ID intern unic: 335719
Версия на русском
Republica Moldova
din 17.10.2006
cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului
informaţional integrat al organelor de drept
informaţional integrat al organelor de drept
Guvernul HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Concepţia Sistemului informaţional integrat al organelor de drept, conform anexei nr.1.
2. Organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, care participă la crearea Sistemului nominalizat, în termen de 4 luni, vor elabora şi prezenta Guvernului, în modul stabilit, concepţiile şi planurile de acţiuni privind crearea sistemelor informaţionale care, în ansamblu vor forma spaţiul informaţional al Sistemului informaţional integrat al organelor de drept, conform anexei nr.2.
3. Ministerul Finanţelor, în comun cu ministerele, alte autorităţi administrative centrale şi autorităţile administraţiei publice locale, va identifica, anual, mijloacele financiare necesare pentru crearea, menţinerea şi dezvoltarea Sistemului informaţional integrat al organelor de drept.
PRIM-MINISTRU Vasile TARLEV
Contrasemnează:
Ministrul afacerilor interne Gheorghe Papuc
Ministrul dezvoltării
informaţionale Vladimir Molojen
Ministrul justiţiei Vitalie Pîrlog
Ministrul finanţelor Mihail Pop
Nr. 1202. Chişinău, 17 octombrie 2006.
Anexa nr.1
la Hotărîrea Guvernului nr. 1202
din 17 octombrie 2006
CONCEPŢIA
Sistemului informaţional integrat al organelor de drept
Introducere
1. În prezent structurile de drept ale ţării deţin, de regulă, sisteme informaţionale proprii, în urma activităţii cărora sînt create anumite resurse informaţionale. Deseori sistemele informaţionale cuprind fragmentar activitatea instituţiilor, adică, parţial, evidenţa este ţinută pe suporturi de hîrtie (fişe, registre), parţial, este automatizată. Totodată, sistemele existente funcţionează autonom, fără integrare reciprocă, dublînd evidenţa unora şi aceloraşi obiecte informaţionale.
Dezintegrarea resurselor informaţionale nu permite utilizarea eficientă a informaţiei stocate în combaterea criminalităţii. Pentru a ieşi din situaţia existentă este necesar de a crea resurse informaţionale unice ale organelor de drept din ţară, formarea cărora ar fi asigurată atît de sistemele informaţionale departamentale, cît şi de sistemele informaţionale specializate.
Integrarea sistemelor informaţionale ale organelor de drept este prevăzută de Programul de stat de combatere a criminalităţii şi corupţiei pentru anii 2003-2005, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1693 din 27 decembrie 2002. În cadrul acestui proiect, în sfera de ocrotire a normelor de drept trebuie integrate reciproc resursele informaţionale existente sau nou-formate la toate nivelurile de dirijare. Aceasta va permite asigurarea funcţionării eficiente a tuturor organelor de drept, ameliorarea considerabilă a interacţiunii lor, utilizarea mai amplă a informaţiei colectate, în scopul prevenirii şi contracarării infracţiunilor.
În prezenta Concepţie sînt determinate direcţiile de bază ale asigurării informaţionale a organelor de drept din ţară, inclusiv sînt trasate cerinţele generale faţă de sistemul integrat ca mecanism ce asigură formarea spaţiului informaţional unic al organelor de drept.
Capitolul I. Dispoziţii generale
2. Definiţia sistemului informaţional automatizat
Sistemul informaţional integrat al organelor de drept (în continuare - SIIOD) constituie totalitatea mijloacelor software, hardware, informaţionale, organizaţionale, sistemelor de transmitere a datelor, tehnologiilor de utilizare a lor, normelor de drept şi infrastructurii, destinate pentru susţinerea informaţională a activităţii organelor de drept. Ca rezultat al funcţionării sistemului, se formează resursa informaţională unică a organelor de drept din ţară.
Resursa informaţională a organelor de drept reprezintă o totalitate sistematizată de date despre evenimentele care au loc în sfera de ocrotire a normelor de drept. Resursa respectivă este parte integrantă a Resurselor informaţionale de stat ale Republicii Moldova, şi anume, ale segmentului "Administrarea şi controlul de stat" (figura 1).
3. Noţiuni de bază
În prezenta Concepţie se utilizează următoarele noţiuni şi definiţii:
integrarea sistemelor informaţionale ale organelor de drept - unificarea sistemelor informaţionale automatizate ale organelor de drept într-un sistem unic, administrarea fiecărui sistem fiind efectuată individual de către fiecare organ de drept, iar dirijarea metodică a acestora va fi efectuată coordonat, în modul stabilit;
organele de drept - organe de stat, funcţia de bază (specială) a cărora este protecţia legitimităţii, asigurarea securităţii statului, lupta cu criminalitatea şi contravenţiile, precum şi înfăptuirea justiţiei. Organe de drept sînt procuratura, organele afacerilor interne, justiţiei, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Serviciul Vamal şi Serviciul Grăniceri.
