinţifice şi experienţe de laborator» se ţine evidenţa materialelor primite de la depozit în laboratoare sau alte subunităţi ale institutului de cercetări ştiinţifice, instituţiei de învăţămînt universitar pentru lucrările de cercetări ştiinţifice care se utilizează în repetate rînduri sau timp îndelungat, precum şi materialele care servesc ca obiect al cercetărilor ştiinţifice.
    Nomenclatorul materialelor care se ţin la evidenţă în subcontul 043 este determinat de către conducătorul instituţiei.
    În instituţiile de cultură în acest subcont pot fi ţinute la evidenţă materialele costisitoare primite de la depozit pentru restaurarea şi reparaţia obiectelor de artă, valorilor muzeale şi monumentelor de arhitectură.
    În debitul subcontului 043 se înscriu materialele primite de la depozit, creditîndu-se, totodată, subconturile corespunzătoare ale contului 06.
    Materialele primite de la depozit pentru realizarea lucrărilor indicate trebuie să se afle în custodia unor persoane desemnate printr-un ordin al instituţiei.
    Aceste persoane sînt obligate să ţină evidenţa materialelor după denumiri şi cantitate în registrul f.M-17.
    Scăderea din cont pentru cheltuieli a materialelor se efectuează în baza proceselor-verbale şi a altor documente aprobate de către conducătorul instituţiei. Cu suma materialelor consumate se creditează subcontul 043 şi se debitează subconturile corespunzătoare ale conturilor 08, 20, 21.
    Evidenţa analitică în subcontul 043 în contabilitate se ţine pe denumirile materialelor, cantitate, valoare şi responsabilii de valorile materiale pe fişe f.nr.296-a.
    72. În subcontul 044 «Utilaj special pentru cercetări ştiinţifice executate în bază de contract economic», în instituţiile de cercetări ştiinţifice şi instituţiile de învăţămînt universitar, se ţine evidenţa utilajului special achiziţionat pentru executarea cercetărilor ştiinţifice în bază de contracte economice pe tema concretă a clientului pînă la transmiterea lui în subdiviziunea ştiinţifică.
    În debitul subcontului 044 se înregistrează utilajul achiziţionat pentru executarea cercetărilor ştiinţifice, tematice, creditîndu-se subcontul 178. La transferul utilajului de la depozit în subdiviziunea ştiinţifică pentru executarea lucrărilor pe temă (contract) se creditează subcontul 044 şi se debitează subcontul 082 «Cheltuieli pentru cercetări ştiinţifice în bază de contract» şi aceste obiecte se iau la evidenţă în contul extrabilanţier 02 «Valori în mărfuri şi materiale primite în custodie».
    Dacă, după finalizarea lucrului la temă (contract), utilajul special nu se restituie beneficiarului, atunci el se reflectă la preţul utilizării posibile şi se înregistrează în debitul subcontului corespunzător al contului 01 şi creditul subcontului 250 «Fondul mijloacelor fixe», dacă se va folosi în calitate de mijloace fixe, sau în debitul subcontului corespunzător al contului 06 şi creditul subcontului 140 «Decontări privind finanţarea de la buget pentru cheltuielile instituţiei şi alte activităţi», dacă se va folosi în calitate de material. Valoarea acestui utilaj se scoate din contul extrabilanţier 02.
    Evidenţa analitică în subcontul 044 se ţine pe denumirile obiectelor, cantitate, valoare şi responsabilii pentru valori materiale pe fişa f.nr.296-a.
    73. În acest subcont se ţine evidenţa animalelor tinere de toate speciile şi a animalelor la îngrăşat, păsărilor, iepurilor de casă, animalelor cu blană preţioasă, familiilor de albine, indiferent de valoarea lor. Acest cont se foloseşte numai în gospodăriile agricole auxiliare.
    La cumpărarea animalelor tinere şi a animalelor pentru îngrăşat se fac înregistrări în debitul subcontului 050 şi creditul subconturilor corespunzătoare 111, 178.
    Animalele tinere obţinute din prăsila propriei gospodării se înregistrează în ziua fătării, în baza procesului-verbal de înregistrare a prăsilei conform preţurilor planificate, iar valoarea prăsilei, obţinute se înregistrează în debitul subcontului 050 şi creditul subcontului 081 sau 400, dacă în gospodăriile auxiliare evidenţa cheltuielilor se ţine în subcontul 211.
    Animalele tinere şi la îngrăşat sînt cîntărite lunar, cu excepţia animalelor tinere pentru care se înregistrează nu sporul în greutate, ci sporul prin creştere. Sporul în greutate al animalelor tinere şi la îngrăşat se adaugă la greutatea iniţială, conform procesului-verbal. Valoarea sporului în greutate se determină ţinînd cont de sporul în greutate real al animalelor pentru luna de gestiune şi valoarea planificată a unităţii de spor în greutate.
    În ce priveşte animalele tinere pentru care se înregistrează sporul prin creştere, valoarea lui se calculează avîndu-se în vedere numărul real de zile furajate de aflare în gospodărie, estimate conform preţului planificat de creştere, luînd în considerare cheltuielile planificate pentru o zi furajată pentru specia şi grupul de animale corespunzător.
    Valoarea sporului în greutate sau prin creştere se înregistrează în debitul subcontului 050 şi creditul subcontului 081 sau 400.
    La obţinerea parametrilor îngrăşării, valoarea animalelor sacrificate se scade din creditul subcontului 050. Totodată, valoarea producţiei obţinute se înregistrează, în baza unui proces-verbal, conform preţurilor planificate în debitul subcontului 031. Diferenţa dintre valoarea animalelor sacrificate şi valoarea producţiei se raportează la subcontul 081 sau 400 în corespondenţă cu subcontul 050.
    Mortalitatea animalelor tinere şi a animalelor la îngrăşat se consideră pierderi de producţie şi valoarea lor se adaugă la preţul de cost al efectivului de animale crescute. Pe parcursul anului de gestiune aceste pierderi sînt trecute la scăderi din creditul subcontului 050 în debitul subcontului 081 sau 400, în evaluarea de la începutul anului gestionar, adăugîndu-se preţul de cost planificat al sporului prin greutate sau al sporului în creştere pentru perioada de la începutul anului pînă la momentul pieirii.
    În cazul mortalităţii animalelor din vina gestionarilor, prejudiciul cauzat gospodăriei trebuie să fie recuperat de persoanele vinovate în modul stabilit de lege.
    La sfîrşitul anului preţul de cost planificat al produselor animaliere şi valoarea sporului în greutate al animalelor tinere, înregistrate în subcontul 031 şi subcontul 050, se corectează, ţinîndu-se cont de suma economisită sau de suma cu care au fost depăşite cheltuielile. Diferenţa dintre preţul de cost planificat şi cel real se înscrie în debitul subconturilor 031 şi 050 şi în creditul subcontului 081 sau 400 cu numere pozitive, în cazurile excedentului de cheltuieli şi cu numere negative (cu cerneală roşie) în cazurile economisirii contra preţului de cost planificat.
    Animalele tinere, trecute pentru anul următor la creştere şi îngrăşare în continuare, precum şi animalele tinere, transferate pe parcursul anului de gestiune în cireada (turma) de bază, sînt evaluate conform preţului de cost real.
    Evidenţa analitică a animalelor tinere se ţine pe specii şi grupe de animale de aceeaşi vîrstă, iar a animalelor la îngrăşat - numai pe specii în registrul de evidenţă f.nr.395. Evidenţa trebuie să asigure posibilitatea obţinerii datelor despre greutatea vie, sporul în greutate, sporul în creştere etc.
    74. În acest cont se ţine evidenţa materialelor, cadourilor simbolice, a celor oferite din politeţe sau cu prilejul anumitor acţiuni de protocol şi produselor alimentare după caracteristica lor de obiect, indiferent de articolul de cheltuieli din clasificarea bugetară din contul căruia au fost achiziţionate.
    Contul 06 «Materiale şi produse alimentare» se subdivizează în subconturile:
    060 «Materiale pentru scopuri didactice, ştiinţifice şi alte scopuri»;
    061 «Produse alimentare»;
    062 «Medicamente şi materiale de pansament»;
    063 «Materiale de uz gospodăresc şi rechizite de birou»;
    064 «Combustibil, carburanţi şi lubrifianţi»;
    065 «Nutreţ şi furaje»;
    066 «Materiale pentru reparaţie»;
    067 «Diverse materiale»;
    068 «Materiale în expediţie»;
    069 «Piese de schimb pentru maşini şi utilaje».
    [Pct.74 modificat prin OMF15 din 31.01.15, MO33-38/13.02.15 art.247; în vigoare 13.02.15]
    [Pct.74 modificat prin OMF41 din 27.03.13, MO75-81/12.04.13 art.393]
    75. În subcontul 060 «Materiale pentru scopuri didactice, ştiinţifice şi alte scopuri» se ţine evidenţa reactivelor şi substanţelor chimice, metalelor, materialelor electrice şi materialelor radio, turbinelor electronice, accesoriior foto, hîrtiei pentru editarea programelor didactice, manualelor şi lucrărilor ştiinţifice, animalelor pentru experienţe şi a altor materiale pentru scopuri didactice şi lucrări de cercetări ştiinţifice, precum şi a metalelor preţioase şi a altor materiale pentru protezare.
    Evidenţa metalelor preţioase pentru protezare se ţine în conformitate cu instrucţiunile Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova, coordonate cu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.
    76. În subcontul 061 «Produse alimentare» se ţine evidenţa produselor alimentare în instituţiile, în devizele de cheltuieli ale cărora sînt prevăzute astfel de alocaţii.
    Evidenţa recepţionării produselor alimentare se ţine în borderoul cumulativ privind intrarea produselor alimentare f.nr.300. Borderoul cumulativ se întocmeşte pentru fiecare responsabil de valorile materiale aparte. Înregistrările în borderoul cumulativ se fac în baza documentelor primare în expresie cantitativă şi sumară. La sfîrşitul lunii în borderou se semnează totalurile. Drept temei pentru întocmirea notei de contabilitate serveşte borderoul cumulativ f.nr.300 sau tabelul centralizator al borderourilor cumulative de intrare a produselor alimentare f.nr.398.
    Evidenţa consumării produselor alimentare se ţine în borderoul cumulativ al consumării produselor alimentare f.nr. 399. Acest borderou cumulativ se întocmeşte pentru fiecare responsabil de valorile materiale. Înregistrările în el se efectuează în baza meniului-cerere f.nr.298 sau f.nr.299 şi a altor documente. La sfîrşitul lunii în borderoul cumulativ se fac totalurile, care servesc la determinarea valorii produselor alimentare consumate. Totodată, se verifică numărul persoanelor incluse în porţie din instituţiile pentru copii, spitale etc.
    Baza întocmirii notei de contabilitate 12 o constituie borderoul cumulativ f.nr.399 sau tabelul centralizator al borderourilor cumulative ale consumului de produse alimentare f.nr.411. În tabelul centralizator f.nr.411, pe lîngă datele din borderourile cumulative, se înscriu şi datele din alte acte privind consumul produselor alimentare, (procesul-verbal de constatare a lipsei produselor alimentare, de returnare la depozit etc.).
    Evidenţa analitică a produselor alimentare se ţine pe denumiri, calitate, cantitate, valoarea şi responsabilii de valorile materiale în balanţele de verifiare f.nr.M-44. Înregistrările din balanţele de verificare se fac în baza borderourilor cumulative f.nr.300 şi f.nr.399 şi a altor acte de intrare şi de consum a produselor alimentare. Lunar, în balanţele de verificare se fac totalurile operaţiilor şi se scoate soldul la începutul lunii.
    77. În subcontul 062 «Medicamente şi materiale de pansament» se ţine evidenţa medicamentelor, componenţilor, preparatelor microbiene, serurilor, vaccinelor, sîngelui şi materialelor de pansament în spitaluri, instituţii curativ-profilactice şi de medicină veterinară şi alte instituţii, în devizul de cheltuieli al cărora sînt prevăzute alocaţii pentru procurarea medicamentelor şi materialelor de pansament. În acest subcont se ţine evidenţa materialelor auxiliare şi farmaceutice ale instituţiilor medicale cu farmacii proprii.
    Evidenţa medicamentelor şi materialelor de pansament în contabilitate se ţine în conformitate cu instrucţiunile publicate de Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova, coordonate cu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.
    78. În subcontul 063 «Materiale de uz gospodăresc şi rechizite de birou» se ţine evidenţa materialelor de uz gospodăresc şi rechizitelor de birou utilizate pentru necesităţile curente ale instituţiei (becuri electrice, săpun, perii etc.), ambalajului de schimb.
    În instituţiile mici rechizitele de birou (hîrtie, creioane, cerneală, peniţe etc.), precum şi medicamentele (cu excepţia spirtului, materialelor de pansament şi medicamentelor scumpe), achiziţionate şi totodată eliberate pentru necesităţile curente, pot fi trecute la cheltuielile reale, suma lor totală de intrare şi consum fiind reflectată în contul 063. Persoana care a primit aceste materiale trebuie să semneze actele care confirmă achiziţionarea şi primirea lor.
    Reglementările ce ţin de normativele de decontare a materialelor în instituţiile bugetare se elaborează şi se aprobă de către ministerul de ramură.
    [Pct.78 modificat prin OMF191 din 26.12.13, MO312-314/31.12.13 art.1926; în vigoare 31.12.13]
    [Pct.78 modificat prin OMF41 din 27.03.13, MO75-81/12.04.13 art.393]
    79. În subcontul 064 «Combustibil, carburanţi şi lubrifianţi» se ţine evidenţa tuturor tipurilor de combustibil, carburanţi şi lubrifianţi care se află în depozite şi magazii (lemne, cărbune, turbă, benzină, gaz lampant, păcură, ulei de motor etc.), precum şi nemijlocit la gestionari.
    80. În subcontul 065 „Nutreţ şi furaje” se ţin la evidenţă fînul, ovăzul, alte tipuri de nutreţ şi furaje pentru vite şi alte animale cît şi hrana vie.
    [Pct.80 în redacţia OMF136 din 09.11.12, MO242-244/23.11.12 art.1431; în vigoare 23.11.12]
    81. În subcontul 066 „Materiale pentru reparaţie” se ţine evidenţa materialelor de construcţie pentru reparaţii curente şi capitale, inclusiv a uşilor, geamurilor, balustradelor etc.
    Materiale de construcţie se consideră: materialele de silicat (ciment, nisip, pietriş, var, piatră, cărămidă, ţiglă); materiale lemnoase (lemn rotund, cherestea, placaj etc.); piesele din metal (ţinte, piuliţe, şuruburi, articole de fierărie etc.); materialele de tehnică sanitară (robinete, cuplaje, teuri etc.); materiale electrotehnice (cablu, becuri, fasunguri, siguranţe, conductoare, fir, izolatoare etc.) materiale cu chimicale (vopsea, firnis, carton gudronat etc.) şi alte materiale analogice.
    Evidenţa analitică a materialelor de construcţie se ţine după denumirea materialelor, cantitate, valoare şi data procurării pe fişa f.nr.296-a.
    [Pct.81 modificat prin OMF191 din 26.12.13, MO312-314/31.12.13 art.1926; în vigoare 31.12.13]
    [Pct.81 în redacţia OMF41 din 27.03.13, MO75-81/12.04.13 art.393]
    82. În subcontul 067 «Diverse materiale» se ţine evidenţa seminţelor, îngrăşămintelor, lenjeriei, accesoriilor de pat, îmbrăcămintei și încălțămintei, veselei şi a altor materiale. În acest subcont se ţine, de asemenea, evidenţa prăsilei tinere (mînji), dacă instituţia are cai de muncă care sînt întreţinuţi din contul planului de cheltuieli bugetare.
    Prăsila tînără se înregistrează conform preţului de achiziţie în debitul subcontului 067 şi creditul subcontului 140 sau 230.
    În subcontul 067 se ţine evidenţa cartuşelor.
    Acumularea (stocarea) bunurilor materiale în rezervele materiale ale statului se înregistrează în debitul subcontului 067 şi creditul subcontului 178.
    Evidenţa, evaluarea şi răscumpărarea cadourilor simbolice, a celor oferite din politeţe sau cu prilejul anumitor acţiuni de protocol se efectuează conform prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.134 din 22 februarie 2013 „Privind stabilirea valorii admise a cadourilor simbolice, a celor oferite din politeţe sau cu prilejul anumitor acţiuni de protocol şi aprobarea Regulamentului cu privire la evidenţa, evaluarea, păstrarea, utilizarea şi răscumpărarea cadourilor simbolice, a celor oferite din politeţe sau cu prilejul anumitor acţiuni de protocol.
    [Pct.82 modificat prin OMF102 din 14.07.15, MO190-196/24.07.15 art.1325; în vigoare 24.07.15]
    [Pct.82 modificat prin OMF15 din 31.01.15, MO33-38/13.02.15 art.247; în vigoare 13.02.15]
    [Pct.82 modificat prin OMF191 din 26.12.13, MO312-314/31.12.13 art.1926; în vigoare 31.12.13]
    83. Evidenţa analitică a materialelor din subconturile 060, 063-067 în instituţii şi contabilităţile centralizate se ţine pe denumiri, calitate, cantitate, valoarea şi responsabilii de valorile materiale pe fişe f.nr.296-a (în registrul f.nr.296).
    Fişele se înregistrează în ordinea descrisă în punctul 20 al prezentei instrucţiuni, iar fişierul (f.nr.297) din contabilităţile centralizate se ţine separat pentru fiecare instituţie deservită.
    84. În subcontul 068 «Materiale în expediţie» se ţine evidenţa materialelor plătite de către instituţie şi care urmează să fie livrate din altă localitate, dar care pînă la sfîrşitul lunii nu au fost primite la depozit. În acest subcont poate fi ţinută, de asemenea, evidenţa materialelor primite la depozite grupurilor de aprovizionare şi servicii economice centralizate, care nu au fost încă repartizate instituţiilor.
    Sumele reflectate în acest subcont trebuie să fie confirmate prin acte întocmite cuvenit şi în special pentru materialele în expediţie - prin actul de încărcare a mărfii pe vapor, cu ştampila staţiei de cale ferată sau a portului; pentru materialele care se află la depozitele grupurilor de aprovizionare şi servicii economice centralizate - prin actele corespunzătoare.
    Evidenţa analitică a materialelor care se află în expediţie se ţine pe furnizori aparte pe fişa f.nr.296-a (în registrul f.nr.296).
    85. În subcontul 069 «Piese de schimb pentru maşini şi utilaje» se ţine evidenţa pieselor de schimb pentru repararea şi înlocuirea pieselor uzate ale maşinilor (medicale, electronice, de calcul etc.), utilajelor, tractoarelor, combinelor, mijloacelor de transport (motoare, pneuri pentru automobile care includ anvelope, camere şi benzi de obadă etc.).
    Evidenţa analitică a pieselor de schimb se ţine pe denumirea pieselor de schimb, tipuri, numărul de fabricare, cantitate, valoare şi responsabilii de valorile materiale pe fişe f.nr.296-a (în registrul f.nr.296).
    [Pct.85 modificat prin OMF102 din 14.07.15, MO190-196/24.07.15 art.1325; în vigoare 24.07.15]
    86. Evidenţa analitică a stocurilor de materiale achiziţionate din contul mijloacelor speciale se ţine în aceleaşi registre de evidenţă, dar separat de operaţiile bugetare.
    87. Valoarea materialelor achiziţionate se înregistrează în debitul subconturilor corespunzătoare ale contului 06 şi creditul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 09, 10, 11, 16,17.
    Valoarea materialelor consumate se înscrie în creditul subcontului corespunzător al contului 06 şi debitul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 08, 20, 21.
    88. Evidenţa operaţiilor privind consumul materialelor, cu excepţia produselor alimentare, se ţine în borderoul cumulativ al consumului materialelor f.nr.396 (notă de contabilitate nr.13).
    Înregistrările în borderoul cumulativ se fac pe fiecare act şi subconturile corespunzătoare, desemnîndu-se inclusiv sumele pe instituţiile deservite sau responsabilii de valorile materiale.
    La sfîrşitul lunii totalurile din subconturi se înscriu în «Cartea mare».
    89. În instituţiile de cercetări ştiinţifice, instituţiile de învăţămînt universitar şi alte instituţii, în conformitate cu directivele ministerelor şi departamentelor Republicii Moldova, coordonate cu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, se permite aplicarea metodei de evidenţă contabilă operativă (prin solduri) a materialelor.
    [Capitolul III exclus prin OMF102 din 14.07.15, MO190-196/24.07.15 art.1325; în vigoare 24.07.15]     95. În acest capitol se ţine evidenţa cheltuielilor incluse în planul de cheltuieli pentru mijloace speciale, pentru fabricarea articolelor şi produselor atelierelor de producţie (didactice), gospodăriilor agricole auxiliare şi didactico-experimentale, pentru editarea producţiei tipărite şi prestarea serviciilor, pentru efectuarea lucrărilor de cercetări ştiinţifice şi de construcţie în bază de contracte cu întreprinderi, instituţii şi organizaţii pentru fabricarea instalaţiilor experimentale, precum şi a cheltuielilor pentru colectarea şi prelucrarea materialelor.
    Pentru evidenţa acestor cheltuieli este destinat contul 08 “Cheltuieli de producţie şi cu altă destinaţie”.
    Cheltuielile de producţie se subdivizează în cheltuieli directe şi suplimentare (indirecte).
    I. Cheltuieli directe se consideră cheltuielile pentru materiale, salarizarea muncitorilor din producţie, colaboratorilor ştiinţifici etc., pentru energie electrică, cheltuielile din anii precedenţi care intră în valoarea producţiei anului de gestiune şi alte cheltuieli directe.
    II. Cheltuieli suplimentare (indirecte) se consideră cheltuielile pentru salarizarea aparatului administrativ şi personalului auxiliar, arendarea încăperilor, încălzire, reparaţii curente şi alte cheltuieli indirecte.
    În gospodăriile care au un singur tip de producţie toate cheltuielile se consideră directe.
    Cheltuielile de producţie directe sînt raportate nemijlocit la contul de producţie.
    Dacă există mai multe obiecte de calculaţie, atunci cheltuielile suplimentare se înregistrează în prealabil în subcontul 210 “Cheltuieli pentru distribuţie”.
    Distribuţia cheltuielilor suplimentare pentru atelierele de producţie (didactice) şi pentru fabricarea producţiei tipărite se face lunar, iar în gospodăriile agricole auxiliare şi didactico-experimentale – la sfîrşitul anului. Cheltuielile suplimentare, în funcţie de condiţiile concrete, sînt distribuite pe articole aparte, tipuri de produse agricole sau domenii de producţie proporţional salarizării muncitorilor din producţie, colaboratorilor ştiinţifici etc., sau materialelor consumate, sau totalităţii de cheltuieli directe. Totodată, cheltuielile suplimentare sînt trecute din creditul subcontului 210 în debitul subconturilor respective ale contului 08. Modul de distribuţie a cheltuielilor suplimentare este stabilit de ministerele, departamentele corespunzătoare.
    Cheltuielile pentru lărgirea gospodăriilor auxiliare, efectuate din contul sumelor obţinute ca rezultat al depăşirii de venituri faţă de cheltuieli în conformitate cu legislaţia în vigoare, care nu sînt prevăzute în planul de finanţare a investiţiilor capitale (achiziţionarea utilajului, inventarului şi uneltelor de producţie, investiţii capitale pentru construcţia şi reparaţia capitală a mijloacelor fixe) nu se raportează la preţul de cost al producţiei fabricate.
    Contul 08 “Cheltuielile de producţie şi cu altă destinaţie” este subdivizat în subconturi:
    080 “Cheltuieli ale atelierelor (didactice) de producţie”;
    081 “Cheltuieli ale gospodăriilor agricole auxiliare (didactice)”;
    082 “Cheltuieli pentru lucrări de cercetări ştiinţifice în bază de contract”;
    083 “Cheltuieli pentru fabricarea instalaţiilor experimentale”;
    084 “Cheltuielile de colectare şi prelucrare a sîngelui şi materialelor”.
    96. În subcontul 080 “Cheltuieli ale atelierelor (didactice) de producţie” se ţine evidenţa cheltuielilor legate de fabricarea articolelor în atelierele de producţie (didactice), precum şi pentru editarea producţiei tipărite şi prestarea serviciilor.
    În debitul subcontului 080 se înscriu toate cheltuielile legate de fabricarea articolelor, producţiei tipărite şi prestarea serviciilor. La finalizarea fabricării articolelor şi editării producţiei tipărite şi transmiterea la depozit (magazie), se fac înregistrări în creditul subcontului 080 şi debitul subcontului 030.
    Preţul de cost real al serviciilor prestate, pentru care a fost eliberată şi prezentată spre retribuire nota de plată, se înscrie în debitul subcontului 280 şi creditul subcontului 080.
    Soldul din subcontul 080 reflectă suma cheltuielilor pentru producţia nefinalizată a articolelor care se află în procesul de fabricare. Pentru servicii, de regulă, nu sînt admise cheltuieli nefinalizate.
    Pentru determinarea preţului de cost real al articolelor fabricate, în baza datelor de evidenţă a cheltuielilor, se întocmeşte calculaţia de dare de seamă. Totodată, suma totală a cheltuielilor din acest subcont, minus cheltuielile pentru producţia neterminată la sfîrşitul perioadei de gestiune, este distribuită pe tipuri de articole, iar după aceasta se determină preţul de cost al unei unităţi pe fiecare tip de producţie fabricată.
    Evidenţa analitică a cheltuielilor se ţine pe tipurile produselor şi pe articolele de cheltuieli în fişe cu multe rubrici f.nr.283.
    97. În subcontul 081 “Cheltuieli ale gospodăriilor agricole auxiliare (didactice)” se ţine evidenţa cheltuielilor în gospodăriile agricole auxiliare şi didactico-experimentale. Cheltuielile se înregistrează separat pentru fiecare ramură (zootehnie şi fitotehnie) şi după tipul lor. În ramura fitotehniei se ţine evidenţa separată a cheltuielilor pentru culturile plantelor de cîmp, culturile fîneţelor şi păşunilor, culturile legumicole şi culturile pomicole. Dacă este necesar, evidenţa poate fi organizată pentru fiecare cultură aparte (grîu, legume, cartofi etc.).
