ID intern unic: 336135
Версия на русском
Republica Moldova
din 05.07.2010
privind Raportul auditului executării bugetului
municipal Chişinău pe anul 2009
municipal Chişinău pe anul 2009
Curtea de Conturi, în prezenţa Primarului general al mun. Chişinău dl D.Chirtoacă, viceministrului finanţelor, ex-director al Direcţiei Generale Finanţe a Consiliului municipal Chişinău dna M.Cărăuş, şefului-adjunct al Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chişinău dna I.Rusnac, directorului Direcţiei Generale Finanţe a Consiliului municipal Chişinău dna V.Herţa, directorului Direcţiei Generale Transport Public şi Căi de Comunicaţie dl V.Ţerna, directorului Direcţiei Generale Arhitectură, Urbanism şi Relaţii Funciare dl V.Modârcă, directorului Direcţiei Generale Locativ-Comunale şi Amenajare dl P.Gontea, Comisarului adjunct al Comisariatului General de Poliţie al mun. Chişinău, şeful poliţiei municipale dl S.Muşuc, primarului or. Durleşti dl N.Crudu, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere din cadrul subdiviziunilor Consiliului municipal Chişinău, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.20081, a examinat Raportul auditului executării bugetului municipal Chişinău pe anul 2009.
______________________
1 M.O., 2008, nr.237-240, art.864.
Misiunea de audit s-a efectuat în conformitate cu Programul activităţii de audit al Curţii de Conturi pe anul 2010, avînd drept scop verificarea regularităţii şi conformităţii executării veniturilor şi cheltuielilor ale bugetului municipal Chişinău pe anul 2009, precum şi a gestionării patrimoniului public.
Auditul a fost planificat şi s-a realizat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi2. Probele de audit au fost obţinute în urma aplicării procedurilor analitice şi efectuării testelor de fond, fiind folosite diferite tehnici şi metode, cum ar fi examinarea rapoartelor financiare, registrelor contabile, documentelor primare; analiza comparativă a datelor şi informaţiei financiare; observaţii directe.
_____________________
2 Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 „Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.
Auditul s-a desfăşurat la 6 autorităţi ale administraţiei publice locale a mun. Chişinău şi la primăria or. Durleşti. De asemenea, probe de audit s-au colectat la 13 instituţii şi întreprinderi municipale.
Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, Curtea de Conturi
- neasigurarea executării în măsură deplină a cerinţelor şi recomandărilor anterioare ale Curţii de Conturi;
- neajustarea cheltuielilor planificate la veniturile real încasate, ce a generat formarea unor datorii creditoare;
- tergiversarea adoptării de către Consiliul municipal Chişinău a deciziilor corespunzătoare ce ţin de încasarea taxelor locale şi mijloacelor speciale, precum şi de gestiunea patrimoniului municipal, ceea ce a condiţionat pierderea unor venituri posibile şi încasarea neregulamentară a altor venituri;
- neasigurarea unui control asupra îndeplinirii deciziilor Consiliului municipal Chişinău, ce a generat administrarea cu deficienţe a formării şi utilizării resurselor bugetului municipal şi gestiunea neconformă şi ineficientă a patrimoniului municipal;
- planificarea necorespunzătoare a alocaţiilor bugetare pentru amenajarea teritoriilor, întreţinerea drumurilor locale şi poliţiei municipale, ce a dus la deficienţe majore în cadrul utilizării acestora;
- executarea cheltuielilor cu abateri de la prevederile regulamentare, ce a cauzat dezafectarea mijloacelor băneşti şi admiterea de supracheltuieli;
- organizarea şi desfăşurarea procedurilor de achiziţii publice cu nerespectarea prevederilor legale;
- nemonitorizarea modului în care sînt administrate întreprinderile municipale şi instituţiile medico-sanitare publice, precum şi a raportării îndeplinirii obligaţiilor de către reprezentanţii Consiliului municipal Chişinău în societăţile economice;
- organizarea evidenţei contabile cu deficienţe, inclusiv a evidenţei patrimoniului municipal (fondului funciar şi bunurilor imobile), ce a determinat reflectarea neveridică în bilanţurile instituţiilor a patrimoniului municipal şi a datoriilor rezultate din gestionarea acestuia, precum şi nereflectarea tuturor veniturilor şi cheltuielilor în raportul de executare a bugetului municipal Chişinău pe anul 2009, ceea ce a condiţionat denaturarea situaţiilor economice raportate.
De asemenea, cu abateri de la cadrul normativ în vigoare s-a efectuat executarea bugetului or. Durleşti pe anul 2009, ce a dus la majorarea transferurilor primite pentru susţinerea teritoriilor din bugetul municipal Chişinău, neîncasarea unor venituri posibile, dezafectarea mijloacelor financiare, efectuarea unor cheltuieli neregulamentare şi gestionarea defectuoasă a patrimoniului or. Durleşti.
Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi
2. Hotărîrea şi Raportul de audit se remit:
2.1. Parlamentului Republicii Moldova, pentru luare de cunoştinţă;
2.2. Primarului general al municipiului Chişinău şi Consiliului municipal Chişinău, precum şi primarului or. Durleşti şi Consiliului orăşenesc Durleşti şi se cere să întreprindă măsuri privind implementarea recomandărilor auditului, indicate în Raportul de audit, determinarea acţiunilor concrete în vederea lichidării neregularităţilor constatate la executarea bugetelor şi la gestionarea patrimoniului public, cu stabilirea termenelor şi persoanelor responsabile pentru implementarea acestor recomandări;
2.3. Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chişinău şi se cere verificarea, prin confruntare, a datelor din sistemul informaţional al Serviciului Fiscal de Stat cu datele din sistemul informaţional al Direcţiei Generale Arhitectură, Urbanism şi Relaţii Funciare a Consiliului municipal Chişinău privind suprafeţele publicitare din mun. Chişinău, cu stabilirea divergenţelor şi cauzelor acestora;
2.4. Ministerului Finanţelor şi se cere:
2.4.1. în comun cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, să asigure raportarea şi încasarea defalcărilor din profitul net al întreprinderilor municipale în bugetele locale;
2.4.2. să examineze oportunitatea reflectării în evidenţa contabilă a execuţiei bugetelor locale a primirii împrumuturilor şi granturilor contractate de către autorităţile locale şi modului lor de utilizate, dar care nu sînt executate prin intermediul conturilor trezoreriale ale bugetelor respective.
3. Materialele auditului la Întreprinderea Municipală pentru Servicii Locative Centru şi la Întreprinderea Municipală pentru Servicii Locative Botanica se remit Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei conform art.9 alin.(2) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, pentru examinare după competenţă.
4. Se ia act că:
4.1. Consiliul municipal Chişinău a conformat la prevederile Codului fiscal taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe rutele municipale şi a aprobat tarifele pentru depozitarea deşeurilor la mina „Purcel”;
4.2. Comisariatul General de Poliţie al mun. Chişinău a întocmit un plan de măsuri pentru înlăturarea deficienţelor constatate de audit, inclusiv privind recuperarea mijloacelor financiare dezafectate în sumă de 91,4 mii lei;
4.3. Direcţia Generală Transport Public şi Căi de Comunicaţie a restabilit în evidenţa contabilă suma de 32367,2 mii lei;
4.4. Primăria municipiului Chişinău a recalculat plata pentru arendă în sumă de 32,0 mii lei.
5. Despre măsurile întreprinse pentru executarea pct.2 şi pct.3 din prezenta hotărîre se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.
6. Prezenta hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.
PREŞEDINTELE
CURŢII DE CONTURI Ala POPESCU
Nr. 52. Chişinău, 5 iulie 2010.
_____________________
1 Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările ulterioare).
Misiunea de audit s-a realizat la Primăria municipiului Chişinău şi la unele instituţii din subordine, avînd drept obiectiv verificarea regularităţii şi conformităţii executării veniturilor şi cheltuielilor bugetului municipal Chişinău pe anul 2009, precum şi a gestionării patrimoniului public.
Potrivit cadrului regulamentar, responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale este de a întocmi şi de a prezenta la timp situaţiile financiare, precum şi de a asigura respectarea prevederilor legale la executarea bugetelor şi în activitatea economico-financiară.
Responsabilitatea echipei de audit constă în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate pentru susţinerea constatărilor şi concluziilor asupra regularităţii executării veniturilor şi cheltuielilor bugetului municipal Chişinău şi a gestionării patrimoniului public. Totodată, auditorii nu sînt responsabili de prevenirea fraudelor şi erorilor.
Auditul a fost planificat şi s-a realizat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi2. Probele de audit au fost obţinute în urma aplicării procedurilor analitice şi efectuării testelor de fond, fiind folosite diferite tehnici şi metode, cum ar fi: examinarea rapoartelor financiare, registrelor contabile, documentelor primare; analiza comparativă a datelor şi informaţiei financiare; observaţii directe.
______________________
2 Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 „Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.
Reieşind din semnificaţia problemelor identificate şi din riscurile determinate la etapa de planificare a auditului, pentru testare au fost selectate: Direcţia Generală Finanţe (în continuare – DGF), Primăria municipiului Chişinău, Direcţia Generală Locativ-Comunală şi Amenajare (în continuare – DGLCA), Direcţia Generală Transport Public şi Căi de Comunicaţie (în continuare – DGTPCC), Direcţia Generală Arhitectură, Urbanism şi Relaţii Funciare (în continuare – DGAURF), Comisariatul General de Poliţie al mun. Chişinău (în continuare – CGP), Primăria or. Durleşti.
De asemenea, au fost acumulate informaţii şi probe la Direcţia Generală Economie, Reforme şi Relaţii Patrimoniale (în continuare – DGERRP), Î.M. „Direcţia Construcţii Capitale” (în continuare – Î.M. „DCC”), Î.M. „Lumteh”, Î.M. „Exdrupo”, S.A. „Edilitate”, Î.M. „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Verzi” (în continuare – Î.M. „AGSV”), Î.M. „Parcul „Dendrariu”” şi Î.M. „Autosalubritate”, Întreprinderile Municipale de Gestionare a Fondului Locativ (în continuare – ÎMGFL) nr.13 şi nr.22, Întreprinderile Municipale pentru Servicii Locative (în continuare – ÎMpSL) Centru şi Botanica, Î.M. „Piaţa Centrală”.
Autorităţile administraţiei publice locale (în continuare – AAPL) pe teritoriul municipiului Chişinău sînt constituite pentru promovarea intereselor şi soluţionarea problemelor populaţiei3.
________________________
3 Art.1 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 „Privind administraţia publică locală” (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.436-XVI din 28.12.2006).
În perioada auditată, responsabili de executarea bugetului municipal Chişinău şi gestionarea patrimoniului public au fost:
1. Consiliul municipal Chişinău (în continuare – CMC), care aprobă bugetul municipal, modul de utilizare a fondului de rezervă, precum şi a fondurilor speciale; aprobă împrumuturile şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar; operează modificări în bugetul municipal; în conformitate cu cadrul legal existent pune în aplicare şi modifică impozitele şi taxele locale; administrează, concesionează, dă în arendă ori în locaţiune bunurile domeniului public şi celui privat ale municipiului etc.
2. Primarul General al municipiului Chişinău, care asigură executarea deciziilor Consiliului municipal, elaborarea proiectului de buget pe următorul an bugetar şi a contului de încheiere a exerciţiului bugetar şi le prezintă, spre aprobare, Consiliului municipal; exercită funcţia de executor principal de buget; verifică încasarea şi cheltuirea mijloacelor de la buget şi informează Consiliul municipal despre situaţia existentă; răspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor domeniului public şi celui privat municipal; conduce, coordonează şi controlează activitatea serviciilor publice locale, realizează măsuri de asistenţă socială şi ajutor social; conduce şi controlează activitatea şefilor de subdiviziuni, de servicii, de întreprinderi municipale din subordine etc.
3. Executorii (ordonatorii) secundari de buget (conducătorii direcţiilor şi întreprinderilor municipale), care sînt responsabili de elaborarea proiectului de buget, oportunitatea şi legalitatea angajării şi utilizării alocaţiilor bugetare în limita şi cu destinaţia aprobate în buget, integritatea bunurilor aflate în administrare, organizarea şi ţinerea evidenţei contabile la zi şi de prezentarea în termen a bilanţurilor, dărilor de seamă contabile şi a conturilor de execuţie a bugetului.
Sinteza veniturilor şi cheltuielilor bugetului municipal Chişinău pe anul 2009
Bugetul municipal Chişinău pe anul 2009 a fost aprobat la venituri şi la cheltuieli în sumă de 1796839,5 mii lei.
Pe parcursul anului 2009, veniturile şi cheltuielile bugetului municipal Chişinău au fost precizate, repartizate şi redistribuite prin deciziile CMC. De menţionat că micşorarea alocaţiilor bugetare s-a efectuat la sfîrşitul anului bugetar – la 27.11.2009 şi la 22.12.2009, cu suma de 231902,9 mii lei şi, respectiv, cu 30621,3 mii lei.
Conform Raportului privind executarea bugetului municipal Chişinău pe anul 20094, veniturile precizate au constituit 1626386,2 mii lei, iar cele efectiv încasate – 1548976,9 mii lei, sau 95,2 %, cu o diminuare faţă de anul precedent în sumă de 82737,1 mii lei. Cheltuielile precizate au constituit 1742710,9 mii lei, iar cheltuielile de casă – 1622932,0 mii lei, fiind executate la nivel de 93,1%. Deficitul înregistrat în sumă de 73955,1 mii lei a fost finanţat din contul încasărilor din vînzarea şi privatizarea bunurilor proprietate publică şi mijloacelor existente în soldul disponibil de la începutul anului.
___________________
4 Raportul privind executarea bugetului municipal Chişinău pe anul 2009, aprobat prin Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.2/2 din 26.02.2010.
Veniturile şi cheltuielile de casă ale bugetului municipal Chişinău pe anul 2009 se prezintă în Tabelul nr.1.
tabelul nr.1
În anul 2009, transferurile din bugetele de alt nivel şi fondurile speciale au constituit 202319,9 mii lei. La rîndul său, din bugetul municipal în alte bugete şi fonduri au fost transferate 90105,0 mii lei.
Colectarea impozitelor, taxelor şi altor plăţi în bugetul municipal în majoritate este efectuată de către Inspectoratul Fiscal de Stat (în continuare – IFS) pe mun. Chişinău. AAPL ale mun. Chişinău administrează următoarele venituri: mijloace din vînzarea apartamentelor către cetăţeni, mijloace băneşti de la privatizarea terenurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, mijloacele speciale din darea în arendă a patrimoniului municipal (terenuri şi bunuri imobile nelocative), alte mijloace speciale, precum şi contribuie la încasarea unor taxe locale.
Încasările la unele taxe, impozite şi alte plăţi au fost mai mici decît planurile precizate, nivelul mediu al veniturilor încasate faţă de cele precizate constituind 93,1%. Au fost înregistrate încasări mai mari decît cele precizate la: taxa pentru unităţile comerciale – cu 6495,0 mii lei, amenzi aplicate de poliţia rutieră – cu 1018,1 mii lei, privatizarea terenurilor – cu 1033,0 mii lei etc. Cel mai mic procent de executare a veniturilor faţă de indicii precizaţi s-a înregistrat la veniturile fondurilor speciale – 91,9%, impozite pe venit – 93,2%, alte venituri din activitatea de întreprinzător şi din proprietate – 94,7%.
Datoriile debitoare ale instituţiilor finanţate din bugetul municipal Chişinău, la situaţia din 31.12.2009, au constituit 20450,4 mii lei, inclusiv cu termenul de achitare expirat – 19150,3 mii lei. Totodată, datoriile creditoare, la această dată, au însumat 215494,9 mii lei, inclusiv cu termenul de achitare expirat – de 98895,6 mii lei. La aceeaşi dată, datoriile creditoare extrabilanţiere ale bugetului municipal Chişinău constituiau 129925,2 mii lei, inclusiv: cota-parte a garanţiilor emise de către CMC pentru creditele preferenţiale – 39066,0 mii lei, cota-parte a creditelor preferenţiale eliberate de către CMC – 25008,4 mii lei, datoria bugetului de stat prin intermediul bugetului municipal faţă de întreprinderile municipale – 9918,0 mii lei, datoria bugetului municipal aferentă împrumuturilor primite din bugetul de stat – 55866,8 mii lei, alte împrumuturi – 66,0 mii lei.
Din bugetul municipal Chişinău pe anul 2009 au fost finanţaţi 56 de executori secundari de buget. Cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor o deţin cheltuielile din domeniile învăţămîntului – 49,9%, asigurării şi asistenţei sociale – 9,7%, acestea fiind reglementate şi verificate în permanenţă de către DGF. Totodată, în procesul de planificare a auditului s-a constatat că, deşi cheltuielile din domeniile gospodăriei comunale şi gospodăriei de exploatare a fondului de locuinţe; transporturilor, gospodăriei drumurilor; menţinerii ordinii publice deţin o pondere nesemnificativă în bugetul municipal, la planificarea şi executarea acestora persistă un risc de neconformitate.