4. Destinaţia şi obiectivele sistemului SIIOD este destinat pentru asigurarea integrării resurselor informaţionale distribuite (bazelor de date), formate atît de organele de drept, cît şi de alte structuri de stat, la diferite niveluri (republican, raional şi local), accesului operativ la ele, activităţii analitice, de prognozare, prevenire şi combatere a criminalităţii. Sistemul permite de a oferi informaţia respectivă conducerii ţării, autorităţilor administraţiei publice, persoanelor fizice şi juridice în modul stabilit de legislaţia în vigoare.
Obiectivele SIIOD sînt:
asigurarea informaţională eficientă, stabilă şi securizată a activităţii operative de serviciu a organelor de drept în procesul soluţionării problemelor trasate;
asigurarea formării resurselor informaţionale de stat în sfera ocrotirii normelor de drept;
asigurarea conducerii ţării cu informaţie veridică şi operativă;
acordarea spijinului ministerelor, altor autorităţi administrative centrale şi autorităţilor administraţiei publice locale în sporirea eficienţei activităţii de realizare a politicii de stat în domeniul apărării şi respectării drepturilor şi libertăţilor omului;
asigurarea interacţiunii informaţionale şi colaborării în decursul schimbului de informaţie interstatal şi internaţional;
modernizarea procesului de conducere a activităţii organelor din sfera de ocrotire a normelor de drept prin intermediul tehnologiilor performante;
crearea condiţiilor pentru optimizarea structurii şi funcţiilor organelor de drept;
asigurarea interacţiunii nemijlocite între conducerea ţării, cetăţeni şi organele de drept prin utilizarea tehnologiilor informaţionale;
asigurarea informaţională a activităţii de analiză, prognozare şi cercetare ştiinţifică în domeniu;
evaluarea competentă a activităţii organelor de drept.
5. Principiile de bază ale sistemului
Principiile SIIOD sînt:
principiul primei persoane/centrului unic, care presupune existenţa unui conducător de rang superior, ce deţine abilităţi suficiente pentru luarea deciziilor şi coordonarea lucrărilor de creare şi exploatare a sistemului;
principiul temeiniciei datelor SIIOD, care presupune introducerea datelor în sistem în baza documentelor autentice;
principiul integrităţii, plenitudinii şi veridicităţii datelor:
- prin integritatea datelor se are în vedere starea datelor, cînd acestea îşi păstrează conţinutul şi se interpretează univoc în condiţiile unor acţiuni accidentale. Integritatea datelor se consideră a fi păstrată, dacă datele nu au fost denaturate sau distruse (excluse din sistem);
- prin plenitudinea datelor se are în vedere cantitatea completă de informaţie colectată despre sfera de ocrotire a normelor de drept, în conformitate cu documentele normative;
- prin veridicitatea datelor se are în vedere gradul de corespundere a datelor, stocate în memoria computerului sau în documente, stării reale a obiectelor reprezentate de acestea ale unui domeniu concret al sistemului;
principiul identificării de stat a obiectelor înregistrării, care prevede un indiciu de identificare unic pentru fiecare obiect;
principiul dirijării formării şi utilizării SIIOD, care reprezintă o totalitate de măsuri organizatorice şi tehnice de program, care asigură calitatea înaltă a resurselor informaţionale de stat formate, fiabilitatea înaltă a stocării lor şi corectitudinea utilizării în corespundere cu legislaţia în vigoare, precum şi care menţin accesul operativ şi comod la informaţie pentru utilizator, în limitele competenţei stabilite prin legislaţie şi actele normative în vigoare şi nivelul lui de acces;
principiul transparenţei, care presupune accesul cetăţenilor la o serie de informaţii cu caracter public;
principiul confidenţialităţii informaţiei, care prevede răspunderea personală, în conformitate cu legislaţia în vigoare, al colaboratorilor responsabili de prelucrarea informaţiei în SIIOD, pentru utilizarea şi difuzarea neregulamentară a informaţiei;
principiul securităţii informaţionale, care presupune asigurarea integrităţii, exclusivităţii, accesibilităţii şi eficienţei protecţiei datelor de pe urma pierderii, denaturării, deteriorării şi utilizării neautorizate. Securitatea sistemului presupune rezistenţa la atacuri şi protecţia caracterului secret, integrităţii şi pregătirii pentru lucru atît a sistemului, cît şi a datelor lui;
principiul compatibilităţii sistemului informaţional cu sistemele existente atît în ţară, cît şi peste hotare;
principiul extinderii sistemului informaţional în perspectivă asupra noilor obiecte.