    În ramura zootehniei se ţine evidenţa separat pe culturile pentru vitele cornute mari, ovicultură, creşterea porcilor etc.
    În debitul subcontului 081 se înregistrează toate cheltuielile de producţie precum şi pierderile în urma mortalităţii animalelor tinere.
    În creditul subcontului 081 pe parcursul anului se înscriu: preţul de cost planificat al produselor obţinute în gospodăria agricolă (se debitează subcontul 031), preţul de cost planificat al sporului în greutate şi al prăsilei de animale tinere (se debitează subcontul 050). În creditul subcontului 081 la sfîrşitul anului se trece diferenţa dintre preţul de cost planificat şi cel real al produselor. Această diferenţă este reflectată în partea care se referă la produsele nerealizate a debitului subcontului 031 şi subcontului 050 şi a creditului subcontului 081 şi în partea care se referă la produsele realizate în debitul subcontului 281 şi a creditului subcontului 081. Depăşirea cheltuielilor planificate se înscrie cu numere pozitive, iar economisirea – cu numere negative (cu cerneală roşie).
    Ca obiecte pentru calculaţia preţului de cost al produselor agricole servesc diverse culturi agricole şi diverse produse zootehnice de bază.
    Pentru determinarea preţului de cost real la sfîrşitul anului se întocmeşte calculaţia de dare de seamă. În gospodăriile agricole auxiliare, în componenţa cărora intră ramuri ale agriculturii şi zootehniei, iniţial se face calculaţia de dare de seamă pentru preţul de cost al produselor agricole şi după aceasta – pentru produsele zootehnice.
    La întocmirea calculaţiei de dare de seamă pentru preţul de cost al produselor agricole din sumele totale de cheltuieli se separă pentru fiecare cultură cheltuielile făcute din contul roadei anului următor: semănatul de toamnă, aratul de toamnă, pregătirea ogoarelor, pregătirea răsadniţelor şi serelor, cheltuielile pentru livezi, plantaţii de arbuşti fructiferi şi vii.
    Aceste cheltuieli sînt trecute în subcontul 081 pentru anul următor ca producţie nefinisată. Suma rămasă a cheltuielilor este distribuită pe culturi, iar după aceasta este calculat preţul de cost real al unei unităţi de producţie pentru fiecare cultură (orez, grîu etc.), precum şi pentru producţia secundară.
    Preţul de cost real al unităţii de producţie agricolă sau zootehnică se determină prin împărţirea sumei totale a cheltuielilor reale la cantitatea de producţie obţinută din recoltă sau sectorul zootehnic.
    Suma totală a cheltuielilor, legate de cultivarea cartofilor, legumelor, cerealelor şi a altor culturi (inclusiv cheltuielile din anii precedenţi), se repartizează pe culturi aparte proporţional cu preţul de livrare sau cu preţul de cost planificat al producţiei date.
    Evidenţa analitică a cheltuielilor se ţine pe denumirile culturilor agricole sau grupele de animale pe fişe f.nr.283.
    98. În subcontul 082 “Cheltuieli pentru lucrări de cercetări ştiinţifice în bază de contract” se ţine evidenţa cheltuielilor pentru efectuarea lucrărilor de cercetări ştiinţifice şi de construcţie în bază de contracte cu întreprinderi şi instituţii. La încheierea contractului în costul lucrărilor se includ toate cheltuielile legate de executarea temei (lucrării), inclusiv cheltuielile pentru achiziţionarea utilajului special necesar pentru efectuarea lucrărilor. Utilajul special achiziţionat pentru efectuarea cercetărilor ştiinţifice şi lucrărilor de construcţie, se ţine la evidenţă în componenţa cheltuielilor pentru producţia nefinisată (debitul subcontului 082).
    În debitul subcontului 082 sînt înregistrate toate cheltuielile pentru cercetările ştiinţifice. Soldul subcontului 082 la sfîrşitul anului se poate datora lucrărilor nefinisate.
    Valoarea reală a lucrărilor de cercetări ştiinţifice îndeplinite şi predate beneficiarului se trece din creditul subcontului 082 în debitul subcontului 282.
    Evidenţa analitică a cheltuielilor pentru cercetările ştiinţifice, lucrările ştiinţifice şi lucrările de construcţie este ţinută pe teme şi articole de cheltuieli pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283. În titlul fişei se indică denumirea completă a temei, numărul, cifrul, termenul de executare etc.
    99. În subcontul 083 “Cheltuieli pentru fabricarea instalaţiilor experimentale” se ţine evidenţa cheltuielilor legate de fabricarea diverselor instalaţii experimentale (dispozitive, modele de maşini şi aparate, bancuri de probă etc.) necesare pentru efectuarea cercetărilor ştiinţifice în cadrul lucrărilor finanţate din buget.
    În debitul subcontului 083 se înregistrează cheltuielile legate de fabricarea instalaţiilor experimentale creditîndu-se subconturile corespunzătoare ale conturilor 01, 04, 06.
    În creditul subcontului 083 se înscriu cheltuielile reale care au fost efectuate pentru instalaţiile experimentale fabricate şi date în exploatare, fapt confirmat printr-un act aprobat de conducătorul instituţiei. Instalaţiile experimentale fabricate se înregistrează în subconturile corespunzătoare 013.
    Dacă după terminarea lucrărilor instalaţia nu se înregistrează la intrări, ci este demontată, atunci se întocmeşte un act şi se înregistrează la intrări, cu preţul utilizării posibile, materialele, dispozitivele etc., obţinute la demontarea instalaţiei.
    Evidenţa analitică pentru fabricarea instalaţiilor experimentale se ţine pentru fiecare instalaţie experimentală pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283.
    [Pct.99 modificat prin OMF102 din 14.07.15, MO190-196/24.07.15 art.1325; în vigoare 24.07.15]
    100. În subcontul 084 “Cheltuielile de colectare şi prelucrare a sîngelui şi materialelor” se ţine evidenţa operaţiilor de colectare şi prelucrare a materialelor în regie proprie (confecţionarea lenjeriei, colectarea combustibilului, prelucrarea legumelor etc.).
    În acest subcont se stabileşte preţul de cost al materialelor colectate şi prelucrate. În debitul subcontului sînt raportate toate cheltuielile, costul materialelor, cheltuielile pentru livrare, păstrare etc.
    După încheierea colectării sau prelucrării unei categorii de materiale, se întocmeşte un proces-verbal semnat de persoanele respective, în care se indică cantitatea valorilor materiale, obţinute la prelucrare sau colectare, cheltuielile pentru aceste lucrări şi preţul lor de cost.
    Procesul-verbal este aprobat de către conducătorul instituţiei şi serveşte ca document care permite scăderea sumelor de cheltuieli din contul acesta şi înregistrarea valorilor materiale obţinute în conturile respective.
Evidenţa analitică se ţine pentru fiecare mod de colectare şi prelucrare pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292).
    101. În conturile acestui capitol instituţiile şi contabilităţile centralizate ţin evidenţa mişcării mijloacelor băneşti pe conturile curente în bancă şi în casă, acreditivelor şi a altor documente băneşti.
    Finanţarea instituţiilor şi activităţii lor din contul mijloacelor bugetare se efectuează în strictă conformitate cu destinaţia prevăzută şi aprobată în devizele de cheltuieli anuale cu distribuţie trimestrială, ţinîndu-se cont de schimbările introduse, în modul stabilit, şi pe măsura îndeplinirii planului de activităţi, dacă nu este prevăzut alt mod de finanţare.
    Contul 09 “Conturi curente în bugetul de stat”
    [Pct.101 modificat prin OMF191 din 26.12.13, MO312-314/31.12.13 art.1926; în vigoare 31.12.13]
    102. În acest cont se ţine evidenţa mişcării mijloacelor băneşti în instituţiile finanţate din bugetul de stat.
    Prin legea bugetului de stat pentru anul gestionar se aprobă prevederile pentru cheltuielile fiecărui exerciţiu bugetar, pe acţiuni: social-culturale (învăţămînt, ocrotirea sănătăţii, cultură şi artă, asistenţă socială etc.), apărare naţională, administraţie publică, autoritate publică, acţiuni economice, precum şi alte acţiuni.
    Prevederile aprobate pentru cheltuielile unui exerciţiu bugetar nu pot fi utilizate pentru finanţarea cheltuielilor altui exerciţiu şi nici cheltuielile bugetare aprobate unui ordonator principal de credite pentru finanţarea cheltuielilor altui ordonator.     De asemenea, cheltuielile aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru finanţarea cheltuielilor altui capitol.
    Finanţarea cheltuielilor prevăzute în bugetul de stat se efectuează pe baza creditelor bugetare deschise de Ministerul Finanţelor, la cererea ordonatorilor principali de credite.
    Creditele bugetare deschise pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare reprezintă limita maximă pînă la care ordonatorii de credite pot angaja şi efectua plăţi.
    În vederea deschiderii creditelor bugetare, ordonatorii principali de credite procedează potrivit normelor elaborate în acest scop, astfel:
    a) Întocmesc ordinele de cheltuieli de deschidere a creditelor bugetare (formularele nr.12, 13, 15) pentru fiecare capitol de cheltuieli.
    Ordinul de cheltuieli se prezintă Secţiei finanţarea cheltuielilor a Departamentului Trezorerie al Ministerului Finanţelor;
    b) Secţia finanţarea cheltuielilor, după analiză şi verificare, aprobă deschiderea creditelor bugetare.
    Odată cu ordinele de cheltuieli pentru deschiderea de credite, ordonatorii principali de credite prezintă Ministerului Finanţelor dispoziţiile bugetare, iar pînă la momentul organizării trezoreriilor municipale şi teritoriale şi “Ordinile de plată” la repartizarea creditelor pentru:
    a) cheltuieli proprii;
    b) cheltuielile instituţiilor bugetare direct subordonate.
    În acest scop, ordonatorii principali întocmesc “Dispoziţia bugetară” şi “Ordinul de plată”.
    Documentele se transmit cu un borderou în dublu exemplar din care exemplarul nr.2 se restituie ordonatorului principal de credite pentru confirmarea primirii documentelor.
    103. Evidenţa operaţiilor de circulaţie a mijloacelor în conturile curente bugetare se ţine în borderoul cumulativ al circulaţiei mijloacelor în conturile curente bugetare f.nr.381 (notă de contabilitate 2). În cazurile în care instituţiei i-au fost deschise mai multe conturi curente bugetare, pentru fiecare cont bugetar se ţine un borderou cumulativ aparte şi notelor de contabilitate li se atribuie numerele 2a, 2b, 2c, 2d. În instituţiile, al căror volum de operaţii nu necesită întocmirea borderourilor cumulative şi care au mai multe conturi în instituţia bancară, evidenţa mişcării mijloacelor băneşti se ţine pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292) pentru fiecare cont curent bugetar.
    Evidenţa analitică a mijloacelor primite în contabilităţile centralizate se ţine pentru fiecare cont curent bugetar pe paragrafe pe fişele evidenţei analitice a creditelor bugetare f.nr.294-a. În fişa “Primit în total” se înscrie suma totală a mijloacelor primite, în rubrica “Inclusiv pe articole” – sumele mijloacelor primite pe articole aparte, enumerate în ordinele de plată), iar în rubrica “Revocări” – numerele articolelor şi sumele mijloacelor rambursate. În fişele f.nr.294-a se calculează totalurile lunare şi de la începutul anului. Totalul mijloacelor primite e la începutul anului se calculează fără mijloacele revocate.
    Evidenţa cheltuielilor de casă în contabilităţile centralizate (cheltuieli de casă se consideră toate sumele eliberate de instituţiile bancare din conturile curente bugetare atît prin achitarea prin virament a conturilor, cît şi în numerar) se ţine pe fişele de evidenţă analitică a cheltuielilor de casă f.nr.294-b pentru fiecare paragraf, evidenţiindu-se cheltuielile pe articolele prevăzute în planurile de cheltuieli.
    În rubrica “Data extrasului bancar”, dacă sînt folosite borderouri cumulative, se înscrie data extrasului bancar, iar dacă se folosesc notele de contabilitate – data şi numărul notei de contabilitate.
    Totalul cheltuielilor de la începutul anului se face fără sumele încasate pentru restabilirea cheltuielilor de casă.
    În instituţiile care ţin evidenţa îndeplinirii devizului de cheltuieli de sine stătător şi în contabilităţile centralizate la întocmirea devizelor de cheltuieli generale pentru instituţiile de acelaşi tip, evidenţa analitică a creditelor primite, cheltuielilor de casă şi reale se ţine în registrul de evidenţă a creditelor şi cheltuielilor f.nr.294 pe paragrafe şi articole ale clasificării bugetare. Înregistrările se fac pentru fiecare document sau grup de documente de acelaşi tip, primite pe parcursul zilei. În acele cazuri, cînd instituţiei i s-au deschis mai multe conturi curente bugetare, evidenţa circulaţiei mijloacelor, cheltuielilor de casă şi reale se ţine pentru fiecare cont aparte.
    Totalurile în registru se calculează pentru fiecare lună şi de la începutul anului, în rubrica “Credite deschise” se indică mijloacele primite, în rubrica “Credite micşorate” – mijloacele virate.
    Totalul “Creditelor deschise de la începutul anului” (rubrica 4) se calculează scăzînd “Creditele micşorate” (rubrica 6), totalul “Cheltuieli de casă de la începutul anului (rubrica 7) – scăzînd “Cheltuieli de casă restabilite” (rubrica 5), iar “Cheltuieli reale” (rubrica 9) ţinînd cont de reducerea acestor cheltuieli (rubrica 15). Sumele cheltuielilor reale trecute la scăderi la sfîrşitul anului, prin operaţiile de închidere, se înregistrează în (rubrica 15).
    104. Contul 09 “Conturi curente în bugetul de stat” se subdivizează în subconturile:
    090 “Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei, pentru transfer instituţiilor subordonate şi alte activităţi”;
    093 “Contul curent în bugetul de stat pentru investiţii capitale”;
    094 “Contul curent pentru mijloace cu destinaţie specială”;
    095 “Contul curent pentru plata pensiilor şi indemnizaţiilor din contul mijloacelor bugetului de stat”;
    096 “Contul curent deschis din contul altor bugete”.
    În debitul acestor subconturi se înregistrează mijloacele primite şi sumele vărsate pentru restabilirea cheltuielilor de casă, iar în credit – mijloacele bugetare cheltuite conform destinaţiei speciale şi sumele mijloacelor revocate.
    Sumele mijloacelor primite prin intermediul instituţiilor bancare se înscriu de către ordonatorii de credite în debitul subconturilor 090, 093, 094, 095, 096 şi creditul subcontului corespunzător al conturilor 23, 14.
    Sumele încasate de instituţia bancară pentru restabilirea cheltuielilor de casă se înregistrează în debitul subconturilor 090, 093, 094, 095, 096 şi creditul subconturilor corespunzătoare ale conturilor de casă de decontări a gestionarilor etc. Sumele mijloacelor băneşti extrase din instituţia bancară (delegaţiile de retragere a numerarului şi ordinele de plată) se înscriu în creditul subconturilor 090, 093, 094, 095, 096 şi debitul subcontului corespunzător al contului 23 sau 14.
    105. În subcontul 090 “Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei, pentru transfer instituţiilor subordonate şi alte activităţi” se ţine evidenţa alocării şi consumării mijloacelor destinate pentru întreţinerea aparatului central al ministerelor şi departamentelor, instituţiilor şi contabilităţilor centralizate, pentru transferare instituţiilor subordonate şi în contul cheltuielilor pentru activităţi centralizate.
    Evidenţa mijloacelor bugetare destinate pentru transfer instituţiilor subordonate şi a circulaţiei lor poate fi ţinută în registrul f.nr.294 pe fiecare paragraf.
    106. În subcontul 093 “Contul curent în bugetul de stat pentru investiţii capitale” se ţine evidenţa alocării şi consumării mijloacelor bugetare destinate pentru finanţarea investiţiilor capitale şi a altor activităţi atunci cînd evidenţa investiţiilor capitale se ţine în bilanţul unic de executare a planului de cheltuieli.
    107. Cu ajutorul subcontului 094 “Contul curent pentru mijloace cu destinaţie specială” se ţine evidenţa încasării şi utilizarea mijloacelor cu destinaţie specială.
    În debitul acestui subcont se reflectă operaţiunile privind încasarea veniturilor cu destinaţie specială şi sumele vărsate pentru restabilirea cheltuielilor de casă, iar în creditul acestui cont se reflectă operaţiunile privind utilizarea mijloacelor din subcont prin virament, primirea mijloacelor băneşti în numerar în casa instituţiei şi mijloacelor revocate.
    Evidenţa operaţiunilor privind încasarea şi utilizarea mijloacelor cu destinaţie specială se ţine în borderoul cumulativ f. nr. 381 (nota de contabilitate nr. 2a).
    Evidenţa analitică pentru acest subcont se ţine pe tipuri de mijloace cu destinaţie specială în fişe f. nr. 292–a (în registrul f. nr. 292).
    108. În subcontul 095 “Contul curent pentru plata pensiilor şi indemnizaţiilor din contul mijloacelor bugetului de stat” se ţine evidenţa sumelor de mijloace băneşti primite pentru cheltuielile pensiei şi indemnizaţiei, plătite din contul mijloacelor bugetare.
    109. În subcontul 096 “Contul curent deschis din contul altor bugete” se ţine evidenţa circulaţiei mijloacelor primite de către instituţii pentru cheltuieli care sînt finanţate din contul altor bugete.
    Contul 10 “Conturile curente în bugetele locale”
    110. În acest cont se ţine evidenţa mijloacelor băneşti alocate instituţiilor care sînt finanţate din bugetele locale.
    Mijloacele băneşti destinate pentru compensarea prin intermediul instituţiilor bancare a cheltuielilor sînt transferate în dispoziţia ordonatorilor principali de credite de către organele financiare respective în limitele creditelor, prevăzute în buget, ţinînd cont de modificările ulterioare, introduse în modul stabilit.
    111. Pentru ordonatorii principali de credite din bugetele locale se deschid conturi curente separate:
    a) pentru cheltuielile instituţiei;
    b) pentru cheltuielile instituţiilor şi organizaţiilor deservite de contabilitatea centralizată, precum şi pentru întreţinerea contabilităţii centralizate, pentru transferarea mijloacelor în contul instituţiilor şi organizaţiilor deservite, a căror evidenţă contabilă nu este centralizată; pentru cheltuielile în legătură cu activităţile centralizate;
    c) pentru finanţarea investiţiilor capitale.
    Ordonatorii principali de credite efectuează transferul mijloacelor băneşti pentru instituţiile subordonate prin ordinile de plată ff. 0401002, 0401003. Revocarea mijloacelor se efectuează prin ordine de plată de aceleaşi forme.
    La transferarea mijloacelor ordonatorilor principali de credite în contul finanţării trimestrului următor al anului de gestiune sau a primului trimestru din noul an în ordin se indică “Cu drept de consumare începînd cu 1 _____________________ 200____”.
      (începutul trimestrului, anului)
    112. Pentru ordonatorii inferiori de credite, care nu efectuează transferul mijloacelor băneşti instituţiilor subordonate, se deschid conturi curente:
    a) pentru cheltuielile instituţiei;
    b) pentru finanţarea investiţiilor capitale.
    113. Eliberarea mijloacelor din conturile curente se efectuează în limitele soldurilor pe aceste conturi.
    Soldurile pe contul 10 trebuie să corespundă soldurilor pe conturile curente din instituţiile bancare. Pentru verificarea corectitudinii înregistrărilor în conturile curente, banca eliberează sau expediază extrase şi documente anexate la acestea în termene coordonate cu instituţiile, dar expedierea extraselor în ultima zi de lucru a lunii în care a avut loc o mişcare în contul personal este obligatorie.
    Soldurile pe conturile curente ale instituţiilor de la sfîrşitul anului nu sînt revocate în buget, dar trec pe anul viitor şi se socot la finanţarea din buget, dacă legislaţia nu prevede altceva.
    114. Evidenţa operaţiilor de circulaţie a mijloacelor băneşti în conturile curente ale instituţiilor şi contabilităţilor centralizate se ţine în borderoul cumulativ f.nr.381 (notă de contabilitate nr.2). În cazurile în care instituţia are mai multe conturi curente, borderourile cumulative se ţin pentru fiecare cont aparte, numerotînd notele de contabilitate 2a, 2b, 2c, 2d. În instituţiile în care volumul de operaţii nu necesită întocmirea borderourilor cumulative şi care au mai multe conturi curente în instituţia bancară, evidenţa mişcării mijloacelor băneşti se ţine pe fişe f.nr.292a (în registrul f.nr.292) pentru fiecare cont curent.
    Evidenţa analitică a cheltuielilor de casă în contabilităţile centralizate se ţine pe fişele de evidenţă analitică a cheltuielilor de casă f.nr.294 pe fiecare paragraf, concomitent evidenţiindu-se cheltuielile pe articolele prevăzute în devizul de cheltuieli. În rubrica “Data”, în cazul cînd se folosesc borderouri cumulative, se înscrie data extrasului bancar, iar dacă se folosesc note de contabilitate f.nr.274 – data şi numărul notei de contabilitate. Pe fişe se fac totalurile lunare şi de la începutul anului. Totalul cheltuielilor de la începutul anului se calculează fără sumele încasate pentru restabilirea cheltuielilor de casă.
    În instituţiile în care evidenţa executării devizului de cheltuieli se ţine de sine stătător şi în contabilităţile centralizate la întocmirea devizelor generale de cheltuieli pentru instituţiile de acelaşi tip evidenţa analitică a creditelor, cheltuielilor de casă şi reale se ţine în registrul f.nr.294 pe paragrafe şi articole ale clasificaţiei bugetare. Înregistrările se fac pentru fiecare document sau grup de documente de acelaşi tip primite pe parcursul zilei. În cazurile în care instituţiei i-au fost deschise mai multe conturi curente, evidenţa creditelor, cheltuielilor de casă şi reale se ţine pentru fiecare cont aparte.
    În registrul f.nr.294 se fac totalurile pe lună şi de la începutul anului. Totalul creditelor de la începutul anului (rubrica 4) se calculează fără creditele reduse (rubrica 6), totalul cheltuielilor de casă (rubrica 7) – fără cheltuielile de casă restabilite (rubrica 5), iar la cheltuielile reale (rubrica 9) – ţinînd cont de reducerea acestor cheltuieli (rubrica 15). Sumele cheltuielilor totale, scăzute la sfîrşitul anului prin operaţiile de închidere, se înregistrează în rubrica 15.
    Contabilităţile centralizate, în scopul unui control operativ asupra folosirii alocaţiilor în instituţiile bugetare deservite, care au planuri de cheltuieli individuale, pot utiliza fişe de control pentru supravegherea cheltuielilor de casă pe fiecare instituţie şi pe articole aparte ale devizului de cheltuieli.
    115. Contul 10 se subdivizează în subconturile:
    100 “Contul curent pentru cheltuielile instituţiei”;
    101 “Contul curent pentru transfer instituţiilor subordonate şi alte activităţi”;
    103 “Contul curent pentru investiţii capitale”.
    La încasarea finanţărilor în conturile curente ale instituţiilor se fac înregistrări în debitul subconturilor corespunzătoare 100, 101, 103 şi creditul subconturilor 230, 140, 143 respectiv.
    Ordonatorii principali de credite la transferarea mijloacelor ordonatorilor interiori de credite fac înregistrarea respectivă în creditul subconturilor 101, 103 şi debitul subcontului 140 sau 143.
    La utilizarea mijloacelor băneşti în baza documentelor primare se fac înregistrări în creditul contului curent corespunzător şi în debitul subconturilor corespunzătoare ale conturilor de cheltuieli, de materiale, de decontări, de casă etc.
    La încasarea mijloacelor băneşti în contul curent pentru restabilirea cheltuielilor de casă se fac înregistrări în debitul subcontului corespunzător al contului 10 şi în creditul subconturilor respective ale conturilor 12, 16, 17 etc.
    116. Cu ajutorul subcontului 100 “Contul curent pentru cheltuielile instituţiei” se ţine evidenţa circulaţiei mijloacelor intrate în dispoziţia ordonatorilor principali şi inferiori de credite pentru întreţinerea instituţiei.
    117. Cu ajutorul subcontului 101 “Contul curent pentru transfer instituţiilor subordonate şi alte activităţi” se ţine evidenţa circulaţiei mijloacelor băneşti bugetare intrate în dispoziţia ordonatorului principal de credite pentru transferul de mijloace instituţiilor subordonate; pentru cheltuielile contabilităţii centralizate, precum şi ale instituţiilor deservite de contabilitatea centralizată; pentru cheltuieli legate de activităţi centralizate.
    În acelaşi subcont se ţine şi evidenţa mijloacelor intrate din partea organelor financiare în conturile curente ale spitalelor centrale municipale şi raionale, în cazurile în care secţiile de ocrotire a sănătăţii sînt desfiinţate şi drepturile de ordonatori principali de credite le deţin conducătorii acestor instituţii.
    118. Cu ajutorul subcontului 103 “Contul curent pentru investiţii capitale” se ţine evidenţa circulaţiei mijloacelor destinate pentru finanţarea investiţiilor capitale.
    Contul 11 “Conturi curente”
    119. Instituţiile finanţate din buget, pe lîngă mijloace bugetare, pot avea în dispoziţie şi mijloace speciale la conturi curente aparte în instituţiile bancare, în care sînt deschise şi conturile pentru finanţare din contul mijloacelor bugetare. Instituţiei i se deschide un cont curent pentru toate tipurile de mijloace speciale, un cont curent “sume mandatate” pentru toate tipurile de mandate şi cont curent pentru alte mijloace speciale. Atunci cînd evidenţa contabilă este centralizată, se deschide cîte un cont curent pentru evidenţa mijloacelor speciale, sumelor mandatate, altor mijloace speciale pentru toate instituţiile deservite.