Reducerea veniturilor încasate în bugetul municipal Chişinău s-a datorat crizei economice, iar în unele cazuri acestea nu au fost realizate ca rezultat al neîntreprinderii, de către AAPL ale mun. Chişinău, în comun cu organele fiscale, a măsurilor necesare în vederea adoptării unor decizii corespunzătoare ce ţin de domeniul vizat. N-au fost întreprinse măsurile de rigoare întru identificarea şi realizarea posibilităţilor de majorare a încasărilor de venituri proprii, ceea ce a afectat execuţia bugetului municipal.
• Cu toate că anterior au fost stabilite deficienţe esenţiale privind calcularea şi încasarea taxei pentru plasarea publicităţii, AAPL ale mun.Chişinău nu au întreprins acţiuni eficiente pentru soluţionarea problemelor indicate, ceea ce a dus la diminuarea veniturilor încasate în bugetul municipal în anul 2009 pînă la suma de 2962,0 mii lei. Astfel, pe parcursul anului 2009, nu au fost întreprinse măsurile necesare în vederea încasării complete a taxei pentru amplasarea publicităţii, aceasta fiind încasată în sumă de 17438,0 mii lei, sau cu 2149,9 mii lei mai puţin decît planul precizat (19587,9 mii lei). Conform datelor prezentate de DGAURF, în anul 2009, suprafaţa publicitară medie autorizată a constituit 40,8 mii m2, ceea ce trebuia să asigure încasarea a circa 20400,0 mii lei, sau cu circa 2962,0 mii lei mai mult decît suma real încasată.
Urmare confruntării datelor prezentate de către DGAURF cu datele din baza de date a Serviciului Fiscal de Stat (în continuare – SFS) privind dările de seama pentru taxa de plasare a publicităţii (TPP08) pe trimestrul IV al anului 2009, prezentate de 20 de agenţi economici (care, la 01.01.2010, deţineau 68,6% din suprafeţele publicitare înregistrate la DGAURF), s-a constatat că suprafeţele publicitare declarate la SFS sînt cu 2485,6 m2 mai mici decît cele înregistrate la DGAURF. Totodată, diferenţele înregistrate pe agenţi economici variază esenţial de la (-) 2756,5 m2 pînă la (+) 1388,6 m2, cele mai mari fiind constatate la S.R.L. „Standart”, S.R.L. „Eurosign Studia”, S.R.L. „Neorama”, S.R.L. „PR&Reclama”, S.R.L. „EpaMedia” etc.
De menţionat că atît Primăria mun.Chişinău, cît şi DGTPCC nu deţin informaţii exhaustive despre îndeplinirea clauzelor contractuale privind construcţia staţiilor de aşteptare a transportului de către S.R.L. „EpaMedia” şi, ca urmare, nici referitor la datele privind suprafaţa panourilor publicitare amplasate în ele.
• În pofida faptului că DGTPCC a întreprins unele măsuri în vederea conformării taxei locale pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe rutele municipale prevederilor regulamentare, pe parcursul anului 2009, aceste taxe au rămas neconformate la prevederile Codului fiscal6 (Titlul VII), ceea ce a condiţionat neîncasarea veniturilor posibile la bugetul municipal.
_______________________
6 Codul fiscal, aprobat prin Legea nr.1163-XIII din 24.04.1997 (cu modificările şi completările ulterioare).
DGTPCC, prin scrisorile sale din 27.10.2008 şi din 18.12.2008, a înaintat CMC, spre examinare şi aprobare, proiectul de decizie „Cu privire la aprobarea şi punerea în aplicare a cotelor de taxe lunare pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe teritoriul municipiilor, oraşelor şi satelor (comunelor) pe anul bugetar 2009”, însă acesta a fost aprobat abia la 19.04.20107. Ca urmare, în anul 2009, 27 de agenţi economici, care deţin 1568 de unităţi de transport nu au calculat şi nu au achitat taxa locală pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători în regim de taxi, bugetul municipal Chişinău fiind lipsit de venituri în sumă de circa 4704,0 mii lei.
________________________
7 Decizia CMC nr.4/29 din 19.04.2010, în vigoare începînd cu 01.05.2010.
• AAPL ale mun.Chişinău nu au asigurat implementarea unor măsuri eficiente de realizare a recomandărilor auditelor precedente în vederea acumulării în măsură deplină a veniturilor de la dividendele aferente cotei de participare a municipiului în societăţile pe acţiuni şi de la defalcările din profitul net al întreprinderilor municipale, conform condiţiilor stabilite prin deciziile CMC.
Contrar prevederilor pct.10 din Decizia CMC nr.2/7 din 17.02.20098, precum şi ale Deciziei CMC nr.10/20 din 22.10.20099, majoritatea reprezentanţilor CMC în Consiliile de administraţie ale societăţilor pe acţiuni, precum şi conducătorii întreprinderilor municipale nu au promovat decizia privind distribuirea a cel puţin 30 la sută din profitul net, obţinut de către acestea în anul 2008, pentru plata dividendelor şi defalcărilor din profitul net în bugetul municipal. Astfel, în anul 2009, veniturile bugetului municipal Chişinău au fost diminuate cu suma de 8593,9 mii lei. Reprezentantul CMC la adunarea generală a acţionarilor S.A. “Edilitate” nu a urmărit distribuirea în mărime deplină a profitului net înregistrat în bilanţul contabil al S.A. „Edilitate”, ca rezultat fiind diminuată mărimea dividendelor care trebuia încasată în bugetul municipal în anul 2009 cu suma de 141,3 mii lei. Nu au asigurat încasarea veniturilor în bugetul municipal de la defalcările din profitul net al întreprinderilor municipale pe anul 2008 nici Î.M. „Piaţa Centrală” – 2236,5 mii lei, Î.M. „Autosalubritate” – 2035,7 mii lei, Î.M. „Institutul municipal de proiectări „Chişinăuproiect”” – 1369,4 mii lei etc. Conform explicaţiilor DGF, aceasta se datorează lipsei unui cont trezorerial de încasare a defalcărilor din profitul net obţinut de întreprinderile municipale.
_________________________
8 Decizia CMC nr.2/7 din 17.02.2009 „Cu privire la aprobarea bugetului municipal Chişinău pe anul 2009 în lectura a doua” (în continuare – Decizia CMC nr.2/7 din 17.02.2009).
9 Decizia CMC nr.10/20 din 22.10.2009 „Cu privire la unele aspecte ce ţin de repartizarea profitului net anual al societăţilor pe acţiuni cu cotă de participare a municipiului şi al întreprinderilor municipale”.
Totodată, unele întreprinderi municipale care nu au achitat defalcările respective la bugetul municipal au utilizat profitul obţinut pentru diferite activităţi ale întreprinderilor, în lipsa aprobării fondatorului. Astfel, Î.M. „Piaţa Centrală” a distribuit profitul net obţinut în anul 2008, în sumă de 7455,0 mii lei, pentru finalizarea construcţiei pieţei din str.Cărbunarilor (6730,0 mii lei), premierea salariaţilor, acordarea ajutorului material salariaţilor, asigurarea salariaţilor cu prînzuri gratuite şi pentru diferite acţiuni culturale. Analogic, în perioada anului 2009, în lipsa acordului fondatorului, Î.M. „Parcul „Dendrariu”” şi Î.M. „AGSV” au utilizat profitul nerepartizat din anii precedenţi în sumă de 225,3 mii lei şi, respectiv, de 688,7 mii lei.
Lipsa unor reglementări exhaustive privind raportarea şi încasarea, precum şi a unui control intern corespunzător asupra modalităţii de acumulare a defalcărilor din profitul net al întreprinderilor municipale la bugetul municipal, a condiţionat transferarea acestora de către întreprinderile municipale în sumă de 199,0 mii lei în bugetul de stat, bugetul municipal fiind lipsit de aceste mijloace financiare.
• Ca rezultat al nerespectării normelor regulamentare, entităţile auditate nu au asigurat un management eficient al mijloacelor speciale, ceea ce a generat neîncasarea acestora în bugetul municipal şi încasarea unor mijloace în lipsa tarifelor aprobate.
Deşi în rapoartele de audit precedente s-a menţionat despre starea nesatisfăcătoare a acumulării mijloacelor speciale din eliberarea certificatelor de agreere, această situaţie a rămas neschimbată. Ca urmare, în anul 2009, DGTPCC nu a asigurat eliberarea certificatelor de agreere, cu încasarea plăţilor pentru controlul asupra corespunderii standardelor şi normativelor autovehiculelor, destinate prestării serviciilor auto de călători în raza mun.Chişinău, în sumă de circa 213,1 mii lei. DGTPCC nu a eliberat certificate de agreere la circa 50% din numărul unităţilor de transport în regim de taxi (microbuze) şi la 100% din numărul de taxi. Lipsa certificatelor de agreere poate favoriza apariţia riscului transportării călătorilor şi bagajelor cu unităţi de transport care nu corespund standardelor de stat şi/sau reglementărilor tehnice în conformitate cu art.7 din Codul transporturilor auto10 şi cu pct.62, pct.63 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.854 din 28.07.200611.
_________________________
10 Legea pentru aprobarea Codului transporturilor auto nr.116-XIV din 29.07.1998 (cu modificările şi completările ulterioare).
11 Regulamentul transporturilor auto de călători şi bagaje, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.854 din 28.07.2006 (cu modificările ulterioare).
În procesul de elaborare a bugetului municipal Chişinău, la prognozarea veniturilor din mijloace speciale, nu s-a ţinut cont în măsură deplină de baza impunerii. Astfel, cu derogare de la art.4 şi art.32 din Legea nr.397-XV din 16.10.200312, DGTPCC a prognozat pentru anul 2009 venituri mai mici cu 1258,9 mii lei, faţă de posibilităţile reale de acumulare, inclusiv din chiria bunurilor – cu 957,8 mii lei şi din prestarea serviciilor – cu 301,1 mii lei.
_______________________
12 Legea nr.397-XV din 16.10.2003 „Privind finanţele publice locale” (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr. 397-XV din 16.10.2003).
La 17.02.2009, CMC, prin Decizia nr.2/7, a aprobat costul şi tarifele serviciilor prestate de DGTPCC, făcînd referinţă că acestea vor fi echivalente cu tarifele aprobate prin Decizia CMC nr.16/39 din 22.12.2004, neţinînd cont că prin Decizia CMC nr.67/6 din 15.03.2007 aceasta fusese deja abrogată. Ca consecinţă, în perioada 01.01.2009 – 27.11.2009, DGTPCC a aplicat tarife cu risc înalt de valabilitate.
Nerespectînd prevederile legislaţiei în vigoare13, DGTPCC, aplicînd tarife pentru serviciile de supraveghere tehnică de amplasare a comunicaţiilor inginereşti (poziţia „prelungirea valabilităţii permisiunilor”), neaprobate de CMC, a încasat venituri în sumă de 239,4 mii lei. Analogic, în lipsa tarifelor aprobate de către CMC, DGLCA a acumulat venituri în sumă de 1788,8 mii lei (431,7 mii lei – de la depozitarea gunoiului la mina „Purcel”; 1357,1 mii lei – de la darea în chirie a suprafeţelor de uz comun din blocurile locative, ce reprezintă proprietatea comună a proprietarilor apartamentelor din aceste blocuri14).
_________________________
13 Art.12 alin. (3) din Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.847-XIII din 24.05.1996 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.847-XIII din 24.05.1996), art.6 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003; art.43 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 şi pct.2.6 din Regulamentul aprobat prin Decizia CMC nr. 65/3 din 01.02.2007.
14 Legea condominiului în fondul locativ nr.913-XIV din 30.03.2000 (cu modificările ulterioare).
DGLCA nu a întreprins toate măsurile necesare în vederea încasării datoriilor pentru chiria apartamentelor, care, la 31.12.2009, au constituit 362,3 mii lei. Tariful pentru chiria apartamentelor a fost reaprobat în anul 2007 în mărime de 0,2 lei pentru 1m2, acesta nefiind modificat din anul 1997.
Pe parcursul anului 2009, CGP nu a asigurat încasarea conformă a mijloacelor speciale în sumă totală de 101,2 mii lei. Astfel, contrar tarifelor aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.508 din 11.05.200615, pentru coordonarea proiectelor de amplasare a obiectelor în zona de protecţie a drumului, CGP a aplicat tarife diminuate (cu 306 lei) pentru unii beneficiari, astfel nefiind calculate şi încasate venituri în sumă totală de 21,1 mii lei.
_________________________
15 Hotărîrea Guvernului nr.508 din 11.05.2006 „Pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor prestate contra plată şi a tarifelor la acestea, precum şi Regulamentului cu privire la modul de formare şi utilizare a mijloacelor speciale ale subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne” (cu modificările şi completările ulterioare).
Tarifele pentru serviciile de transportare şi păstrare pe terenuri speciale a mijloacelor de transport deteriorate în timpul accidentelor rutiere, lăsate în zonele rutiere ce interzic oprirea şi staţionarea lor, aplicate în baza Deciziei Primăriei or. Chişinău nr.31/4 din 14.10.199516, au fost stabilite de către CGP diferenţiat pentru diferiţi agenţi economici, favorizînd activitatea economică a unora din ei. Astfel, pentru unii agenţi economici tariful respectiv a fost aprobat în sumă de 18,0 lei, iar pentru alţii – în sumă de 55,0 lei. Ca rezultat, în cazul aplicării aceluiaşi tarif pentru toţi agenţii economici, CGP ar fi obţinut venituri suplimentare în sumă de 80,1 mii lei.
_______________________
16 Decizia Primăriei or. Chişinău nr.31/4 din 14.10.1995 „Cu privire la aplicarea unor măsuri în vederea lichidării neajunsurilor în circulaţia rutieră”.
De menţionat că contabilitatea CGP n-a asigurat înscrierea în registrele de evidenţă a decontărilor de la prestarea serviciilor de transportare şi păstrare pe terenuri speciale a mijloacelor de transport, arendă şi servicii comunale în timpul efectuării lor şi nu dispune de suma datoriei debitoare a beneficiarilor de servicii, acestea fiind înregistrate doar la momentul achitării, ceea ce determină riscul de neconformitate la încasarea şi înregistrarea lor. Totodată, CGP a încasat astfel de plăţi în sumă de 149,3 mii lei, fără un plan aprobat.
În lipsa reglementărilor normative privind încasarea de mijloace băneşti pentru alimentarea reţinuţilor, CGP al mun. Chişinău a încasat de la aceştia mijloace financiare în sumă totală de 5,1 mii lei, fiind tergiversată depunerea lor în casa instituţiei şi ulterior în bancă.
CGP al mun. Chişinău, în perioada supusă auditului, a încasat venituri din mijloace speciale pe următoarele tipuri: servicii cu plată, plata pentru arendă, servicii comunale, toate fiind înregistrate la categoria „001”, prin ce nu au fost respectate prevederile Ordinului ministrului finanţelor nr.94 din 31.12.200417.
_____________________
17 Regulamentul „Cu privire la gestionarea mijloacelor speciale ale instituţiilor publice finanţate de la buget”, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 31.12.2004 (cu modificările ulterioare).
Recomandări:
- inventarierea suprafeţelor publicitare existente în mun. Chişinău;
- verificarea, prin confruntare, a datelor existente în sistemul informaţional al IFS pe mun. Chişinău cu datele din sistemul informaţional al DGAURF privind suprafeţele publicitare, cu stabilirea divergenţelor şi cauzelor acestora;
- asigurarea executării deciziilor CMC privind plata de către societăţile pe acţiuni şi întreprinderile municipale a dividendelor şi defalcărilor din profitul net în bugetul municipal şi examinarea modului de restituire în bugetul municipal a defalcărilor din profitul net, achitate de către întreprinderile municipale în bugetul de stat;
- asigurarea estimării argumentate din punct de vedere economic a veniturilor proprii pasibile încasării;
- elaborarea şi înaintarea spre aprobare CMC a tarifelor pentru serviciile de supraveghere tehnică de amplasare a comunicaţiilor inginereşti, la poziţia „prelungirea valabilităţii permisiunilor” şi examinarea posibilităţii de aprobare a unor tarife unice pentru toţi agenţii economici ce prestează servicii de păstrare a mijloacelor de transport;
- asigurarea respectării prevederilor legale referitor la prestarea serviciilor de perfectare a certificatelor de agreere pentru autovehiculele antrenate la prestarea serviciilor de transport în regim de taxi (taxi şi microbuze).
3.2. Referitor la administrarea cheltuielilor
În cadrul prezentului audit au fost supuse verificării 5 instituţii finanţate din bugetul municipal Chişinău, executarea cheltuielilor pe anul 2009 fiind prezentată în Tabelul nr.2.