Capitolul II. Cadrul juridico-normativ al sistemului
6. Cadrul juridico-normativ al SIIOD se bazează pe legislaţia naţională în vigoare şi actele internaţionale, la care Republica Moldova este parte.
7. În general, baza juridico-normativă este suficientă pentru elaborarea şi implementarea sistemului, însă este necesar de introdus modificări în legislaţia în vigoare, în primul rînd, în Legea nr.216-XV din 29 mai 2003 cu privire la Sistemul informaţional integrat automatizat de evidenţă a infracţiunilor, cauzelor penale şi a persoanelor care au săvîrşit infracţiuni, în scopul asigurării integrării şi extinderii obiectelor de evidenţă.
Capitolul III. Spaţiul funcţional al sistemului
8. Funcţiile de bază ale sistemului
În cadrul funcţionării SIIOD trebuie să fie îndeplinite următoarele funcţii de bază:
А. Integrarea şi gestionarea băncii de date a SIIOD
Funcţiile de bază la integrarea şi gestionarea resurselor informaţionale departamentale şi a băncii de date a sistemului sînt funcţiile punerii iniţiale la evidenţă, actualizării datelor şi scoaterii de la evidenţă (transferul datelor în arhivă).
Funcţiile în cauză se efectuează la organizarea colectării datelor, pe parcursul realizării înregistrării, la schimbul informaţional cu ministerele, alte autorităţi administrative centrale şi autorităţile administraţiei publice locale etc.
Informaţia în SIIOD se introduce numai în baza documentelor prin care se confirmă veridicitatea datelor introduse în sistem, cu referinţă la documentul în baza căruia a avut loc actualizarea datelor. Datele despre documentele confirmative, de asemenea, se introduc în banca de date.
Informaţia este stocată în sistem în ordine cronologică, cu păstrarea datelor iniţiale şi a celor actualizate.
B. Organizarea asigurării informaţionale
Informaţiile din banca de date a SIIOD sînt furnizate conducerii ţării, organelor de drept, participanţi la sistem, autorităţilor publice competente, altor unităţi de drept şi persoane fizice, care, în caz de divulgare, poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare. În acest caz, fiecare beneficiar al datelor sistemului este obligat să le utilizeze numai în scopuri legitime.
Nivelul de acces al utilizatorului datelor sistemului către informaţia solicitată este determinat de legislaţie şi actele normative în vigoare, în funcţie de statutul lui juridic şi regimul juridic al informaţiei. Procedura, tipul informaţiei oferite utilizatorilor se determină prin Regulamentul SIIOD, aprobat de către Guvern, precum şi prin alte acte normative.
C. Asigurarea calităţii informaţiei este efectuată în conformitate cu Standardul Naţional SM EM ISO 9001:2002 "Sisteme de management al calităţii. Cerinţe".
D. Asigurarea protecţiei datelor la toate etapele de colectare, stocare şi utilizare a resurselor informaţionale de stat, care se referă la sfera de ocrotire a normelor de drept.
E. Satisfacerea necesităţilor organelor de drept în activităţile analitice, de prognozare, de prevenire şi contracarare a criminalităţii.
F. Asigurarea multilaterală şi multidimensională a funcţionării SIIOD şi integrării cu alte sisteme informaţionale de stat.
9. Blocurile funcţionale ale sistemului SIIOD trebuie să asigure îndeplinirea atît a funcţiilor de bază ale sistemului informaţional tipic, cît şi îndeplinirea funcţiilor specifice, determinate de destinaţia sistemului şi care sînt grupate în blocuri funcţionale specializate (figura 2).
A. Blocul controlului de stat al resurselor informaţionale include următoarele funcţii:
asigurarea integrităţii logice a sistemului;
administrarea bazelor de date ale sistemului;
elaborarea şi mentenanţa clasificatoarelor;
determinarea nivelului de acces pentru utilizatori, ţinerea sistemului de parole;
asigurarea securităţii şi protecţiei informaţiei în sistem;
elaborarea aplicaţiilor necesare utilizatorilor sistemului;
asigurarea autentificării utilizatorilor conform nivelurilor de acces de care dispune fiecare utilizator în sistem.