    Extrasele din conturile curente pentru mijloacele speciale, din conturile de decontare şi valutare sînt eliberate sau expediate de către instituţiile bancare titularilor de conturi în ordinea în vigoare şi în termenele stabilite, coordonate cu aceştia, eliberarea sau expedierea extraselor în ultima zi de lucru a lunii în care au avut loc mişcări în cont fiind obligatorie.
    Contul 11 “ Conturi curente” se subdivizează în subconturile:
    110 “Contul curent al sumelor mandatate”;
    111 “Contul curent al mijloacelor speciale”;
    112 “Contul curent privind alte mijloace”;
    113 “Cont curent al mijloacelor fondurilor speciale”;
    114 “Contul valutar”;
    115 “Contul curent al veniturilor vamale”;
    116 „Contul curent pentru ajutoare umanitare”;
    117 „Contul curent pentru mijloacele obţinute din granturi externe sau sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe”.
    118 „Contul curent pentru mijloacele împrumuturilor externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe”;
    119 „Contul curent pentru mijloacele obţinute din asistenţă tehnică”.
    120. Cu ajutorul subcontului 110 “Contul curent al sumelor mandatate” se ţine evidenţa mijloacelor primite de către instituţii din îndeplinirea însărcinărilor pentru decontări cu tinerii specialişti, repartizaţi la locul de muncă după absolvirea instituţiilor de învăţămînt; pentru achiziţionarea, în mod centralizat, a formularelor documentaţiei de evidenţă contabilă, de dări de seamă etc.
    Cu ajutorul acestui subcont se ţine, de asemenea, evidenţa următoarelor încasări:
    mijloacele încasate în conturile curente ale administraţiilor organelor de autoadministrare locală, pe lîngă care există contabilităţi centralizate sau instituţii, a căror evidenţă contabilă este necentralizată, pentru colectarea şi predarea metalelor preţioase, pentru predarea altor materii prime secundare şi deşeurilor alimentare;
    mijloacele intrate în conturile curente ale contabilităţilor centralizate şi ale unor şcoli, a căror evidenţă contabilă nu este centralizată, care au fost cîştigate de către elevi la întreprinderi şi organizaţii, prin hotărîrea colectivelor de elevi, au fost virate în conturile curente indicate;
    ajutorul umanitar transferat pentru îndeplinirea dispoziţiei speciale a persoanei sau organizaţiei care a acordat ajutorul, alte intrări.
    Conturile curente “Sume mandatate” se deschid de către instituţiile bancare cu autorizaţia organelor financiare respective. Autorizaţiile sînt valabile pe parcursul termenului indicat de către organul financiar. Dacă termenul de valabilitate al contului curent nu se limitează, atunci în autorizaţia pentru deschiderea contului trebuie să se indice că ea este valabilă pînă la revocare.
    Pentru instituţiile de învăţămînt universitar şi mediu special conturile curente “Sume mandatate” se deschid în instituţiile bancare cu autorizaţia organelor superioare pe un termen de cinci ani pentru decontări cu tinerii specialişti, repartizaţi la locul de muncă după absolvirea instituţiilor de învăţămînt.
    Cu sumele încasate în conturile curente pentru îndeplinirea însărcinărilor, precum şi pentru colectarea şi predarea metalelor preţioase, metalelor feroase şi neferoase uzate, pentru predarea altor materii prime secundare şi deşeurilor alimentare, pentru crearea fondului manualelor şcolare şi cu mijloacele cîştigate de către elevii şcolilor, se debitează subcontul 110 şi se creditează subcontul 176.
    Sumele cheltuite la îndeplinirea însărcinărilor şi sumele restituite de mijloacele în rezervă se înregistrează în creditul subcontului 110 şi debitul subcontului 176.
    Evidenţa analitică pentru subcontul 110 se ţine pe sume mandatate de anumit tip pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292).
    121. Cu ajutorul subcontului 111 “Contul curent al mijloacelor speciale”, se ţine evidenţa circulaţiei mijloacelor băneşti pe operaţii privind executarea devizului financiar al mijloacelor speciale.
    În acelaşi subcont se mai ţine evidenţa:
    veniturilor instituţiilor bugetare, obţinute în urma comercializării producţiei, executării lucrărilor, prestării serviciilor sau în urma altor activităţi;
    mijloacelor alocate pentru alimentarea copiilor în şcoli cu program prelungit şi în internatele de pe lîngă şcoli;
    mijloacelor pentru lărgirea şi consolidarea bazei tehnico-materiale a instituţiilor de învăţămînt universitar şi mediu special şi instituţiilor de cercetări ştiinţifice;
    mijloacelor fondului de premiere pentru instituţiile cultural-educative bugetare din sistemul Ministerului Culturii al Republicii Moldova;
    altor mijloace alocate în conformitate cu Regulamentul cu privire la mijloace speciale ale instituţiilor bugetare, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor nr.94 din 31 decembrie 2004;
    mijloacelor primite de instituţiile de învăţămînt tehnic profesional pentru pregătirea cadrelor şi ridicarea nivelului profesional în afara planului stabilit.
    Conturile curente pentru mijloace speciale se deschid în instituţiile bancare pe baza certificatelor de aprobare a devizului financiar al mijloacelor speciale.
    Certificatele de aprobare a devizului financiar al mijloacelor speciale se eliberează în modul următor: autorizaţiile pentru întocmirea devizului financiar al mijloacelor speciale se eliberează instituţiilor finanţate de la bugetul de stat de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, instituţiilor finanţate de la bugetele locale – de către organele financiare locale.
    Dreptul de a dispune de mijloace speciale se acordă cu condiţia ca comercializarea producţiei, executarea lucrărilor, prestarea serviciilor sau efectuarea altor activităţi sînt asigurate din veniturile obţinute.
    Certificatele de aprobare a devizului financiar al mijloacelor speciale se eliberează pe un termen de un an calendaristic.
    Sumele încasate în contul curent se înregistrează în debitul subcontului 111 şi creditul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 03, 05, 10, 12, 13, 16, 17, 28 şi 40.
    În creditul subcontului 111 sînt reflectate sumele achitate din contul curent prin decontări fără numerar şi sumele primite în numerar în casa instituţiei bugetare.
    Concomitent se debitează subconturile corespunzătoare ale conturilor 04, 06, 08, 12, 13, 16, 17 şi 21.
    Sumele virate din contul curent la venitul bugetului obţinute prin depăşirea de venituri faţă de cheltuieli sînt raportate în debitul subcontului 400.
    Evidenţa operaţiilor de transferare a mijloacelor băneşti se ţine în borderoul cumulativ f.nr.381 (nota de contabilitate 3). Pe lîngă aceasta, în contabilităţile centralizate evidenţa circulaţiei mijloacelor băneşti din mijloacele speciale se ţine şi în registrul f.nr.297-b pe fiecare instituţie deservită.
    122. Subcontul 112 „Contul curent pentru alte mijloace” serveşte pentru evidenţa mijloacelor intrate temporar, în contul trezorerial (bancar) al instituţiei, care sînt utilizate conform destinaţiei speciale sau păstrate pînă la restituirea lor.
    În debitul acestui subcont se înregistrează operaţiunile privind încasarea mijloacelor. În creditul acestui subcont se înregistrează operaţiunile privind efectuarea cheltuielilor de la cont fără numerar şi primirea mijloacelor băneşti în numerar în casa instituţiei.
    Evidenţa analitică a subcontului 112 se ţine la nivel de tip de mijloace pe fişe f.nr.292a (în registrul f.nr. 292).
    123. Subcontul 113 “Cont curent al mijloacelor fondurilor speciale”.
    Acest subcont serveşte pentru evidenţa încasărilor mijloacelor fondurilor speciale, care sînt utilizate conform destinaţiei speciale.
    În debitul acestui cont se înregistrează operaţiunile privind încasarea veniturilor fondurilor speciale. În creditul acestui cont se înregistrează operaţiunile privind efectuarea cheltuielilor din cont fără numerar şi primirea mijloacelor băneşti în numerar în casa instituţiei.
    Evidenţa operaţiunilor privind încasarea şi utilizarea mijloacelor speciale se ţine în borderoul cumulativ f.nr.381.
    Evidenţa analitică pentru acest subcont se ţine separat pe tipuri de fonduri speciale în Registrul conturilor curente şi decontărilor (f.nr.292).
    124. Cu ajutorul subcontului 114 “Contul valutar” se ţine evidenţa circulaţiei mijloacelor băneşti în valută străină în conturile valutare din bănci. În debitul acestui cont se reflectă trecerea în cont a sumelor de mijloace băneşti în valută străină (plata pentru studii în instituţiile de învăţămînt, pentru serviciile publicitare, executarea lucrărilor şi alte încasări), în credit – achitarea cheltuielilor efectuate peste hotarele republicii (achiziţionarea de valori materiale, plata pentru servicii), precum şi transferarea sumelor în contul “în lei”, conform cursului valutar respectiv.
    La trecerea în cont a sumelor de mijloace valutare, procurate din contul mijloacelor bugetare şi speciale, se debitează subcontul 114 şi se creditează subconturile 090, 100, 111. La încasarea valutei pentru lucrările efectuate şi serviciile prestate se debitează subcontul 114 şi se creditează subconturile 178, 400, 238.
    Sumele în valută străină primite în numerar de la bancă (spre exemplu, pentru plata avansului pentru deplasare peste hotarele republicii) se înregistrează în debitul subcontului 120 şi în creditul subcontului 114. La efectuarea acestor înregistrări este necesar de a respecta “Normele pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova”, care au fost aprobate prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.764 din 25 noiembrie 1992.
    Pentru reflectarea circulaţiei sumelor valutare în casă se deschide un registru de casă aparte f.OC-4 sau f.nr.440. Înregistrarea chitanţei de recepţie a plăţilor nefiscale f.I-SF şi dispoziţiei de plată f.OC-2 se face într-un registru aparte f.OC-3 în planul valutelor străine.
    La transferarea sumelor din contul valutar în contul “în lei”, în conformitate cu cursul valutar stabilit, se debitează subcontul 111 şi se creditează subcontul 114. Cheltuielile legate de realizarea mijloacelor valutare se înregistrează în debitul subconturilor 200, 211 şi în creditul subcontului 114.
    Totalul pozitiv al diferenţei de curs conform datelor extraselor bancare se înregistrează în debitul subconturilor 111, 114 şi creditul subconturilor 400, 238, 230, 140. Diferenţa de curs negativă este prezentată în aceleaşi înregistrări contabile prin metoda “storno” în roşu.
    Evidenţa mijloacelor băneşti trecute în contul curent se ţine în lei, conform cursului stabilit la ziua trecerii. Cheltuielile se înregistrează în lei conform cursului stabilit pentru ziua efectuării cheltuielilor.
    Evidenţa operaţiilor privind circulaţia mijloacelor băneşti pentru contul 111 se ţine în lei în borderoul cumulativ f.nr.381 (notă de contabilitate nr.3) pe fiecare cont deschis în instituţiile bancare pentru depozitarea mijloacelor băneşti în valutele respective, iar evidenţa analitică a operaţiilor cu valuta străină se ţine pe fiecare valută în registrul f.nr.290 “Registrul evidenţei mijloacelor valutare”, în care se reflectă circulaţia mijloacelor în contul valutar şi în echivalentul acestuia “în lei”.
    125. Cu ajutorul subcontului 115 “Cont curent al veniturilor vamale” se ţine evidenţa veniturilor vamale.
    În debitul acestui cont se reflectă trecerea în cont a veniturilor vamale.
    126. În subcontul 116 „Contul curent pentru ajutoare umanitare” se ţine evidenţa circulaţiei mijloacelor băneşti pentru ajutoare umanitare.
    În debitul subcontului 116 „Contul curent pentru ajutoare umanitare” se înregistrează mijloacele obţinute de către instituţiile bugetare din ajutoare umanitare.
    În creditul subcontului 116 sînt reflectate sumele utilizate din contul mijloacelor ajutoarelor umanitare.
    Evidenţa operaţiunilor de încasare şi utilizare a mijloacelor băneşti obţinute din ajutoare umanitare se ţine în Registrul conturilor curente şi decontărilor f. nr. 292.
    127. În subcontul 117 „Contul curent pentru mijloacele obţinute din granturi externe sau sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe” se ţine evidenţa circulaţiei mijloacelor băneşti obţinute din granturi externe sau sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe.
    În debitul subcontului 117 „Contul curent pentru mijloacele obţinute din granturi externe sau sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe” se înregistrează mijloacele instituţiilor bugetare obţinute din granturi externe sau sub formă de transfer.
    În creditul subcontului 117 sînt reflectate sumele utilizate din contul curent pentru mijloacele granturilor externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe.
    Evidenţa operaţiunilor de încasare şi utilizare a mijloacelor obţinute din granturi externe sau sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe se ţine în Registrul conturilor curente şi decontărilor f. nr. 292.
    128. În subcontul 118 „Contul curent pentru mijloacele împrumuturilor externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe” se ţine evidenţa împrumuturilor externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe.
    În debitul subcontului 118 „Contul curent pentru mijloacele împrumuturilor externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe” se înregistrează mijloacele aferente proiectelor finanţate din surse externe obţinute sub formă de împrumuturi externe recreditate.
    În creditul subcontului 118 sînt reflectate sumele utilizate din contul curent pentru mijloacele împrumuturilor externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe.
    Evidenţa operaţiunilor de încasare şi utilizare a mijloacelor împrumuturilor externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe se ţine în Registrul conturilor curente şi decontărilor f. nr. 292.
    129. În subcontul 119 „Contul curent pentru mijloacele obţinute din asistenţă tehnică” se ţine evidenţa mijloacelor obţinute din asistenţă tehnică destinate ridicării cunoştinţelor, transferului de tehnologii, care pot fi însoţite de livrări de echipament sau investiţii.
    În debitul subcontului 119 „Contul curent pentru mijloacele obţinute din asistenţă tehnică” se înregistrează mijloacele instituţiilor bugetare obţinute din asistenţă tehnică.
    În creditul subcontului 119 sînt reflectate mijloacele utilizate din contul curent pentru mijloacele obţinute din asistenţă tehnică, pentru mărfuri, lucrări şi serviciile acordate.
    Evidenţa operaţiunilor de încasare şi utilizare a mijloacelor obţinute din asistenţă tehnică se ţine în Registrul conturilor curente şi decontărilor f. nr. 292.
    Contul 12 “Casa”
    130. Cu ajutorul subcontului 120, 121, 122, 123, 124, 125 se ţine evidenţa circulaţiei şi existenţei mijloacelor bugetare, speciale, mijloace cu destinaţie specială şi mijloacelor fondurilor speciale precum şi mijloacelor proiectelor finanţate din surse externe în casa instituţiei sau a contabilităţii centralizate.
    La perfectarea şi evidenţa operaţiilor de casă instituţiile şi contabilităţile centralizate se conduc de “Regulile de efectuare a operaţiilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova”, aprobate prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.764 din 25 noiembrie 1992.
    Cecurile pentru primirea banilor din instituţia bancară, de regulă, se eliberează pe numele casierului sau persoanei care îl înlocuieşte.
    În instituţiile cu multe subdiviziuni sau deservite de o contabilitate centralizată plata salariilor şi indemnizaţiilor pentru pierderea temporară a capacităţii de muncă, burselor, pensiilor etc., se poate efectua, conform ordinului în scris al conducătorului instituţiei, de către alte persoane în afară de casieri, cu care se încheie contracte în scris privind răspunderea materială deplină. La eliberarea din casă a banilor în numerar persoanelor de încredere, evidenţa acestor eliberări se ţine de către casier în registrul evidenţei banilor eliberaţi distribuitorilor pentru plata salariilor f.nr.320.
    Dacă instituţia deservită se află la mare distanţă şi listele de calcul şi plată nu pot fi restituite de către persoana de încredere în casa contabilităţii centralizate pe parcursul a trei zile, plata salariilor trebuie să fie efectuată prin intermediul gestionarilor. În aceste cazuri suma necesară pentru plata salariilor se eliberează gestionarului din casă conform ordinului de plată şi este raportată la subcontul 160.
    La eliberarea banilor din casă în gestiunea mai multor persoane în loc de ordine de plată individuale se foloseşte lista pentru eliberarea banilor din casă gestionarilor f.nr.317.
    În instituţii şi contabilităţile centralizate care nu au în state casieri, plata salariilor muncitorilor şi funcţionarilor şi plata cheltuielilor gospodăreşti mărunte se efectuează prin intermediul gestionarilor, numiţi prin ordin pe instituţie. Cecurile pentru primirea banilor în numerar din instituţiile bancare se eliberează pe numele acestor persoane.
    Subconturile 120, 121, 122, 123, 124, 125 se debitează cu sumele încasate în casă şi se creditează cu sumele eliberate din casă.
    Evidenţa operaţiilor de casă se ţine în registrul de casă f.OC-4 sau f.nr.440, iar în contabilităţile centralizate – în registrul f.nr.440.
    Înscrierile în registrul de casă se fac de către casier de îndată ce banii au fost primiţi sau eliberaţi pe fiecare dispoziţie de casă sau alt document care o înlocuieşte.
    Zilnic, la sfîrşitul zilei de lucru, casierul face totalurile operaţiilor pe parcursul zilei, notează restul banilor în casă pentru data următoare şi transmite în contabilitate, în calitate de dare de seamă a casierului, a doua foaie detaşabilă (copia înscrierilor din registrul de casă de pe parcursul zilei) împreună cu actele de încasare a veniturilor şi de cheltuieli contra chitanţă în registrul de casă.
    Darea de seamă a casei prezentată este verificată de către contabilitate şi în baza ei se face zilnic o înregistrare în borderoul cumulativ privind operaţiile de casă f.nr.381 (notă de contabilitate 1) şi în alte registre de evidenţă analitică. Pe baza notei de contabilitate 1 din suma totală a operaţiilor pe parcursul lunii se exclud totalurile conturilor curente bugetare.
    Contul 13 “Alte mijloace băneşti şi investiţii”
    131. În acest cont se ţine evidenţa mijloacelor băneşti, care se află în acreditive, carnete de cecuri cu limită de sumă şi alte documente băneşti.
    Acest cont este subdivizat în subconturile:
    130 “Acreditive”;
    132 “Documente băneşti”;
    133 “Mijloace băneşti în expediţie”;
    134 “Angajamente trezoreriale”;
    135 “Investiţii pe termen lung în părţi nelegate”;
    136 “Investiţii pe termen lung în părţi legate”;
    137 “Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung”;
    138 Investiții pe termen lung în capitalul străin.
    [Pct.131 modificat prin OMF138 din 21.09.15, MO267-273/02.10.15 art.1826; în vigoare 02.10.15]
    [Pct.131 modificat prin OMF191 din 26.12.13, MO312-314/31.12.13 art.1926; în vigoare 31.12.13]
    132. Cu ajutorul subcontului 130 “Acreditive” se ţine evidenţa sumelor de acreditive, prezentate în baza contractelor cu furnizorii din alte localităţi pentru livrarea valorilor materiale şi serviciile prestate.
    Acreditivele pot fi prezentate atît din contul mijloacelor bugetare, cît şi din contul mijloacelor speciale.
    Modul de omologare a acreditivelor şi termenul lor de valabilitate se stabilesc de către Banca Naţională a Republicii Moldova.
    La prezentarea acreditivelor se debitează subcontul 130 şi se creditează subconturile bugetare sau curente respective.
    Cu sumele acreditivelor folosite se creditează subcontul 130 şi se debitează subconturile respective de valori materiale etc. Sumele de acreditive neutilizate se trec în conturile bugetare sau curente corespunzătoare 09, 10, 11.
    Evidenţa analitică pentru subcontul 130 se ţine pe fiecare acreditiv prezentat pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292).
    [Pct.133 exclus prin OMF191 din 26.12.13, MO312-314/31.12.13 art.1926; în vigoare 31.12.13]
    134. În subcontul 132 “Documente băneşti” se ţine evidenţa diverselor documente băneşti, precum ar fi: bonurile pentru alimentare etc., care au fost achitate, biletele de repartizare la casele de odihnă, sanatorii, baze turistice, avize de transfer poştal primite, timbre poştale şi timbre fiscale, obligaţiile împrumutului (date de către bolnavi spre păstrare etc.), imprimatele carnetelor de muncă şi anexele la ele etc.
Primirea în casă şi eliberarea din casă a unor asemenea documente se face în baza dispoziţiilor de casă pe care se pune ştampila “de fonduri” sau această inscripţie se face de mînă cu creion roşu.
    Evidenţa acestor operaţii se ţine separat de cea a operaţiilor cu mijloace băneşti. Înregistrarea ordinelor de fonduri de încasare şi de plată se face la sfîrşitul registrului documentelor de casă de încasare şi de plată f.OC-3 sau f.OC-3-a pe foi aparte.
    Bonurile de benzină se eliberează în gestiune şoferului în baza ordinului conducătorului instituţiei. Eliberarea repetată a bonurilor se face numai după prezentarea dării de seamă pentru cele primite anterior.
    [Pct.134 modificat prin OMF30 din 11.03.15, MO67-73/20.03.15 art.515; în vigoare 20.03.15]
    135. Cu ajutorul subcontului 133 “Mijloace băneşti în expediţie” se ţine evidenţa circulaţiei mijloacelor băneşti în expediţie. În acest subcont se ţine evidenţa mijloacelor băneşti, transferate de către ordonatorii superiori de credite, dar primite de instituţii în luna următoare.
    136. Cu ajutorul subcontului 134 “Angajamente trezoreriale” se ţine evidenţa achitărilor pentru serviciile prestate, lucrările executate.
    137. Subcontul 135 “Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea investiţiilor pe termen lung investite în capitalul altor întreprinderi, organizaţii. Acest subcont este un subcont de activ, în debitul acestui subcont se reflectă sumele mijloacelor investite în capitalul altor întreprinderi, iar în credit – valoarea investiţiilor pe termen lung ieşite la răscumpărare (stingere) şi vînzare. Soldul acestui subcont este debitor şi reprezintă valoarea investiţiilor pe termen lung în părţi nelegate (deţinatori în capitalul social al întreprinderii investite pînă la 20% proprietate investiţională).
    Valoarea investiţiilor pe termen lung în părţi nelegate se ia la evidenţă în baza actului de transmitere.
    Evidenţa analitică a investiţiilor pe termen lung se ţine pe tipuri şi clase de investiţii, pe emitenţi sau pe întreprinderi în care au fost investite mijloace, pe termenele de stingere - pe fişe f. nr. 292– a (în registrul f. nr. 292).  
    [Pct.137 modificat prin OMF31 din 11.03.14, MO72-77/28.03.14 art.376; în vigoare 28.03.14]
    138. Subcontul 136 “Investiţii pe termen lung în părţi legate” este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea investiţiilor pe termen lung în părţi legate. Acest subcont este un subcont de activ. În debitul acestui subcont se reflectă valoarea investiţiilor pe termen lung, inclusiv cheltuielile privind procurarea titlurilor de valoare precum şi calcularea suplimentară a diferenţei pînă la valoarea nominală a accestora precum şi bunurile investite în capitalul social, iar în credit – valoarea investiţiilor ieşite şi scăderea diferenţei dintre valoarea de cumpărare şi nominală a acestora. Soldul acestui subcont este debitor şi reprezintă valoarea investiţiilor pe termen lung în părţi legate (deţinătorii investiţiilor mai mari de 20% în capitalul social al altor întreprinderi).
    Valoarea investiţiilor pe termen lung în părţi legate se ia la evidenţă în baza actului de transmitere.
    Evidenţa analitică a investiţiilor pe termen lung în părţi legate se ţine pe tipuri şi clase de investiţii, pe emitenţi sau pe întreprinderi în care au fost investite mijloace, pe termenele de stingere - pe fişe f. nr. 292– a (în registrul f. nr. 292).
    [Pct.138 modificat prin OMF31 din 11.03.14, MO72-77/28.03.14 art.376; în vigoare 28.03.14]
    139. Subcontul 137 “Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung” este destinat generalizării informaţiei privind modificările (majorările, diminuările) valorii investiţiilor pe termen lung rezultate din reevaluarea acestora sau la tansferarea lor în grupa investiţiilor curente. Acest subcont este un subcont de activ-pasiv. În debitul acestui subcont se reflectă sumele ecartului de reevaluare (majorări) a valorii investiţiilor pe termen lung, şi casarea sumelor reducerii a acestora la ieşirea lor, iar în credit – sumele reducerii valorii investiţiilor pe termen lung şi casarea ecartului de reevaluare la ieşire. Soldul acestui subcont este debitor – în cazul cînd sumele ecartului de reevaluare a valorii investiţiilor pe termen lung depăşesc reducerea valorii acestora şi creditor – în cazul cînd sumele reducerii valorii investiţiilor pe termen lung depăşesc ecartul de reevaluare.
Evidenţa analitică a corectărilor valorii investiţiilor pe termen lung se ţine pe tipuri de investiţii pe clase şi pe emitenţi - pe fişe f. nr. 292– a (în registrul f. nr. 292).
    139¹. Subcontul 138 ”Investiții pe termen lung în capitalul străin” este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea investiţiilor în capitalul străin în organismele internaționale. Acest subcont este un subcont de activ, în debitul acestui subcont se reflectă sumele mijloacelor investite în capitalul străin, iar în credit – valoarea investiţiilor pe termen lung ieşite la răscumpărare (stingere) şi vînzare. Soldul acestui subcont este debitor şi reprezintă valoarea investiţiilor pe termen lung în capitalul străin.
    Evidenţa analitică a investiţiilor pe termen lung în capitalul străin se ţine pe organismele internaționale în capitalul cărora au fost investite mijloace, pe termenele de stingere – pe fişe f.nr.292 – a (în registrul f.nr.292).
    [Pct.139¹ introdus prin OMF138 din 21.09.15, MO267-273/02.10.15 art.1826; în vigoare 02.10.15]     140. În contul 14 “Decontări interdepartamentale privind finanţarea” se ţine evidenţa decontărilor privind finanţarea din buget, care au loc în procesul îndeplinirii devizelor de cheltuieli între ordonatorii superiori de credite şi instituţiile subordonate lor.