Sursă: Rapoartele privind executarea bugetelor UAT la toate componentele pe anul 2009 (Formularul nr.524004)
Pe lîngă întreţinerea instituţiilor, alocaţiile din bugetul municipal au fost folosite pentru investiţii capitale (reparaţia capitală a infrastructurii rutiere şi la instalarea semafoarelor) – 6909,3 mii lei, reparaţia şi întreţinerea drumurilor naţionale şi locale, obiectivelor de amenajare (salubrizare, reparaţie curentă şi de iluminare publică) – 119255,0 mii lei, amenajarea teritoriului şi întreţinerea fondului de locuinţe – 23926,4 mii lei, acordarea ajutoarelor sociale păturilor social-vulnerabile, pentru încălzire – 76313,0 mii lei.
3.2.1. Planificarea cheltuielilor
Auditul la acest compartiment denotă o preocupare necorespunzătoare a conducerii entităţilor auditate din subordinea CMC faţă de modalitatea şi corectitudinea planificării cheltuielilor.
Conform Notelor metodologice, aprobate de către Ministerul Finanţelor, privind elaborarea de către autorităţile administraţiei publice locale a proiectelor de buget pe anul 2009 şi a estimărilor pe anii 2010-2011 (în continuare – Note metodologice de planificare a bugetului), cheltuielile pentru amenajarea teritoriilor urmau a fi estimate în mărimea sumei prognozate a taxei pentru amenajare şi altor surse disponibile ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, iar cheltuielile pentru întreţinerea drumurilor locale urmau a fi nu mai mici decît suma defalcărilor la bugetul unităţii administrativ-teritoriale respective de la taxa pentru folosirea drumurilor, percepută de la posesorii de autovehicule înmatriculate în Republica Moldova. Însă, în prezent, nu există normative privind planificarea cheltuielilor pentru amenajarea teritoriilor şi întreţinerea drumurilor locale.
• Calculele prezentate de către unele entităţi subordonate CMC, la planificarea cheltuielilor pentru amenajarea teritoriului, nu sînt efectuate în baza tipurilor de servicii ce urmau a fi prestate şi nu determină exhaustiv volumul de alocaţii necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor AAPL ale mun. Chişinău de amenajare a teritoriului, salubrizare a municipiului şi întreţinere a fondului locativ. Astfel de deficienţe au fost constatate la calculele prezentate de către DGLCA, Î.M. „AGSV”, Î.M. „Parcul „Dendrariu”” şi Î.M. „Autosalubritate”. Concomitent, calculele nu sînt bazate pe tipul serviciilor ce urmează a fi prestate de către ÎMGFL, ÎMpSL, Î.M. „AGSV”, Î.M. „Parcul „Dendrariu”” şi Î.M. „Autosalubritate”, modul de prestare a lor (manuală sau mecanică), cantitatea, frecvenţa şi preţul acestora, dar pe acoperirea cheltuielilor întreprinderilor respective pentru serviciile prestate. Planificarea alocaţiilor din bugetul municipal pentru lucrările de deservire tehnică şi reparaţie a blocurilor locative nu se efectuează reieşind din obligaţiile AAPL ale mun. Chişinău, conform prevederilor legale18. Totodată, în cazul stabilirii unor alocaţii diminuate, indicatorii ce urmeză a fi executaţi de către entităţi nu sînt corelaţi cu volumul de alocaţii real primite, ceea ce duce la suportarea de către întreprinderi a cheltuielilor ce nu au surse de acoperire financiară sau la neîndeplinirea volumului de servicii necesare. Ca urmare, beneficiarul (CMC) nu deţine informaţii privind tipul şi volumul real de servicii ce urmează a fi prestat.
_____________________
18 Regulamentul „Cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.191 din 19.02.2002 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.191 din 19.02.2002).
Planificarea alocaţiilor din contul bugetului municipal, reieşind din acoperirea cheltuielilor întreprinderilor respective, neţinînd cont că o parte din aceste cheltuieli nu sînt aferente serviciilor prestate şi bunurilor realizate bugetului municipal, a condiţionat faptul că, deşi o parte din aceste cheltuieli sînt suportate de buget, veniturile obţinute de către întreprinderile municipale rămîn la dispoziţia lor. Ca rezultat, aceste întreprinderi au înregistrat profituri, asemenea situaţie fiind stabilită la Î.M. „Parcul „Dendrariu””.
Î.M. „AGSV” şi Î.M. „Parcul „Dendrariu”” n-au totalizat informaţiile privind tipul terenurilor spaţiilor verzi aflate în gestiunea sa (păduri, gazon, tufişuri, lacuri, plaje, trotuare, drumuri etc.), n-au indicat suprafaţa şi hotarele acestora, tipurile de lucrări necesare de efectuat pe terenurile respective, frecvenţa acestor lucrări şi costul lor. Lipsesc normative la planificarea alocaţiilor bugetare şi la serviciile prestate de către Î.M. „Autosalubritate”.
Conform inventarierii spaţiilor verzi, aflate în gestiunea Î.M. „AGSV”, efectuată de către entitatea respectivă, suprafaţa acestora constituie 3568,8 ha, inclusiv zona de agrement din or.Vadul lui Vodă – 504,6 ha. De menţionat că, conform Deciziei Primăriei mun. Chişinău nr.19/1 din 28.09.2000, hotarele spaţiilor verzi din intravilanul municipiului Chişinău (păduri-parcuri, parcuri, grădini, scuaruri, spaţii verzi din cuprinsul arterelor de circulaţie) au fost aprobate cu suprafaţă totală de 1870,2 ha, pentru celelalte spaţii verzi cu suprafaţa de 1698,6 ha decizii privind aprobarea hotarelor acestora lipsesc.
Contrar prevederilor pct.16 din Decizia CMC nr.2/7 din 17.02.2009, DGLCA nu a prezentat, spre aprobare, planul acţiunilor de implementare a Strategiei locative, politicile de întreţinere şi reparaţie a spaţiului locativ şi de creare a sistemului de condominiu pe anul 2009. Nu au fost stabilite responsabilităţile gestionarilor fondului de locuit pentru reparaţia fondului locativ şi modul de verificare a executării acestor lucrări. Concomitent, nu au fost stabilite hotarele terenurilor aferente blocurilor de locuit şi celor de uz comun, cu delimitarea responsabilităţilor pentru amenajarea lor (salubrizarea şi întreţinerea) între întreprinderile de prestare a acestor servicii (Asociaţiile Proprietarilor Locuinţelor Privatizate, Asociaţiile Coproprietarilor în Condominiu, Cooperativele de Construcţie a Locuinţelor, Fondul departamental de locuinţe, ÎMGFL, ÎMpSL, Î.M. „AGSV”, Î.M. “Autosalubritate”, DGTPCC etc.). Nu au fost identificate sursele de finanţare a acestor lucrări (plata pentru deservirea blocului sau bugetul municipal), costul de salubrizare a diferitelor tipuri de teren, frecvenţa salubrizării. Totodată, nu este stabilit clar volumul de servicii prestate de către ÎMGFL şi ÎMpSL proprietarilor de locuinţe, incluse în tariful pentru deservirea blocului. Nu este stabilită modalitatea de recuperare de către ÎMGFL a cheltuielilor ÎMpSL privind prestarea serviciilor locative prin intermediul dispeceratului de asistenţă tehnică. Nu sînt argumentate din punct de vedere economic statele de personal (administrative şi tehnice) existente la ÎMGFL şi ÎMpSL şi mărimea salariilor acestora.
La ÎMGFL lipsesc contractele valabile cu locatarii privind deservirea blocului, precum şi modalităţile de verificare a executării lucrărilor de deservire a blocului.
La precizarea unor alocaţii bugetare pentru Î.M. „AGSV”, Î.M. „Parcul „Dendrariu”” şi Î.M. „Autosalubritate”, care s-a efectuat în decembrie 2009, CMC nu a aprobat distribuţia acestora pe unele tipuri de lucrări şi pe sectoarele municipiului, ceea ce generează riscul ca unele lucrări să fie efectuate în detrimentul altora.
• Planificarea alocaţiilor de către DGTPCC pentru întreţinerea căilor de comunicaţie s-a efectuat fără a ţine cont de tipul construcţiilor inginereşti gestionate (drumuri naţionale, drumuri locale, poduri, viaducte, pasaje subterane, pavilioane de aşteptare, canalizaţie pluvială, indicatoare rutiere, semafoare, iluminare stradală etc.), tipul lucrărilor care trebuie efectuate la aceste construcţii inginereşti (reparaţia curentă a drumurilor şi trotuarelor, curăţirea canalizării pluviale, marcarea rutieră, instalarea indicatoarelor rutiere, salubrizarea etc.), de frecvenţa şi costul lor.
În mun.Chişinău există 900 de străzi cu o lungime totală de 880 km, suprafaţa părţii carosabile constituind aproximativ 10 mil.m2. Lungimea totală a trotuarelor într-o linie este de 450,8 km, iar suprafaţa lor constituie 1,6 mil.m2. În anul 2009, pentru lucrările de amenajare a căilor de comunicaţie şi pentru investiţii capitale ale drumurilor au fost precizate alocaţii din bugetul municipal în sumă de 147,6 mil. lei.
• Planificarea întreţinerii poliţiei municipale pe anul 2009 s-a efectuat conform normelor metodologice de planificare a bugetului, reieşind din numărul efectivului aprobat în anul 200819 şi din costul mediu de întreţinere a unui colaborator de poliţie.
___________________
19 Hotărîrea Guvernului nr.735 din 16.06.2003 „Cu privire la structura şi efectivul-limită ale serviciilor publice desconcentrate ale ministerelor, departamentelor şi altor autorităţi administrative centrale” (cu modificările şi completările ulterioare).
Potrivit legislaţiei în vigoare, cheltuielile pentru întreţinerea poliţiei municipale se acoperă de la bugetul municipal Chişinău, iar cele pentru întreţinerea poliţiei de stat – de la bugetul de stat. În actele normative şi legislative în vigoare sarcinile şi funcţiile poliţiei de stat şi poliţiei municipale sînt practic identice, iar poliţia municipală şi poliţia de stat nu există din punct de vedere organizaţional. În cadrul aceleiaşi subdiviziuni a poliţiei există personal finanţat din bugetul municipal şi din bugetul de stat. Astfel, nu pot fi determinate şi delimitate mijloacele necesare (financiare şi tehnice) pentru îndeplinirea sarcinilor de către poliţia municipală şi de către poliţia de stat, iar normele metodologice de planificare a bugetului (aprobate de către Ministerul Finanţelor) nu prevăd planificarea alocaţiilor bugetare şi repartizarea lor pe articole de cheltuieli reieşind din mijloacele necesare pentru asigurarea activităţii poliţiei municipale, ceea ce determină riscul exagerării calculelor pentru unele necesităţi şi diminuării pentru altele. Ca urmare, unele cheltuieli au fost planificate în volum exagerat, ceea ce a condiţionat formarea unor stocuri semnificative de bunuri materiale şi determină riscul utilizării ineficiente a mijloacelor bugetare şi planificarea defectuoasă a acestor cheltuieli. Astfel, conform datelor CGP, la 31.12.2009, stocul taloanelor de benzină a constituit 1078,9 mii lei, fiind în creştere, în comparaţie cu cele înregistrate la începutul anului, cu 332,7 mii lei. Inventarierea casei CGP a stabilit tichete de benzină cu termenul de valabilitate expirat pentru o cantitate de 6,2 tone de combustibil, care pe parcursul auditului au fost înlocuite cu tichete noi.
În anul 2009, din contul mijloacelor alocate din bugetul municipal, CGP a procurat 137 de acumulatoare, sau de 2 ori mai mult decît numărul automobililor aflate la balanţă, fără a ţine cont de perioada de funcţionare a acumulatoarelor existente. La momentul auditului, 78 de acumulatoare în sumă de 71,0 mii lei erau păstrate în depozit, cu termenul de garanţie expirat.
Recomandări:
- elaborarea unor norme metodologice privind planificarea cheltuielilor pentru amenajarea teritoriilor şi întreţinerea drumurilor locale, precum şi a normativelor la executarea lucrărilor de amenajare şi întreţinere, cu aprobarea regulamentară a acestora;
- planificarea alocaţiilor din bugetul municipal pentru lucrările de deservire tehnică şi de reparaţie a blocurilor locative în corespundere cu prevederile Anexei nr.3 la Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.191 din 19.02.2002, iar a cheltuielilor de întreţinere a drumurilor reieşind din tipul de construcţii inginereşti şi tipul de lucrări prestate;
- delimitarea terenurilor aferente blocurilor de locuit de cele de uz comun;
- stabilirea exhaustivă a responsabilităţilor întreprinderilor de prestare a serviciilor pentru amenajarea şi salubrizarea terenurilor şi spaţiilor verzi şi a surselor de finanţare a acestor lucrări;
- aprobarea de către CMC a tuturor tarifelor pentru serviciile prestate de către ÎMGFL, ÎMpSL, Î.M. „AGSV”,
Î.M. „Autosalubritate”, Î.M. „Parcul Dendrariu””, cu argumentarea economică a statelor de personal ale ÎMGFL şi ÎMpSL;
- prestarea serviciilor de salubrizare şi întreţinere a terenurilor şi spaţiilor verzi în bază de contract;
- stabilirea unui mecanism clar definit la compensarea cheltuielilor întreprinderilor municipale la prestarea serviciilor de transport persoanelor care beneficiază de scutiri;
- examinarea posibilităţii de finanţare a întreprinderilor municipale de prestări servicii doar prin intermediul direcţiei de ramură, întru asigurarea unui control intern eficient al modului de planificare, alocare şi utilizare a mijloacelor financiare publice;
- asigurarea unei planificări exhaustive a cheltuielilor poliţiei municipale reieşind din sarcinile acesteia şi mijloacele necesare pentru îndeplinirea lor.
3.2.2. Executarea cheltuielilor curente
La executarea cheltuielilor curente, instituţiile auditate au admis unele derogări de la legislaţia în vigoare, efectuînd cheltuieli nejustificate, dezafectări de mijloace băneşti, supracheltuieli, cheltuieli ineficiente şi cheltuieli cu risc înalt de conformitate.
• La retribuirea muncii nu s-au respectat prevederile actelor normative referitor la statele de personal şi calcularea unor plăţi salariale, ca rezultat fiind admise unele cheltuieli neregulamentare. Astfel, conform Deciziilor CMC nr.54/14 din 03.08.2006 şi nr.70/12 din 11.04.2007, DGAURF şi DGLCA le-au fost aprobate cîte 61 de unităţi de personal salarizate din contul mijloacelor speciale. Însă, conform anexelor nr.9 şi nr.11 la Decizia CMC nr.2/7 din 17.02.2009, prin care au fost aprobate limitele statelor de personal ale instituţiilor finanţate din bugetul municipal şi limita statelor de personal din organele administraţiei publice locale, astfel de unităţi de personal nu au fost prevăzute pentru a fi întreţinute din contul mijloacelor speciale, ceea ce determină riscul ca cheltuielile suportate pentru întreţinerea acestui personal să fie efectuate neregulamentar. Totodată, contrar prevederilor deciziilor nominalizate, pe parcursul anului 2009, DGAURF a întreţinut din contul mijloacelor speciale cu o unitate de personal mai mult în raport cu statele aprobate, pentru care au fost utilizate mijloace financiare în suma de circa 10,2 mii lei. În urma controlului efectuat de către specialiştii DGF în anul 2009 la DGLCA, s-a constatat majorarea neîntemeiată a plăţilor salariale în sumă de 80,1 mii lei.
Cheltuielile pentru salarizarea persoanelor care au efectuat lucrări de reparaţie la CGP în sumă de 84,8 mii lei sînt supuse riscului privind veridicitatea acestora, deoarece materialele indicate în actele de executare a lucrărilor (plăci de plastic – 123,0 m2, teracotă – 79,0 m2, linoleum – 53,0 m2) nu au fost înregistrate în evidenţa contabilă. Totodată, controlul efectuat la CGP de către Serviciul Control Financiar şi Revizie, pentru perioada ianuarie-octombrie 2009, a constatat că au fost admise unele abateri la calcularea indemnizaţiilor de concediu la eliberarea angajaţilor din organele afacerilor interne; şi pentru studii; la calcularea ajutorului material; plăţii pentru raţia alimentară.
Contrar prevederilor art.57 alin. (3) din Legea nr.489-XVI din 08.07.199920 şi Hotărîrii Guvernului nr.418 din 03.05.200021, începînd cu anul 1999, Primăria municipiului Chişinău şi DGAURF n-au prezentat la Casa Naţională de Asigurări Sociale (în continuare – CNAS) formularele anuale REV.
__________________
20 Legea nr.489-XIV din 08.07.1999 „Privind sistemul public de asigurări sociale” (cu modificările şi completările ulterioare).