B. Blocul "CRIMINAL" include următoarele funcţii de evidenţă:
a sesizărilor şi altor informaţii despre infracţiuni;
a infracţiunilor săvîrşite şi a cauzelor penale pornite în baza lor;
a persoanelor, care au săvîrşit infracţiuni;
a persoanelor care se află sub urmărire penală, învinuiţi de săvîrşirea infracţiunilor;
a persoanelor care au săvîrşit contravenţii administrative;
a contravenţiilor administrative săvîrşite;
a persoanelor, documentelor, blanchetelor de strictă evidenţă, a mijloacelor de transport, armelor, anticariatului şi a altor bunuri sustrase, care se află în căutare, inclusiv informaţia pentru CSI şi Interpol, precum şi a dosarelor de căutare pornite;
a persoanelor ţinute în evidenţă cu scop de profilaxie;
a persoanelor reţinute şi arestate;
a persoanelor juridice, în privinţa cărora au fost săvîrşite infracţiuni sau contravenţii administrative;
a probelor materiale, ridicate de la locurile de săvîrşire a infracţiunilor;
a bunurilor puse sub sechestru în cadrul anchetării cauzelor penale;
a prejudiciului material cauzat în rezultatul infracţiunilor la toate etapele urmăririi penale;
a asigurării restituirii prejudiciului material la toate etapele urmăririi penale.
C. Blocul "PROCEDURA JUDICIARĂ" include următoarele funcţii de evidenţă:
a procedurii judiciare în cauzele penale;
a procedurii judiciare în cauzele civile;
a procedurii judiciare în cauzele cu privire la contravenţiile administrative;
a controlului asupra executării hotărîrilor judecătoreşti.
D. Blocul "CONTINGENTUL SPECIAL" include următoarele funcţii de evidenţă:
a deţinuţilor şi condamnaţilor;
a documentelor eliberate, care se referă la sistemul penitenciar;
a deplasărilor condamnaţilor;
a practicii disciplinare.
E. Blocul "ARME" include următoarele funcţii de evidenţă:
a armelor (individuale, cu excepţia celor militare), care se află în circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi corespunderea acestora Cadastrului de Stat al Armelor şi caracteristicilor lor tehnice, conform legislaţiei în vigoare;
a drepturilor de proprietate, posesiune şi folosinţă a armelor, proprietarilor de arme şi altor titulari de drepturi, precum şi a circumstanţelor de apariţie şi încetare a drepturilor corespunzătoare;
a documentelor care identifică şi permit folosirea armelor;
a armelor sustrase, pierdute, depistate, găsite şi ridicate;
a verificărilor efectuate în scopul controlului asupra respectării regulilor de realizare, achiziţionare, deţinere, portarmă, transportare şi folosire a armelor.
F. Blocul "PAZĂ" include funcţia de evidenţă:
a obiectelor păzite de către agenţii economici ce prestează servicii de pază.
G. Blocul "ACCIDENTE RUTIERE" include următoarele funcţii de evidenţă:
a accidentelor rutiere;
a mijloacelor de transport - participante la accidentul rutier;
a persoanelor - participante la accidentul rutier.
H. Blocul "DACTILOSCOPIE" include următoarele funcţii de evidenţă:
a datelor despre particularităţile construcţiei desenelor papilare ale degetelor omului şi despre identificarea persoanei;
a datelor despre cercetările efectuate ale desenelor papilare ale degetelor, legate de stabilirea şi confirmarea identităţii persoanei.
Sînt supuse evidenţei numai amprentele digitale ale acelor categorii de persoane fizice care sînt determinate prin legislaţia în vigoare.
I. Blocul "INFRASTRUCTURA" include următoarele funcţii de evidenţă:
a clădirilor şi construcţiilor organelor de drept;
a sectoarelor (zonelor) de deservire.
Sarcina comună pentru toate blocurile funcţionale este de a elibera informaţii analitice şi statistice diferitor utilizatori, în funcţie de statutul lor juridic şi regimul juridic al informaţiei solicitate.
Capitolul IV. Structura organizaţională
10. Funcţiile de bază, legate de formarea resurselor informaţionale ale organelor de drept, aparţin organelor de drept, în limitele competenţei, Ministerului Afacerilor Interne, Procuraturii Generale, Ministerului Justiţiei, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Serviciului Vamal, Serviciului Grăniceri şi instanţelor judecătoreşti care sînt, concomitent, registratori şi posesori ai resursei informaţionale proprii.
A. Subdiviziunile Ministerului Afacerilor Interne organizează şi ţin evidenţa:
sesizărilor despre infracţiuni şi contravenţiile administrative;
infracţiunilor, cauzelor penale şi persoanelor care le-au săvîrşit;
contravenţiilor administrative şi persoanelor care le-au săvîrşit;
persoanelor aflate în căutare sau dispărute fără urmă, precum şi a cadavrelor neidentificate;
obiectelor sustrase: lucruri marcate, documente; arme, anticariat; transport răpit sau sustras;
armelor, cu excepţia armelor militare, care se află pe teritoriul Republicii Moldova;
amprentelor digitale;
obiectelor păzite;
persoanelor reţinute şi arestate;
altei informaţii cu caracter criminalistic şi criminologic, prevăzute de legislaţia în vigoare;
infrastructurii MAI, inclusiv zonele de deservire.