    Acest cont este subdivizat în subconturile:
    140 “Decontări privind finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei şi alte activităţi”;
    142. “Decontări privind finanţarea din contul altor bugete”;
    143 “Decontări privind finanţarea din buget pentru investiţii capitale”.
    Aceste subconturi se folosesc atît de ordonatorii inferiori de credite, cît şi de ordonatorii principali de credite.
    În creditul acestor subconturi ordonatorii inferiori de credite înregistrează sumele de finanţare, primite de la ordonatorii principali de credite, precum şi sumele altor operaţii care măresc finanţarea.
    În debitul subconturilor enumerate se înscriu sumele cheltuielilor făcute pe parcursul anului, micşorarea finanţării din ordinul ordonatorului superior de credite, sumele lipselor depistate şi alte scăderi din contul instituţiei. Suma restanţelor privind salariul calculat pentru muncitori şi funcţionari din subcontul 200 nu se anulează şi trece în anul următor.
    Ordonatorii principali de credite înregistrează în debitul subcontului corespunzător al contului 14 sumele de finanţare a instituţiilor subordonate şi cheltuielile efectuate pentru instituţiile subordonate din contul creditelor prevăzute în planul de cheltuieli pentru activităţile centralizate, iar în credit – micşorarea finanţării instituţiilor subordonate şi sumele de cheltuieli făcute de către ordonatorii inferiori de credite pe parcursul anului.
    141. În subcontul 140 “Decontări privind finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei şi alte activităţi” ordonatorii inferiori de credite ţin evidenţa sumelor de finanţare primite de la ordonatorii superiori de credite.
Ordonatorii superiori de credite în acest subcont ţin evidenţa sumelor de finanţări efectuate ale instituţiilor subordonate.
    142. În subcontul 142 “Decontări privind finanţarea din contul altor bugete” se ţine evidenţa sumelor de finanţare primite pentru realizarea anumitor activităţi din contul altor bugete.
    143. În subcontul 143 “Decontări privind finanţarea din buget pentru investiţii capitale” se ţine evidenţa sumelor pentru finanţarea investiţiilor capitale şi a altor activităţi din contul bugetului prin intermediul instituţiilor bancare.
    144. Ordonatorii principali de credite, ţin evidenţa analitică a decontărilor pentru finanţarea instituţiilor întreţinute din bugetul de stat în registrul f.nr.302 pentru fiecare instituţie pe paragrafe şi articolele clasificării bugetare.
    Înscrierile în registru se efectuează în suma totală cu separarea acelor articole, care sînt indicate în dispoziţiile bugetare.
    Sumele închise şi retrase se înscriu în acest registru cu cerneală roşie sau cu semnul minus, sumele depistate de la plusurile materialelor, cheltuielile efectuate centralizat se înscriu în rubrica “alte cheltuieli”. Cheltuielile, efectuate într-un an, ale instituţiilor subordonate şi alte sume raportate la micşorarea finanţării se înscriu în rubrica “Credite”.
    Ordonatorii principali de credite, finanţaţi din bugetele locale, ţin evidenţa cheltuielilor pentru finanţarea instituţiilor subordonate pe fiecare instituţie aparte în registrul f.nr.301.
    Înscrierile în registru încep cu transferul restului sumelor de finanţare pentru începutul anului. În rubrica 9 se înscrie restul mijloacelor băneşti la începutul anului, care figurează în contul curent al instituţiei bancare, iar în rubrica 10 suma care constituie diferenţa dintre suma din subcontul 140 (din bilanţul instituţiei subordonate) la începutul anului şi suma din rubrica 9.
    În rubricile 4-7 se înscriu, pe trimestre, sumele respective de credite din devizul instituţiei, iar în rubrica 8 suma totală de credite din deviz aprobate pe întregul an. Mărirea sau micşorarea creditelor se înregistrează, de asemenea, în aceste rubrici, micşorarea alocaţiilor înscriindu-se cu cerneală roşie sau cu semnul minus. În rubricile 9-12 sînt reflectate operaţiile privind subcontul 140. În rubrica 13 se înregistrează restul creditelor neacoperite de finanţare, care se determină în modul următor: rubricile 4-7 (creditele pentru trimestrul respectiv) minus rubrica 9, ţinînd cont de restul la începutul anului, plus rubrica 11. Totalurile privind rubricile 4-12 se fac pe fiecare lună şi de la începutul anului. Suma totalului pe rubrica 9 plus rubrica 10 minus rubricile 11 şi 12 trebuie să coincidă cu suma restului dintr-un subcont 140 din bilanţul instituţiei subordonate de la data de dare de seamă.
    Ordonatorii inferiori de credite ţin evidenţa decontărilor din subconturile 140, 142, 143 pe fişe f.nr.283 pe indicatorii prevăzuţi în nota informativă “Privind circulaţia sumelor de finanţare din buget” la bilanţul executării devizului de cheltuieli”.
    La întocmirea bilanţului centralizator soldurile subconturilor 140, 142, 143 din activul bilanţului organizaţiei ierarhic superioare şi ale acestor subconturi din pasivul bilanţurilor instituţiilor subordonate se exclud reciproc.
    145. În acest capitol se ţine evidenţa decontărilor cu furnizorii şi antreprenorii pentru mărfuri, lucrări executate şi servicii prestate, a decontărilor cu bugetul pentru defalcări privind asigurarea socială de stat, cu titularii de avans, muncitorii şi funcţionarii, bursierii, deponenţii, cu părinţii pentru întreţinerea copiilor în şcoli-internat şi alte instituţii pentru copii, cu alţi debitori şi creditori, a decontărilor privind asigurarea cu pensii şi protecţia socială a populaţiei şi a altor tipuri de decontări.
    Decontările cu furnizorii şi antreprenorii pentru mărfurile primite şi serviciile prestate se fac, de regulă, prin intermediul instituţiilor bancare în conformitate cu regulile şi instrucţiunile în vigoare.
    Transferarea avansurilor de la o instituţie finanţată din buget la alta, precum şi întreprinderilor şi agenţilor economici, se permite în cazurile prevăzute de legislaţia Republicii Moldova şi directivele Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova.
    146. Sumele creditoare şi deponate, trecute în bilanţ, pentru care a expirat termenul de prescripţie, se iau la majorarea finanţării.
    Sumele debitoare pentru care a expirat termenul de prescripţie sînt scăzute din finanţare cu acordul conducătorului instituţiei.
    Persoanele cu funcţii de răspundere, care au lăsat să expire termenul de prescripţie, sînt trase la răspundere disciplinară.
    Datoria din lipsuri şi sustrageri de valori materiale, perceperea forţată a căreia a fost respinsă de judecată, precum şi alte datorii declarate compromise, sînt scăzute din finanţare în modul stabilit de Legea contabilităţii a Republicii Moldova.     Pe parcursul a 5 ani, din momentul scăderii în contul extrabilanţier 05, trebuie ţinută evidenţa acestor datorii pentru a urmări posibilitatea perceperii lor forţate în cazul unor schimbări în situaţia patrimonială a datornicilor.
    Contul 15 “Decontări cu furnizorii, antreprenorii şi beneficiarii pentru lucrările efectuate şi serviciile prestate”
    147. Acest cont se subdivizează în subconturile:
    150 “Decontări cu furnizorii şi antreprenorii”;
    151 “Decontări cu sumele veniturilor vamale”;
    152 “Decontări privind remunerarea parţială a comenzilor pentru elaborarea cercetărilor experimentale de construcţie conform tematicii bugetare”;
    153 “Decontări cu clienţii pentru lucrările efectuate şi serviciile prestate de către deţinuţi”;
    154 “Decontări cu clienţii pentru lucrările de cercetări ştiinţifice supuse plăţi”;
    155 “Decontări cu clienţii pe baza avansurilor pentru cercetări ştiinţifice”;
    156 “Decontări cu coexecutanţii atraşi la executarea lucrărilor în bază de contract economic”;
    157 “Decontări cu furnizorii de mărfuri, lucrări şi servicii achitate din contul mijloacelor obţinute din proiectele finanţate din surse externe şi asistenţă tehnică”;
    158 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori privind veniturile mijloacelor şi fondurilor speciale”;
    159 “Decontări cu personalul privind asigurarea obligatorie de asistenţă medicală”.
    148. În subcontul 150 “Decontări cu furnizorii şi antreprenorii” se ţine evidenţa decontărilor du furnizorii pentru materiale de construcţie, construcţii şi piese, utilaj pentru montare etc., care se achiziţionează din contul mijloacelor alocate pentru investiţiile capitale şi a decontărilor cu antreprenorii pentru construcţiile şi piesele, transmise lor pentru efectuarea lucrărilor de construcţie şi montare, şi pentru executarea acestor lucrări.
    La decontările cu furnizorii în debitul subcontului 150 se înregistrează sumele notelor de plată achitate pentru materialele de construcţie, construcţii şi piese, în acelaşi timp se creditează subconturile 093, 103, 111, 114. Cu valoarea bunurilor primite de la furnizori la depozit se debitează subconturile 040, 041, sau 150, dacă bunurile sînt transmise antreprenorului, fără ca să intre la depozit, şi se creditează subcontul 150.
    La decontări cu antreprenorul în debitul subcontului 150 se înscriu sumele transferate pentru lucrările de construcţie şi montare executate, construcţiile şi piesele, materialele de construcţie pentru lucrările de construcţie şi montare transmise antreprenorului, creditîndu-se subconturile 040, 041, 093, 103, 111 şi 114. Sumele lucrărilor de construcţie şi montare executate de către antreprenor se înregistrează în debitul subconturilor 203, 212 şi 216 şi creditul subcontului 150.
    Evidenţa analitică se ţine pentru fiecare furnizor şi antreprenor pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292).
    149. Cu ajutorul subcontului 151 “Decontări cu sumele veniturilor vamale” se ţine evidenţa veniturilor vamale.
    Cu sumele veniturilor vamale transferate în buget se debitează subcontul 151 şi se creditează subcontul 115, iar cu suma veniturilor vamale, transferate de agenţii economici se debitează subcontul 115 şi se creditează subcontul 151.
    150. Cu ajutorul subcontului 152 “Decontări privind remunerarea parţială a comenzilor pentru elaborarea cercetărilor experimentale de construcţie conform tematicii bugetare” se ţine evidenţa decontărilor cu întreprinderile şi instituţiile pentru executarea de către acestea a proiectelor experimentale pentru instituţiile de cercetări ştiinţifice.
    Executarea proiectelor experimentale se realizează de către întreprindere sau instituţie în baza contractului încheiat cu instituţia de cercetări ştiinţifice în modul stabilit. În contract se indică costul deplin al proiectului experimental (articolelor), mărimea avansului şi volumul cheltuielilor pentru anul curent, termenul recepţionării produselor finite.
    În debitul subcontului 152 se înregistrează sumele transferate în avans şi sumele pentru lucrările executate, creditîndu-se subcontul 090. Cu valoarea articolelor primite se debitează subconturile corespunzătoare ale contului 01 şi se creditează subcontul 152.
    Evidenţa analitică pentru acest subcont se ţine pe fiecare întreprindere şi organizaţie pe fişe f.nr.292-a.
    [Pct.150 modificat prin OMF102 din 14.07.15, MO190-196/24.07.15 art.1325; în vigoare 24.07.15]
    151. În subcontul 153 “Decontări cu clienţii pentru lucrările efectuate şi serviciile prestate de către deţinuţi” se ţine evidenţa decontărilor cu persoane fizice sau juridice cu diferite forme de proprietate care utilizează forţa de muncă a deţinuţilor.
    În debitul subcontului 153 se înregistrează sumele aferente calculării retribuirii muncii a deţinuţilor, creditîndu-se subcontul 180.
    În creditul subcontului 153 se înscriu sumele achitate de către persoanele fizice sau juridice pentru lucrări efectuate sau servicii prestate de către deţinuţi, debitîndu-se subcontul 112.
    Evidenţa analitică a decontărilor în subcontul 153 se ţine în f.nr.283 separat, pe fiecare persoană fizică sau juridică care beneficiază de lucrări efectuate sau servicii prestate de către deţinuţi.
    152. În subcontul 154 “Decontări cu clienţii pentru lucrări de cercetări ştiinţifice supuse plăţii” se ţine evidenţa decontărilor cu beneficiarii pentru cercetările ştiinţifice executate în bază de contract.
    În debitul subcontului 154 se înscriu sumele din notele de plată prezentate pentru cercetările ştiinţifice executate, conform costului de deviz al acestor lucrări, care au fost prevăzute în contract, creditîndu-se subcontul 282. În creditul subcontului 154 se înregistrează sumele intrate pentru achitarea notelor de plată şi sumele avansurilor compensate, debitîndu-se subconturile 111 şi 155 respectiv.
    Evidenţa analitică pentru acest subcont se ţine pe teme în fişe f.nr.292-a.
    153. În subcontul 155 “Decontări cu clienţii pe baza avansurilor pentru cercetările ştiinţifice” se ţine evidenţa avansurilor primite de la beneficiari în contul lucrărilor de cercetări ştiinţifice executate în bază de contracte. Sumele avansurilor primite se înscriu în creditul subcontului 155 şi debitul subcontului 111. Sumele avansurilor calculate la achitarea conturilor pentru lucrările executate se înscriu în debitul subcontului 155 şi creditul subcontului 154.
    Evidenţa analitică a decontărilor se ţine pe teme în fişe f.nr.292-a.
    154. În subcontul 156 “Decontări cu coexecutanţii atraşi pentru executarea lucrărilor în bază de contract economic” se ţine evidenţa decontărilor cu executanţii cooptaţi pentru executarea unor lucrări aparte de cercetări ştiinţifice şi experimentale de construcţie în bază de contracte economice ale instituţiei de cercetări ştiinţifice.
    Cu sumele transferate executanţilor cooptaţi pentru lucrările executate de ei se debitează subcontul 156 şi se creditează subcontul 111, iar cu valoarea lucrărilor recepţionate de la executanţii cooptaţi se debitează subcontul 082 şi se creditează subcontul 156.
    Evidenţa analitică pentru acest subcont se ţine pe fiecare executant cooptat în fişe f.nr.292- a.
    155. În subcontul 157 „Decontări cu furnizorii de mărfuri, lucrări şi servicii achitate din contul mijloacelor obţinute din proiectele finanţate din surse externe şi asistenţă tehnică” se ţine evidenţa decontărilor cu furnizorii de mărfuri, lucrări şi serviciile achitate din contul mijloacelor proiectelor finanţate din surse externe şi asistenţă tehnică. La decontările cu furnizorii, în debitul subcontului 157 se înregistrează sumele notelor de plată achitate, în acelaşi timp se creditează subconturile 116, 117, 118, 119.
    În creditul subcontului 157 se înregistrează evidenţa mărfurilor achiziţionate, volumului de lucrări îndeplinite şi serviciilor prestate.
    Evidenţa analitică se ţine pentru fiecare furnizor în registrul f.nr.292.
    156. În subcontul 158 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori privind veniturile mijloacelor şi fondurilor speciale” se ţine evidenţa decontărilor privind sumele veniturilor calculate şi achitate pentru serviciile prestate sau lucrările efectuate de către executorii de buget. Veniturile mijloacelor şi fondurilor speciale calculate spre încasare pe parcursul anului se vor reflecta în evidenţa contabilă la debitul subcontului 158 şi creditul subconturilor 400,238,235.
    Evidenţa analitică a decontărilor cu diferiţi debitori şi creditori privind veniturile mijloacelor şi fondurilor speciale se ţine în fişele nr. 292-a şi în registrul f. nr. 292.
    157. Cu ajutorul subcontului 159 “Decontări cu personalul privind asigurarea obligatorie de asistenţă medicală” se ţine evidenţa primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinute din salariu angajaţilor conform legislaţiei în vigoare şi transferarea lor la Compania Naţională de Asigurări Medicale.
    Sumele primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinute din salariile angajaţilor se înregistrează în creditul subcontului 159 şi debitul subcontului 180. Sumele transferate din contul instituţiilor bugetare Companiei Naţionale de Asigurări Medicale se înscriu în debitul subcontului 159 şi se creditează subconturile corespunzătoare ale conturilor 09, 10, 11.
    Transferarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală ale instituţiilor se efectuează în ordinea şi termenele stabilite de către Compania Naţională de Asigurări Medicale, prin ordin de plată trezorerial.
Cheltuielile de casă pentru transferarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală la Compania Naţională de Asigurări Medicale sînt reflectate în art. 111 “Retribuirea muncii”.
    Evidenţa analitică a decontărilor privind sumele reţinute din salariile angajaţilor pentru asigurarea obligatorie a asistenţei medicale se ţine pe fişe f. nr. 292– a (în registrul f. nr. 292).
    [Pct.157 modificat prin OMF191 din 26.12.13, MO312-314/31.12.13 art.1926; în vigoare 31.12.13]
    Contul 16 “Decontări cu titularii de avans”
    158. În subcontul 160 “Decontări cu titularii de avans” se ţine evidenţa decontărilor cu titularii de avans pe avansurile date lor pentru plata cheltuielilor efectuate în numerar şi prin virament precum şi evidenţa cardurilor corporative valorice pentru produsele petroliere eliberate.
    Avansurile spre decontare se eliberează numai persoanelor care lucrează în instituţia dată.
    Avansurile spre decontare se eliberează conform ordinului conducătorului instituţiei în baza cererii în scris a destinatarului, indicîndu-se destinaţia avansului. Pe cererea de eliberare a sumelor spre decontare lucrătorul contabilităţii înscrie subdiviziunea devizului la care vor fi raportate cheltuielile şi notează lipsa restanţelor pentru avansurile precedente din partea titularului de avans.
    Banii eliberaţi spre decontare pot fi cheltuiţi numai în scopurile prevăzute la eliberarea lor. Titularii de avans prezintă decontul de avans privind întrebuinţarea sumelor de avans, anexînd documentele care adeveresc cheltuielile făcute.
    Documentele anexate la decontul de avans sînt numerotate de către titularul de avans în ordinea înscrierii lor în decont.
    În contabilitate deconturile de avans se verifică din punct de vedere aritmetic, precum şi al corectitudinii întocmirii documentelor şi al utilizării conform destinaţiei. Decontările de avans verificate sînt aprobate de către conducătorul instituţiei.
    Tot în acest subcont se ţine evidenţa decontărilor de salarizare prin intermediul titularilor de avans în instituţiile în care nu este prevăzută în state funcţia de casier sau cînd mijloacele destinate acestui scop sînt transferate în conformitate cu legislaţia în vigoare pe numele conducătorilor de instituţii prin intermediul întreprinderilor Ministerului Telecomunicaţiilor şi Informaticii al Republicii Moldova şi instituţiilor bancare.
    În organele asistenţei sociale a populaţiei, cu ajutorul acestui subcont se ţine evidenţa decontărilor cu titularii de avans pe avansurile eliberate lor pentru plata ajutorului unic pensionarilor.
    Soldul neutilizat al avansului trebuie restituit de către titularul de avans pe parcursul a trei zile după prezentarea decontului de avans. Eliberarea unui nou avans titularului de avans se face cu condiţia achitării avansului precedent.
    În cazurile neprezentării în termenele stabilite a deconturilor de avans privind utilizarea sumelor spre decontare sau nerestituirii în casă a soldurilor neutilizate de avans instituţiile sau contabilităţile centralizate au dreptul de a reţine această datorie din salariul persoanelor care au primit avansul, respectînd cerinţele stabilite de legislaţia în vigoare.
    Cu sumele eliberate titularilor de avans se debitează subcontul 160 şi se creditează subconturile corespunzătoare ale conturilor 09-12.
    Sumele de avans cheltuite şi soldurile restituite ale sumelor spre decontare se înregistrează în creditul subcontului 160 şi debitul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 06, 12, 18, 20, 21.
    Evidenţa analitică a decontărilor cu titularii de avans se ţine în borderoul cumulativ privind decontările cu titularii de avans f.nr.286 (notă de contabilitate nr.8). Evidenţa în acest borderou se ţine prin metoda de poziţie. În fiecare rînd se înscriu numele titularului de avans, suma avansului eliberat şi sumele cheltuielilor efectuate, precum şi suma intrată de avans neutilizat. La sfîrşitul lunii totalurile pe rubrica “Suma de cheltuieli aprobată din decont – creditul subcontului 160” şi pe rubricile “Debitul subconturilor” şi “Înregistrări secundare” se înscriu în “Cartea mare”.
    În instituţiile cu un număr neînsemnat de titulari de avans evidenţa decontărilor se ţine pentru fiecare titular de avans pe fişe f.nr.292- a (în registrul f.nr.292).
    Operaţiile de decontări cu titularii de avans efectuate din contul mijloacelor speciale pot fi înscrise separat în registrele respective.
    [Pct.158 modificat prin OMF102 din 14.07.15, MO190-196/24.07.15 art.1325; în vigoare 24.07.15]
    [Pct.158 modificat prin OMF30 din 11.03.15, MO67-73/20.03.15 art.515; în vigoare 20.03.15]
    [Pct.158 modificat prin OMF65 din 22.05.14, MO147-151/06.06.14 art.749; în vigoare 06.06.14]
    Contul 17 „Decontări cu diverşi debitori şi creditori”
    159. Contul 17 se subdivizează în subconturile:
    170 “Decontări privind manco”;
    171 “Decontări privind cheltuieli suplimentare legate de titlurile executorii cu persoanele fizice şi juridice”;
    172 “Decontări privind tipurile speciale de plăţi”;
    173 “Decontări privind plăţile în buget”;
    174 “Decontări privind sumele în depozit”;
    175 “Decontări privind manco transmise în organele de anchetă”;
    176 “Decontări privind mijloacele primite pentru cheltuieli mandatate”;
    177 “Decontări cu personalul privind deponenţii”;
    178 “Decontări cu diferiţi debitori şi creditori”;
    179 “Decontări conform plăţilor planificate”.
    160. În subcontul 170 “Decontări privind manco” se ţine evidenţa sumelor de lipsuri şi delapidate, sumelor de pierderi din cauza deteriorării valorilor materiale puse pe seama persoanelor culpabile şi a altor sume care trebuie reţinute în modul stabilit.
    La determinarea dimensiunilor prejudiciului cauzat de lipsuri şi delapidări trebuie să se ţină cont de costul valorilor materiale pentru ziua depistării prejudiciului.
    Lipsurile şi delapidările depistate sînt puse pe seama persoanelor culpabile, în suma indicată, în actul de control sau de revizie şi, pe parcursul a cinci zile de la stabilirea lipsurilor şi delapidărilor materiale, trebuie transmise în organele de anchetă pentru a se intenta o acţiune civilă. După ce a fost remisă hotărîrea judecăţii, sumele, puse în sarcina persoanelor culpabile, trebuie precizate în conformitate cu titlul executoriu al organului judiciar.
    În debitul subcontului 170 sînt raportate sumele lipsurilor, delapidărilor, pierderilor etc., descoperite în corespondenţă cu creditul subconturilor respective ale mijloacelor băneşti sau valorilor materiale. În creditul subcontului 170 se înscriu sumele intrate în contul curent bugetar în instituţia bancară sau în casă pentru recuperarea prejudiciului cauzat instituţiei.
    Evidenţa analitică pentru acest subcont se ţine pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292) pe fiecare persoană culpabilă, indicîndu-se numele, prenumele, funcţia, data apariţiei datoriei şi suma lipsă.
    161. În subcontul 171 “Decontări privind cheltuieli suplimentare legate de titlurile executorii cu persoanele fizice şi juridice” se ţine evidenţa decontărilor privind cheltuielile legate de titlurile executorii cu persoanele fizice şi juridice, care pot avea următoarea destinaţie: recuperarea prejudiciului material, recuperarea prejudiciului moral, compensaţia bănească în schimbul raţiei alimentare colaboratorilor instituţiilor penitenciare şi situaţiilor excepţionale, instituţiilor de menţinere a ordinii publice şi securităţii naţionale, recalcularea pensiilor şi taxei de stat.
    Calcularea cheltuielilor suplimentare legate de titlurile executorii cu persoanele fizice şi juridice se înregistrează prin următoarea formulă contabilă debit subconturile corespunzătoare ale conturilor 20,21 credit subcontul 171.
    Transferul mijloacelor privind cheltuielile suplimentare legate de titlurile executorii cu persoanele fizice şi juridice se înregistrează prin formula contabilă debit subcontul 171 credit subconturile corespunzătoare ale conturilor 09,10,11.
    Evidenţa analitică a cheltuielilor suplimentare legate de titlurile executorii cu persoanele fizice şi juridice se ţine - pe fişe f.nr.292– a (în registrul f.nr.292).
    162. În subcontul 172 “Decontări privind tipurile speciale de plăţi” se ţine evidenţa decontărilor: cu părinţii pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare; pentru instruirea copiilor în şcolile muzicale; pentru întreţinerea elevilor în şcoli-internat; cu muncitorii şi funcţionarii pentru alimentarea la locul de lucru; cu muncitorii şi funcţionarii pentru uniforme; pentru alimentarea copiilor în internatele de pe lîngă şcoli.
    Aceste mijloace încasate prin casieriile şi/sau conturile trezoreriale ale instituţiilor bugetare se atribuie la categoria de mijloace speciale 001 ”Servicii cu plată”, conform Regulamentului cu privire la gestionarea mijloacelor speciale ale instituţiilor bugetare finanţate de la buget, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor nr. 94 din 31 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare.
    163. Decontări cu părinţii pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare (creşe de copii, grădiniţe de copii şi grădiniţe-creşe).
    Plata pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare se face în baza chitanţei de recepţie a plăţilor nefiscale f.I-SF, care a fost aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.294 din 17 martie 1998 şi se eliberează de către Direcţia Statistică respectivă, de regulă, în băncile de economii, iar în anumite cazuri – nemijlocit în instituţiile preşcolare, prin intermediul persoanelor împuternicite cu primirea banilor. Aceste persoane sînt numite prin ordin pe instituţie şi cu ele se încheie un contract privind răspunderea materială individuală deplină. Dacă plata se efectuează prin intermediul băncilor de economii, ordinele de încasare a numerarului, de forma stabilită, eliberate sînt transmise conducătorilor instituţiilor de copii, care sînt obligaţi să le înmîneze părinţilor nu mai tîrziu de următoarea zi de lucru.