21 Hotărîrea Guvernului nr.418 din 03.05.2000 „Cu privire la crearea Registrului de stat al evidenţei individuale în sistemul public de asigurări sociale” (cu modificările şi completările ulterioare).
• Unele entităţi supuse auditului nu au respectat modul legal de trecere la cheltuieli a bunurilor materiale, ceea ce a condiţionat riscul de utilizare ineficientă şi neregulamentară a acestora. Astfel, contrar prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.1404 din 30.12.200522 şi Deciziei CMC nr.2/7 din 17.02.2009, în anul 2009, DGTPCC şi DGAURF n-au respectat parcursul-limită stabilit anual pentru autoturismele de serviciu, utilizînd combustibil peste normă în sumă de 110,5 mii lei şi, respectiv, de 16,4 mii lei.
____________________
22 Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 30.12.2005 „Privind reglementarea utilizării autoturismelor de serviciu de către autorităţile administraţiei publice” (cu modificările şi completările ulterioare).
În unele cazuri, decontarea combustibilului la CGP s-a efectuat pentru timpul care nu a fost indicat în tabelul de evidenţă a orelor de muncă ale persoanei care a condus unitatea de transport, în aceste condiţii fiind trecută la cheltuieli cantitatea de 27,2 mii litri de combustibil în sumă de 305,1 mii lei, ceea ce determină riscul veridicităţii acestor cheltuieli. Totodată, Centrul de triere a vagabonzilor din cadrul CGP a majorat distanţa parcursă cu automobilele, decontînd, astfel, combustibil în plus, care a fost schimbat pe materiale de construcţie (în sumă de circa 21,4 mii lei), folosite în anul 2009 pentru a efectua unele reparaţii curente ale imobilului, în care este amplasat Centrul de triere, mijloacele respective neutilizîndu-se în conformitate cu destinaţia prevăzută, totodată, materialele nefiind luate la evidenţă, ceea ce contravine prevederilor art.17 alin. (9) din Legea nr.113-XVI din 27.04.200723.
_______________________
23 Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.113-XVI din 27.04.2007).
Serviciul contabil al CGP nu ţine o evidenţă separată a cheltuielilor pentru întreţinerea unităţilor de transport din contul bugetului local şi bugetul de stat. Astfel, pentru reparaţia automobilelor achiziţionate din contul finanţării din bugetul de stat, au fost utilizate mijloace din bugetul municipal în sumă de 23,1 mii lei.
• Pe parcursul anului 2009, cheltuielile directe suportate pentru prinderea cîinilor vagabonzi şi strîngerea hoiturilor de animale au constituit 1077,0 mii lei, alocaţiile bugetare fiind aprobate iniţial în sumă de 740,0 mii lei. Supracheltuielile înregistrate la acest capitol au fost acoperite din contul altor venituri ale Î.M. „Autosalubritate”, care, conform statutului, are obligaţia de a soluţiona problemele legate de subiectul dat. În anul 2009, organizaţiilor pentru protecţia animalelor le-au fost predaţi 1,4 mii cîini, fără ca aceştia să fie înregistraţi24 şi fără asigurarea că ei nu vor fi eliberaţi, ceea ce determină riscul că cheltuielile suportate de către Î.M. „Autosalubritate” pentru prinderea cîinilor în sumă de circa 96,0 mii lei au fost neeficiente.
____________________
24 Regulile de întreţinere a pisicilor şi cîinilor de rasă (decorativi, de serviciu, de pază şi de vînătoare) în mun. Chişinău şi luarea sub control a problemei animalelor vagabonde, aprobate prin Decizia CMC nr.4/17 din 12.06.2001.
În martie 2009, Primăria municipiului Chişinău, în lipsa unor devize de cheltuieli, cu nerespectarea clauzelor contractuale, nestabilind justificarea cheltuielilor privind derularea proiectului de sterilizare a cîinilor fără stăpîn, a executat cheltuieli de casă în suma de 171,5 mii lei (cheltuielile efective au constituit 20,3 mii lei). Ca consecinţă, contrar prevederilor art.55 alin.(1) şi (2) din Legea nr.847-XIII din 24.05.1996, de la buget au fost dezafectate mijloace financiare sub formă de plată prealabilă în sumă totală de 151,2 mii lei care, la 31.12.2009, erau înregistrate ca datorie debitoare.
• Primăria municipiului Chişinău nu a asigurat un control strict privind utilizarea raţională şi economicoasă a mijloacelor destinate pentru primirea şi deservirea delegaţiilor oficiale străine şi a şedinţelor de lucru ale CMC, fiind admise supracheltuieli. Astfel, realizarea măsurilor de Hramul municipiului Chişinău, cu nerespectarea normelor de cheltuieli pentru acţiuni culturale de 350 lei pentru o persoană (conform Anexei nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.550 din 13.06.199725), a condiţionat înregistrarea supracheltuielilor în sumă de 88,5 mii lei.
_______________________
25 Hotărîrea Guvernului nr. 550 din 13.06.1997 „Privind cheltuirea mijloacelor pentru primirea şi deservirea delegaţiilor oficiale străine şi a anumitor persoane” (cu modificările şi completările ulterioare).
În anul 2009, pentru deservirea şedinţelor de lucru ale CMC au fost executate cheltuieli efective în sumă totală de 285,3 mii lei, în lipsa reglementărilor stabilite corespunzător.
• Acordarea ajutoarelor sociale păturilor social-vulnerabile din mun. Chişinău la achitarea serviciilor comunale şi pentru consumul de gaze naturale, lemne şi cărbune folosite pentru încălzire nu este asigurată de reglementări bine determinate. Astfel, Regulamentul privind mecanismul de acordare a ajutoarelor sociale păturilor social-vulnerabile din municipiul Chişinău la achitarea serviciilor comunale şi pentru consumul de gaze naturale, lemne şi cărbune folosite pentru încălzire a fost aprobat prin Decizia CMC nr.15/15 din 25.09.2008. Acesta, din cauza inexistenţei unei viziuni coerente asupra principiilor de acordare a compensaţiilor, a fost modificat la 28.10.2008 şi la 22.12.2009. Concomitent, Regulamentul existent nu conţine definiţii exhaustive ale noţiunilor utilizate, astfel lăsîndu-se loc pentru interpretări. Ca urmare, DGLCA a fost nevoită să întocmească un nou regulament, însă acesta nu a fost examinat.
Efectuînd analiza ajutorului social calculat în luna decembrie 2009, conform datelor Î.M. „Infocom” (pe un eşantion al beneficiarilor din 4 ÎMGFL), s-a constatat că valoarea medie a compensaţiei ce revine unui locatar constituie 136,4 lei. Totodată, la unii beneficiari valoarea compensaţiei ce revine unui locatar diferă de 25 de ori, de la 25,7 lei pînă la 684,7 lei, ceea ce denotă că prevederile actuale ale Regulamentului menţionat nu respectă principiul echităţii sociale de acordare a ajutorului social în funcţie de venitul global mediu al beneficiarilor şi de nevoia de asistenţă socială, stabilit prin Legea nr.133-XVI din 13.06.200826.
__________________________
26 Legea nr. 133-XVI din 13.06.2008 „Cu privire la ajutorul social” (în continuare – Legea nr.133-XVI din 13.06.2008).
În anul 2009, pentru achitarea datoriei faţă de S.A. „Termocom” şi acordarea ajutoarelor sociale păturilor social-vulnerabile din mun. Chişinău la achitarea serviciilor comunale şi pentru consumul de gaze naturale, lemne şi cărbune folosite pentru încălzire, au fost alocate mijloace financiare în sumă totală de 76313,0 mii lei, cheltuielile efective constituind 16847,0 mii lei, totodată, fiind achitate datoriile faţă de S.A. „Termocom” în sumă de 59466,0 mii lei, din cele 139877,6 mii lei existente la începutul anului.
• Au fost admise unele deficienţe la executarea unor cheltuieli privind închirierea spaţiului locativ şi compensarea dobînzilor. Astfel, înregistrînd supracheltuieli (art.135 alin.10 „Plata chiriei şi serviciilor comunale”) la compensarea cheltuielilor (conform legislaţiei în vigoare27), suportate de angajaţi pentru închirierea spaţiului locativ, în sumă de 111,5 mii lei, CGP le-a achitat din contul mijloacelor de la art.111 „Retribuirea muncii”, prin ce au fost denaturate datele articolelor menţionate. Totodată, calcularea şi achitarea plăţilor pentru chirie în sumă totală de 22,1 mii lei au fost efectuate cu încălcarea modului de prezentare a documentelor confirmative, în lipsa documentelor justificative.
________________________
27 Hotărîrea Guvernului nr.650 din 12.06.2006 „Privind salarizarea militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă angajaţi în serviciul organelor apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice” (cu modificările şi completările ulterioare). Regulamentul „Cu privire la modul de stabilire şi achitare a sporurilor, plăţilor suplimentare şi indemnizaţiilor militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă ale organelor apărării naţionale”, aprobat prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr.402 din 15.11.2006.
În perioada anului 2009, conform Deciziilor Primăriei municipiului Chişinău nr.13/3 din 10.05.2001 şi nr.26/35 din 25.12.2001, au fost achitate dobînzi bancare pentru persoanele care construiesc apartamente prin metoda ipotecară în suma totală de 116,9 mii lei, listele cărora nu au fost aprobate prin decizia CMC.
• AAPL ale mun. Chişinău nu au întreprins toate acţiunile posibile din punct de vedere legal, pentru a propune alte modalităţi de executare a hotărîrilor judecătoreşti, care nu ar fi afectat în mod direct bugetul municipal, ceea ce a condiţionat dezafectarea mijloacelor bugetului municipal Chişinău. Astfel, pe parcursul anului 2009, DGLCA a achitat 4 titluri executorii în sumă de 1608,3 mii lei, din care, ca urmare a schimbării modului de executare a hotărîrii judecătoreşti, numai în folosul unei persoane fizice a fost achitat costul comercial al unui apartament cu 2 odăi în sumă de 970,6 mii lei (61,0 mii euro).
În prezent, la Oficiul de executare Centru au fost înaintate spre executare 310 titluri executorii privind asigurarea cu spaţiu locativ. Conform informaţiei DGLCA, valoarea comercială totală a acestor apartamente constituie 11472,0 mii euro. Urmare modificării modului de executare a hotărîrilor judecătoreşti, prin încasarea costului comercial al apartamentelor, de fapt, are loc transmiterea acestora în proprietate privată, ceea ce condiţionează riscul de apariţie în viitor a unor cheltuieli suplimentare ale bugetului municipal. De menţionat că, conform prevederilor legale, unii angajaţi din sistemul bugetar urmau a fi asiguraţi cu spaţiu locativ, iar condiţiile de trecere în proprietate privată a apartamentelor sînt stabilite în Legea privind privatizarea fondului de locuinţe nr.1324-XII din 10.03.199328.
______________________________
28 Legea nr.1324-XII din 10.03.1993 „Privind privatizarea fondului de locuinţe” (cu modificările şi completările ulterioare).
Recomandări:
- stabilirea limitelor de personal, cu includerea în acestea a personalului finanţat din contul mijloacelor speciale şi asigurarea respectării schemei de încadrare a personalului finanţat din contul acestor mijloace;
- prezentarea, potrivit cadrului legal, CNAS a informaţiilor privind persoanele asigurate;
- stabilirea normelor privind deservirea şedinţelor de lucru ale CMC;
- efectuarea cheltuielilor de reprezentare şi de întreţinere a mijloacelor de transport propriu în limita normelor stabilite, cu respectarea prevederilor legale;
- asigurarea utilizării conform destinaţiei a mijloacelor financiare;
- recuperarea, potrivit legislaţiei în vigoare, a mijloacelor dezafectate din bugetul municipal;
- stabilirea unor reglementări exhaustive privind modul de acordare a ajutorului social în funcţie de venitul global mediu al beneficiarilor şi de nevoia de asistenţă socială.
3.2.3. Cu privire la cheltuielile capitale
La efectuarea cheltuielilor capitale, unele entităţi auditate nu au respectat prevederile legale, executînd lucrări în lipsa documentaţiei de proiect, elaborată şi verificată regulamentar, a contractului şi alocaţiilor bugetare aprobate. Această situaţie, precum şi existenţa unei evidenţe neconforme relevă că cheltuielile capitale sînt supuse unui risc înalt de autenticitate.
• În anul 2009, pentru investiţiile în construcţii, Î.M. „DCC” i-au fost aprobate alocaţii din bugetul municipal Chişinău în sumă de 74232,3 mii lei şi precizate în sumă de 37781,9 mii lei. Cheltuielile de casă au fost executate în sumă totală de 30166,6 mii lei, iar cele efective – de 24945,5 mii lei. Pe parcursul anului 2009, datoriile creditoare s-au diminuat de la 20560,6 mii lei pînă la 15400,1 mii lei, cu 5160,5 mii lei, pe cînd datoriile debitoare au înregistrat o majorare de la 343,8 mii lei la 422,6 mii lei, sau cu 78,8 mii lei.
Conform raportului financiar pe anul 2009, la situaţia din 31.12.2009, Î.M. „DCC” a înregistrat, la contul 121.1 „Construcţii în curs de execuţie”, un sold în mărime de 528289,9 mii lei, din care doar suma de 492,4 mii lei o reprezintă construcţiile în curs de execuţie, executate din sursele proprii ale Î.M. „DCC”. Celelalte lucrări de construcţie în sumă totală de 527797,5 mii lei au fost executate din contul bugetului municipal, din care valoarea construcţiilor la care continuă lucrările constituie 93668,2 mii lei (pentru finalizarea cărora sînt necesare mijloace bugetare în sumă totală de 231175,7 mii lei). De menţionat că comisia de inventariere a obiectelor care se află la etapa de execuţie (formată conform Ordinului nr.46 din 02.04.2009 al Î.M. „DCC”), reieşind din soldul înregistrat la 01.01.2009 în sumă de 515678,4 mii lei, a constatat că obiectivele în sumă totală de 240985,8 mii lei, din motivul lipsei surselor financiare pentru finalizarea lor, sînt finalizate parţial; obiectivele în sumă totală de 129776,9 mii lei sînt finalizate şi urmează a fi transmise la balanţa beneficiarilor finali; pentru obiectivele în sumă totală de 79791,9 mii lei a decăzut necesitatea finalizării lor; obiectivele în sumă totală de 65120,3 mii lei au fost incluse în planul de investiţii pe anul 2009.
Reieşind din cele expuse, AAPL ale mun. Chişinău, pe parcursul mai multor ani, au imobilizat mijloace financiare în construcţii, la care nu sînt finalizate lucrările în sumă de circa 334654,0 mii lei, iar alte lucrări, iniţiate în anii precedenţi şi nefinalizate pînă în prezent în sumă totală de 79791,9 mii lei, au devenit inutile pentru AAPL. Totodată, nu au fost întreprinse măsuri eficiente în vederea transmiterii către beneficiarii finali a obiectelor finalizate.
• DGTPCC nu a asigurat transmiterea la beneficiarii finali a valorii lucrărilor pentru care au fost întocmite procese-verbale de recepţie finală, în sumă totală de 61722,1 mii lei, pentru a fi înregistrate de ultimii la majorarea valorii mijloacelor fixe. De asemenea, la DGTPCC sînt înregistrate investiţii capitale valorificate pe parcursul anilor 2005-2009 în valoare de 36010,1 mii lei, la care lipsesc actele de recepţie finală, astfel neasigurîndu-se transmiterea acestora către beneficiarii finali.
Contrar prevederilor art.19 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, DGTPCC a micşorat neregulamentar valoarea obiectivelor înregistrate în evidenţa contabilă la contul 203 „Cheltuieli privind investiţiile capitale” cu 32367,2 mii lei, această situaţie fiind corectată în luna aprilie 2010.
• Lucrările de construcţie a obiectivului „Sistema de reglare a traficului rutier la intersecţia str.V.Alecsandri – Gh. Ureche” au demarat în lipsa proiectului definitivat, precum şi a contractului încheiat, prin ce nu au fost respectate prevederile art.13 din Legea nr.721-XIII din 02.02.199629. Ulterior, în luna mai 2010, după expirarea a 5 luni de la executarea lucrărilor, DGTPCC a prezentat către S.A. „Edilitate” proiectul expertizat de execuţie în valoare totală de 1149,8 mii lei. Contrar prevederilor pct.14 din Standardul Naţional de Contabilitate (în continuare – SNC) nr.330, din lipsa actelor de recepţie a lucrărilor, S.A. „Edilitate” nu a reflectat în evidenţa contabilă şi rapoartele financiare, în perioada în care s-au produs, cheltuielile executate la obiectivul menţionat, în valoare de circa 300,0 mii lei.
_______________________
29 Legea nr.721- XIII din 02.02.1996 „Privind calitatea în construcţii” (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.721-XIII din 02.02.1996).