B. Procuratura Generală organizează şi ţine evidenţa:
sesizărilor privind infracţiunile şi contravenţiile administrative care parvin în organele procuraturii;
infracţiunilor, cauzelor penale şi persoanelor care le-au săvîrşit;
examinării cauzelor civile, cauzelor cu privire la contravenţiile administrative şi litigiile economice, acţiunilor intentate şi susţinute de către organele Procuraturii;
verificării legitimităţii aflării persoanelor în locurile de detenţie a reţinuţilor, de arest preventiv, alte locuri de ispăşire a pedepsei;
respectarea legislaţiei în Forţele Armate;
examinării şi soluţionării cererilor, plîngerilor, denunţurilor şi autodenunţurilor parvenite de la cetăţeni;
realizării altor împuterniciri prevăzute de lege;
amplasării organelor Procuraturii.
C. Ministerul Justiţiei, prin intermediul subdiviziunilor sale, organizează şi ţine evidenţa:
documentelor executorii (Departamentul de executare);
pedepselor nonprivative de libertate (Departamentul de executare);
persoanelor liberate de pedeapsa penală şi condamnate la pedepse nonprivative de libertate (Departamentul de executare);
pedepselor cu privaţiune de libertate stabilite de judecată (Departamentul Instituţiilor Penitenciare);
persoanelor deţinute în izolatoarele de urmărire penală (Departamentul Instituţiilor Penitenciare);
persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate (Departamentul Instituţiilor Penitenciare);
deciziilor CEDO privitoare la Republica Moldova.
Prezintă în sistem informaţia despre amplasarea subdiviziunilor sale teritoriale, precum şi a organelor sistemului judiciar.
D. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, în limitele competenţei, organizează şi ţine evidenţa:
sesizărilor şi altor informaţii despre infracţiuni şi a persoanelor care le-au săvîrşit;
proceselor-verbale cu privire la contravenţiile administrative;
rezultatelor reviziilor activităţii economico-financiare şi verificărilor fiscale ale persoanelor fizice şi juridice;
persoanelor date în urmărire.
E. Serviciul Vamal organizează şi ţine evidenţa:
sesizărilor privind încălcările regulilor vamale şi a altor încălcări de drept în domeniul vamal;
cauzelor penale cercetate;
urmăririi penale a persoanelor bănuite de săvîrşirea infracţiunilor;
proceselor-verbale întocmite cu privire la contravenţiile administrative, raportate la competenţa lui;
altei informaţii cu caracter criminalistic, depistate de organele de urmărire penală ale Serviciului Vamal.
F. Serviciul Grăniceri organizează şi ţine evidenţa:
sesizărilor privind încălcările regulilor de trecere a frontierei de stat şi a altor încălcări de drept în domeniul dat;
cauzelor penale cercetate;
urmăririi penale a persoanelor bănuite de săvîrşirea infracţiunilor;
proceselor-verbale întocmite cu privire la contravenţiile administrative, raportate la competenţa lui;
altei informaţii cu caracter criminalistic şi criminologic, depistate de către Serviciul Grăniceri.
11. Integrarea resurselor şi sistemelor informaţionale ale organelor de drept, precum şi dirijarea sistemului informaţional integrat al organelor de drept, este asigurată de centrul informaţional interdepartamental, în modul stabilit de către Guvern.
Capitolul V. Documentele sistemului
12. Sistemul este orientat spre prelucrarea actelor primare elaborate la toate etapele de activitate ale organelor de drept (cereri, procese-verbale etc.), fără întocmirea documentelor intermediare (fişelor). Actele sistemului pot fi împărţite în următoarele grupuri:
acte de evidenţă primară a infracţiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvîrşit infracţiuni;
acte de evidenţă a persoanelor, transportului, armelor şi altor bunuri aflate în căutare;
acte de evidenţă dactiloscopică;
acte de evidenţă a contravenţiilor administrative;
acte ale sistemului judiciar;
acte ale sistemului penitenciar;
acte care identifică armele şi stabilesc dreptul la achiziţionare, posedare, portarmă;
acte tehnologice (registrele, cererile, extrasele etc.).
Capitolul VI. Spaţiul informaţional
13. Spaţiul informaţional al SIIOD reprezintă ansamblul următoarelor resurse informaţionale:
Registrul informaţiei criminalistice şi criminologice;
Registrul dosarelor judecătoreşti;
Registrul procedurilor de executare;
Registrul persoanelor reţinute, arestate şi condamnate;
Registrul de stat al armelor;
Registrul obiectelor păzite;
Registrul accidentelor rutiere;
Registrul dactiloscopic;
Registrul infrastructurii organelor de drept.