    Responsabilitatea pentru încasarea oportună a plăţii pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare de copii o poartă conducătorii acestor instituţii.
    Volumul plăţii lunare pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare este determinat în modul stabilit.
    Calculul plăţii se face în ultima zi a lunii pentru zilele de reală frecvenţă în baza tabelului de evidenţă a frecvenţei copiilor f.nr.3-5. Numărul zilelor de frecvenţă se determină ca diferenţa dintre numărul de zile de frecvenţă pe lună în conformitate cu graficul calendaristic de lucru al instituţiei de copii şi numărul zilelor în care copilul a lipsit, notate în tabel.
    Dacă copilul nu a frecventat instituţia preşcolară mai mult de trei zile la rînd, în cazurile prevăzute de regulamentele în vigoare, plata încasată pentru zilele de nefrecventare se ia în consideraţie la plăţile următoare.
    Dacă plata se efectuează nemijlocit în instituţia preşcolară, părinţilor li se eliberează borderoul chitanţei de recepţie a plăţilor nefiscale f. I-SF. Sumele primite de către împuterniciţi trebuie să fie virate zilnic la contul trezorerial de mijloace speciale deschis în trezoreriile teritoriale ale Ministerului Finanţelor. Utilizarea mijloacelor speciale direct din casieriile instituţiilor, fără depunerea prealabilă la contul trezorerial de mijloace speciale, nu se admite. Persoanele împuternicite cu primirea banilor sînt obligate în fiecare decadă să transmită în contabilitate documentele instituţiei bancare privind sumele predate de ei, anexînd concomitent avizele respective. Chitanţele de recepţie a plăţilor nefiscale f. I-SF neachitate de părinţi în ultima zi de lucru a lunii trebuie să fie restituite în contabilitate.
    Cu sumele încasate de la părinţi se creditează subcontul 172 şi de debitează subcontul 111. Aceste sume se înscriu în fişa f.nr.294-b sau în registrul f.nr.294.
    Restituirea sumelor părinţilor (în cazul plecării copiilor) se face în baza cererii acestora, la dispoziţia conducătorului instituţiei preşcolare. Cererile cu dispoziţia conducătorului instituţiei preşcolare se predau la contabilitate împreună cu tabelul respectiv de evidenţă a frecvenţei copiilor. Restituirea se face prin casă sau prin mandat poştal. Sumele restituite se înregistrează în debitul subcontului 172 şi creditul subcontului 121 sau al subcontului 111.
    Evidenţa analitică a decontărilor pentru întreţinerea copiilor se ţine în borderoul privind decontările cu părinţii pentru întreţinerea copiilor f.nr.327. Borderoul se poate întocmi pe anul întreg sau pe jumătate de an, plasînd indicii din rubricile 3-10 pentru fiecare lună pe foi intercalate.
    În instituţiile preşcolare, care ţin evidenţa de sine stătător, nota de contabilitate se întocmeşte în ordinea stabilită pe baza sumei totale a plăţii calculate din rubrica “Calculat pentru zilele de frecventare” a borderoului f.nr.327.
    În contabilităţile centralizate pe baza borderourilor f.nr.327 se alcătuieşte tabelul centralizator al borderourilor privind decontările cu părinţii pentru întreţinerea copiilor f.nr.406 (notă de contabilitate nr.15).
    Sumele calculate pentru zilele de reală frecvenţă de către copil a instituţiei preşcolare se înregistrează în creditul subcontului 400 şi debitul subcontului 172.
    164. Decontări cu părinţii pentru întreţinerea elevilor în şcoli-internat.
    Plata pentru întreţinerea elevilor se face lunar nu mai tîrziu de data de 10 a lunii curente. Volumul plăţii lunare pentru întreţinerea elevilor este determinat în modul stabilit. Actele pentru determinarea volumului plăţii pentru întreţinerea elevilor sînt prezentate odată cu depunerea cererii în instituţia-internat, iar ulterior – în termenele stabilite.
    Dacă elevii au lipsit de la şcoala-internat mai mult de trei zile la rînd (în legătură cu vacanţa sau pe motive de boală), plata pentru întreţinerea lor în şcoala-internat pentru această perioadă nu se încasează. Dacă în zilele de duminică sau de sărbătoare elevii s-au aflat la părinţi sau la persoanele care-i înlocuiesc, plata pentru întreţinerea lor în aceste zile se scoate din plăţile următoare.
    La exmatricularea elevilor din şcoala-internat (pe motive de boală, în legătură cu schimbarea locului de trai şi din alte cauze), suma plătită pentru întreţinerea lui pentru numărul respectiv de zile ale lunii date este reversibilă. Restituirea sumelor plătite suplimentar pentru întreţinerea elevilor în instituţiile-internat are loc cu condiţia depunerii unei cereri de restituire a sumelor în instituţia respectivă pînă la expirarea termenului de trei ani din ziua achitării lor.
    Plata pentru întreţinerea elevilor se efectuează de către părinţi în baza chitanţei de recepţie a plăţilor nefiscale f.I-SF, de regulă, prin intermediul contului trezorerial de mijloace speciale deschis în trezoreria teritorială respectivă. Plata poate fi efectuată şi în casa şcolii-internat în baza chitanţei de recepţie a plăţilor nefiscale f.I-SF. Sumele primite urmează a fi virate zilnic la contul trezorerial de mijloace speciale deschis în trezoreriile teritoriale ale Ministerului Finanţelor. Utilizarea mijloacelor speciale direct din casieriile instituţiilor, fără depunerea prealabilă la contul trezorerial de mijloace speciale, nu se admite.
    Cu sumele plăţii încasate se creditează subcontul 172 şi se debitează subcontul 111 sau subcontul 121.
    Cu sumele plăţii calculate pentru zilele aflării reale a elevului în şcoala-internat se debitează subcontul 172 şi se creditează subcontul 400.
    Evidenţa analitică a decontărilor cu părinţii se ţine în borderoul f.nr.327.
    165. Decontări cu părinţii pentru alimentarea copiilor în internatele de pe lîngă şcoli. Plata pentru alimentarea copiilor în internatele de pe lîngă şcoli pentru luna curentă se face de către părinţi lunar, nu mai tîrziu de a cincea zi a aceleiaşi luni.
    Calculul plăţii pentru alimentarea copiilor se face în baza listelor întocmite pe grupe şi semnate de educator şi directorul şcolii.
    Plata pentru alimentarea copiilor se face de către părinţi în baza chitanţei de recepţie a plăţilor nefiscale f.I-SF, de regulă, în cotul trezorerial de mijloace speciale deschis în trezoreriile teritoriale ale Ministerului Finanţelor. Utilizarea mijloacelor speciale direct din casieriile instituţiilor, fără depunerea prealabilă la contul trezorerial de mijloace speciale, nu se admite.
    În cazuri excepţionale plata poate fi efectuată în casa şcolii sau persoanei împuternicite prin ordinul directorului. Sumele primite de la părinţi pentru alimentare trebuie predate în contul curent pentru mijloace speciale sau în contul de decontări. Cheltuirea acestor mijloace, fără predarea lor prealabilă în contul curent pentru mijloace speciale sau în contul de decontare, nu se admite.
    Dacă în internatele de pe lîngă şcoli există blocuri de alimentare, plata poate fi primită în produse alimentare.
    Recepţionarea produselor alimentare de la părinţi se face în baza facturii (cererii) f.nr.434, care se eliberează în trei exemplare: primul se dă în contabilitate, al doilea – responsabilului pentru valorile materiale, al treilea-persoanei care a predat produsele. În factură (cerere) se indică: persoana de la care au fost primite produsele, denumirea produselor alimentare, cantitatea (greutatea), preţul, suma, data intrării la depozit precum şi semnătura persoanei care a primit produsele.
    Sumele plăţii calculate pentru alimentarea elevilor se înregistrează în debitul subcontului 172 şi creditul subcontului 400, cu sumele plăţii încasate se creditează subcontul 172 şi se debitează subconturile 121, 111 sau 061 (dacă în locul plăţii au fost primite produse alimentare).
    Evidenţa analitică a decontărilor cu părinţii se ţine în borderoul f.nr.327.
    166. Decontări cu părinţii pentru instruirea copiilor în şcolile muzicale.
    Evidenţa decontărilor cu părinţii pentru instruirea copiilor în şcolile muzicale, se ţine în modul expus în punctul 152 al prezentei instrucţiuni.
    Încasarea plăţii de la părinţi în contul trezorerial al şcolii muzicale este reflectată în debitul subcontului 111 şi creditul subcontului 172.
    167. Decontări cu muncitorii şi funcţionarii pentru alimentarea la locul de muncă.
    Decontările pentru alimentare au loc cu lucrătorii instituţiilor (spitale, instituţiilor preşcolare de copii, caselor de invalizi şi bătrîni şi alte instituţii), în care, în conformitate cu legislaţia în vigoare, este permisă alimentarea lucrătorilor contra plată, dacă lipsesc întreprinderile alimentaţiei publice în locurile amplasării acestor instituţii.
    La decontările cu lucrătorii pentru alimentare în debitul subcontului 172 se înregistrează costul produselor alimentare consumate, iar în credit – sumele încasate de la lucrători pentru alimentare.
    Evidenţa decontărilor pentru alimentare se ţine în balanţa de verificare f.nr.285, în care se indică numele şi prenumele lucrătorilor, în contabilităţile centralizate se ţine evidenţa şi pe instituţii.
    168. Decontări cu muncitorii şi funcţionarii pentru uniforme.
    Modul de ţinere a evidenţei decontărilor pentru uniformă se stabileşte de către ministerele şi departamentele Republicii Moldova, de comun acord cu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.
    169. În subcontul 173 “Decontări privind plăţile la buget” se ţine evidenţa decontărilor cu bugetul privind:
    - impozitele reţinute din salarii sau burse;
    - lipsurile de valori materiale depistate şi mijloace băneşti, puse în seama persoanelor vinovate şi care trebuie să fie transferate în venitul bugetului;
    - sumele cîştigate în urma comercializării valorilor materiale şi care, în conformitate cu ordinea în vigoare, trebuie transferate în venitul bugetului;
    - plata pentru întreţinerea copiilor în şcolile-internat;
    - taxa pe valoarea adăugată, calculată din veniturile de la mărfurile comercializate (lucrările efectuate, serviciile prestate), incluse în devizele mijloacelor speciale;
    - alte intrări.
    Sumele parvenite în decontările cu bugetul se înscriu în creditul subcontului 173, iar pe măsura transferării acestor sume în venitul bugetului – în debitul acestui subcont.
    Evidenţa analitică se ţine pe fiecare tip de decontări aparte pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292).
    170. În subcontul 174 “Decontări privind sumele în depozit” se ţine evidenţa sumelor intrate provizoriu în dispoziţia instituţiei şi care trebuie restituite la respectarea anumitor condiţii.
    Sumele de depozit se păstrează în conturile curente pentru mijloacele speciale în instituţia bancară şi la respectarea condiţiilor se eliberează sau se transferă prin ordin de plată pe numele persoanelor sau instituţiilor cărora le aparţin aceste mijloace băneşti.
    În creditul subcontului 174 se înscriu sumele intrate provizoriu în dispoziţia instituţiei, debitîndu-se concomitent subcontul 112 sau 120, iar în debitul subcontului 174 se înregistrează sumele eliberate sau transferate din contul curent conform destinaţiei.
    Evidenţa analitică a sumelor de depozit se ţine pe fiecare destinatar pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292).
    171. În subcontul 175 “Decontări privind manco transmise în organele de anchetă” se ţine evidenţa sumelor lipsurilor şi delapidărilor aflate la cercetare în organele de anchetă.
    Lipsurile şi delapidările depistate, puse pe seama persoanelor culpabile şi transmise în organele de anchetă, se înscriu în creditul subcontului 175 şi se debitează subconturile 250, 260, 140, 230.
    În debitul subcontului 175 se înregistrează suma după parvenirea hotărîrii judecăţii, creditîndu-se subcontul 173.
    172. În subcontul 176 “Decontări privind mijloacele primite pentru cheltuieli mandatate” se ţine evidenţa decontărilor:
    - cu instituţiile şi organizaţiile de la care au fost primite mijloace pentru cheltuielile legate de executarea însărcinărilor date de acestea;
    - privind mijloacele primite de către direcţiile (secţiile) administrative pe lîngă care există contabilităţi centralizate, sau de către instituţiile, a căror evidenţă contabilă nu este centralizată, pentru colectarea metalelor uzate feroase şi neferoase, pentru predarea şi colectarea altor tipuri de materie primă secundară şi a produselor alimentare;
    - privind împrumuturile (creditele) primite în instituţia bancară pentru a fi livrate muncitorilor şi funcţionarilor.
    Sumele primite pentru cheltuielile mandatate se înscriu în creditul subcontului 176 şi debitul subcontului 110. Sumele consumate se înregistrează în debitul subcontului 176 şi creditul subcontului 110.
    Evidenţa analitică se ţine pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292).
    Evidenţa sumelor mandatate se ţine pe fiecare instituţie sau organizaţie, de la care au fost primite mijloace pentru îndeplinirea unor însărcinări.
    Evidenţa mijloacelor primite pentru colectarea metalelor uzate feroase şi neferoase, pentru predarea şi colectarea altor tipuri de materii prime secundare, produselor alimentare, pentru crearea fondului manualelor şcolare, precum şi evidenţa mijloacelor cîştigate de către colectivele elevilor din şcoli se ţine pe fiecare tip de intrări.
    173. În subcontul 177 “Decontări cu personalul privind deponenţii” se ţine evidenţa sumelor de salarii şi burse care nu au fost ridicate în termenul stabilit.
    Sumele salariilor şi burselor care nu au fost ridicate la timp se înregistrează în creditul subcontului 177 şi debitul subcontului 180 sau 181. Cu sumele datoriilor de deponent achitate se debitează subcontul 177 şi se creditează subcontul 120 sau 160.
    În debitul subcontului 177 se înregistrează, de asemenea, sumele datoriilor de deponent cu termenul de prescripţie expirat, se iau la majorarea finanţării în creditul subcontului 140, 230.
    Evidenţa sumelor depuse pentru salarii şi burse se ţine în registrul evidenţei analitice a salariilor şi burselor depuse f.nr.441. Înscrierile în registru se fac pe fiecare deponent. În rubricile respective “Credit” trebuie indicată luna şi anul în care s-a creat datoria de deponent, numerele borderourilor de plată (de decontări şi plată), iar în rubricile “Debit”, în dreptul numelui deponentului, se înscrie numărul bonului de plată şi suma plătită.
    La sfîrşitul lunii în registrul f.nr.441 se fac totalurile pe rubrica “Credit” şi “Debit” şi se calculează soldul creditor la începutul lunii următoare.
    174. În subcontul 178 “Decontări cu diferiţi debitori şi creditori” se ţine evidenţa decontărilor cu diferiţi debitori şi creditori şi decontărilor cu studenţii şi elevii instituţiilor de învăţămînt pentru folosirea căminului.
    Evidenţa analitică a decontărilor cu diferiţi debitori şi creditori se ţine prin metoda de poziţie în borderoul cumulativ f.nr.408 (notă de contabilitate nr.6).
    Înregistrările în borderou se fac pe fiecare document în modul următor. La începutul fiecărei luni din borderoul cumulativ pentru luna trecută în rubricile 2-6 pe fiecare poziţie (rînd) se înscriu datele facturilor furnizorilor, pentru care nu au fost primite valorile materiale. Pe măsura parvenirii facturilor achitate ale furnizorilor, în rubricile 2-4, 7-11 se fac înregistrări în fiecare poziţie (rînd). Sumele valorilor materiale primite se înscriu în creditul subcontului 178 în rubrica 15 în acelaşi rînd în care este notată datoria şi în debitul subconturilor corespunzătoare din rubricile 16-23, iar înregistrările secundare se fac în rubricile 24-26. La sfîrşitul lunii se fac totalurile şi datele din rubricile 16-26 se înscriu în “Cartea mare”. În cazurile în care furnizorii, în baza facturilor neacoperite cu marfă, transferă mijloace în conturile curente bugetare ale instituţiilor sau contabilităţilor centralizate, înregistrările în “Cartea mare” se fac fără a se ţine cont de aceste sume.
    În rubricile 27-28, în fiecare poziţie (rînd), se calculează soldurile pentru sfîrşitul lunii.
    Evidenţa decontărilor cu diferiţi debitori şi creditori se poate ţine pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292), evidenţa decontărilor cu studenţii şi elevii pentru folosirea căminului se ţine în balanţa de verificare f.nr.285.
    Operaţiile de decontări cu diferiţi debitori şi creditori efectuate din contul mijloacelor speciale pot fi înregistrate separat în registrele respective.
    175. În subcontul 179 “Decontări conform plăţilor planificate” se ţine evidenţa decontărilor cu furnizori privind plăţile de plan, care au loc nu pentru fiecare tranzacţie aparte (încărcarea pentru expediere, livrarea mărfii sau prestarea serviciilor), ci prin transferarea periodică a mijloacelor în termenele şi volumul specificate din timp de către părţi.
    Suma fiecărei plăţi de plan şi termenele de transferare se stabilesc de către părţi pentru luna viitoare (trimestrul viitor), ţinîndu-se cont de periodicitatea plăţilor şi volumul livrării (achiziţiei) ori al prestării serviciilor în bază de contract sau acord, sau livrarea reală din perioada precedentă.
    În ordinele de plată pentru plăţile de plan cumpărătorul trebuie să indice în rubrica “Destinaţia plăţii”. “Plata de plan în baza contractului, acordului din ________________ 200_”, precum şi termenul plăţii şi destinaţiei sumelor transferate. Instituţiile şi contabilităţile centralizate nu prezintă copiile contractelor acordurilor în instituţiile bancare.
    Furnizorul şi cumpărătorul precizează lunar situaţia decontărilor lor în baza valorilor materiale primite real sau a serviciilor prestate şi fac recalcularea şi plata respectivă în modul stabilit în contract sau în acord.
    Evidenţa analitică a decontărilor pe subcontul 179, cu excepţia decontărilor pentru produsele alimentare, se ţine în borderoul cumulativ f.nr.408 (notă de contabilitate 7), în care pentru fiecare furnizor se rezervează numărul necesar de rînduri pentru reflectara operaţiilor pe parcursul lunii.
    Înregistrările în borderoul cumulativ se fac pe fiecare document (ordinele de plată, factură) pe măsura efectuării operaţiilor în modul următor. La începutul lunii din borderoul cumulativ pe luna trecută, în rubricile 4-6, soldurile sumelor la începutul lunii pentru fiecare furnizor. Sumele avansului de plan transferate furnizorului se înscriu în debitul subcontului 179 în rubricile 7-12.
    Sumele valorilor materiale primite de la furnizori se înregistrează în creditul subcontului 179 în rubricile 13-15 şi în debitul subconturilor corespunzătoare în rubricile 16-23, înregistrările secundare se fac în rubricile 24-26.
    La sfîrşitul lunii în rubricile 9-12, 15-26 se calculează totalurile pe lună şi soldul la sfîrşitul lunii din rubricile 27-28 pentru fiecare furnizor, precum şi în general pentru toţi furnizorii. Totalurile din rubricile 15-26 se înregistrează în “Cartea mare”.
    În cazurile în care furnizorul a restituit plata de plan în contul curent bugetar al instituţiei, înregistrările din “Cartea mare” se fac fără a include aceste sume.
    Evidenţa decontărilor cu furnizorii privind plăţile de plan poate fi ţinută pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292).
    Contul 18 “Decontări cu personalul privind retribuirea muncii şi bursieri”
    176. În acest cont se ţine evidenţa decontărilor cu personalul privind retribuirea muncii, indemnizaţiile pentru pierderea temporară a capacităţii de muncă şi pentru întreţinerea copilului pînă la atingerea vîrstei de 1,5 ani, precum şi cu studenţii, doctoranzii sau elevii privind bursele şi alte decontări.
    Contul 18 “Decontări cu personalul privind retribuirea muncii şi bursieri” se subdivizează în subconturile:
    180 “Decontări cu personalul privind retribuirea muncii”;
    181 “Decontări cu bursierii”;
    182 “Decontări privind mărfurile vîndute în rate”;
    183 “Decontări privind virările fără numerar în conturile de depuneri în bancă”;
    184 “Decontări privind virările fără numerar în baza contractelor de asigurare benevolă”;
    185 “Decontări cu membrii sindicatelor privind virările fără numerar a sumelor cotizaţiilor de membru al sindicatului”;
    186 “Decontări privind împrumuturile bancare”;
    187 “Decontări privind titlurile executorii şi alte reţineri”;
    188 “ Decontări privind contribuţia individuală de asigurări sociale de stat obligatorii cu bugetul asigurărilor sociale de stat”;
    189 “Alte decontări ”.
    [Pct.176 modificat prin OMF69 din 14.06.11, MO102/18.06.11 art.681; în vigoare 18.06.11]
    177. În subcontul 180 “Decontări cu personalul privind retribuirea muncii” se ţine evidenţa decontărilor cu lucrătorii instituţiilor, incluşi sau neincluşi în personalul scriptic, privind toate formele de salariu, pensii, indemnizaţii pentru pierderea temporară a capacităţii de muncă, pentru concediu de maternitate şi naştere, pentru îngrijirea copilului pînă la atingerea vîrstei de 1,5 ani.
    Calculul salariilor şi indemnizaţiilor se face o dată pe lună şi este reflectat în evidenţă în ultima zi a lunii.
    Documentele ce servesc ca bază pentru calcularea salariului sînt: ordinele pe instituţie de angajare, concediere şi transferare a colaboratorilor, în conformitate cu statele de personal şi salariile aprobate, tabelele de evidenţă a utilizării timpului de muncă şi alte documente.
    Tabelele se ţin pe fiecare lună în modul stabilit de către persoanele numite prin ordin pe instituţie. Tabelele se ţin pe instituţie sau pe subdiviziuni structurale (secţii, secţiuni, facultăţi, laboratoare etc.).
    La sfîrşitul lunii, în baza tabelului, se determină numărul total de zile lucrate, precum şi orele suplimentare de lucru.
    Tabelul completat şi alte documente omologate prin semnăturile corespunzătoare, în termenele stabilite, se predau în contabilitate pentru calcularea salariului.
    Pentru prima jumătate a lunii lucrătorii primesc avansul planificat. Avansul planificat se stabileşte în volum de 50% din salariu minus sumele impozitelor, care se reţin în modul stabilit. În cazurile în care au loc neprezentări la lucru în prima jumătate a lunii, în contabilitate se predă nota informativă pentru modificarea avansului planificat f.nr.420. Plata avansului planificat se face în baza listei de plată f.nr.389.
    Calculul salariului lunar şi plata pentru a doua jumătate a lunii se face, de regulă, în baza fişelor personale sau listelor de calcul şi plată f.nr.49. În lista de calcul şi plată se înscriu numerele de pontaj, numele şi iniţialele lucrătorilor, sumele salariilor şi indemnizaţiilor calculate, avansului plătit, impozitelor reţinute şi alte sume. Decontările cu personalul care pleacă în concediu sau din serviciu se fac în baza notei de decontare f.nr.425. Sumele calculate privind aceste decontări se înregistrează în lista de calcul şi plată pentru luna curentă. În cazurile în care calculările unice ale salariului la plecarea în concediu sau din serviciu nu au loc în acelaşi timp, calculările generale, plăţile în perioada dintre calculări se fac în baza listelor de plată f.nr.389 sau a bonurilor de plată. Aceste sume calculate şi plătite sînt incluse în lista de calcul şi plată pentru luna curentă. Concomitent, în rubrica “Suma pentru plată” în dreptul numelui respectiv se pune o liniuţă, iar suma plătită se înscrie în rubrica “Plăţile din perioada dintre calculări”.
    Listele de calcul şi plată şi listele de plată sînt semnate de lucrătorii care au întocmit şi au controlat aceste liste. Autorizaţia pentru plata salariilor este semnată de conducătorul instituţiei şi contabilul-şef.
    În contabilităţile centralizate listele de calcul şi plată şi de plată se întocmesc separat pentru fiecare instituţie deservită şi sînt semnate de către conducătorul instituţiei deservite respective, de conducătorul grupului de evidenţă şi de persoana care a întocmit aceste liste. Autorizaţia pentru plata salariilor este semnată de conducătorul instituţiei pe lîngă care a fost creată contabilitatea centralizată şi de contabilul-şef în lista de plată (coperta) f.nr.427.
    La expirarea termenului de plată în lista de plată şi cea de calcul şi plată, în dreptul numelui persoanelor care nu au primit salariul, casierul trebuie să pună ştampila sau să noteze în scris “Deponat” şi să întocmească borderoul sumelor deponate.
    La sfîrşitul listei trebuie să facă o menţiune despre suma de salariu real plătită şi suma care nu a fost achitată, să confrunte aceste sume cu totalul pe lista de plată şi cea de calcul şi plată şi să semneze menţiunea. Dacă banii au fost eliberaţi nu de casier, ci de o altă persoană, pe listă se face o menţiune suplimentară “Banii pe listă au fost eliberaţi de – funcţia, semnătura, descifrarea semnăturii”. După o verificare minuţioasă a menţiunilor, făcute de casier în listele de plată şi de calcul şi de plată, şi calcularea sumelor eliberate şi depozitate, pentru sumele de salariu eliberate se întocmeşte un bon de plată, care este perfectat în modul stabilit şi se înregistrează în registrul documentelor de casă de încasări şi de cheltuieli. Pe listele de plată şi cele de calcul şi plată se indică data şi numărul bonului de plată prin care banii din casă au fost trecuţi la cheltuieli.
    În următoarea zi după expirarea termenului de plată a salariului sumele depuse se predau în bancă în contul curent bugetar şi referitor la ele se întocmeşte un bon de plată.
    Pentru a avea informaţii despre salariul angajatului pentru perioadele trecute, se ţine fişa informativă f.nr.417, în care, pe lîngă informaţiile generale despre angajat, în fiecare lună se înscriu sumele salariilor calculate pe tipuri.
    Sumele salariilor calculate ale personalului scriptic şi nescriptic şi sumele indemnizaţiilor se înregistrează în creditul subcontului 180 şi în debitul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 08, 20, 21, 17 şi al subcontului 198.