30 Standardul Naţional de Contabilitate nr.3 “Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii”, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.174 din 25.12.1997 (cu modificările şi completările ulterioare).
În unele cazuri, Î.M. „Exdrupo” a efectuat lucrări în adresa fondatorului, în lipsa contractelor încheiate, a plăţii preventive şi a garanţiilor că plăţile vor fi recuperate. Efectul acestor acţiuni este formarea la Î.M. „Exdrupo”, la situaţia din 31.12.2009, a creanţelor aferente facturilor comerciale în sumă totală de 12823,8 mii lei, din care 6100,9 mii lei sînt confirmate prin actul de verificare cu DGTPCC, iar suma de 6722,9 mii lei o constituie lucrările neîncadrate în limita finanţării bugetare şi neconfirmate de DGTPCC (unele din ele fiind înregistrate încă în anii 2007-2008).
• Conform Deciziei CMC nr.20/20 din 13.11.2008, funcţiile de beneficiar al proiectului de reconstrucţie a lacului de acumulare Valea Morilor au fost transmise de la Î.M. „DCC” la Î.M. „AGSV”. Prin Decizia CMC nr.10/24 din 22.10.2009, funcţia de beneficiar a fost retransmisă Î.M. „DCC”. La transmiterea dreptului de beneficiar al obiectului, Î.M. „DCC” şi Î.M. „AGSV” nu au verificat şi nu au transmis valoarea volumelor de lucrări executate şi recepţionate, precum şi nu au stabilit volumul real de lucrări executate.
Recomandări:
- determinarea modului şi priorităţilor pentru finalizarea construcţiilor în curs de execuţie;
- asigurarea transmiterii la destinaţie a obiectivelor recepţionate în urma investiţiilor capitale;
- executarea lucrărilor conform proiectului elaborat şi expertizat în modul corespunzător, precum şi în baza contractului şi doar în limita alocaţiilor bugetare aprobate.
3.2.4. Referitor la achiziţiile de mărfuri, lucrări şi servicii
Achiziţiile de mărfuri, lucrări şi servicii au fost efectuate de către instituţiile municipale cu unele derogări de la legislaţia în vigoare.
DGAURF şi DGTPCC nu au asigurat întocmirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice potrivit prevederilor pct.6 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.9 din 17.01.200831, fapt ce determină riscul sustragerii sau înlocuirii înscrisurilor pe care acestea le conţin.
_____________________
31 Regulamentul „Cu privire la întocmirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.9 din 17.01.2008 (cu modificările ulterioare).
La achiziţia unor lucrări, DGTPCC nu a asigurat înregistrarea în termen de 5 zile a contractelor de achiziţii publice încheiate cu S.A. „Edilitate” şi Î.M. “Exdrupo” şi nu a reţinut garanţia de bună execuţie, conform cerinţelor prevăzute în pct.149 din Hotărîrea Guvernului nr.1123 din 15.09.200332, în sumă totală de 3769,8 mii lei.
___________________
32 Hotărîrea Guvernului nr.1123 din 15.09.2003 „Despre aprobarea Regulamentului cu privire la achiziţiile publice de lucrări” (cu modificările şi completările ulterioare).
În perioada anului 2009, la contractarea serviciilor de proiectare în sumă de 600,0 mii lei, DGAURF nu a asigurat publicarea anunţurilor privind desfăşurarea achiziţiilor respective potrivit prevederilor art.19 din Legea nr.96-XVI din 13.04.200733. Totodată, contractarea serviciilor menţionate s-a efectuat dintr-o singură sursă, prin ce n-au fost respectate principiile concurenţei, ceea ce a condiţionat posibila privare de beneficiere de servicii la cel mai competitiv preţ.
_______________________
33 Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 „Privind achiziţiile publice” (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.96-XVI din 13.04.2007).
Contrar prevederilor Legii nr.96-XVI din 13.04.2007, CGP nu a format grupul de lucru pentru achiziţii, ceea ce determină riscul încălcării procedurilor de achiziţie şi pune la îndoială valabilitatea contractelor de achiziţie. Nerespectînd prevederile art.69 alin.(3) şi alin.(5) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, CGP a permis unor operatori economici modificarea elementelor ofertei, ce au servit ca temei pentru încheierea contractului, astfel fiind majorate preţurile pe unitare, ceea ce a generat cheltuieli suplimentare în sumă de 91,4 mii lei. Pe parcursul auditului, de către CGP au fost întreprinse unele măsuri pentru recuperarea acestor mijloace.
Recomandări:
- implementarea procedurilor de control intern care vor asigura respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice şi înlăturarea tuturor deficienţelor constatate în cadrul actualului audit.
3.2.5. Referitor la cheltuielile privind executarea lucrărilor de salubrizare şi reparaţia fondului locativ
Salubrizarea mun. Chişinău, întreţinerea spaţiilor verzi şi reparaţia fondului locativ s-au efectuat în lipsa unui control adecvat, ce determină riscul privind autenticitatea lucrărilor executate şi a cauzat reflectarea nejustificată la cheltuieli a sumei de 2023,8 mii lei, neachitarea TVA în sumă de 93,2 mii lei şi cheltuieli ineficiente în sumă de 19,3 mii lei.
• În anul 2009, DGLCA a beneficiat de lucrări pentru salubrizarea teritoriului de uz comun, amenajarea oraşului la sărbători, acoperirea parţială a cheltuielilor ÎMpSL de întreţinere a serviciului autotehnic, întreţinerea dispeceratelor de sector din cadrul ÎMpSL ce efectuează reparaţiile urgente ale sistemelor inginereşti din fondul locativ, alte lucrări de întreţinere şi reparaţie curentă a fondului de locuinţe în sumă totală de 20627,2 mii lei.
Contrar prevederilor Regulamentului aprobat prin Decizia CMC nr.56/10 din 12.10.2006, DGLCA nu a asigurat gestionarea fondului locativ municipal în bază de contract, prin intermediul întreprinderilor municipale de gestionare a fondului locativ. În lipsa contractelor, ÎMpSL le-a fost alocat combustibil în sumă totală de 3457,3 mii lei. Concomitent, fără argumentarea volumelor de lucrări care urmau a fi executate (suprafeţele terenurilor), în baza unor contracte încheiate cu ÎMpSL, DGLCA a alocat acestora mijloace bugetare în sumă de 9279,7 mii lei, pentru salubrizarea mecanizată a teritoriului de uz comun cu ajutorul tehnicii specializate HAKO şi acoperirea parţială a cheltuielilor de întreţinere a serviciului autotehnic. DGLCA a înregistrat la cheltuieli aceste mijloace doar în baza facturii, în lipsa actelor de îndeplinire a lucrărilor, care ar confirma efectuarea lor.
• Verificarea selectivă a modului de folosire a mijloacelor alocate de către DGLCA întreprinderilor auditate a relevat deficienţe, care s-au soldat cu trecerea neîntemeiată la cheltuieli a bunurilor materiale. Astfel, în lipsa documentelor justificative, ÎMpSL Centru, ÎMpSL Botanica, ÎMGFL nr.22 şi ÎMGFL nr.13 au trecut la cheltuieli mijloace bugetare în sumă de, respectiv, 861,0 mii lei, 235,3 mii lei, 21,1 mii lei şi 5,2 mii lei, în total – 1132,0 mii lei, precum şi combustibil în sumă totală de 891,8 mii lei. Astfel, în anul 2009, din totalul combustibilului eliberat de către DGLCA, ÎMpSL Centru nu a înregistrat în evidenţa contabilă la intrări combustibil în sumă de 505,2 mii lei, iar pentru combustibilul în sumă de 386,6 mii lei nu dispune de documente justificative (foi de parcurs). Din contul ÎMpSL Centru au fost alimentate cu combustibil unităţi de transport care nu îi aparţin, ulterior DGLCA înscriind cantităţile respective în facturile eliberate ÎMpSL Centru.
În pofida faptului că suprafaţa salubrizată diferă de la 4000 m2/zi pînă la 18000 m2/zi, pentru tehnica specializată Hako, ÎMpSL Botanica a trecut zilnic la cheltuieli cîte 40 litri de combustibil. Totodată, în lipsa autorizării din partea conducerii, au fost întocmite foi de parcurs pentru zilele de odihnă şi de sărbătoare, fiind calculate şi achitate mijloace pentru retribuirea muncii şi fiind trecut la cheltuieli combustibil.
În baza Ordinului DGLCA nr.08/26 din 20.03.2008 „Cu privire la aprobarea taxelor pentru serviciile de transport”, au fost aprobate taxele pe oră (fără combustibil) pentru serviciile de transport prestate de către serviciile autotehnice ale ÎMpSL, inclusiv TVA. Avînd în vedere prevederile menţionate, la prestarea serviciilor, ÎMpSL Centru şi ÎMpSL Botanica au eliberat facturi de expediţie, fiind aplicate preţurile, inclusiv cu TVA, însă fără a calcula şi achita la buget TVA în sumă de 21,3 mii lei şi, respectiv, de 71,9 mii lei, în total – 93,2 mii lei.
Deşi conform Regulamentului cu privire la salubrizarea teritoriului şi menţinerea ordinii sanitare în municipiul Chişinău, aprobat prin Decizia nr. 4/11 din 05.12.2000, Î.M. „Autosalubritate” trebuie să efectueze colectarea deşeurilor împrăştiate în urma încărcării mecanizate, în realitate acest lucru deseori nu se face. Totodată, conform aceluiaşi Regulament, salubrizarea terenurilor pentru containerele de acumulare a deşeurilor este pusă în sarcina ÎMGFL.
• La plata salariilor angajaţilor din domeniul vizat au fost admise unele deficienţe, care au generat cheltuieli neregulamentare şi disproporţii la achitarea salariilor în dependenţă de volumele sectoarelor. Astfel, ÎMpSL Centru a achitat, la retribuirea muncii, suma de 19,3 mii lei pentru şoferul unei unităţi de transport care în anul 2009 nu a funcţionat. Totodată, acesta îşi făcea studiile la liceu şi nu putea în acelaşi timp să execute obligaţiile de serviciu. În rezultatul controalelor efectuate de către auditul intern al DGLCA, în anul 2009, s-a constatat că la 10 ÎMGFL achitarea salariilor lucrătorilor de igienă se efectuează fără a fi repartizat sectorul de salubrizare, iar mărimea acestora nu corespunde mărimii sectorului salubrizat. Astfel, deşi la unele persoane diferă mărimea salariilor calculate, acestea deservesc sectoare cu arii egale şi identice după complexitate, iar în alte cazuri invers – cu toate că salariile sînt aproximativ egale, persoanele deservesc sectoare suprafaţa cărora diferă de 2 ori (21,4 mii m2 şi 9,6 mii m2). De asemenea, au fost constatate cazuri în care salariul a fost calculat pentru zilele în care lucrătorii lipseau nemotivat de la serviciu.
• Deşi Î.M. „AGSV”, Î.M. „Parcul „Dendrariu””, Î.M. „Autosalubritate” prestează servicii CMC, aceste întreprinderi sînt finanţate direct din bugetul municipal Chişinău, în lipsa contractelor încheiate şi autorităţii publice responsabile pentru verificarea volumului şi calităţii lucrărilor executate, ceea ce determină riscul autenticităţii serviciilor prestate. Astfel, potrivit Dispoziţiei nr.1120-d din 09.12.2004, preturile de sector au fost împuternicite să semneze actele de îndeplinire a lucrărilor executate de către Î.M. „AGSV” şi Î.M. „Parcul „Dendrariu””, însă acestea au fost semnate de unele persoane, fără a indica numele şi funcţia, ceea ce determină riscul conformităţii lucrărilor respective.
• În rezultatul analizei rapoartelor financiare ale ÎMpSL şi ÎMGFL la data de 31.12.2009, s-a constatat că ele gestionează active în valoare de 27963,4 mii lei. Valoarea creanţelor acestora, la 31.12.2009, a constituit 20863,0 mii lei. În anul 2009, din 28 de întreprinderi, 18 întreprinderi au înregistrat profit în sumă de 2467,2 mii lei, iar 10 – pierderi în sumă de 7701,1 mii lei. Cele mai considerabile pierderi în mărime de 6830,3 mii lei au fost înregistrate la ÎMpSL Buiucani, cauza principală fiind majorarea cheltuielilor de la calcularea uzurii tehnicii specializate Hako în număr de 20 unităţi, inclusă în capitalul social, cu toate că 15 unităţi se exploatează de ÎMpSL din alte sectoare.
Volumul total al vînzărilor înregistrate de întreprinderi în anul 2009 a constituit 79325,3 mii lei, inclusiv 5887,9 mii lei reprezintă 2% din suma achitărilor populaţiei către S.A. „Termocom”, S.R.L. „Chişinău-Gaz”, Î.M. „Autosolubritate”, Î.M. „Lift-Service”, S.A. „Apă-Canal Chişinău”, Î.S. „Radiocomunicaţii” şi S.R.L. „Extindere”.
Î.M. „Autosalubritate”, conform contractelor încheiate cu ÎMGFL, achită 2% din suma plătită de populaţie pentru difuzarea avizelor lunare de plată pentru serviciile de salubritate şi pentru lucrul cu locatarii care au datorii, care în anul 2009 au constituit 310,4 mii lei. De menţionat că aceste contracte au fost încheiate în anul 2002, expirînd în anul 2004, iar Î.M. „Autosalubritate” nu dispune de dări de seamă de la ÎMGFL privind lucrul efectuat. Astfel, auditul nu a putut constata care servicii au fost prestate în realitate.
• Abaterile stabilite la DGLCA şi la întreprinderile din subordine sînt şi o consecinţă a implementării neadecvate a controlului şi auditului intern. Deşi, conform schemei de încadrare a DGLCA, în cadrul Secţiei audit şi control sînt 3 unităţi de personal, de fapt activează doar una. Celelalte 2 persoane, potrivit Ordinului DGLCA din 27.09.2006, au fost delegate permanent la ghişeul Centrului de informare şi documentare a cetăţenilor. Ca consecinţă, Secţia audit şi control nu şi-a îndeplinit toate sarcinile privind auditul intern, prevăzute în Concepţia controlului financiar public intern, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1143 din
4 octombrie 200634, în Strategia de dezvoltare a controlului financiar public intern, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.74 din 29.01.200835 şi în Regulamentul secţiei. Astfel, n-a fost elaborat un sistem de măsuri menite să asigure un nivel adecvat de gestionare eficientă a riscurilor în DGLCA, n-au fost stabilite criteriile de performanţă în activitatea DGLCA, precum şi în structurile subordonate (ÎMGFL şi ÎMpSL), n-au fost elaborate propuneri de înlăturare a lacunelor depistate.
________________________
34 Hotărîrea Guvernului nr.1143 din 04.10.2006 „Privind aprobarea Concepţiei controlului financiar public intern” (cu modificările şi completările ulterioare).
35 Hotărîrea Guvernului nr.74 din 29.01.2008 „Cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a controlului financiar public intern” (cu modificările şi completările ulterioare).
Recomandări:
- stabilirea exhaustivă a obligaţiilor de serviciu pentru lucrătorii ÎMGFL şi ÎMpSL şi a normelor de muncă pentru aceştia;
- recuperarea, conform prevederilor legale, a prejudiciilor cauzate bugetului municipal;
- implementarea regulamentară la DGLCA, ÎMGFL şi ÎMpSL a unui sistem eficient de control şi audit intern.
3.2.6. Referitor la utilizarea mijloacelor din fondul de rezervă
Probele de audit acumulate la acest compartiment denotă că nu au fost luate măsurile corespunzătoare în vederea conformării Regulamentului privind modul de formare şi utilizare a mijloacelor fondului de rezervă al municipiului Chişinău prevederilor legale. Ca urmare, deşi Regulamentul-tip aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1427 din 22.12.200436 prevede situaţii concrete de utilizare a fondului de rezervă, Regulamentul aprobat de CMC a stabilit unele direcţii de cheltuieli care nu pot fi atribuite la cele cu caracter excepţional şi imprevizibil. Astfel, în anul 2009, fondul de rezervă al municipiului Chişinău a fost precizat, pe parcursul anului, în sumă de 11867,2 mii lei, iar cheltuielile de casă şi efective au constituit 8943,9 mii lei. Unele cheltuieli suportate din contul fondului de rezervă nu se asimilează unor cheltuieli cu caracter imprevizibil, reglementate de Regulamentul-tip, în perioada auditată fiind utilizată suma de 4441,0 mii lei în scopuri care nu au avut caracter imprevizibil. Astfel au fost finanţate cheltuielile curente ale instituţiilor bugetare în sumă de 2409,6 mii lei şi pentru susţinerea socială a populaţiei – în sumă de 2031,5 mii lei.
________________________
36 Hotărîrea Guvernului nr.1427 din 22.12.2004 „Pentru aprobarea Regulamentului-tip privind constituirea fondurilor de rezervă ale autorităţilor administraţiei publice locale şi utilizarea mijloacelor acestora” (în continuare – Regulamentul-tip aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1427 din 22.12.2004).