A. Registrul informaţiei criminalistice şi criminologice reprezintă resursa informaţională specializată care include totalitatea informaţiei sistematizate cu caracter criminal, format cu ajutorul sistemului informaţional automatizat integrat de evidenţă a infracţiunilor, cauzelor penale şi persoanelor care au săvîrşit infracţiuni. Sistemul informaţional menţionat este destinat pentru oferirea suportului informaţional al activităţii organelor de drept, pe calea automatizării funcţiilor îndeplinite de acestea. Sistemul reuneşte cîteva baze de date logice şi este destinat pentru formarea, acumularea, stocarea, actualizarea şi analiza datelor despre starea criminalităţii şi activitatea de combatere a acesteia în ţară. Funcţiile de bază de exploatare a sistemului şi formare a Registrului sînt distribuite, conform legislaţiei în vigoare, între Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Serviciul Vamal, Serviciul Grăniceri.
B. Registrul dosarelor judecătoreşti reprezintă totalitatea sistematizată de date despre cauzele şi hotărîrile judecătoreşti. Resursele respective sînt formate cu ajutorul sistemului informaţional specializat al organelor judiciare. Sistemul reprezintă complexul locurilor de muncă automatizate (LMA) ale colaboratorilor cancelariilor, judecătorilor, secretarilor şedinţei de judecată şi altor persoane cu funcţii de răspundere. Fiecare loc de muncă va asigura introducerea informaţiei necesare şi procesarea ei în scopul realizării funcţiilor colaboratorilor de diferit nivel ai instanţelor judecătoreşti. Toate LMA vor lucra cu o bază de date integră unică (comună). Aceasta va permite:
asigurarea introducerii informaţiei în baza de date în acel loc unde ea apare;
realizarea principiului de muncă colectivă în reţea, ceea ce exclude dublarea datelor introduse;
ţinerea statisticii judiciare şi analiza datelor statistice, pregătirea relatărilor despre statistica judiciară.
C. Registrul procedurilor de executare reprezintă totalitatea sistematizată de date despre toate acţiunile întreprinse de executorii judecătoreşti pentru executarea integrală a documentelor executorii. Resursele respective sînt formate cu ajutorul sistemului informaţional specializat al Departamentului de Executare şi oficiilor de executare.
D. Registrul persoanelor reţinute, arestate şi condamnate reprezintă resursele informaţionale specializate care conţin date despre persoanele aflate sub pază (reţinute, arestate şi condamnate). Registrul asigură funcţia schimbului automatizat de informaţie despre deţinuţi şi condamnaţi între organele de drept şi permite automatizarea acţiunilor cu caracter neprocesual (pregătirea documentelor, colectarea datelor ce caracterizează persoana, lucrul de curier etc.).
E. Registrul de stat al armelor reprezintă resursele informaţionale specializate care conţin date despre circulaţia armelor individuale (cu excepţia celor militare) pe teritoriul ţării, titularii lor de drepturi, precum şi date ce ţin de organizarea controlului circulaţiei armelor.
F. Registrul obiectelor păzite reprezintă resursele informaţionale care conţin date despre obiectele păzite de către agenţii economici ce prestează servicii de pază.
G. Registrul accidentelor rutiere reprezintă totalitatea sistematizată de date despre accidentele rutiere, mijloacele de transport şi persoanele participante la ele. Funcţiile de bază privind formarea resursei informaţionale respective sînt puse în sarcina Ministerului Afacerilor Interne.
H. Registrul dactiloscopic reprezintă totalitatea datelor despre particularităţile structurii desenelor papilare ale degetelor omului şi a datelor despre identitatea lui. Registrul se formează cu ajutorul unui sistem informaţional automatizat specializat. Înregistrarea dactiloscopică se realizează pentru stabilirea identităţii persoanei, în scopul protecţiei drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor fizice şi juridice, protecţiei intereselor societăţii şi statului. Funcţiile de bază privind formarea şi ţinerea Registrului dactiloscopic sînt distribuite între organele împuternicite, conform legislaţiei în vigoare.
I. Registrul infrastructurii organelor de drept conţine informaţia privind evidenţa clădirilor şi edificiilor organelor sferei de ocrotire a normelor de drept, sectoarelor (zonelor) de deservire. Informaţia colectată în sistemul respectiv va permite reflectarea oricărui obiect al organelor de drept pe harta digitală a localităţii.
14. Interdependenţa resurselor informaţionale sus-menţionate se prezintă în schemă (figura 3).
15. Resursele şi fluxurile informaţionale
Fiecare din resursele informaţionale formate din nou trebuie să fie descrise detaliat în Concepţia corespunzătoare, cu indicarea funcţiilor sistemului care o formează, a obiectelor informaţionale şi identificării lor.