    În baza listelor de calcul şi plată se întocmeşte notă de contabilitate nr.5. În instituţiile, în care se întocmesc cîteva liste de calcul şi plată privind mijloacele speciale, se înscriu în f.nr.405 după totalurile privind mijloacele bugetare. La notă de contabilitate trebuie să fie anexate toate documentele în baza cărora a fost efectuată calcularea salariului (tabelele de utilizare a timpului de lucru, extrasele din ordinele de angajare, concediere etc.).
    Certificatele medicale se cos într-o mapă aparte şi se numerotează în ordine cronologică de la începutul anului. Pe fiecare certificat se notează numărul listei de calcul şi plata în care a fost inclus pentru calcul.
    Înscrierile contabile privind reţinerile din salariu se reflectă în evidenţă în luna, în care se efectuează plata salariului, cu excepţia contribuţiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii, care se reflectă în evidenţă în luna, în care se efectuează calculul salariului şi se înregistrează în nota de contabilitate nr.5a.
    La conţinutul operaţiunii (rubrica 1) se arată conţinutul operaţiunii contabile pentru care se indică formula contabilă, se face trimitere la numărul borderoului cumulativ, în care au fost efectuate calcule ale reţinerilor, se indică luna pentru care s-au calculat reţinerile din salariu.
    [Pct.177 modificat prin OMF149 din 30.10.14, MO339/08.11.14 art.1577; în vigoare 08.11.14]
    [Pct.177 modificat prin OMF41 din 18.04.11, MO74-77/06.05.11 art.443; în vigoare 06.05.11]
    178. În subcontul 181 “Decontări cu bursierii” se ţine evidenţa decontărilor privind bursele cu studenţii, aspiranţii şi doctoranzii instituţiilor de învăţămînt universitar, instituţiilor de cercetări ştiinţifice şi elevii colegiilor, şcolilor, audienţii cursurilor etc.
    Calculul şi plata burselor se face în listele de calcul şi plată o dată pe lună în baza ordinelor.
    Perfectarea listelor de calcul şi plată pentru plata burselor se face în modul descris în punctul 163 al prezentei instrucţiuni.
    Sumele burselor calculate se înscriu în creditul subcontului 181, iar în debitul acestui subcont se înregistrează sumele reţinerilor, burselor plătite şi a celor care nu au fost ridicate la timp.
    Conturile personale ale bursierilor se ţin pe formulare stabilite de ministerele şi departamentele respective.
    179. În subcontul 182 “Decontări privind mărfurile vîndute în rate” se ţine evidenţa sumelor reţinute din salarii în baza mandatelor-angajament ale muncitorilor şi funcţionarilor pentru mărfurile vîndute în rate de către organizaţiile de comerţ.
    Sumele reţinute din salariile muncitorilor şi funcţionarilor privind mărfurile vîndute în rate se înregistrează în creditul subcontului 182 şi debitul subcontului 180. Sumele transferate din conturile bugetare curente organizaţiilor de comerţ se înscriu în debitul subcontului 182 şi creditul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 09, 10, 11.
    Evidenţa analitică a decontărilor privind sumele reţinute din salariile muncitorilor şi funcţionarilor pentru mărfurile vîndute în rate se ţine pe fiecare organizaţie de comerţ aparte pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292). Evidenţa sumelor reţinute pentru fiecare angajat se ţine în mandatele-angajament (angajamentele), iar în cazul în care un număr considerabil de muncitori şi funcţionari din aceeaşi organizaţie au procurat mărfuri în rate – în borderoul reţinerilor din salariile muncitorilor şi funcţionarilor pentru mărfurile procurate în rate (f.nr.407). La sfîrşitul lunii înregistrările din fişele f.nr.292-a (registrul f.nr.292) sînt confruntate cu mandatele-angajament (angajamentele).
    180. În subcontul 183 “Decontări privind virările fără numerar în conturile de depuneri în bancă” se ţine evidenţa sumelor reţinute din salariile muncitorilor şi funcţionarilor, în baza cererii în scris a fiecărui angajat aparte, care a dorit să transfere salariul prin decontări fără numerar în depunerile personale la bancă.
    Cu sumele reţinute din salariile muncitorilor şi funcţionarilor pentru transferare în conturile de depuneri se creditează subcontul 183 şi se debitează subcontul 180.
    În debitul subcontului 183 se înscriu sumele transferate în bancă în conturile de depuneri ale muncitorilor şi funcţionarilor, creditîndu-se concomitent subconturile corespunzătoare ale conturilor 09, 10, 11.
    Evidenţa analitică pentru acest subcont se ţine pe fiecare bancă aparte pe fişa f.nr.292-a (în registrul f.nr.292). Cînd numărul deponenţilor este considerabil, evidenţa se ţine pe fiecare persoană şi bancă în balanţa de verificare f.nr.285.
    181. În subcontul 184 “Decontări privind virările fără numerar în baza contractelor de asigurare benevolă” se ţine evidenţa sumelor reţinute din salariu din însărcinarea muncitorilor şi funcţionarilor pentru achitarea ratelor de asigurare, în baza contractelor de asigurare benevolă, prin decontări fără numerar cu companiile de asigurare.
    Reţinerea ratelor de asigurare din salariul muncitorilor şi funcţionarilor şi virarea lor în conturile companiilor de asigurare se face în baza listelor şi însărcinărilor transmise în contabilitatea instituţiei de către agentul de asigurări în ordinea stabilită.
    În creditul subcontului 184 se înregistrează sumele reţinute din salariu, debitîndu-se subcontul 180. Sumele transferate în contul companiei de asigurare din contul curent sau de decontări se înscriu în debitul subcontului 184 şi creditul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 09, 10, 11.
    Evidenţa analitică pentru subcontul 184 se ţine pe fiecare companie de asigurare pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292).
    182. În subcontul 185 “Decontări cu membrii sindicatelor privind virările fără numerar ale sumelor cotizaţiilor de membru al sindicatului” se ţine evidenţa cotizaţiilor de membru al sindicatului, reţinute din salariu în cazul sistemului de decontări fără numerar cu sindicatul.
    Reţinerea cotizaţiilor de membru al sindicatului se face în baza cererilor în scris ale membrilor sindicatelor de a primi de la ei cotizaţiile de membru de sindicat prin decontări fără numerar.
    Sumele reţinute din salariu pentru plata cotizaţiilor de membru al sindicatului se înregistrează în creditul subcontului 185 şi debitul subcontului 180. Sumele transferate din conturile curente de decontări se înscriu în debitul subcontului 185 şi creditul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 09, 10, 11.
    Evidenţa analitică pentru subcontul 185 se ţine pe fiecare organizaţie sindicală pe fişa f.nr. 292-a (în registrul f.nr.292).
    183. În subcontul 186 “Decontări privind împrumuturile bancare” se ţine evidenţa sumelor reţinute din salariile muncitorilor şi funcţionarilor pentru rambursarea împrumutului primit în instituţia bancară, în conformitate cu ordinea în vigoare.
    În creditul subcontului 186 se înscriu sumele reţinute din salariile muncitorilor şi funcţionarilor pentru rambursarea împrumutului, debituîndu-se subcontul 180. Cu sumele transferate din conturile curente şi de decontări se debitează subcontul 186 şi se creditează subconturile conturilor corespunzătoare 09, 10, 11.
    Evidenţa analitică a decontărilor cu muncitorii şi funcţionarii privind sumele reţinute din salariu se ţine pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292), în care se deschide un cont aparte pentru fiecare instituţie bancară care a acordat împrumut. Evidenţa sumelor reţinute pe fiecare debitor se ţine în ordinea expusă în punctul 165 al prezentei instrucţiuni.
    184. În subcontul 187 “Decontări privind titlurile executorii şi alte reţineri” se ţine evidenţa sumelor reţinute din salarii şi burse în baza titlurilor executorii şi a altor documente.
    Sumele reţinute din salarii şi burse, în baza titlurilor executorii şi a altor documente, se înregistrează în creditul subcontului 187 şi debitul subconturilor corespunzătoare 180, 181. În debitul subcontului 187 se înscriu sumele transferate din contul curent bugetar, creditîndu-se subconturile respective ale conturilor 09, 10, 11.
    Evidenţa analitică a decontărilor privind titlurile executorii şi alte documente se ţine pe fiecare destinatar indicîndu-se persoana sau instituţia, numărul, data şi termenul de valabilitate a titlului executoriu sau altui document, suma (procentul) reţinerilor pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292).
    185. În subcontul 188 “Decontări privind contribuţia individuală de asigurări sociale de stat obligatorii cu bugetul asigurărilor sociale de stat” se ţine evidenţa contribuţiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii ale angajaţilor cu bugetul asigurărilor sociale de stat.
    Sumele contribuţiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii reţinute din salariile angajaţilor şi care trebuie transferate la bugetul asigurărilor sociale de stat se înregistrează în creditul subcontului 188 şi debitul subcontului 180.
    Transferarea contribuţiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii ale angajaţilor la bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează în ordinea şi în termenele stabilite conform actelor legislative şi normative în vigoare.
    Cheltuielile de casă a contribuţiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii transferate la bugetul asigurărilor sociale de stat ale angajaţilor sînt reflectate la articolul 111.00 “Retribuirea muncii”.
    Evidenţa analitică pentru subcontul 188 se ţine pe fişe f.nr.292-a sau în registrul nr.292.
    186. În subcontul 189 “Alte decontări” se ţine evidenţa decontărilor privind sumele de onorar plătite personalului nescriptic (compozitorilor, artiştilor, autorilor) pentru lucrările şi reprezentaţiile în bază de contract şi comenzi unice în emisiunile televizate, radio solda de funcție, indemnizaţiile alesului local pentru participare la şedinţa consiliului, indemnizaţiile achitate la încetarea raporturilor de muncă şi indemnizaţiile achitate din mijloacele financiare ale angajatorului, inclusiv pentru primele cinci zile calendaristice de incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate de muncă şi pentru zilele lucrătoare din primele 20 de zile calendaristice, calculate de la data pierderii temporare a capacităţii de muncă, cauzată de un accident de muncă sau de o boală profesională.
    În creditul subcontului 189 se înregistrează sumele calculate pentru plăţile respective, debitîndu-se subconturile corespunzătoare ale conturilor 20, 21. În debitul subcontului 189 se înscriu impozitele reţinute în ordinea stabilită şi sumele plătite.
    Dacă e necesar a avea informaţii despre sumele de onorar plătite, pe fiecare beneficiar poate fi ţinută fişa informativă f.nr.417.
    [Pct.186 modificat prin OMF138 din 21.09.15, MO267-273/02.10.15 art.1826; în vigoare 02.10.15]
    [Pct.186 modificat prin OMF88 din 18.06.13, MO140/28.06.13 art.991; în vigoare 28.06.13]
    [Pct.186 modificat prin OMF28 din 01.03.12, MO46-47/07.03.12 art.268; în vigoare 07.03.12]
    [Pct.186 modificat prin OMF93 din 28.07.11, MO128-130/05.08.11 art.1050; în vigoare 05.08.11]
    Contul 19 “Decontări privind asigurarea cu pensii şi asistenţa socială a populaţiei”
    187. Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor privind contribuţiile asigurărilor sociale de stat obligatorii cu bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi a plăţii prestaţiilor de asigurări sociale.
    Contul 19 “Decontări privind asigurarea cu pensii şi asistenţa socială a populaţiei” se subdivizează în subconturile:
    190 „Decontări privind plata indemnizaţiilor personalului misiunilor diplomatice şi celor speciale pentru perioada aflării peste hotarele republicii”;
    192 “Decontări privind încasările plăţilor în plus a pensiilor şi indemnizaţiilor”;
    198 “ Decontări privind contribuţiile asigurărilor sociale de stat obligatorii cu bugetul asigurărilor sociale de stat”.
    188. În subcontul 190 „Decontări privind plata indemnizaţiilor personalului misiunilor diplomatice şi celor speciale pentru perioada aflării peste hotarele republicii” se ţine evidenţa decontărilor cu personalul misiunilor diplomatice şi celor speciale pentru perioada aflării în străinătate privind plata indemnizaţiilor neimpozabilă în valută străină convertibilă, care nu are regim de salariu.
    Calcularea indemnizaţiilor personalului misiunilor diplomatice şi celor speciale pentru perioada aflării peste hotarele republicii se efectuează o dată pe lună şi este reflectată în evidenţă în ultima zi a lunii.
    Documentele ce servesc ca bază pentru calcularea indemnizaţiilor sînt: ordine, tabelul de pontaj, care se ţine în modul stabilit de către persoanele numite prin ordin pe instituţie. La sfîrşitul lunii în baza tabelului de pontaj se determină numărul total de zile lipsă şi frecvente. Tabelul de pontaj completat şi alte documente, în termenele stabilite, se predau in contabilitate pentru calcularea indemnizaţiei.
    Calcularea indemnizaţiilor personalului misiunilor diplomatice şi celor speciale pentru perioada aflării peste hotarele republicii se înregistrează în creditul subcontului 190 şi în debitul subcontului 200.
    În baza listelor de calcul şi plată se întocmeşte „nota de contabilitate 17 – borderou cumulativ privind plata indemnizaţiilor cu personalul misiunilor diplomatice şi celor speciale pentru perioada aflării peste hotarele republicii”. La nota de contabilitate trebuie să fie anexate toate documentele în baza cărora a fost efectuată calcularea indemnizaţiilor.
    Plata indemnizaţiilor personalului misiunilor diplomatice şi celor speciale pentru perioada aflării peste hotarele republicii se înregistrează în debitul subcontului 190 şi creditul subconturilor 100, 120.
    Evidenţa analitică a calculării indemnizaţiilor personalului misiunilor diplomatice şi celor speciale pentru perioada aflării peste hotarele republicii se ţine pe fişe f.nr.292–a (în registrul nr.292).
    189. În subcontul 192 “Decontări privind încasările plăţilor în plus a pensiilor şi indemnizaţiilor” se ţine evidenţa operaţiilor de încasare a plăţilor în plus de la beneficiarii de pensii şi indemnizaţii a sumelor primite de ei nelegitim.
    189¹. În subcontul 197 „Decontări privind indemnizaţiile pentru copiii aflaţi sub tutelă/curatelă, copiii orfani care sînt educaţi în case de copii de tip familial, copiii aflaţi sub asistenţă parentală profesionistă” se efectuează calculele indemnizaţiilor pentru copiii aflaţi sub tutelă sau curatelă, copiii orfani care sînt educaţi în case de copii de tip familial, copiii aflaţi sub asistenţă parentală profesionistă.
    În creditul subcontului 197 se ţine evidenţa indemnizaţiilor calculate pentru copiii aflaţi sub tutelă/curatelă, copiii orfani care sînt educaţi în case de copii de tip familial, copiii aflaţi sub asistenţă parentală profesionistă, iar în debit – indemnizaţiilor achitate.
    La calcularea indemnizaţiilor pentru copiii aflaţi sub tutelă/curatelă, copiii orfani care sînt educaţi în case de copii de tip familial, copiii aflaţi sub asistenţă parentală profesionistă se efectuează înscrierile contabile în debitul subcontului 200 şi creditul subcontului 197.
    La achitarea indemnizaţiilor se efectuează înscrierea contabilă în debitul subcontului 197 şi creditul subcontului 090, 100, 120.
    Evidenţa analitică pentru subcontul 197 se ţine în registrul f.nr.292.
    [Pct.189¹ introdus prin OMF17 din 07.02.12, MO34-37/17.02.12 art.159; în vigoare 17.02.12]
    190. În subcontul 198 “Decontări privind contribuţiile asigurărilor sociale de stat obligatorii cu bugetul asigurărilor sociale de stat” se ţine evidenţa decontărilor privind contribuţiile asigurărilor sociale de stat obligatorii ale instituţiilor bugetare cu bugetul asigurărilor sociale de stat.
    În instituţiile bugetare calculul contribuţiilor asigurărilor sociale de stat obligatorii se reflectă în creditul subcontului 198 şi debitul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 20, 21 şi se atribuie la articolul 112.00 „Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii". Calculul plăţii prestaţiilor de asigurări sociale plătite din contul contribuţiilor asigurărilor sociale de stat obligatorii, se reflectă în debitul subcontului 198 şi creditul subcontului 180.
    Transferarea contribuţiilor asigurărilor sociale de stat obligatorii ale instituţiilor bugetare la bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează în ordinea şi în termenele stabilite conform actelor legislative şi normative în vigoare. Cheltuielile de casă pentru transferarea contribuţiilor asigurărilor sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat ale instituţiilor bugetare sînt reflectate la articolul 112.00 „Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii".
    Contribuţiile asigurărilor sociale de stat obligatorii transferate la bugetul asigurărilor sociale de stat, minus cheltuielile efectuate din contul lor, se înregistrează în debitul subcontului 198 şi creditul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 09,10,11,12.
    Evidenţa analitică pentru subcontul 198 se ţine pe fişe f.nr.292-a (în registrul nr.292).
    191. În subcontul 199 “Decontări privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală cu Compania Naţională de Asigurări Medicale” se ţine evidenţa decontărilor privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală cu Compania Naţională de Asigurări Medicale.
    Calcularea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală de către instituţiile bugetare se efectuează în luna plăţii salariului, în mărime stabilită anual prin lege şi este reflectată în creditul subcontului 199 şi debitul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 20,21 art.116 „Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate de patron”.
    Sumele primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală transferate de către instituţiile bugetare la Compania Naţională de Asigurări Medicale se reflectă în debitul subcontului 199 şi creditul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 09,10,11.
    Evidenţa analitică a calculării şi transferării primelor de asigurare obligatorie se ţine pe fişe f. nr. 292–a (în registrul f. nr. 292).
    [Pct.191 modificat prin OMF149 din 30.10.14, MO339/08.11.14 art.1577; în vigoare 08.11.14]
    192. În acest capitol se ţine evidenţa cheltuielilor reale, făcute de instituţii în legătură cu activităţile incluse în planul de cheltuieli şi cheltuielile din mijloacele primite din alte bugete.
    Cheltuieli reale se consideră cheltuielile de facto ale instituţiei, legalizate prin documente corespunzătoare, inclusiv cheltuielile privind conturile neachitate ale creditorilor, salariile calculate şi bursele.
    Evidenţa cheltuielilor din buget se ţine pe subdiviziunile clasificării bugetare.
    Evidenţa cheltuielilor reale se ţine în conturile 20 “Cheltuieli din buget” şi 21 “Alte cheltuieli”.
    Contul 20 “Cheltuieli din buget”
    193. Acest cont se subdivizează în subconturile:
    200 “Cheltuieli bugetare pentru întreţinera instituţiei şi pentru alte activităţi”;
    202 “Cheltuieli din contul altor bugete”;
    203 “Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale”;
    205 “Cheltuieli pentru plata pensiilor şi indemnizaţiilor din contul bugetului”.
    194. În subcontul 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei şi pentru alte activităţi” se ţine evidenţa cheltuielilor reale pentru întreţinerea instituţiei şi alte activităţi.
    Utilizarea mijloacelor bugetare se face în strictă conformitate cu planurile de cheltuieli aprobate.
    La sfîrşitul anului executorii (ordonatorii) de buget şi instituţiile subordonate acestora închid subcontul 200 prin trecerea cheltuielilor efective pe parcursul anului în debitul subcontului 230 sau subcontul 140, cu excepţia soldului din pasivul bilanţului la capitolul „Decontări”, cu excluderea subcontului 175.
    Dacă suma cheltuielilor reale din buget depăşeşte soldul de finanţare din subcontul 230 sau subcontul 140, trecerea în cont a cheltuielilor se face în volumul soldului din aceste subconturi.
    În contabilităţile centralizate evidenţa cheltuielilor reale se ţine în registrul de evidenţă a alocaţiilor şi cheltuielilor reale f.nr.309-b, în care se deschid conturi aparte pe fiecare articol de cheltuieli din paragraful corespunzător pentru toate instituţiile deservite, înregistrînd corespunzător pentru toate instituţiile deservite, înregistrînd în rubricile “Inclusiv pe instituţiile deservite” cheltuielile pe instituţii aparte. Pe lîngă aceasta, pe unele articole de cheltuieli se evidenţiază literele prevăzute în dările de seamă contabile şi anumite directive.
    În registrul f.nr.309-b se ţine evidenţa extrasistematică a creditelor anuale cu împărţirea concomitentă pe trimestre în conformitate cu devizele de cheltuieli aprobate şi evidenţa schimbărilor introduse în devizele de cheltuieli pe parcursul anului în ordinea stabilită.
    La sfîrşitul lunii, în registru se fac totalurile pe lună şi de la începutul anului.
    În cazurile în care reparaţia capitală a clădirilor şi construcţiilor se efectuează în regie proprie, evidenţa cheltuielilor reale se ţine pe fiecare obiect în parte cu repartizarea pe elementele de cheltuieli: salarii, materiale, alte cheltuieli directe şi suplimentare.
    195. În subcontul 202 “Cheltuieli din contul altor bugete” se ţine evidenţa cheltuielilor făcute de către instituţii din contul altor bugete pentru activităţi care nu au fost prevăzute în planul de cheltuieli al instituţiei date.
    La sfîrşitul anului, ordonatorii principali de credite trec cheltuielile din subcontul 202 în debitul subcontului 232, iar ordonatorii inferiori de credite – în debitul subcontului 142.
    Evidenţa analitică a cheltuielilor se ţine pe fiecare activitate şi pe articole de cheltuieli în registrul f.nr.294.
    196. În subcontul 203 “Cheltuieli din buget pentru investiţii capitale” se ţine evidenţa cheltuielilor legate de construirea şi reconstruirea clădirilor şi edificiilor din contul mijloacelor bugetare, indiferent de modul în care se efectuează lucrările de construcţie şi montare.
    Dacă construcţia se execută în regie proprie, cu sumele cheltuielilor făcute se debitează subcontul 203 şi se creditează subconturile respective de mijloace băneşti, de decontări, de materiale de construcţie şi utilaj pentru montare, de decontări cu furnizorii şi antreprenorii. Dacă construcţia are loc în regie de antrepriză, sumele cu care au fost achitate notele de plată pentru lucrările executate la decontările cu furnizorii se înregistrează în debitul subcontului 203 şi creditul subcontului 150.
    Dobînzile aferente împrumuturilor (la capitalizarea acestora) contractate pentru efectuarea lucrărilor de investiţii în construcţii se includ în costul obiectelor de construcţii prin înregistrarea în debitul subcontului 203 şi creditul subcontului 178.
    Cheltuielile legate de obiectele finalizate şi date în exploatare pe parcursul anului se ţin la evidenţă în subcontul 203. La sfîrşitul anului aceste cheltuieli sînt trecute în debitul subcontului 231 de către ordonatorii principali de credite sau al subcontului 143 de către ordonatorii inferiori de credite.
    Obiectele de construcţie finalizate şi date în exploatare în baza actelor de primire se înregistrează în debitul subconturilor corespunzătoare ale contului 01 şi creditul subcontului 250.
    Cheltuielile privind obiectele de construcţie şi reconstrucţiile nefinalizate sau finalizate, dar care nu au fost date în exploatare, trec prin subcontul 203 în balanţa anului următor.
    Evidenţa analitică a cheltuielilor din subcontul 203 pentru construcţiile executate în regie proprie se ţine în registrul f.nr.294 pe fiecare obiect aparte cu repartizare pe elemente directe şi suplimentare.
    Evidenţa cheltuielilor pentru construcţii realizate în regie de antrepriză se ţine în acest registru numai pe obiecte (fără repartizare pe elemente).
    Evidenţa lucrărilor de construcţie şi evidenţa lucrărilor de montare se ţin separat.
    197. În subcontul 205 “Cheltuielile pentru plata pensiilor şi indemnizaţiilor din contul bugetului” se ţine evidenţa cheltuielilor reale privind plata pensiilor şi indemnizaţiilor din contul mijloacelor bugetului de stat.
    Contul 21 “Alte cheltuieli”
    198. Acest cont este subdivizat în subconturile:
    210 “Cheltuieli pentru distribuţie”;
    211 “Cheltuieli privind mijloacele speciale”;
    212 “Cheltuieli din mijloacele speciale pentru investiţii capitale şi procurarea utilajului”;
    213 “Cheltuieli efective din contul ajutoarelor umanitare”;
    214 “Cheltuieli din mijloacele fondurilor speciale”;
    215 „Cheltuieli efective din contul mijloacelor obţinute din proiectele finanţate din surse externe”;
    216 „Cheltuieli din mijloacele fondurilor speciale pentru investiţii capitale şi procurarea utilajului”;
    217 “Cheltuieli din contul mijloacelor activităţii de producţie”;
    218 „Cheltuieli efective din contul mijloacelor obţinute din asistenţă tehnică”;
    219 „Cheltuieli din contul proiectelor finanţate din surse externe pentru investiţii capitale”.
    [Pct.198 modificat prin OMF150 din 27.12.11, MO1-6/06.01.12 art.1; în vigoare 06.01.12]
    199. În subcontul 210 “Cheltuieli pentru distribuţie” se ţine evidenţa cheltuielilor care la momentul apariţiei nu pot fi raportate la anumite tipuri de lucrări (obiecte) sau la preţul de cost al anumitor tipuri de articole sau produse, atunci cînd se fabrică mai multe.
    Cheltuielile destinate pentru distribuţie pe parcursul lunii se înscriu în debitul subcontului 210 şi creditul subconturilor corespunzătoare. La sfîrşitul lunii aceste cheltuieli sînt repartizate în ordinea stabilită. Distribuţia cheltuielilor suplimentare în gospodăriile agricole auxiliare şi didactice – experimentale se face la sfîrşitul anului.
    Cheltuielile suplimentare, în funcţie de condiţiile concrete, sînt repartizate proporţional salariilor muncitorilor din producţie, colaboratorilor ştiinţifici etc., sau materialelor consumate, sau totalităţi de cheltuieli directe.
    Cheltuielile pentru distribuţie se trec din creditul subcontului 210 în debitul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 08, 20, 21.