Acordarea din fondul de rezervă a mijloacelor financiare pentru susţinerea socială a populaţiei, care potrivit prevederilor Legii nr.827-XIV din 18.02.200037, sînt pasibile achitării din fondurile locale de susţinere socială a populaţiei, s-a efectuat fără a lua în consideraţie nivelul venitului lunar minim garantat, conform prevederilor art.5, art.6 şi art.7 din Legea nr.133-XVI din 13.06.2008.
________________________
37 Legea Fondului republican şi a fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei nr.827-XIV din 18.02.2000 (cu modificările şi completările ulterioare).
La Primăria municipiului Chişinău lipsesc proceduri de control privind utilizarea conform destinaţiei a mijloacelor acordate organizaţiilor obşteşti pentru finanţarea unor acţiuni de promovare a culturii minorităţilor naţionale, care în anul 2009 au constituit suma de 541,4 mii lei.
Recomandări:
- perfecţionarea Regulamentului privind modul de formare şi utilizare a mijloacelor fondului de rezervă al municipiului Chişinău, cu excluderea finanţării cheltuielilor ce nu se asimilează celor cu caracter imprevizibil;
- planificarea şi executarea cheltuielilor ce nu poartă caracter imprevizibil din contul alocaţiilor de bază;
- stabilirea unor proceduri de control intern privind asigurarea utilizării conform destinaţiei a mijloacelor fondului de rezervă.
3.3. Referitor la gestionarea patrimoniului public municipal
Probele de audit acumulate la acest compartiment denotă că modul de gestionare a patrimoniului municipal a fost afectat de un şir de deficienţe şi lacune, ce se exprimă prin: lipsa unei politici exhaustive de reglementare în domeniul respectiv şi a unei evidenţe conforme a patrimoniului public; neasigurarea înregistrării integrale a dreptului asupra patrimoniului şi a modalităţii raportării utilizării acestuia; nerealizarea recomandărilor auditelor/controalelor anterioare în vederea înlăturării neregulilor. Această situaţie condiţionează o existenţa continuă a deficienţelor, iar neasigurarea respectării prevederilor legale ce ţin de darea în arendă (locaţiune) a bunurilor proprietate publică generează nereguli, care, în consecinţă, lipsesc bugetul municipal de venituri pasibile încasării, necesare pentru asigurarea îndeplinirii obligaţiilor legale ale AAPL ale mun. Chişinău.
3.3.1. Modul de gestionare a patrimoniului municipal nu oferă o informaţie exhaustivă privind valoarea bunurilor imobiliare publice, iar incorectitudinea gestionării acestuia generează un risc înalt de pierdere a drepturilor de proprietate asupra patrimoniului respectiv.
La situaţia din 31.12.2009, conform datelor din bilanţurile contabile ale 93 de societăţi pe acţiuni, societăţi cu răspundere limitată, întreprinderi municipale şi instituţii medico-sanitare publice (în continuare – IMSP), cota-parte municipală în activele nete ale acestora constituia 2067,8 mil. lei, valoarea patrimoniului mun. Chişinău gestionat de instituţiile municipale – 475,6 mil. lei, iar valoarea fondului locativ – 5444,6 mil. lei.
• În rezultatul analizei dării de seamă (2PP), prezentată de Primăria municipiului Chişinău Agenţiei Proprietăţii Publice, s-a constatat că în aceasta nu au fost incluse 19 instituţii bugetare finanţate din bugetul municipal Chişinău, pe parcursul auditului lista fiind completată încă cu 13 instituţii bugetare. Totodată, în această dare de seamă a fost inclus patrimoniul Serviciului sanitar-veterinar de stat al mun. Chişinău, cu toate că instituţia respectivă este finanţată din bugetul de stat şi se subordonează Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, ceea ce denotă că patrimoniul municipal Chişinău este gestionat de către o instituţie nesubordonată, fără un control corespunzător din partea AAPL ale mun. Chişinău.
• Din valoarea fondului locativ înregistrat la balanţa DGLCA (5444,6 mil. lei), nu a fost exclusă din evidenţa contabilă valoarea fondului locativ deja privatizat. Potrivit informaţiei DGLCA, în prezent nu sînt privatizate 7753 de apartamente, cu suprafaţa de 355,8 mii m2, ce este cu 261 de apartamente şi 19,3 mii m2 mai mult faţă de numărul de apartamente şi suprafaţa înregistrată la Î.M. „Infocom”, ceea ce determină riscul de necalculare a plăţii pentru chirie şi de neîncasare a veniturilor. La situaţia din 01.04.2010, cu chiriaşii au fost încheiate numai 1763 de contracte privind achitarea chiriei pe apartamente. Deficienţele menţionate sînt o consecinţă a lipsei unei colaborări între DGLCA şi DGERRP, unei informaţii exhaustive privind apartamentele privatizate, precum şi a unui control corespunzător din partea AAPL ale mun.Chişinău asupra modului de gestionare a fondului locativ.
• AAPL ale mun. Chişinău nu au asigurat înregistrarea regulamentară a drepturilor asupra imobilelor în registrul cadastral şi nu dispun de o informaţie totalizatoare exhaustivă privind imobilele nelocative proprietate municipală, modul de folosire a lor şi beneficiarii acestora.
Nerespectînd prevederile art.4 şi art.5 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.199838, Primăria municipiului Chişinău, CGP şi Î.M.”Exdrupo” nu au asigurat înregistrarea în registrul cadastral a drepturilor de proprietate asupra imobilelor. Pînă la finalizarea auditului, Primăria municipiului Chişinău nu a soluţionat pe deplin problema referitor la dreptul de proprietate asupra unor încăperi din bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt 84.
_______________________
38 Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998 (cu modificările şi completările ulterioare).
Pe parcursul anului 2009, prin decizia CMC, au fost aprobate unele acte de inventariere a bunurilor imobile nelocuibile proprietate a CMC, însă nu în toate cazurile a fost stabilită obligativitatea înregistrării drepturilor de proprietate în registrul cadastral. Totodată, în cazurile stabilirii obligativităţii de înregistrare, nu au fost indicate sursele de finanţare. De asemenea, nu au fost stabilite exhaustiv proprietăţile din domeniul public al municipiului Chişinău, precum şi din cel privat. Nu sînt înregistrate regulamentar imobilele locative proprietate municipală.
Valoarea clădirilor municipiului Chişinău, înregistrate în bilanţul Primăriei municipiului Chişinău constituie 41828,7 mii lei. Urmare verificării selective a înregistrării drepturilor de proprietate asupra acestora, s-a constatat că drepturile de proprietate asupra imobilelor cu valoarea de bilanţ în sumă de 4472,9 mii lei nu aparţin AAPL ale mun. Chişinău sau nu se confirmă folosirea acestor încăperi de către instituţiile şi întreprinderile subordonate CMC, o parte din care au fost privatizate în anii precedenţi. Deşi unele clădiri şi încăperi sînt folosite de către instituţiile şi întreprinderile subordonate CMC, acestea nu sînt înregistrate în evidenţa contabilă a Primăriei municipiului Chişinău, cum ar fi clădirea din str. Vlaicu Pîrcălab 57 (în care se află DGF), încăperile auxiliare din blocurile de locuit aflate în folosinţa ÎMGFL. Nu sînt înregistrate în evidenţa contabilă clădirea din str. Maria Cibotari 34, în care sînt amplasate subdiviziunile CGP, precum şi terenurile aferente clădirilor, acesta nedispunînd nici de alte acte privind dreptul de folosire a imobilelor respective.
• AAPL ale mun. Chişinău nu au o abordare unică în ce priveşte evidenţa unor imobile. Astfel, sediile unor preturi (Rîşcani, Buiucani) sînt la balanţa Primăriei municipiului Chişinău, pe cînd altele nu sînt la balanţa acesteia. De asemenea, bunurile din domeniul public se află la evidenţă la întreprinderile municipale, ceea ce determină riscul de neasigurare a drepturilor de proprietate asupra acestora. Astfel, la situaţia din 31.12.2009, drumurile, pasajele subterane, podurile etc., care se află la balanţa Î.M. „Exdrupo”, conform valorii iniţiale a acestora, constituiau suma totală de 2008,6 mil. lei.
Primăria municipiului Chişinău, DGAURF şi DGLCA nu au asigurat înregistrarea în evidenţa contabilă, la mijloace fixe (active nemateriale), a diferitor proiecte în sumă totală de 9293,7 mii lei, după cum prevede pct. 44 subpct. (5) şi pct. 183 din Instrucţiunea aprobata prin Ordinul ministrului finanţelor nr.85 din 09.10.199639.
_______________________
39 Instrucţiunea „Cu privire la evidenta contabilă in instituţiile publice”, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.85 din 09.10.1996 (cu modificările si completările ulterioare).
• Unele societăţi comerciale şi întreprinderi municipale, a căror fondator este CMC, înregistrează un capital statutar diminuat semnificativ faţă de valoarea capitalului propriu (activele nete). Totodată, unele întreprinderi municipale nu au asigurat ajustarea capitalului statutar la prevederile decizionale ale CMC. Astfel, la 31.12.2009, capitalul social al S.A. “Edilitate” era de 8,1 ori mai mic decît capitalul propriu, al Î.M.”Exdrupo” – de 16,9 ori, al Î.M.”Lumteh” – de 13,7 ori, al Î.M. „AGSV” – de 2281,2 ori, al Î.M. „Parcul „Dendrariu”” – de 9,0 ori etc. Concomitent, Î.M.”Lumteh” şi Î.M.”Exdrupo” n-au respectat prevederile pct.2 şi pct.2.2 din Decizia CMC nr.22/11 din 22.01.2009 şi n-au majorat capitalul statutar cu valoarea bunurilor materiale primite cu titlu gratuit în sumă de 25065,0 mii lei şi, respectiv, de 59615,3 mii lei. De menţionat că Î.M.”Lumteh” nu a înregistrat majorarea capitalului statutar, deoarece Camera Înregistrării de Stat a solicitat evaluarea patrimoniului transmis, întreprinderea fiind obligată să încheie, la 02.06.2010, un contract de evaluare cu o firmă de audit.
• Nu reprezintă o imagine veridică datele cu privire la patrimoniul municipal, transmis în gestiunea instituţiilor medico-sanitare publice. Astfel, conform datelor din bilanţurile contabile ale 17 IMSP, a căror fondator este CMC, valoarea activelor acestora, la situaţia din 31.12.2009, a constituit 304884,5 mii lei (activele nete – 272574,0 mii lei), însă potrivit datelor evidenţei contabile a Primăriei municipiului Chişinău valoarea iniţială a patrimoniului gestionat de către IMSP a constituit 410853,6 mii lei, ceea ce denotă o reflectare neuniformă a valorii patrimoniului gestionat de instituţiile respective. CMC nu a aprobat actele de transmitere în gestiune economică acestor instituţii a proprietăţii publice locale. În consecinţă, 17 IMSP gestionează patrimoniu municipal în lipsa contractelor de comodat corespunzătoare. De menţionat că în prezent nu sînt reglementate modalităţile de stabilire şi modificare a valorii investiţiilor pe termen lung în IMSP cu valoarea investiţiilor sau reparaţiilor capitale efectuate din contul alocaţiilor din bugetul municipal, precum şi din veniturile proprii ale acestora, ceea ce determină riscul de nereflectare a valorii reale a patrimoniului municipal gestionat de IMSP.
3.3.2. Statutele întreprinderilor municipale necesită o ajustare la prevederile legale, iar reprezentanţii fondatorului în societăţile pe acţiuni nu au asigurat o exercitare conformă a drepturilor fondatorului de gestionare a patrimoniului municipal. Totodată, nu au fost stabilite relaţiile legale dintre fondator şi conducătorii întreprinderilor municipale.
• Statutele întreprinderilor municipale, bazate pe prevederile Hotărîrii Guvernului nr.387 din 06.06.199440, reflectă insuficient atribuţiile fondatorului referitor la numirea şi eliberarea din funcţie a administratorului, repartizarea şi utilizarea profitului net, acestea urmînd a fi ajustate la cadrul legal existent, inclusiv prin promovarea de acte normative în modul stabilit. Statutele Î.M „Lumteh” şi Î.M. „Exdrupo” nu corespund prevederilor pct.10 din Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994. Astfel, la statutul aprobat de către fondator (CMC) nu este anexat actul de inventariere a bunurilor întreprinderii, transmise în gestiune la data aprobării acestuia, iar pentru bunurile imobile nu s-a indicat adresa poştală, suprafaţa şi numărul cadastral, cu anexarea planului terenului. În statutul Î.M. „Exdrupo” nu este indicată mărimea şi valoarea fondului statutar, modalitatea formării acestuia şi normativele de defalcări anuale din venitul net al întreprinderii în fondurile entităţii.
____________________________
40 Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994 „Cu privire la aprobarea Regulamentului-model al întreprinderii municipale” (cu modificările ulterioare; în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994).
Deşi statutele ÎMGFL nu prevăd ca gen de activitate prestarea serviciilor locative, aceasta este aproape unica activitate pe care o desfăşoară.
Conform Deciziei CMC nr. 3/10 din 25.03.2003, a fost aprobat Regulamentul Instituţiei ştiinţifice şi de culturalizare şi instruire „Grădina zoologică” din mun. Chişinău, însă pînă în prezent această instituţie este înregistrată la Camera Înregistrării de Stat ca întreprindere municipală. De menţionat că finanţarea şi evidenţa contabilă la Grădina zoologică se efectuează ca pentru instituţiile bugetare.
• Contrar Deciziei Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 29.10.2008, pe parcursul anului 2009, în calitate de reprezentanţi ai CMC în societăţile pe acţiuni au continuat să activeze consilierii municipali. Abia la 22.10.2009 au fost numiţi noi reprezentanţi ai municipiului Chişinău în societăţile economice, din rîndul angajaţilor primăriei şi direcţiilor din subordinea CMC, însă ca membri ai Consiliilor de administraţie şi în continuare sînt propuşi, pentru numire, consilieri municipali. Din 13 rapoarte privind activitatea reprezentanţilor municipiului în societăţile economice pentru anul 2008, la Primăria municipiului Chişinău au fost prezentate doar 3 – de către reprezentanţii în S.A. „Edilitate”, în S.A. „CA-4” şi în S.A. „Mina din Chişinău”, iar pentru anul 2009, pînă la finalizarea auditului, nu a fost prezentată nici o dare de seamă.
Contrar prevederilor pct.17 din Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994, art.4 din Legea nr.845-XII din 03.01.199241 şi Deciziei CMC nr.14/5 din 22.12.200942, pînă la data finalizării auditului, cu conducătorii întreprinderilor municipale şi IMSP nu au fost încheiate contracte de reglementare a relaţiilor dintre fondator şi administrator, precum şi privind modul şi condiţiile de remunerare a acestora. Nu au fost întocmite nici acte de predare-primire a patrimoniului în gestiune.
_______________________
41 Legea nr.845-XII din 03.01.1992 „Cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi” (cu modificările şi completările ulterioare).
42 Decizia CMC nr.14/5 din 22.12.2009 „Cu privire la stabilirea indicilor economici de activitate a întreprinderilor municipale şi Societăţilor pe Acţiuni în care Consiliul municipal Chişinău deţine cota-parte majoritară”.
În pofida faptului că unele statute ale întreprinderilor municipale prevăd constituirea Consiliilor de administraţie, fondatorul (CMC) nu a întreprins măsuri în vederea constituirii acestora.
Deşi componenţa nominală a Consiliilor de administraţie la IMSP a fost aprobată prin Decizia CMC nr.20/22 din 13.11.2008, preşedinţi ai Consiliilor (reprezentanţii fondatorului) fiind consilieri municipali, pentru anii 2008 şi 2009, Primăria municipiului Chişinău şi Direcţia Sănătăţii nu dispun de informaţii privind activitatea Consiliilor de administraţie ale IMSP şi modul de utilizare a profitului obţinut. Analizînd rezultatele financiare ale IMSP, s-a constatat că, în anul 2008, 10 instituţii au obţinut profit în sumă de 7785,6 mii lei, iar 7 instituţii – pierderi de 1670,1 mii lei. În anul 2009, 12 instituţii au obţinut profit în sumă de 27395,8 mii lei, iar 5 – pierderi de 2713,4 mii lei.
3.3.3. Alte aspecte ale gestionării patrimoniului public de către unele întreprinderi municipale şi societăţi comerciale
• AAPL ale mun.Chişinău nu au executat cerinţele auditelor/controalelor precedente referitor la înregistrarea dreptului de proprietate a municipiului asupra imobilelor gestionate de Î.M. Centrul Naţional de Creaţie „Satul Moldovenesc – Buciumul” (în continuare – Î.M. „Buciumul”). În pofida faptului că au fost întreprinse unele măsuri de înlăturare a deficienţelor, circumstanţele existente condiţionează riscuri de pierdere a imobilului neînregistrat la organele cadastrale.