În afară de aceasta, SIIOD asigură accesul operativ la datele sistemelor automatizate care formează resursele informaţionale de importanţă statală:
Registrul de stat al populaţiei conţine date despre persoanele fizice şi documentele care le-au fost eliberate;
Registrul de stat al unităţilor de drept conţine date despre toate tipurile de organe de drept, inclusiv despre activitatea, documentele şi ştampilele lor;
Registrul de stat al transportului conţine date despre mijloacele de transport (inclusiv agregatele cu număr) şi documentele de înmatriculare;
Registrul de stat al conducătorilor de vehicule conţine date privind dreptul persoanei fizice de a conduce mijlocul de transport corespunzător;
Registrul de stat al blanchetelor de strictă evidenţă şi al timbrelor de acciz oferă date despre blanchetele de strictă evidenţă şi timbrele de acciz confecţionate şi despre circulaţia lor;
Registrul vamal de stat conţine date despre mărfurile şi alte obiecte deplasate peste frontiera de stat;
Registrul Serviciului Grăniceri conţine date despre traversarea frontierei de stat de către persoanele fizice şi unităţile de transport;
Sistemul informaţional geografic naţional serveşte pentru stabilirea spaţială a datelor despre locurile comiterii infracţiunilor şi obiectele infrastructurii, de asemenea, oferă posibilitatea de aplicare a metodelor de analiză spaţială a evenimentelor şi fenomenelor care au loc în sfera criminală.
Capitolul VII. Spaţiul tehnologic
16. Conform divizării teritorial-administrative şi structurii organelor de drept, SIIOD este alcătuit din trei nivele: central, regional şi local.
Complexele informaţionale de telecomunicaţii aflate la nivelul central şi teritorial sînt destinate asigurării funcţionării SIIOD.
A. La nivel central se află Centrul interdepartamental de dirijare a Sistemului informaţional integrat al organelor de drept cu banca de date a Sistemului, funcţionarea căruia este menţinută de către deţinătorii resurselor informaţionale. Tot la acest nivel se atribuie reţelele de calcul teritoriale şi locurile de muncă automatizate în aparatele centrale, regionale şi locale ale organelor de drept.
B. La nivelul teritorial se află reţelele de calcul şi locurile de muncă automatizate ale subdiviziunilor teritoriale ale structurilor participante la Sistem.
17. Asigurarea interconexiunii cu alte sisteme informaţionale se efectuează prin intermediul sistemului de telecomunicaţii al autorităţilor administraţiei publice.
Accesul la informaţie se realizează cu ajutorul Portalului informaţional de stat, în limitele competenţei.
Arhitectura sistemului şi structura complexului de mijloace tehnice şi de program utilizate vor fi determinate la etapele ulterioare ale dezvoltării sistemului.
Capitolul VIII. Asigurarea protecţiei informaţiei
18. Definiţie
Prin securitate informaţională se înţelege protecţia resurselor informaţionale şi infrastructurii informaţionale de la acţiuni premeditate sau accidentale cu caracter natural sau artificial, care au ca rezultat cauzarea prejudiciului participanţilor la procesul de schimb informaţional.
Sistemul securităţii informaţionale este o totalitate de măsuri juridice, organizatorice, economice şi tehnologice, orientate spre prevenirea pericolelor pentru resursele şi infrastructura informaţională.
19. Pericole pentru securitatea informaţională
Prin pericol pentru securitatea informaţională se înţelege un eveniment sau o acţiune posibilă, orientată spre cauzarea prejudiciului resurselor sau infrastructurii informaţionale.
Pericole principale pentru securitatea informaţională a sistemului informaţional automatizat sînt:
colectarea şi utilizarea ilegală a informaţiei din sistem;
încălcarea tehnologiei de prelucrare a informaţiei;
implementarea în produsele software şi hardware a componentelor care realizează funcţii neprevăzute în documentaţia acestor produse;
elaborarea şi răspîndirea programelor care afectează funcţionarea normală a sistemelor infocomunicaţionale, precum şi a sistemelor securităţii informaţionale;
nimicirea, deteriorarea, suprimarea radioelectronică sau distrugerea mijloacelor de telecomunicaţii şi sistemelor infocomunicaţionale;
influenţarea sistemelor cu parolă-cheie de protecţie a sistemelor automatizate infocomunicaţionale;
compromiterea cheilor şi mijloacelor de protecţie criptografică a informaţiei;
scurgerea informaţiei prin canale tehnice;
implementarea dispozitivelor electronice pentru interceptarea informaţiei în mijloacele tehnice de prelucrare, păstrare şi transmitere a informaţiei prin canalele de comunicaţii, precum şi în încăperile de serviciu ale ministerelor, altor autorităţi administrative centrale şi autorităţilor administraţiei publice locale;
nimicirea, deteriorarea, distrugerea sau sustragerea suporturilor de informaţie;
interceptarea informaţiei în reţelele de transmitere a datelor şi în liniile de comunicaţii, decodificarea acestei informaţii şi impunerea informaţiei false;
utilizarea tehnologiilor informaţionale autohtone şi străine necertificate, a mijloacelor de protecţie a informaţiei, a mijloacelor de informatizare, de telecomunicaţii şi comunicaţii la crearea şi dezvoltarea infrastructurii informaţionale;
accesul nesancţionat la resursele informaţionale din băncile şi bazele de date;
încălcarea restricţiilor legale privind răspîndirea informaţiei.