Evidenţa analitică pentru acest subcont se ţine pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283.
    200. În subcontul 211 “Cheltuieli privind mijloace speciale” se ţine evidenţa cheltuielilor prevăzute în planul financiar al mijloacelor speciale. Utilizarea mijloacelor speciale se efectuează în ordinea stabilită pentru mijloacele bugetare.
    În acest subcont, prin decizia contabilului-şef, de asemenea, poate fi ţinută evidenţa cheltuielilor gospodăriilor auxiliare. În acest caz contul 08 nu se foloseşte.
    Sumele materialelor, mijloacelor băneşti consumate şi ale altor cheltuieli se înregistrează în debitul subcontului 211 şi creditul subconturilor corespunzătoare “Stoc de materiale”, “Mijloace băneşti”, “Decontări”, Fondul rezervelor materiale ale statului.
    La sfîrşitul anului suma cheltuielilor făcute pe parcursul anului se trece din creditul subcontului 211 în debitul subcontului 400.
    Evidenţa analitică a cheltuielilor se ţine pe tipurile mijloacelor speciale şi pe articolele de cheltuieli în registrul de evidenţă a mijloacelor speciale f.nr.297-b, iar în contabilităţile centralizate evidenţa acestor cheltuieli se ţine şi pe fiecare instituţie deservită. Evidenţa cheltuielilor poate fi ţinută pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283.
    [Pct.200 modificat prin OMF191 din 26.12.13, MO312-314/31.12.13 art.1926; în vigoare 31.12.13]
    201. În subcontul 212 “Cheltuieli din mijloacele speciale pentru investiţii capitale şi procurarea utilajului” se ţine evidenţa:
    cheltuielilor pentru construcţiile noi, reconstrucţie şi achiziţionarea utilajului, făcute din contul mijloacelor speciale;
    cheltuielilor pentru construcţiile noi, reconstrucţie şi achiziţionarea utilajului, făcute din contul mijloacelor alocate pentru lărgirea şi consolidarea bazei tehnico-materiale a instituţiilor de învăţămînt şi de cercetări ştiinţifice;
    cheltuielilor pentru construcţiile noi făcute din contul altor mijloace speciale;
    cheltuielilor atelierelor de producţie (didactice), gospodăriilor agricole auxiliare şi didactice-experimentale care nu sînt raportate la preţul de cost al produselor (achiziţionarea utilajului şi inventarului, investiţii capitale pentru construcţie).
    Cheltuielile atelierelor de producţie, gospodăriilor agricole auxiliare, care intră în preţul de cost al producţiei, precum şi cheltuielile legate de executarea cercetărilor ştiinţifice în bază de contracte economice, sînt ţinute la evidenţă în subconturile corespunzătoare ale contului 08.
    La sfîrşitul anului cheltuielile legate de obiectele finalizate şi date în exploatare, precum şi alte cheltuieli care nu sînt raportate la preţul de cost al produselor, se trec din creditul subcontului 212 în debitul subconturilor 400, 246. Cheltuielile legate de obiectele de construcţie şi reconstrucţie neterminate şi terminate, dar care nu au fost date în exploatare, rămîn la balanţă în subcontul 212.
    Evidenţa analitică pentru acest subcont se ţine în ordinea expusă în punctul 169 al prezentei instrucţiuni.
    202. În subcontul 213 „Cheltuieli efective din contul ajutoarelor umanitare” se ţine evidenţa cheltuielilor din contul ajutoarelor umanitare.
    Sumele cheltuielilor efectuate din contul ajutoarelor umanitare se înscriu în debitul subcontului 213 şi creditul subconturilor corespunzătoare „Stoc de materiale”, „Mijloace băneşti”, „Decontări”.
    La sfîrşitul anului subcontul 213 se închide prin transferul cheltuielilor efectuate pe parcursul anului în debitul subcontului 408.
    Evidenţa analitică a cheltuielilor se ţine în fişe cu multe rubrici f.nr.283.
    203. Subcontul 214 “Cheltuieli din mijloacele fondurilor speciale”.
    La acest subcont se ţine evidenţa cheltuielilor din contul mijloacelor fondurilor speciale. Sumele cheltuielilor efectuate se înscriu în debitul subcontului 214 şi creditul subconturilor corespunzătoare.
    La sfîrşitul anului, subcontul 214 se închide prin transferul cheltuielilor efectuate pe parcursul anului în debitul subcontului 235 “Mijloace din fondurile speciale”.
    Evidenţa analitică se ţine separat pe fiecare fond extrabugetar.
    204. În subcontul 215 „Cheltuieli efective din contul mijloacelor obţinute din proiectele finanţate din surse externe” se ţine evidenţa cheltuielilor din contul mijloacelor obţinute din proiectele finanţate din surse externe de către instituţiile publice.
    Sumele cheltuielilor efectuate din contul mijloacelor proiectelor finanţate din surse externe se înscriu în debitul subcontului 215 şi creditul subconturilor corespunzătoare „Stoc de materiale”, „Mijloace băneşti”, „Decontări”.
    La sfîrşitul anului subcontul 215 se închide prin transferul cheltuielilor efectuate pe parcursul anului în debitul subcontului 405, 409, 540, 570 cu excepţia datoriilor creditoare formate la finele anului bugetar.
    Evidenţa analitică a cheltuielilor se ţine în fişe cu multe rubrici f. nr. 283.
    [Pct.204 modificat prin OMF161 din 02.12.14, MO364-365/09.12.14 art.1774; în vigoare 09.12.14]
    204¹. Subcontul 216 “Cheltuieli din mijloacele fondurilor speciale pentru investiţii capitale şi procurarea utilajului”. În acest subcont se ţine evidenţa cheltuielilor legate de construcţia şi reconstrucţia clădirilor, edificiilor din contul mijloacelor fondurilor speciale, indiferent de modul în care se efectuează lucrările de construcţie şi montare. Cu suma cheltuielilor efectuate se debitează subcontul 216 şi se creditează subcontul 150.
    Cheltuielile legate de obiectele finalizate şi date în exploatare pe parcursul anului se ţin la evidenţă în subcontul 216. La sfîrşitul anului aceste cheltuieli sînt trecute în debitul subcontului 235.
    Obiectele de construcţie finalizate şi date în exploatare în baza actelor de primire-predare se înregistrează în debitul subconturilor 010, 011 şi creditul subcontului 250.
    Cheltuielile privind obiectele de construcţie şi reconstrucţiile nefinalizate sau finalizate, dar care nu au fost date în exploatare, sînt trecute în anul următor.
    Evidenţa analitică a cheltuielilor din subcontul 216 pentru construcţiile executate în regie proprie se ţine în registrul f.nr.294 pe fiecare obiect aparte. Evidenţa cheltuielilor pentru construcţii realizate în regie de antrepriză se ţine în acest registru numai pe obiecte (fără repartizare pe elemente).
    Evidenţa lucrărilor de construcţie şi evidenţa lucrărilor de montare se ţin separat.
    [Pct.204¹ introdus prin OMF150 din 27.12.11, MO1-6/06.01.12 art.1; în vigoare 06.01.12]
    205. În subcontul 217 “Cheltuieli din contul mijloacelor activităţii de producţie” se ţine evidenţa cheltuielilor pentru serviciile social-culturale şi stimularea elevilor eminenţi, efectuate din contul vărsămintelor din veniturile activităţii de producţie, care au rămas în dispoziţia instituţiilor de învăţămînt tehnic-profesional.
    În debitul subcontului 217 se înregistrează sumele, cheltuite pentru activităţi aparte în ordinea stabilită, creditîndu-se subconturile 111, 120 etc. La sfîrşitul anului suma cheltuielilor reale efectuate se trece din creditul subcontului 217 în debitul subcontului 402 “Venituri din activitatea de producţie a şcolilor tehnico-profesionale”.
    Evidenţa analitică pentru subcontul 217 se ţine pe tipurile de activităţi pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283.
    206. În subcontul 218 „Cheltuieli efective din contul mijloacelor obţinute din asistenţă tehnică” se ţine evidenţa cheltuielilor din contul mijloacelor obţinute din asistenţă tehnică.
    Sumele cheltuielilor efectuate din contul mijloacelor obţinute din asistenţă tehnică se înscriu în debitul subcontului 218 şi creditul subconturilor corespunzătoare „Stoc de materiale”, „Mijloace băneşti”, „Decontări”.
    La sfîrşitul anului subcontul 218 se închide prin transferul cheltuielilor efectuate pe parcursul anului în debitul subcontului 406, cu excepţia datoriilor creditoare formate la finele anului bugetar.
    Evidenţa analitică a cheltuielilor se ţine în fişe cu multe rubrici f.nr.283.
    207. Subcontul 219 „Cheltuieli din contul proiectelor finanţate din surse externe pentru investiţii capitale”. În acest subcont se ţine evidenţa cheltuielilor legate de construirea şi reconstrucţia clădirilor, edificiilor din contul mijloacelor aferente proiectelor finanţate din surse externe, indiferent de modul în care se efectuează lucrările de construcţie şi montare. Cu suma cheltuielilor efectuate se debitează subcontul 219 şi se creditează subcontul 157.
    Cheltuielile legate de obiectele finalizate şi date în exploatare pe parcursul anului se ţin la evidenţă în subcontul 219. La sfîrşitul anului aceste cheltuieli sînt trecute în debitul subconturilor 405, 409 , 540, 550.
    Obiectele de construcţie finalizate şi date în exploatare în baza actelor de primire predare se înregistrează în debitul subconturilor 010,011 şi creditul subcontului 250.
    Cheltuielile privind obiectele de construcţie şi reconstrucţiile nefinalizate sau finalizate, dar care nu au fost date în exploatare, sînt trecute în anul următor.
    Evidenţa analitică a cheltuielilor din subcontul 219 pentru construcţiile executate în regie proprie se ţine în registrul f.nr.294 pe fiecare obiect aparte. Evidenţa cheltuielilor pentru construcţii realizate în regie de antrepriză se ţine în acest registru numai pe obiecte (fără repartizare pe elemente).
    Evidenţa lucrărilor de construcţie şi evidenţa lucrărilor de montare se ţin separat.
    [Pct.207 modificat prin OMF150 din 27.12.11, MO1-6/06.01.12 art.1; în vigoare 06.01.12]
    Contul 23 “Finanţări”
    208. Contul 23 este folosit de către ordonatorii principali de credite. Acest cont este subdivizat în subconturile:
    230. “Finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei şi alte activităţi”;
    231 “Finanţarea din buget a investiţiilor capitale”;
    232 “Finanţarea din contul altor bugete”;
    234 “Finanţarea din contul mijloacelor cu destinaţie specială”;
    235 “Mijloace din fondurile speciale”;
    238 “Alte mijloace”.
    [Pct.208 modificat prin OMF150 din 27.12.11, MO1-6/06.01.12 art.1; în vigoare 06.01.12]
    209. În subconturile 230 “Finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei şi alte activităţi”, 231 “Finanţarea din buget a investiţiilor capitale” şi 232 “Finanţarea din contul altor bugete” se ţine evidenţa finanţării din contul bugetelor.
    În creditul subconturilor 230-232 se înregistrează:
    - sumele mijloacelor primite;
    - sumele surplusurilor de materiale depistate şi sumele mijloacelor primite de la arendaşi (pentru energia electrică, termică, telefon, apă, canalizare);
    - sumele valorilor materiale primite cu titlu gratuit.
    În debitul subconturilor 230-232 se înregistrează:
    - sumele mijloacelor rechemate;
    - sumele cheltuielilor decontate la sfîrşitul anului în baza dărilor de seamă anuale;
    - sumele lipsurilor de materiale trecute la pierderi şi datoriilor compromise.
    După închiderea anuală a cheltuielilor efective, în creditul subcontului 230 rămîn restanţele mijloacelor băneşti, sumele stocurilor de materiale, datoriile debitoare formate la sfîrşitul anului.
    Evidenţa analitică pentru subcontul 230 se ţine pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283, conform indicilor prevăzuţi în nota informativă “Despre circulaţia sumelor de finanţare din buget”.
    Evidenţa pentru subconturile 231 şi 232 se ţine pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292).
    [Pct.209 modificat prin OMF191 din 26.12.13, MO312-314/31.12.13 art.1926; în vigoare 31.12.13]
    210. În subcontul 234 “Finanţarea din contul mijloacelor cu destinaţie specială” se ţine evidenţa mijloacelor finanţate din veniturile cu destinaţie specială.
    La efectuarea cheltuielilor de casă din contul mijloacelor cu destinaţie specială în limita surselor aprobate se întocmeşte formula contabilă debit subconturile corespunzătoare ale conturilor 12, 15, 17, 19 şi creditul subcontului 094, concomitent se înregistrează formula contabilă secundară debit subcontul 404 şi creditul subcontului 234.
    La sfîrşitul anului în debitul subcontului 234 sînt trecute cheltuielile din contul mijloacelor cu destinaţie specială care se atribuie la subcontul 200 în limitele sumelor din subcontul 234.
Evidenţa analitică se ţine pe fişe f. nr. 292-a (în registrul f. nr.292).
    211. În subcontul 235 “Mijloace din fondurile speciale” se ţine evidenţa mijloacelor din fondurile speciale acumulate pentru efectuarea cheltuielilor instituţiei şi alte activităţi.
    În creditul subcontului 235 “Mijloace din fondurile speciale” se înregistrează încasarea veniturilor fondurilor speciale.
    La sfîrşitul anului, în debitul subcontului 235 sînt trecute cheltuielile efective din contul mijloacelor fondurilor speciale (subcontul 214).
    Evidenţa analitică se ţine separat, pe fiecare fond special, în Registrul de evidenţă a mijloacelor speciale f.nr.309-p şi în Registrul conturilor curente şi decontărilor f.nr.292.
    212. În subcontul 238 “Alte mijloace ” se ţine evidenţa mijloacelor primite din alte surse pentru alte activităţi ale instituţiei”.
    Subcontul 238 se creditează cu sumele mijloacelor intrate.
    La sfîrşitul anului în debitul subcontului 238 sînt trecute cheltuielile reale din buget (contul 200) în limitele sumelor din subcontul 238 şi cheltuielile din contul mijloacelor fondului resurselor financiare suplimentare ale organelor administraţiei publice locale şi alte surse (subcontul 213).
    Evidenţa analitică pentru acest subcont se ţine pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292).
    [Pct.212 modificat prin OMF150 din 27.12.11, MO1-6/06.01.12 art.1; în vigoare 06.01.12]     213. Contul 24 “Fonduri şi mijloace cu destinaţie specială” este subdivizat în subconturile:
    246 “Fondul pentru dezvoltarea instituţiei”;
    248 “Credite bancare”.
    214. În subcontul 246 “Fondul pentru dezvoltarea instituţiei” se ţine evidenţa mijloacelor cu destinaţie specială, repartizate pentru finanţarea cheltuielilor determinate de legislaţia în vigoare.
    În instituţiile de cercetări ştiinţifice în acest subcont se ţine evidenţa circulaţiei mijloacelor intrate din sumele excedentului bugetar privind lucrările de cercetări ştiinţifice executate în baza contractelor economice, de la vînzarea licenţelor pentru invenţiile realizate în organizaţia dată, precum şi de la comercializarea utilajului de prisos şi retras etc.
    În instituţiile de învăţămînt universitar şi mediu special în subcontul 246 se ţine evidenţa circulaţiei mijloacelor alocate în ordinea stabilită pentru lărgirea şi consolidarea bazei tehnico-materiale.
    Sumele intrate în fondul pentru dezvoltarea instituţiei se înregistrează în debitul subconturilor corespunzătoare şi creditul subcontului 246.
    Cheltuielile făcute pentru construcţiile noi, reconstrucţie şi achiziţionarea utilajului din contul fondului pentru dezvoltarea instituţiei se ţin la evidenţă în subcontul 212. La sfîrşitul anului cheltuielile legate de obiectele de construcţie finalizate şi date în exploatare se înregistrează în debitul subcontului 246.
    Soldul neutilizat al fondului este trecut pentru anul următor.
    Evidenţa analitică pentru subcontul 246 se ţine pe sursele de intrare (formare) a mijloacelor şi destinaţia lor pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283.
    215. În subcontul 248 “Împrumuturi” se ţine evidenţa sumelor de împrumuturi pe termen lung şi pe termen scurt.
    Modul de acordare, de legalizare şi rambursare a împrumuturilor este reglementat de legislaţia în vigoare şi contractele de împrumut.
    Sumele împrumuturilor primite pe termen lung şi pe termen scurt sînt reflectate în creditul subcontului 248 şi debitul subcontului 111.
    Împrumuturile sînt folosite pentru cheltuielile instituţiei şi alte activităţi.
    La rambursarea împrumuturilor pe termen lung şi pe termen scurt se debitează subcontul 248 şi se creditează subcontul 111.
    Evidenţa analitică pentru subcontul 248 se ţine pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.238 pe tipurile de împrumuturi .
    [Pct.215 în redacţia OMF1 din 03.01.11, MO5-14/14.01.11 art.63; în vigoare 14.01.11]
   [Pct.216 modificat prin OMF65 din 22.05.14, MO147-151/06.06.14 art.749; în vigoare 06.06.14]

Contul 26 “Fondul investiţional”

    217. În subcontul 265 „Fondul investițional” se ține evidența generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea fondurilor investiţionale create în conformitate cu actele normative în vigoare şi este un subcont de pasiv. În creditul acestui subcont se reflectă crearea fondurilor de investiţii, iar în debit – utilizarea (restituirea) răscumpărarea, stingerea şi vînzarea lor.
    Soldul acestui subcont este creditor şi reprezintă soldul fondurilor de investiţie la finele perioadei de gestiune.
    Evidenţa analitică pentru subcontul 265 se ţine pe fiecare fond investiţional, surse de constituire şi destinaţii – (în registrul f.nr.292).
    [Contul 26 în redacția OMF102 din 14.07.15, MO190-196/24.07.15 art.1325; în vigoare 24.07.15]
    217¹. În subcontul 270 „Fondul rezervelor materiale ale statului” se ţine evidenţa bunurilor materiale în fondul rezervelor materiale ale statului de către Agenţia Rezerve Materiale.
    Acumulările bunurilor materiale în rezervele materiale ale statului, reevaluarea (creşterea) preţurilor de evidenţă comparativ cu cele curente la bunurile materiale îndreptate spre eliberare, recuperarea cheltuielilor de păstrare a bunurilor materiale la punctele de păstrare, calculul plăţilor pentru împrumutul bunurilor materiale pe termen scurt şi alte mişcări ale fondului se înregistrează în creditul subcontului 270 şi debitul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 17 şi 21.
    Eliberarea bunurilor materiale din rezervele materiale ale statului, reevaluarea (reducerea) preţurilor de evidenţă comparativ cu cele curente la bunurile materiale îndreptate spre eliberare, pierderile bunurilor materiale în limitele normelor de perisabilitate şi alte mişcări ale fondului se înregistrează în debitul subcontului 270 şi creditul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 06, 17.
    Diminuarea fondului rezervelor materiale ale statului şi efectuarea calculului veniturilor în rezultatul eliberării bunurilor materiale sînt raportate în creditul subcontului 400.
    Soldul neutilizat al fondului este trecut pentru anul următor.
    Evidenţa analitică pentru subcontul 270 se ţine pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283 conform indicilor privind intrările şi ieşirile bunurilor materiale, consemnaţi în raportul privind circulaţia valorilor materiale (f.nr.6).
    [Contul 27 introdus prin OMF191 din 26.12.13, MO312-314/31.12.13 art.1926; în vigoare 31.12.13]     218. În contul 28 se ţine evidenţa realizării articolelor şi produselor atelierelor de producţie (didactice), gospodăriilor agricole şi didactico-experimentale, producţiei tipărite, a serviciilor prestate, precum şi a comercializării lucrărilor de cercetări ştiinţifice efectuate în bază de contract.
Gospodăriile auxiliare, care nu folosesc acest cont, ţin evidenţa sumelor obţinute în urma comercializării produselor finite în subcontul 400.
    219. Contul 28 este subdivizat în subconturile:
    280. “Realizarea produselor fabricate de atelierele de producţie (didactice)”;
    281. “Realizarea producţiei fabricate de gospodăriile agricole auxiliare (didactice)”;
    282. “Realizarea lucrărilor de cercetări ştiinţifice executate în bază de contract”.
    220. În subcontul 280 “Realizarea produselor fabricate de atelierele de producţie (didactice)” se ţine evidenţa comercializării articolelor, fabricate în atelierele de producţie (didactice), precum şi a comercializării producţiei tipărite şi a serviciilor prestate.
    În creditul subcontului 280 se înregistrează sumele articolelor, producţiei tipărite finite comercializate şi serviciilor prestate la preţuri de livrare, debitîndu-se subconturile 111 sau 120.
    În debitul subcontului 280 se înscrie preţul de cost real al articolelor şi producţiei tipărite finite comercializate, creditîndu-se subcontul 030. Cu preţul de cost al serviciilor prestate, pentru care au fost emise şi prezentate notele de plată pentru a fi achitate, se debitează subcontul 280 şi se creditează subcontul 080.
    Soldul de credit în subcontul 280 indică suma venitului, iar cel de debit – pierderile în urma comercializării articolelor, producţiei tipărite şi prestării serviciilor.
    Rezultatele comercializării la sfîrşitul anului de gestiune sînt raportate la subcontul 210.
    Evidenţa analitică pentru subcontul 280 se ţine pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283.
    221. În subcontul 281 “Realizarea producţiei fabricate de gospodăriile agricole auxiliare (didactice)” se ţine evidenţa comercializării produselor gospodăriilor agricole auxiliare şi didactico-experimentale.
    În creditul subcontului 281 se înregistrează sumele produselor comercializate cu preţul de livrare, debitîndu-se subconturile 111,120.
    În debitul subcontului 281 se înscrie preţul de cost planificat al produselor comercializate, creditîndu-se subcontul 031.
    La sfîrşitul anului preţul de cost planificat al produselor comercializate se corectează conform preţului de cost real prin trecerea în debitul subcontului 281 (din creditul subcontului 081) a diferenţei dintre preţul de cost al produselor şi preţul de cost planificat în volumul care revine produselor comercializate. Excedentul de cheltuieli se înregistrează cu numere pozitive, iar economisirea – cu numere negative (cu cerneală roşie).
    Soldul pe credit al acestui subcont indică suma venitului iar pe debit – pierderile la realizarea produselor.
    Rezultatele de la sfîrşitul anului sînt raportate la subcontul 410.
    Evidenţa analitică pentru subcontul 281 se ţine pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283.
    222. În subcontul 282 “Realizarea lucrărilor de cercetări ştiinţifice executate în bază de contract” se ţine evidenţa lucrărilor de cercetări ştiinţifice şi de construcţie executate şi predate clienţilor în bază de contract.
    În creditul subcontului 282 se înregistrează costul real al lucrărilor de cercetări ştiinţifice şi de construcţie al notelor de plată prezentate clientului pentru a fi achitate conform preţului prevăzut în contract, debitîndu-se subcontul 154.
    În debitul subcontului 282 se înregistrează preţul de cost real al lucrărilor de cercetări ştiinţifice şi de construcţie pe temă, executate şi predate clientului, creditîndu-se subcontul 082.
    Deconectarea rezultatelor comercializării lucrărilor de cercetări ştiinţifice şi de construcţie, executate în bază de contract, se face pe temele finalizate şi predate clienţilor conform proceselor-verbale.
    Venitul obţinut este repartizat în modul stabilit de lege, făcîndu-se înregistrări în debitul subcontului 282 şi creditul subconturilor 246, 173.
    Evidenţa analitică pentru subcontul 283 se ţine pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283.
    223. Acest cont este subdivizat în subconturile:
    400 “Venituri din mijloacele speciale”;
    402 “Venituri de la activitatea de producţie a şcolilor tehnico-profesionale”;
    404 “Venituri cu destinaţie specială”;
    405 „Veniturile mijloacelor obţinute sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe”;
    406 „Veniturile mijloacelor obţinute din asistenţă tehnică”;
    408 „Veniturile obţinute din ajutoare umanitare”;
    409 „Veniturile mijloacelor obţinute din granturile externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe”.
    224. În subcontul 400 “Venituri din mijloace speciale” se ţine evidenţa veniturilor din mijloacele speciale care, în conformitate cu regulamentele în vigoare, rămîn la dispoziţia instituţiilor şi pot fi cheltuite în anumite scopuri pe lîngă creditele din buget. Mijloace speciale ale instituţiei se consideră: arenda şi chiria, veniturile de la exploatarea transportului, plata încasată pentru vizitarea muzeelor şi expoziţiilor, veniturile din activitatea de producţie a gospodăriilor auxiliare, plata pentru arenda încăperilor şi alte tipuri de mijloace speciale.
    Venituri din mijloacele speciale pot intra prin decontări fără numerar, precum şi pot fi depuse sau plătite în casă pentru a fi trecute ulterior în conturile curente pentru mijloacele speciale.
    La plata banilor prin intermediul băncii de economii contabilitatea eliberează plătitorului ordin de încasare a numerarului de forma stabilită.
    Primirea banilor în numerar în casa instituţiei se face în baza chitanţei de recepţie a plăţilor nefiscale f.I-SF, omologate în ordinea stabilită.
    Veniturile din mijloacele speciale pot fi primite şi de către o persoană împuternicită printr-un ordin pe instituţie. În acest caz primirea banilor în numerar se face în baza chitanţei de recepţie a plăţilor nefiscale f.I-SF. Banii primiţi pe chitanţe trebuie, pe parcursul a trei zile de la primire, să fie predaţi în contul curent pentru mijloace speciale în instituţia bancară. Utilizarea acestor mijloace, fără predarea prealabilă în contul curent la instituţia bancară, nu este admisă.
    În creditul subcontului 400 se înregistrează:
    sumele de arendă şi chirie calculate, pentru exploatarea transportului şi alte servicii. În aceste cazuri se debitează subconturile corespunzătoare ale contului 17 sau subconturile 111, 114, 120.
    În gospodăriile auxiliare în care nu sînt utilizate subconturile 080, 081 în creditul subcontului 400 se înscrie costul articolelor fabricate şi al produselor, debitîndu-se subconturile 030, 031.