Ca şi în anii precedenţi, AAPL ale mun. Chişinău nu a asigurat finanţarea activităţii Î.M. „Buciumul” în conformitate cu prevederile Legii nr.1421-XV din 31.10.200243, care prevede alocaţii din buget în mărime de 60% din cheltuielile suportate de către organizaţia teatral-concertistică. Contrar prevederilor art.38 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, Î.M. „Buciumul” n-a întocmit şi n-a prezentat fondatorului rapoartele financiare privind activitatea sa pe anii 2007, 2008 şi 2009. Ca rezultat, nu poate fi stabilit volumul de cheltuieli suportate de către întreprindere şi, respectiv, volumul de alocaţii necesare. Cu toate acestea, în anul 2009, conform deciziilor CMC, Î.M. „Buciumul” i-au fost precizate alocaţii bugetare în sumă de 283,4 mii lei, fiind finanţate în sumă de 281,9 mii lei.
______________________
43 Legea nr.1421-XV din 31.10.2002 „Cu privire la teatre, circuri şi organizaţii concertistice” (cu modificările şi completările ulterioare).
Deşi conform Deciziei nr.6/8 din 14.05.2009, CMC a dispus iniţierea procedurii de lichidare a Î.M. „Buciumul”, acţiuni concrete în acest sens nu s-au întreprins. Totodată, conform Ordinelor directorului general al Î.M. „Buciumul” din 01.05.2009 şi din 04.05.2009, angajaţii întreprinderii au fost preavizaţi despre lichidarea ei, iar potrivit Ordinului din 01.07.2009, toţi angajaţii acesteia au fost concediaţi, inclusiv directorul şi contabilul. În pofida celor menţionate, DGF, considerînd ordinele indicate ilegale, a continuat finanţarea Î.M. „Buciumul”, fără a asigura justificarea utilizării mijloacelor alocate.
Cu toate că pe parcursul mai multor ani din bugetul municipal Chişinău au fost alocate 4401,1 mii lei pentru reparaţiile capitale ale imobilelor întreprinderii, bunurile imobile aşa şi n-au fost înregistrate în registrul cadastral ca proprietate municipală.
3.3.4. Unele instituţii nu au aplicat corect normele în vigoare la calcularea plăţilor pentru chiria imobilelor nelocative, prin ce au admis neîncasarea veniturilor posibile.
• În anul 2009, veniturile din darea în chirie a bunurilor imobile nelocative, încasate direct în bugetul municipal, au constituit 7898,1 mii lei, sau cu 1101,9 mii lei mai puţin decît planul precizat (9000,0 mii lei). Totodată, încasările din chirie pe conturile mijloacelor speciale ale instituţiilor bugetare au constituit 10342,7 mii lei.
AAPL ale mun. Chişinău nu dispun de o modalitate unică de evidenţă şi gestiune a veniturilor din chiria încăperilor nelocative. Ca rezultat, o parte din veniturile din darea în chirie a bunurilor imobile nelocative este încasată direct în bugetul municipal, iar altă parte de venituri este încasată pe conturile mijloacelor speciale ale instituţiilor bugetare. Respectiv, evidenţa calculelor şi plăţilor pentru chirie se ţine de mai multe instituţii, iar responsabil de întocmirea contractelor de arendă şi a calculelor chiriei este DGERRP44.
______________________
44 Pct. 2.1. din Regulamentul Direcţiei Generale Economie, Reforme şi Relaţii Patrimoniale.
Conform datelor privind evidenţa plăţilor pe contractele de locaţiune (administrate de către DGERRP) a bunurilor imobile nelocative, soldul datoriilor pentru chiria bunurilor imobile nelocative, la 01.01.2009, a constituit 9085,7 mii lei, iar la 01.01.2010 – 7408,8 mii lei, totodată, avansurile pentru chirie, înregistrate la aceeaşi dată, au constituit 587,9 mii lei şi, respectiv, 759,5 mii lei.
Urmare managementului neadecvat al pasajelor subterane, exprimat prin utilizarea unor spaţii de către entităţi în lipsa contractelor de locaţiune, neasigurarea încasării conforme a plăţilor pentru locaţiune, efectuarea unor calcule pentru suprafeţe diminuate, cu utilizarea unor coeficienţi diminuaţi, în anul 2009, DGTPCC a ratat venituri în sumă totală de 1038,6 mii lei (S.R.L. „Ianus” – 833,0 mii lei; S.R.L. „Avent” – 75,1 mii lei; S.R.L. „Serton-Com” – 15,9 mii lei; S.R.L. „Arargon” – 6,3 mii lei; din diminuarea suprafeţelor indicate în contract la 5 agenţi economici faţă de suprafaţa stabilită în deciziile CMC – 108,3 mii lei). Totodată, ca rezultat al lipsei unui control eficient din partea DGTPCC, contrar prevederilor legale45, 36 de agenţi economici gestionează încăperi cu suprafaţa totală de 351,3 m2 în baza contractelor de sublocaţiune, iar S.R.L. „Arargon” a predat în sublocaţiune spaţii cu 15,2 m2 mai mult decît suprafaţa arendată de la DGTPCC. Ca consecinţă a faptului aflării în litigiu de judecată cu DGTPCC privind mărimea plaţii de locaţiune în perioada anilor 2007-2009, S.R.L. „Ianus” nu a achitat plata pentru 842,9 m2 arendaţi.
_______________________
45 Art.17 alin.(1), art.17 alin.(2) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 „Privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice” (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.121-XVI din 04.05.2007), art.876 alin.(1), art.894 alin.(1) din Codul civil, aprobat prin Legea nr.1107-XV din 06.06.2002 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Codul civil).
Cu toate că DGTPCC, pe parcursul anilor 2007, 2008 şi 2009 a înaintat CMC proiecte de decizii cu privire la darea în locaţiune a încăperilor din pasajele subterane, aceste decizii nu au fost examinate de CMC în conformitate cu prevederile art.14 alin.(2) lit.b) şi lit.c) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006. Nu a fost examinată de CMC chestiunea privind prelungirea termenului de locaţiune a bunurilor şi a altor instituţii municipale, la care au expirat contractele anterioare. Astfel, cu abateri de la prevederile legislaţiei în vigoare46, în anul 2009, DGTPCC a calculat plăţi pentru serviciile de arendă în sumă de 556,3 mii lei, fără justificarea surselor de provenienţă a veniturilor (în lipsa deciziilor CMC de acordare a spaţiilor în locaţiune şi contractelor cu locatarii). La 01.01.2010, din suprafaţa totală de 2862,68 m2 a pasajelor subterane transmise de DGTPCC în gestionare la 30 de locatari, pentru suprafaţa de 2054,98 m2 (gestionată de 22 de locatari) lipseau contracte de arendă, iar calculul şi încasarea plăţii pentru chiria pasajelor subterane s-au efectuat reieşind din suprafeţele contractate anterior. Prin Decizia CMC nr.24/9 din 07.06.2005, DGTPCC a fost abilitată cu dreptul de a încheia contracte de locaţiune a pasajelor subterane, cu toate că acestea se află la balanţa Î.M. „Exdrupo”.
________________________
46 Art.876 alin.(1) din Codul civil; art.17 alin.(1) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007; art.77 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006.
Pe parcursul anului 2009, Primăria municipiului Chişinău, la darea în locaţiune a încăperilor din bunurile imobile nelocuibile la 7 agenţi economici, în rezultatul aplicării incorecte a coeficienţilor (ramural, de amenajare tehnică, de amplasare) prevăzuţi în Anexa nr.12 la Legea bugetului de stat pe anul 200947, şi al diminuării suprafeţei date în locaţiune, a micşorat plata pentru arendă cu suma de 32,1 mii lei, care a fost recalculată pe parcursul auditului.
_________________________
47 Anexa nr.12 la Legea bugetului de stat pe anul 2009 nr.244-XVI din 21.11.2008 (cu modificările şi completările ulterioare).
• Auditul a relevat unele rezerve la încasarea plăţilor pentru chiria bunurilor imobile nelocative.
Analiza modului de dare în locaţiune a spaţiilor nelocuibile denotă o abordare neunivocă la stabilirea coeficientului de piaţă. Astfel, în aceeaşi clădire la unii agenţi economici pentru spaţiile date în folosinţă a fost aplicat coeficientul de piaţă de la 0,5 pînă la 1,0, iar la alţii – de la 1,0 pînă la 2,5. În acest context, se exemplifică că preţul anual de locaţiune al 1 m2 de spaţiu comercial folosit de către un agent economic ce comercializează literatură artistică a fost stabilit în mărime de 1606,2 lei, pe cînd pentru alt agent economic ce comercializează ceasuri elveţiene – 642,5 lei, sau de 2,5 ori mai puţin. În cazul aplicării unor coeficienţi identici de calculare a preţului de arendă pentru toţi agenţii economici, în anul 2009, veniturile Primăriei municipiului Chişinău ar fi constituit 1789,1 mii lei, sau de 2,2 ori mai mult decît s-a calculat în realitate.
Acordarea spaţiilor în locaţiune se face în lipsa unui studiu al situaţiei privind cuantumul mediu de piaţă al chiriei, neţinînd cont de cerere şi ofertă, de amplasamentul imobilului, de starea acestuia, de destinaţia utilizării, ceea ce condiţionează ratarea unor venituri importante în bugetul municipal. Astfel, în cazul aplicării preţurilor minime de piaţă48, posibilele venituri ale Primăriei municipiului Chişinău ar fi constituit circa 5624,2 mii lei, sau de 6,8 ori mai mult decît s-a calculat în realitate, iar pentru pasajul subteran din str. Izmail veniturile DGTPCC ar fi constituit 8224,8 mii lei, sau de 16,8 ori mai mult decît veniturile efectiv calculate.
________________________
48 Conform analizei pieţei imobiliare din mun.Chişinău în anul 2009, efectuate de Bursa Imobiliară „Lara”, preţul lunar de arendă al imobilelor nelocative constituie de la 30 pînă la 75 euro/m2 pe lună pentru spaţiul comercial din zona bd. Ştefan cel Mare, pentru oficii – de 12-15 euro/m2 pe lună şi pentru depozite – de 1,5 euro/m2 pe lună.
Deşi conform Deciziei CMC nr.4/11 din 26.09.2003 a fost aprobat Regulamentul gestionării clădirilor, construcţiilor şi încăperilor cu altă destinaţie decît cea locativă – proprietate municipală, prevederile acestuia sînt depăşite.
Recomandări:
- asigurarea prezentării şi examinării rapoartelor privind activitatea reprezentanţilor CMC în societăţile economice, precum şi a Consiliilor de administraţie în instituţiile medico-sanitare publice;
- desemnarea Consiliilor de administraţie în întreprinderile municipale;
- încheierea contractelor de gestionare a patrimoniului municipal cu administratorii întreprinderilor municipale şi cu directorii instituţiilor medico-sanitare publice, cu întocmirea actelor de primire-predare a patrimoniului administrat de aceştia şi înregistrarea conformă a lui;
- ajustarea prevederilor statutare ale întreprinderilor municipale la prevederile legislaţiei în vigoare;
- stabilirea oportunităţii corelării capitalului social al întreprinderilor municipale la activele nete;
- asigurarea executării deciziilor CMC privind majorarea capitalului social al întreprinderilor gestionate cu mărimea valorii bunurilor transmise cu titlu gratuit;
- stabilirea indicatorilor economici de activitate a societăţilor comerciale în care CMC deţine cota-parte majoritară şi urmărirea îndeplinirii acestora;
- examinarea la CMC a modului de gestiune a patrimoniului municipal de către Î.M. „Buciumul”, cu stabilirea concretă a modului de soluţionare a problemelor existente;
- asigurarea controlului asupra modului de utilizare a profitului înregistrat de către întreprinderile municipale şi instituţiile medico-sanitare publice;
- înregistrarea veridică în evidenţa contabilă a patrimoniului aflat în gestiunea instituţiilor medico-sanitare publice;
- elaborarea şi aprobarea unui plan de măsuri, cu indicarea unor termene concrete privind înregistrarea dreptului de proprietate municipală asupra bunurilor imobile, cu stabilirea surselor de finanţare a acestor măsuri;
- întreprinderea măsurilor pentru recuperarea bunurilor imobile pierdute de către CMC şi scoaterea de la evidenţă a imobilelor dreptul de proprietate asupra cărora nu mai aparţine municipiului Chişinău;
- înregistrarea în evidenţa contabilă a tuturor bunurilor imobile aflate în gestiunea întreprinderilor şi instituţiilor municipale – proprietate a municipiului Chişinău, cu asigurarea transmiterii conforme a patrimoniului din domeniul public al municipiului Chişinău la balanţa instituţiilor municipale;
- examinarea oportunităţii transmiterii dreptului de administrare şi evidenţă a bunurilor imobile proprietate municipală doar unei singuri instituţii subordonate, cu stabilirea exhaustivă a drepturilor şi obligaţiilor acesteia;
- întocmirea unui registru exhaustiv al bunurilor imobile nelocative şi locative, aflate în proprietatea municipiului Chişinău, cu indicarea tuturor caracteristicilor necesare ale acestora, inclusiv a adresei, codului cadastral, suprafeţei totale, entităţii la care se află la balanţă etc.;
- stabilirea bunurilor imobile nelocative din domeniul public şi din domeniul privat ale municipiului Chişinău, cu indicarea celor pasibile privatizării;
- inventarierea suprafeţelor imobilelor predate în locaţiune;
- asigurarea întocmirii conforme a contractelor de locaţiune, cu aprobarea acestora la CMC;
- stabilirea unor principii clare de acordare a unor scutiri la plata chiriei;
- predarea în locaţiune a spaţiilor nelocative şi prelungirea termenului de locaţiune prin intermediul licitaţiilor publice, cu o posibilă racordare a plăţii pentru locaţiune cerinţelor de piaţă;
- perfecţionarea Regulamentului gestionării clădirilor, construcţiilor şi încăperilor cu altă destinaţie decît cea locativă.
3.4. Referitor la gestiunea şi evidenţa fondului funciar al mun.Chişinău
AAPL ale mun. Chişinău nu deţin o informaţie exhaustivă privind fondul funciar aflat în proprietatea municipiului, modul de utilizare şi beneficiarii acestuia. Lipsa unei informaţii complete şi veridice duce la folosirea neautorizată a fondului funciar şi la neachitarea plăţilor cuvenite, prin ce se aduc pierderi importante bugetului municipal Chişinău.
• Conform datelor din „Cadastrul funciar al municipiului Chişinău, la 01.01.2010”, suprafaţa terenurilor din mun. Chişinău constituie 12301,2 ha, din care: 8082,9 ha – terenuri proprietate publică a UAT; 2566,6 ha – terenuri proprietate publică a statului; 1651,72 ha – terenuri aflate în proprietate privată.
Contrar prevederilor Legii nr.91-XVI din 05.04.200749, pînă în prezent, în mun. Chişinău nu s-a efectuat delimitarea exhaustivă a terenurilor proprietate publică a statului şi a UAT şi nu au fost stabilite terenurile din domeniul public şi cel privat ale mun. Chişinău.
______________________
49 Legea nr.91-XVI din 05.04.2007 „Privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor”.
Potrivit datelor DGAURF, pe parcursul anului 2009, au fost calculate plăţi pentru vînzarea terenurilor în sumă totală de 62673,5 mii lei (din care 50138,8 mii lei, sau 80% se varsă în bugetul municipal), iar pentru arenda şi folosinţa terenurilor – 16637,0 mii lei. Conform datelor Trezoreriei teritoriale Chişinău, în anul 2009, în bugetul municipal au fost încasate venituri de 42033,0 mii lei – din vînzarea terenurilor şi de 10041,3 mii lei – din arenda acestora, cu o diminuare faţă de sumele calculate, de 8105,8 mii lei şi, respectiv, de 6595,7 mii lei. Concomitent, potrivit datelor sistemului informaţional de evidenţă a plăţilor funciare al DGAURF, încasările din vînzarea terenurilor au constituit 42030,0 mii lei (80% din suma de 52537,2 mii lei) şi din arenda terenurilor – 9987,1 mii lei, diminuarea faţă de sumele calculate constituind 8108,8 mii lei şi, respectiv, 6649,9 mii lei. Această situaţie denotă lipsa unei evidenţe exhaustive a veniturilor din sursa indicată şi confirmă preocuparea necorespunzătoare a conducerii entităţii faţă de acumularea integrală a acestora în bugetul municipal.