20. Surse ale pericolelor sînt evenimentele sau acţiunile unor persoane, care pot cauza încălcarea confidenţialităţii, integrităţii logice şi fizice a informaţiei, precum şi a funcţionării infrastructurii informaţionale.
21. Modurile de realizare a pericolelor:
accesul nesancţionat;
influenţa fizică asupra componentelor infrastructurii informaţionale;
organizarea scurgerii informaţiei prin canale diferite;
coruperea sau intimidarea personalului.
22. Asigurarea securităţii informaţionale
Sarcinile de bază ale asigurării securităţii informaţionale sînt:
asigurarea confidenţialităţii informaţiei;
asigurarea integrităţii logice a informaţiei;
asigurarea integrităţii fizice a informaţiei;
asigurarea protecţiei infrastructurii informaţionale de pe urma deteriorării şi tentativelor de modificare a funcţionării.
Mecanismele de bază ale asigurării securităţi informaţionale sînt:
autentificarea şi autorizarea;
dirijarea accesului;
înregistrarea acţiunilor şi auditul;
criptarea informaţiei.
Utilizarea mecanismelor asigurării securităţii informaţionale trebuie planificată la etapa de proiectare a sistemelor şi infrastructurii informaţionale.
O atenţie deosebită la proiectarea sistemului informaţional şi elaborarea arhitecturii lui trebuie să fie acordată protecţiei datelor secrete şi confidenţiale de la acces nesancţionat. Aceasta este mai întîi de toate aplicarea principiului de protecţie a informaţiei la nivele multiple, inclusiv utilizarea bazelor de date speciale locale pentru organizarea evidenţei informaţiei secrete, utilizarea programelor antivirus, de criptare, arhivare şi restabilire a informaţiei.
Una din cele mai vulnerabile verigi în sistemul securităţii informaţionale este factorul uman. În legătura cu aceasta, un element important al securităţii informaţionale este educarea şi instruirea personalului în scopul prevenirii şi contracarării pericolelor.
Încheiere
23. Prezenta Concepţie serveşte drept bază pentru elaborarea concepţiilor departamentale, în care va fi necesară determinarea particularităţilor de bază ale organizării evidenţei armelor, examinării cauzelor în judecată şi hotărîrilor judecătoreşti adoptate, persoanelor ţinute sub arest, accidentelor rutiere, datelor dactiloscopice şi a altor obiecte supuse evidenţei în sistemele informaţionale ale organelor de drept.
Este raţională implementarea pe etape a sistemului, pe măsura finisării procesului de informatizare a activităţii anumitor instituţii şi pregătirii infrastructurii respective.
Anexa nr.2
la Hotărîrea Guvernului nr. 1202
din 17 octombrie 2006
LISTA
concepţiilor ce urmează a fi elaborate
| Denumirea Concepţiei | Instituţiile responsabile |
| Registrul informaţiei criminalistice şi criminologice | Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Serviciul Vamal, Serviciul Grăniceri, Ministerul Dezvoltării Informaţionale |
| Registrul dosarelor judecătoreşti | Ministerul Justiţiei, Ministerul Dezvoltării Informaţionale |
| Registrul procedurilor de executare | Ministerul Justiţiei, Ministerul Dezvoltării Informaţionale |
| Registrul persoanelor reţinute, arestate şi condamnate | Ministerul Justiţiei, Ministerul Dezvoltării Informaţionale |
| Registrul de stat al armelor | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Dezvoltării Informaţionale |
| Registrul obiectelor păzite | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Dezvoltării Informaţionale |
| Registrul accidentelor rutiere | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Dezvoltării Informaţionale |
| Registrul dactiloscopic | Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Serviciul Grăniceri, Ministerul Dezvoltării Informaţionale |
| Registrul infrastructurii organelor de drept, participante la crearea SIIOD | Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Ministerul Justiţiei, Serviciul Vamal, Serviciul Grăniceri, Ministerul Dezvoltării Informaţionale |