    În debitul subcontului 400 se înregistrează cheltuielile din mijloacele speciale efectuate pe parcursul anului (din contul subcontului 211):
    sumele alocate în fondul de premiere pentru plata premiilor lucrătorilor instituţiilor cultural-educative, creditîndu-se subcontul 240;
    sumele excedentului bugetar transferate în venitul bugetului (din contul subcontului 111);
sumele datoriilor compromise şi lipsurilor, primite din contul instituţiei. În acest caz se creditează subconturile corespunzătoare de materiale şi cele de decontări.
    Evidenţa operaţiunilor privind decontările şi veniturile mijloacelor speciale se ţine în borderoul cumulativ f.nr.409 (nota de contabilitate nr.14). Înregistrările în borderou se fac pentru fiecare document în modul următor. La începutul fiecărei luni din borderoul cumulativ pentru luna trecută în rubricile 2-6 la fiecare poziţie (rînd) se înscriu datele plătitorului, pentru care nu au fost primite plăţile calculate. Pe măsura parvenirii facturilor achitate ale plătitorilor, în rubricile 7-9 se fac înregistrări în fiecare poziţie (rînd). Suma veniturilor calculate se indică în rubricile 10-11 în baza documentelor corespunzătoare; în rubricile 12-26 se indică mijloacele speciale după tipuri. În rubricile 27-28, în fiecare poziţie (rînd), se calculează soldurile pentru sfîrşitul lunii.
    Evidenţa analitică a veniturilor se ţine pe fiecare tip de mijloace specialeîn registrul f.nr.297-b şi în f.nr.297-c „Fişa de evidenţă analitică a veniturilor efective”, iar în contabilităţile centralizate se ţine şi pe fiecare instituţie deservită. Evidenţa veniturilor se poate ţine şi pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283.
    [Pct.224 modificat prin OMF127 din 05.11.12, MO237-241/16.11.12 art.1380; în vigoare 16.11.12]
    225. În subcontul 402 “Venituri de la activitatea de producţie a şcolilor tehnico-profesionale” se ţine evidenţa veniturilor din activitatea atelierelor didactice de producţie şi mijloacelor intrate la dispoziţia instituţiilor de învăţămînt, obţinute în urma practicii de producţie a elevilor în întreprinderi şi instituţii, pentru lărgirea bazei de învăţămînt, îmbunătăţirea deservirii social-culturale a elevilor, stimularea celor mai buni elevi şi premierea lucrătorilor.
    În creditul subcontului 402 se înregistrează veniturile intrate în urma activităţii atelierelor didactice de producţie şi mijloacelor obţinute din practica de producţie a elevilor în întreprinderi şi organizaţii, debitîndu-se subcontul 280 sau 153.
    În debitul subcontului 402 la sfîrşitul anului sînt trecute cheltuielile din creditul subcontului 217.
    Evidenţa analitică pentru subcontul 402 se ţine pe tipurile de activităţi pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283.
    226. În subcontul 404 “Venituri cu destinaţie specială” se ţine evidenţa veniturilor cu destinaţie specială (taxele consulare şi alte încasări care se includ în executarea de casă a bugetului conform legislaţiei în vigoare).
    În creditul subcontului 404 se înregistrează încasarea veniturilor cu destinaţie specială la contul curent.
    La efectuarea cheltuielilor de casă din contul mijloacelor cu destinaţie specială se întocmeşte formula contabilă debit subconturile corespunzătoare ale conturilor 12, 15, 17, 19 şi creditul subcontului 094, concomitent se înregistrează formula contabilă secundară debit subcontul 404 şi creditul subcontului 234.
    Soldul creditor al subcontului 404 trebuie să corespundă soldului de mijloace cu destinaţie specială a subconturilor 094 şi 124.
    Evidenţa analitică se ţine pe fişe f. nr. 292-a (în registrul f. nr. 292).
    227. În subcontul 405 „Veniturile mijloacelor obţinute sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe” se ţine evidenţa mijloacelor obţinute sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe.
    În creditul subcontului 405 şi debitul subcontului 117 se înregistrează veniturile instituţiilor bugetare obţinute sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe.
    La finele anului bugetar, prin operaţiuni de închidere anuală, veniturile obţinute sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe se închid în limita mijloacelor utilizate prin debitarea subcontului 405 şi creditarea subconturilor 215, 219.
    Evidenţa analitică a veniturilor din mijloacele obţinute sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe se ţine în registrul f. nr. 297-b.
    [Pct.227 modificat prin OMF150 din 27.12.11, MO1-6/06.01.12 art.1; în vigoare 06.01.12]
    228. În subcontul 406 „Veniturile mijloacelor obţinute din asistenţă tehnică” se ţine evidenţa mijloacelor obţinute din asistenţă tehnică.
    În creditul subcontului 406 şi debitul subcontului 119 se înregistrează veniturile instituţiilor bugetare obţinute din asistenţă tehnică.
    La finele anului bugetar, prin operaţiuni de închidere anuală, veniturile obţinute din asistenţă tehnică se închid în limita mijloacelor utilizate prin debitarea subcontului 406 şi creditarea subcontului 218.
    Evidenţa analitică a veniturilor mijloacelor obţinute din asistenţă tehnică se ţine în registrul f. nr. 297-b.
    229. În subcontul 408 „Veniturile obţinute din ajutoare umanitare” se ţine evidenţa veniturilor obţinute din ajutoare umanitare.
    În creditul subcontului 408 şi debitul subcontului 116 se înregistrează veniturile instituţiilor bugetare obţinute din ajutoare umanitare.
    La finele anului bugetar, prin operaţiuni de închidere anuală, veniturile obţinute din ajutoare umanitare se închid în limita mijloacelor utilizate prin debitarea subcontului 408 şi creditarea subcontului 213.
    Evidenţa analitică a veniturilor obţinute din ajutoare umanitare se ţine în registrul f. nr. 297-b.
    230. În subcontul 409 „Veniturile mijloacelor obţinute din granturile externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe” se ţine evidenţa veniturilor obţinute din granturile externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe.
    În creditul subcontului 409 şi debitul subcontului 117 se înregistrează veniturile instituţiilor bugetare obţinute din granturile externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe.
    La finele anului bugetar, prin operaţiuni de închidere anuală, veniturile obţinute din granturile externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe se închid în limita mijloacelor utilizate prin debitarea subcontului 409 şi creditarea subcontului 215.
    Evidenţa analitică a veniturilor obţinute din granturile externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe se ţine în registrul f. nr. 297-b.
    231. În acest cont se ţine evidenţa rezultatelor obţinute din comercializarea produselor, articolelor fabricate, serviciile prestate, totalurile diferenţelor investiţiilor financiare ale instituţiei în depozitele băncilor, hîrtiile de valoare ale instituţiilor şi organizaţiilor, obligaţiile cu dobîndă ale împrumutului de stat.
    Rezultatele financiare se decontează în ordinea stabilită.
    232. În subcontul 530 „Împrumuturi recreditate pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe” se ţine evidenţa împrumuturilor recreditate pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe .
    În debitul subcontului 530 şi creditul subcontului 118 se înregistrează transferul mijloacelor sub formă de împrumuturi recreditate pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe.
    Concomitent se efectuează înscrierea în contul extrabilanţier 18 „Împrumuturi recreditate pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe”.
    Evidenţa analitică a împrumuturilor recreditate pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe se ţine în registrul f. nr. 292.
    233. În subcontul 540 „împrumuturi externe obţinute de la organisme internaţionale” se ţine evidenţa împrumuturilor externe obţinute de la organisme internaţionale.
    În creditul subcontului 540 şi debitul subcontului 118 se înregistrează încasarea mijloacelor de la organisme internaţionale obţinute din împrumuturi externe.
    Concomitent se efectuează înscrierea în contul extrabilanţier 19 „Datorii privind împrumuturile externe obţinute de la organisme internaţionale”.
    La finele anului bugetar, prin operaţiuni de închidere anuală, împrumuturile externe obţinute de la organisme internaţionale se închid cu cheltuielile efective în limita mijloacelor utilizate prin debitarea subcontului 540 şi creditarea subconturilor 215, 219”.
    Evidenţa analitică a împrumuturilor externe obţinute de la organismele internaţionale se ţine în registrul f. nr. 292.
    [Pct.233 modificat prin OMF150 din 27.12.11, MO1-6/06.01.12 art.1; în vigoare 06.01.12]
    2331. În subcontul 570 „Răscumpărarea activelor nefinanciare” se ţine evidenţa mijloacelor sub formă de răscumpărarea activelor nefinanciare.
    În creditul subcontului 570 şi debitul subconturilor 117 se înregistrează încasarea mijloacelor de la entităţi sub formă de răscumpărarea activelor nefinanciare şi se atribuie la articolul 611.09 „Răscumpărarea activelor nefinanciare”.
    Concomitent se efectuează înscrierea în contul extrabilanţier 27 „Active nefinanciare acordate entităţilor”.
    La finele anului bugetar, prin operaţiuni de închidere anuală, mijloacele încasate din răscumpărarea activelor nefinanciare se închid prin debitarea subcontului 570 şi creditarea subcontului 215.
    Evidenţa analitică a operaţiilor în subcontul 570 se ţine în registrul f. nr. 292.
    [Contul 57 introdus prin OMF161 din 02.12.14, MO364-365/09.12.14 art.1774; în vigoare 09.12.14]     234. În conturile în afara bilanţului se ţine evidenţa bunurilor aflate provizoriu în instituţie şi care nu-i aparţin (mijloace fixe arendate, valori materiale primite în custodie sau pentru prelucrare), precum şi a formularelor de valoare, biletelor de repartizare la casele de odihnă şi sanatorii etc. Evidenţa în conturile în afara bilanţului se ţine conform sistemului simplu.
    Toate valorile în mărfuri şi materiale, precum şi mijloacele fixe arendate, ţinute la evidenţă în conturile în afara bilanţului, sînt inventariate în ordinea şi termenele stabilite pentru valorile ţinute la evidenţă în bilanţ.
    Pentru evidenţa bunurilor indicate se folosesc următoarele conturi în afara bilanţului:
    01 “Mijloace fixe arendate”. În acest cont se ţine evidenţa mijloacelor fixe primite în arendă sau în amanet de la persoane juridice şi fizice în baza unui contract, conform valorii prevăzute în contractul de arendă (amanet).
    Evidenţa analitică a mijloacelor fixe arendate (primite în amanet) se ţine pe fiecare obiect al mijloacelor fixe (cu numerele de inventar ale arendatorului, amanetorului pe fişe f.nr.296-a).
    02 “Valori în mărfuri şi materiale primite în custodie”. Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa valorilor în mărfuri şi materiale primite de către instituţie în custodie, inclusiv a utilajului special, achiziţionat pentru executarea lucrărilor de cercetări ştiinţifice şi de construcţie în bază de contracte.
    Evidenţa analitică în mărfuri şi materiale primite în custodie se ţine pe instituţiile-proprietar, tipuri, calitate şi locurile de depozitare conform preţurilor contractuale sau de achiziţionare. În acest subcont, de asemenea, se ţine evidenţa materiei prime şi materialelor pentru a fi prelucrate, conform preţurilor prevăzute în contracte.
    Evidenţa analitică se ţine pe clienţi, tipul, calitatea materialelor şi locul lor de aflare.
    Evidenţa pentru contul 02 se ţine pe fişe f.nr.296-a.
    [Pct.234 cont.03 exclus prin OMF130 din 04.09.14, MO270-274/12.09.14 art.1291; în vigoare 12.09.14]
    [Pct.234 cont.03 introdus prin OMF31 din 11.03.14, MO72-77/28.03.14 art.376; în vigoare 28.03.14]
    04 “Formulare cu regim special”. În acest cont se ţine evidenţa formularelor de valoare care se află la păstrare şi sînt eliberate spre deconectare – chitanţiere, atestate, diplome, formulare ale adeverinţelor etc. – în conformitate cu nomenclatoarele aprobate de către ministere şi departamente.
    Evidenţa analitică a formularelor de valoare se ţine pe fiecare tip de imprimate şi locurile de depozitare în registrul de evidenţă a formularelor de valoare f.nr.448.
    05 “Datorii anulate ale debitorilor insolvabili”. În acest cont se ţine evidenţa restanţelor debitorilor insolvabili pe parcursul a cinci ani din momentul anulării, pentru a urmări posibilitatea perceperii forţate în cazul modificării situaţiei patrimoniale a debitorilor. Sumele primite pentru rambursarea acestor datorii sînt decontate şi predate în venitul bugetului respectiv.
    Evidenţa analitică se ţine pe fişa f.nr.292-a, indicîndu-se numele, prenumele debitorului.
    06 “Valori materiale plătite din aprovizionarea centralizată”. Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa valorilor în mărfuri şi materiale plătite de organul superior şi expediate instituţiilor din sistemul său, care sînt finanţate din alte bugete.
    La parvenirea în organul superior a confirmării de la instituţia-destinatar al încărcăturii, că valorile indicate sînt reflectate în evidenţă, costul lor este scos din acest cont.
    Evidenţa analitică a valorilor materiale plătite în mod centralizat se ţine în registrul f.nr.322 pe fiecare instituţie – destinatar al încărcăturii.
    07 „Restanţele studenţilor, elevilor, militarilor pentru valorile materiale nerestituite”. În acest cont se ţine evidenţa restanţelor elevilor, studenţilor, militarilor pentru uniforme, echipament, lenjerie, unelte şi alte bunuri nerestituite de ei.
    Scoaterea de la bilanţul instituţiei a valorilor materiale, care sînt trecute după elevi, studenţi, militari se efectuează în baza ordinelor de exmatriculare şi eliberare.
    Valorile materiale nerestituite de elevi, studenţi, militari sînt luate la evidenţă în afara bilanţului, ei fiind reclamaţi în justiţie în modul stabilit.
    Evidenţa analitică pentru contul 07 se ţine pe fiecare elev, student, militar pe fişe f.nr. 292-a.
    [Pct.234 cont.07 în redacţia OMF19 din 07.02.12, MO34-37/17.02.12 art.161; în vigoare 17.02.12]
    08 “Premii şi cupe sportive transmisibile”. În acest cont se ţine evidenţa premiilor, cupelor transmisibile, instituite de diverse organizaţii şi primite de la ele pentru premierea echipelor învingătoare. Premiile, cupele se ţin în evidenţă pe parcursul întregii perioade de aflare în instituţia dată.
    Evidenţa analitică se ţine pe fiecare obiect şi valoarea lui pe fişe f.nr.296-a.
    09 „Datorii îngheţate şi eşalonate conform actelor normative şi legislative”. În acest cont se ţine evidenţa datoriilor instituţiilor bugetare îngheţate şi eşalonate conform actelor normative şi legislative. Datoriile îngheţate şi eşalonate conform actelor normative şi legislative se înregistrează în contul 09 cu semnul „plus”, iar datoriile dezgheţate conform actelor normative şi legislative - cu semnul „minus”.
    Datoriile dezgheţate urmează a fi reflectate în formularul 2 „Raport privind executarea bugetului instituţiei bugetare din contul cheltuielilor pe componenta de bază”.
    Evidenţa analitică se ţine pe f.nr.292 indicîndu-se denumirea agentului economic, data îngheţării datoriei, actul normativ şi legislativ, conform cărui a fost îngheţată sau eşalonată datoria, data eşalonării, suma.
    10 „Indemnizaţie unică acordată tinerilor specialişti, conform legislaţiei în vigoare”. În acest cont, pe parcursul a trei ani, se ţine evidenţa sumelor indemnizaţiilor achitate de la bugetul de stat tinerilor specialişti, angajaţi în cîmpul muncii conform repartizării în instituţiile bugetare.
    În cazul concedierii tînărului specialist, din iniţiativă proprie sau pentru fapte culpabile, pînă la expirarea a trei ani de activitate, acesta urmează să restituie pînă la data concedierii sumele primite sub formă de indemnizaţie unică. Suma indemnizaţiei ce urmează a fi restituită se depune pe contul instituţiei, şi ulterior se transferă la bugetul de stat.
    Evidenţa analitică a sumelor achitate, în sumă totală, se ţine în f.nr.292-a.
    13 “Împrumuturi acordate muncitorilor şi funcţionarilor”. Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa împrumuturilor acordate de bancă.
    Evidenţa împrumuturilor se ţine pe fiecare instituţie bancară, care a acordat împrumutul, pe fişe f.nr.292-a.
    14 “Valori primite în custodie de la condamnaţi”.
    În acest cont se ţine evidenţa valorilor şi hîrtiilor de valoare, aparţinînd persoanelor care se află în instituţiile de muncă corecţională, primite în custodie.
    În acest cont se ţine evidenţa valorilor şi hîrtiilor de valoare, percepute de la cetăţeni în timpul arestului, cu excepţia valorilor care constituie corpuri delicte.
    Evidenţa analitică se ţine pe fiecare persoană condamnată (arestată) în fişe f.nr.292-a.
    18 „Împrumuturi recreditate pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe” se ţine evidenţa împrumuturilor recreditate pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe.
    19 „Datorii privind împrumuturile externe obţinute de la organisme internaţionale” se ţine evidenţa soldului datoriilor la împrumuturile externe obţinute de la organisme internaţionale.
    21 „Bunuri şi servicii recepţionate conform facturilor primite pentru obiectivele în curs de execuţie din cadrul proiectelor finanţate din surse externe”.
    În acest cont se ţine evidenţa bunurilor şi serviciilor primite atît din ţară cît şi din străinătate pentru implementarea unor proiecte pînă la recepţia finală a lucrărilor.
    Cheltuielile legate de obiectivele finalizate şi date în exploatare în baza actelor de primire se înregistrează în contul 21 cu semnul „minus”, concomitent cu suma respectivă se majorează valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe sau cota de participare în capitalul social al entităţii, fondator al cărei este autoritatea publică, cu înscrierile corespunzătoare (debitul subconturilor 010, 135, 136 şi creditul subconturilor 250, 265).
    Evidenţa analitică a bunurilor şi serviciilor primite se va ţine în registrul f.nr.292 pe fiecare obiectiv aparte.
    [Pct.234 cont.21 modificat prin OMF98 din 11.07.14, MO209-216/25.07.14 art.985; în vigoare 25.07.14]
    [Pct.234 cont.21 introdus prin OMF150 din 27.12.11, MO1-6/06.01.12 art.1; în vigoare 06.01.12]
    22 „Restanţele pentru instruire în instituţiile de învăţămînt cu finanţare de la buget în legătură cu nerespectarea legislaţiei în vigoare”.
    În acest cont se ţine evidenţa restanţelor înregistrate pentru studiile în instituţiile de învăţămînt, conform actelor normative şi legislative.
    Sumele ce se restituie se depun pe contul instituţiei şi ulterior se transferă la bugetul de stat. Concomitent se micşorează suma datoriei.
    Evidenţa analitică se ţine pe fiecare student în fişe f.nr.292-a.
    [Pct.234 cont.22 introdus prin OMF19 din 07.02.12, MO34-37/17.02.12 art.161; în vigoare 17.02.12]
    24 „Bunuri materiale primite în folosinţă cu titlul gratuit în baza contractului de comodat”.
    În acest cont se ţine evidenţa mijloacelor fixe, obiectelor de mică valoare şi scurtă durată şi a altor bunuri primite în folosinţă cu titlul gratuit de către instituţie, în baza contractului de comodat.
    Evidenţa analitică a bunurilor primite se va ţine pe proprietari, pe denumirea obiectelor, cantitativ şi valoric (cu numerele de inventar atribuite de proprietar) în registrul f.nr.296.
    [Pct.234 cont.24 introdus prin OMF191 din 26.12.13, MO312-314/31.12.13 art.1926; în vigoare 31.12.13]
    [Pct.234 cont.25 exclus prin OMF130 din 04.09.14, MO270-274/12.09.14 art.1291; în vigoare 12.09.14]
    [Pct.234 cont.25 introdus prin OMF65 din 22.05.14, MO147-151/06.06.14 art.749; în vigoare 06.06.14]
    27 „Active nefinanciare acordate entităţilor”.
    În acest cont  se ţine evidenţa valorii activelor nefinanciare acordate entităţilor sub formă de răscumpărare a activelor nefinanciare.
    [Pct.234 cont.27 introdus prin OMF161 din 02.12.14, MO364-365/09.12.14 art.1774; în vigoare 09.12.14]
    30 „Cota-parte a garanţiilor emise de către Consiliile raionale, municipale, Comitetul executiv al unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special pentru creditele preferenţiale”.
    În acest cont se ţine evidenţa cotei-părţi a garanţiilor bancare emise de către Consiliile raionale, municipale, Comitetul executiv al unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special pentru creditele preferenţiale.
    Contul 30 se micşorează pe măsura acordării indemnizaţiei unice.
    [Pct.234 cont.30 modificat prin OMF150 din 27.12.11, MO1-6/06.01.12 art.1; în vigoare 06.01.12]
     31 ,,Cota-parte a creditelor preferenţiale eliberate  de către instituţiile financiare în baza scrisorilor de garanţie emise de către Consiliile raionale, municipale, Comitetul executiv al unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special”.
    În acest cont se ţine evidenţa cotei-părţi a creditelor preferenţiale pentru cheltuielile de capital eliberate  de către instituţiile financiare, care urmează a fi rambursate de către autoritatea executivă. Temei pentru luarea la evidenţă a sumei respective servesc contractele încheiate  între beneficiarii creditelor, Consiliul raional şi instituţia financiară. Pe măsura rambursării cotei-părţi a creditelor preferenţiale garantate se micşorează contul extrabilanţier 31.
    32 „Mijloace băneşti transmise în custodie”. În acest cont se ţine evidenţa cauţiunilor ce reprezintă sumele de bani depuse drept garanţie pentru îndeplinirea unor obligaţii sau angajamente contractate. Cauţiunile depuse se reflectă în contul 32 cu semnul „plus”, iar restituirea acestora de către debitor cu semnul „minus”.
    Evidenţa analitică se ţine pe f.nr.292 indicîndu-se debitorii, data şi suma depusă în formă de cauţiuni.
    [Pct.234 cont.32 în redacția OMF65 din 22.05.14, MO147-151/06.06.14 art.749; în vigoare 06.06.14]
    [Pct.234 cont.32 introdus prin OMF132 din 07.11.12, MO237-241/16.11.12 art.1383; în vigoare 16.11.12]
    50 „Cota-parte la procurarea/construcţia spaţiului locativ pentru angajaţii instituţiilor bugetare prin ipoteca imobiliară, proprietar al căreia va fi angajatul instituţiei”. În acest cont se reflectă sumele transferate de către instituţiile bugetare sub formă de cota-parte la procurarea/construcţia spaţiului locativ pentru angajaţii instituţiilor bugetare prin ipoteca imobiliară, cu indicarea listei persoanelor pentru care se efectuează transferul.
    Drept bază pentru scoatere din evidenţa contabilă a cotei-părţi la procurarea/construcţia spaţiului locativ pentru angajaţii instituţiilor bugetare prin ipoteca imobiliară, proprietar al căreia va fi angajatul instituţiei, servesc documentele care confirmă dreptul de proprietate asupra spaţiului locativ, prezentate de către persoanele pentru care s-a efectuat transferul.
    [Pct.234 subpct.50 modificat prin OMF128 din 28.09.10, MO194-196/05.10.10 art.657; în vigoare 05.10.10]

    anexa nr.1 

    [Anexa nr.1 modificată prin OMF102 din 14.07.15, MO190-196/24.07.15 art.1325; în vigoare 24.07.15]

    [Anexa nr.1 modificată prin OMF41 din 27.03.13, MO75-81/12.04.13 art.393]
    [Anexa nr.1 modificată prin OMF191 din 26.12.13, MO312-314/31.12.13 art.1926; în vigoare 31.12.13]

    [Anexa nr.3 modificată prin OMF150 din 27.12.11, MO1-6/06.01.12 art.1; în vigoare 06.01.12]

    anexa nr.4   
    [Anexa nr.4 modificată prin OMF138 din 21.09.15, MO267-273/02.10.15 art.1826; în vigoare 02.10.15]
    [Anexa nr.4 modificată prin OMF102 din 14.07.15, MO190-196/24.07.15 art.1325; în vigoare 24.07.15]
    [Anexa nr.4 modificată prin OMF180 din 18.12.14, MO386-396/26.12.14 art.1907; în vigoare 26.12.14]
    [Anexa nr.4 modificată prin OMF161 din 02.12.14, MO364-365/09.12.14 art.1774; în vigoare 09.12.14]
    [Anexa nr.4 modificată prin OMF191 din 26.12.13, MO312-314/31.12.13 art.1926; în vigoare 31.12.13]
    [Anexa nr.4 modificată prin OMF41 din 27.03.13, MO75-81/12.04.13 art.393; în vigoare 12.04.13]
    [Anexa nr.4 modificată prin OMF136 din 09.11.12, MO242-244/23.11.12 art.1431; în vigoare 23.11.12]
    [Anexa nr.4 modificată prin OMF17 din 07.02.12, MO34-37/17.02.12 art.159; în vigoare 17.02.12]
    [Anexa nr.4 modificată prin OMF150 din 27.12.11, MO1-6/06.01.12 art.1; în vigoare 06.01.12]
    [Anexa nr.4 modificată prin OMF127 din 18.10.11, MO182-186/28.10.11 art.1684; în vigoare 28.10.11]
    [Anexa nr.4 modificată prin OMF1 din 03.01.11, MO5-14/14.01.11 art.63; în vigoare 14.01.11]
    [Anexa nr.4 modificată prin OMF128 din 28.09.10, MO194-196/05.10.10 art.657; în vigoare 05.10.10]

    anexa nr.5   
    [Anexa nr.5 modificată prin OMF102 din 14.07.15, MO190-196/24.07.15 art.1325; în vigoare 24.07.15]
    [Anexa nr.5 introdusă prin OMF163 din 02.12.14, MO364-365/09.12.14 art.1776; în vigoare 09.12.14]

    anexa nr.6
    [Anexa nr.6 introdusă prin OMF191 din 09.11.15, MO311-316/20.11.15 art.2248; în vigoare 20.11.15]