• Ca rezultat al nerespectării prevederilor art.17 alin. (3) şi art.27 alin.(1) şi alin.(2) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, DGAURF nu a asigurat o reflectare conformă (în baza contractelor de vînzare-cumpărare, de arendă, dare în folosinţă), în perioadele corespunzătoare, a angajamentelor deţinătorilor de terenuri, încasărilor şi soldurilor datoriilor la data raportată, nu a calculat şi nu a înregistrat în termen veniturile din arenda şi folosirea suprafeţelor de teren. În unele cazuri, această situaţie a fost condiţionată de tergiversarea aprobării de către CMC a unor decizii cu privire la darea în arendă a terenurilor, unele contracte fiind încheiate pentru perioadele precedente. În acest sens, se exemplifică situaţia cînd în baza Deciziei CMC din 22.09.2009 a fost dat în arendă un teren cu suprafaţa de 1,3 ha, pe un termen de 5 ani, cu achitarea plăţii începînd cu 24.09.2005.
• Conform prevederilor art.9 alin.(2) lit. i) şi lit. j) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007, de competenţa AAPL este ţinerea evidenţei patrimoniului unităţii administrativ-teritoriale, a contractelor de locaţiune/arendă, comodat, concesiune şi de administrare fiduciară, precum şi exercitarea controlului asupra integrităţii şi folosirii eficiente a patrimoniului unităţii administrativ-teritoriale. Însă, în pofida faptului că DGAURF a asigurat implementarea unui program informaţional de evidenţă, pentru întreţinerea căruia anual se cheltuiesc 81,0 mii lei, acesta nu corespunde exigenţelor pentru asigurarea unei evidenţe ample şi veridice a calculării şi achitării plăţilor funciare. În baza de date a evidenţei plăţilor funciare nu sînt introduse toate datele necesare, nu sînt stabilite forme de ieşire completă a informaţiilor introduse, cu generalizarea datelor. Concomitent, DGAURF nu are stabilită procedura de introducere a datelor în baza de date, nu a numit persoanele responsabile de introducerea şi modificarea informaţiilor. Ca consecinţă, datele înregistrate în sistemul informaţional de evidenţă a plăţilor funciare prezintă un risc înalt de autenticitate.
La situaţia din 01.01.2010, în sistemul informaţional de evidenţă a plăţilor funciare erau înregistrate datorii ale 10542 de deţinători pentru arenda, folosinţa şi vînzarea terenurilor în sumă totală de 70421,1 mii lei, inclusiv: 41225,6 mii lei – pentru arenda şi folosinţa terenurilor, 29195,5 mii lei – pentru vînzarea terenurilor. Însă, contrar prevederilor art.24 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, în perioada auditată, DGAURF nu a efectuat inventarierea integrală a datoriilor pentru arenda, folosinţa şi vînzarea terenurilor. Ca consecinţă, acestea nu corespund realităţii. În sistemul informaţional de evidenţă a plăţilor funciare au fost introduse date din contractele nevalabile (neacceptate de către beneficiar, anulate prin hotărîrile instanţelor de judecată), au fost efectuate înregistrări repetate, termenul de achitare a cărora nu a sosit, greşeli mecanice. Astfel, numai datoria unei persoane fizice a fost înregistrată în sumă de 2462,5 mii lei, în loc de 0,246 mii lei.
• În pofida măsurilor întreprinse, DGAURF, pe parcursul mai multor ani, nu a asigurat încasarea integrală a plăţilor pentru folosirea fondului funciar, bugetul municipal fiind lipsit de venituri considerabile. Astfel, ca rezultat al neîntreprinderii măsurilor de rigoare atît în anii precedenţi, cît şi pe parcursul anului 2009 în vederea încasării în termen a plăţilor pentru terenurile vîndute, folosirea şi arenda suprafeţelor de terenuri, încasării datoriilor conform titlurilor executorii, auditul a constatat că numai de la 16 persoane juridice şi de la o persoană fizică nu au fost încasate plăţi în sumă totală de 15911,7 mii lei, din care: 1526,1 mii lei – pentru terenurile vîndute, termenul de achitare fiind expirat; 658,3 mii lei – restanţele pentru arenda terenurilor, contractele fiind expirate din anii 2000, 2001, 2006; 10798,6 mii lei – restanţe pentru arenda terenurilor conform contractelor în vigoare; 2928 mii lei – restanţe pentru care au fost emise titluri executorii.
În pofida numărului mare de datornici, pe parcursul anului 2009, DGAURF a înaintat în instanţele de judecată numai 52 de acţiuni faţă de restanţieri, în suma totală de 6942,2 mii lei. Totodată, în instanţele de judecată nu au fost înaintate acţiuni privind încasarea penalităţilor în termenele prevăzute în art.268 lit.a) din Codul civil. Astfel, numai pentru anul 2009 nu au fost calculate şi înaintate spre încasare penalităţi în sumă de cel puţin 640,4 mii lei.
DGAURF nu a asigurat întocmirea contractelor de arendă pentru terenurile aferente la care s-a refuzat semnarea contractului de vînzare-cumpărare. Ca consecinţă, pentru unele terenuri cu suprafaţa totală de 3,38 ha nu au fost calculate plăţi de arendă, conform prevederilor art.101 din Legea nr.1308-XIII din 25.07.199750, de la 58,1 mii lei pînă la 290,4 mii lei.
_______________________
50 Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 „Privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului” (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997).
Potrivit art.53 alin.(2) şi alin.(3) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007, actele în temeiul cărora proprietarii de bunuri privatizate sau de întreprinderi private deţin în posesiune şi folosinţă terenurile aferente lor, cu excepţia contractelor de arendă, se anulează, deţinătorii construcţiilor fiind în drept să încheie contract de locaţiune a terenului aferent bunului privatizat sau să dobîndească în proprietate terenul respectiv. Însă, în pofida celor menţionate, în rezultatul accesării bazei de date a DGAURF, s-au depistat unele terenuri cu suprafaţa de circa 30,8 ha, înregistrate ca nedeterminate, care, de fapt, se află în folosinţa gratuită a unor agenţi economici, care dispun de dreptul de folosinţă din anii 1998-2003. Ca rezultat, bugetul municipal Chişinău a fost lipsit de venituri de la arenda terenurilor în sumă de la 572,9 mii lei pînă la 2864,6 mii lei.
În perioada auditului, Direcţia funciară a DGAURF a pregătit spre examinare la şedinţa CMC Chişinău un proiect de decizie privind darea în folosinţă a unor terenuri din municipiul Chişinău, utilizate de mai mult timp pentru parcări auto, plata anuală pentru folosinţa acestora constituind 4024,2 mii lei, care în realitate au fost venituri pasibile pentru încasare şi în perioada anului 2009.
În baza Deciziei CMC nr.10/18-17 din 09.03.2003, unui agent economic i-au fost atribuite în arendă 2 loturi de pămînt din str. L.Tolstoi, cu suprafaţa de 1,6 ha, pe un termen de 2 ani, pentru proiectarea unui cartier locativ cu diferite obiective sociale, cu condiţia includerii punctului de dispecerat (aflat anterior la balanţa DGTPCC) şi a organizării parcării auto din contul demolării caselor de locuit, cu repartizarea proprietarilor acestora a apartamentelor din contul beneficiarului. Însă, deşi contractul de arendă a expirat în anul 2005, iar pe terenurile menţionate s-a efectuat construcţia blocurilor de către un alt agent economic, nu au fost întreprinse măsurile corespunzătoare în vederea calculării şi încasării plăţii pentru arenda terenurilor. Astfel, în anul 2009, bugetul municipal Chişinău a fost lipsit de venituri posibile (în condiţiile contractului de arendă expirat) în sumă de 128,7 mii lei.
• Alte aspecte ale gestiunii fondului funciar
În prezent, AAPL ale mun. Chişinău nu dispun de o strategie privind atribuirea loturilor pentru construcţia caselor particulare, cu determinarea criteriilor ce stau la baza atribuirii acestora şi cu aprecierea efectului economic în acest caz, ca rezultat fiind admise unele deficienţe.
În baza Deciziei CMC nr.2/26 din 24.02.2009, unui consilier municipal i-a fost atribuit, cu titlu de excepţie, în proprietate privată un lot de teren, cu suprafaţa de 0,05 ha, din str. A.Doga, care, conform contractului de vînzare-cumpărare din 10.07.2009, a fost procurat de către acesta la un preţ de doar 0,4 mii lei, pe cînd, potrivit evaluării cadastrale din 01.06.2005, valoarea terenului respectiv constituia 276,2 mii lei.
Pe parcursul anului 2009, conform deciziilor CMC, avînd ca bază Decizia CMC nr.15/30 din 05.07.200151, pentru proiectarea şi construirea caselor de locuit particulare, angajaţilor instituţiilor de învăţămînt superior le-au fost atribuite în proprietate privată 39 de loturi de pămînt din cartierul locativ din str.Calea Orheiului – str.Bucovinei, cu suprafaţa totală de 1,9 ha, cu achitarea pentru acestea conform preţului normativ al pămîntului. În cadrul verificării selective a unor contracte de vînzare-cumpărare a terenurilor din acest cartier, s-a constatat că unele persoane, la momentul atribuirii în proprietate a terenurilor pentru construcţia casei de locuit, deţineau în proprietate bunuri imobile.
___________________
51 Decizia CMC Chişinău nr.15/30 din 05.07.2001 „Cu privire la repartizarea unui teren Universităţii Agrare, Universităţii Tehnice, Universităţii de Stat din Moldova pentru proiectarea cartierului locativ cu obiective de menire social-culturală”.
Terenurile atribuite pentru construcţia caselor de locuit, cu suprafaţa de 0,05-0,07 ha, sînt realizate, conform preţului normativ al pămîntului, ca terenuri aferente caselor de locuit, la preţul de la 0,5 mii lei pînă la 1,5 mii lei pentru un teren, pe cînd preţul de piaţă al unui teren în mun. Chişinău constituie în medie de la 50 mii euro.
Contrar prevederilor Regulamentului aprobat prin Decizia CMC nr.54/14 din 03.08.2006, DGAURF n-a asigurat controlul asupra folosirii loturilor de pămînt de către beneficiarii funciari în corespundere cu termenele şi destinaţiile stabilite de către organul public local, precum şi corectitudinea calculării şi achitării plăţilor pentru vînzarea-cumpărarea, arenda şi folosinţa terenurilor. Gestiunea ineficientă a terenurilor proprietate publică a mun.Chişinău a dus la ocuparea ilicită a terenurilor şi la edificarea neautorizată a caselor de locuit particulare pe str.Grenoble 279 – 303, str.Nuferilor din parcul Valea Farmecelor, la îngrădirea terenului din „Scuarul T.Vladimirescu” etc.
Încălcările admise la gestiunea fondului funciar al municipiului Chişinău sînt şi o consecinţă a neexecutării tuturor cerinţelor Hotărîrii Curţii de Conturi nr.9 din 12.02.200452.
______________________
52 Hotărîrea Curţii de Conturi nr.9 din 12.02.2004 „Privind rezultatele controlului asupra realizării politicii statului în domeniul administrării fondului funciar şi reglementării relaţiilor funciare în municipiul Chişinău în anul 2002 şi I semestru al anului 2003”.
Recomandări:
- respectarea cadrului legislativ şi normativ în vigoare privind modul de gestiune şi evidenţă a fondului funciar, contabilizarea operaţiunilor economice legate de acesta, cu restabilirea evidenţei plăţilor deţinătorilor funciari;
- asigurarea inventarierii integrale a datoriilor aferente relaţiilor funciare, cu stabilirea unor proceduri şi instrumente eficiente privind încasarea integrală în buget a plăţilor funciare;
- examinarea posibilităţii corelării plăţilor pentru arenda terenurilor la nivelul celor de piaţă;
- elaborarea şi aprobarea unor mecanisme exhaustive privind modul de atribuire a terenurilor pentru construcţii, inclusiv pentru construcţia caselor de locuit particulare;
- implementarea unui sistem de control intern eficient în domeniul gestiunii fondului funciar;
- stabilirea, conform legislaţiei în vigoare, în mod unilateral, a plăţii anuale pentru folosirea terenurilor, cu asigurarea încasării ei;
- examinarea la CMC a raportului privind gestiunea fondului funciar municipal.
3.5. Referitor la evidenţa contabilă şi raportarea unor situaţii financiare
Probele acumulate, în cadrul auditului, la acest compartiment, precum şi cele menţionate în compartimentele anterioare ale prezentului Raport de audit denotă un nivel redus al managementului contabil la entităţile supuse auditului, care se datorează nerespectării prevederilor regulamentare, ceea ce a condiţionat înregistrări neconforme ale operaţiunilor economice efectuate, deţinerea de bunuri materiale fără contabilizarea corespunzătoare a valorii acestora, deficienţe în situaţiile privind decontările, ceea ce a dus la denaturarea situaţiilor patrimoniale raportate.
Instituţiile auditate (Primăria municipiului Chişinău, DGAURF, DGTPCC şi DGLCA) nu dispun de politica de contabilitate prevăzută la art.16 alin.(2) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007.
• Lipsa unor mecanisme clare, aplicabile pentru ţinerea evidenţei contabile şi reflectarea în registrele şi bilanţurile contabile a mijloacelor transmise şi primite la decontările între bugetele de nivelul I şi bugetul de nivelul II, a condiţionat nereflectarea unor raporturi dintre bugetul de nivelul I (or.Vatra) şi bugetul de nivelul II (mun.Chişinău).
De asemenea, lipsesc reglementări exhaustive privind planificarea, acordarea şi înregistrarea în evidenţa contabilă a execuţiei bugetului a împrumuturilor şi granturilor contractate de către CMC, dar care sînt gestionate de persoane terţe şi nu sînt executate prin conturile trezoreriale ale bugetului municipal. Aceasta a determinat nereflectarea datelor respective în Raportul privind executarea bugetului municipal Chişinău pe anul 2009, precum şi neînregistrarea majorării valorii patrimoniului municipal.
Lipsesc reglementări exhaustive privind integrarea în evidenţa contabilă a instituţiilor publice a datoriilor pentru chiria bunurilor imobile şi pentru plăţile funciare. Ca rezultat, acestea nu au fost incluse în dările de seamă şi nu au fost reflectate în Raportul privind executarea bugetului municipal Chişinău pe anul 2009.
• Contrar prevederilor art.19 alin.(2) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, Primăria municipiului Chişinău nu a asigurat contabilizarea în termen a operaţiunilor economice la majorarea capitalului statutar al Î.M. „Exdrupo” în sumă de 4354,0 mii lei, majorarea valorii de bilanţ a patrimoniului transmis în comodat IMSP în sumă de 2409,2 mii lei şi a datoriei pentru dobînzile calculate persoanelor ce construiesc apartamente prin metoda ipotecară în suma totală 145,4 mii lei, aferente exerciţiului bugetar 2008. Nu a fost contabilizată în termen nici operaţiunea privind procurarea acţiunilor S.A. „Apă-Canal Chişinău” în sumă de 13000,0 mii lei (Decizia CMC nr.5/1 din 30.04.2009). Primăria municipiului Chişinău a înregistrat mijloacele transferate la cheltuieli, fără a reflecta majorarea cotei-părţi a CMC în capitalul social al S.A. „Apă-Canal Chişinău”, corectările de rigoare efectuîndu-se în luna februarie 2010.
• În rezultatul necontabilizării în termen a operaţiunilor economice, au fost denaturate datele din dările de seamă ale CGP, la situaţia din 31.12.2009. Astfel, în anul 2009, au fost înregistrate la intrări mărfurile primite în anii 2008 şi 2010, ceea ce a dus la majorarea cheltuielilor efective şi valorii stocurilor de materiale, precum şi la diminuarea datoriilor debitoare ale instituţiei în sumă totală de 1094,9 mii lei. Valoarea mijloacelor fixe procurate din contul mijloacelor speciale în sumă de 106,8 mii lei şi neachitată pînă la 01.01.2010 a fost reflectată incorect în Raportul privind circulaţia mijloacelor fixe (Formularul nr.5) al CGP, la intrări cu titlul gratuit, prin ce a fost micşorată neîntemeiat datoria creditoare la contul 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori”.
În lipsa prevederilor privind obligativitatea coordonării decontării mijloacelor fixe în cazul dublei subordonări a instituţiilor, casarea mijloacelor fixe (procurate din contul alocaţiilor din bugetul municipal Chişinău) în sumă de 430,0 mii lei s-a efectuat de către CGP cu acordul MAI, dar în lipsa deciziei CMC.
• Întreprinderile municipale nu ţin evidenţa contabilă conform aceloraşi metode, ceea ce nu permite consolidarea şi analiza rapoartelor financiare ale acestora, iar la elaborarea politicilor de contabilitate, unele întreprinderi municipale nu au ţinut cont de prevederile SNC. Astfel, contrar prevederilor SNC, unele întreprinderi municipale înregistrează în contabilitate mijloacele financiare primite din bugetul municipal pentru serviciile prestate ca subvenţii, şi nu ca venituri de la serviciile prestate, ceea ce generează riscul de raportare eronată a venitului din vînzări şi de micşorare a profiturilor.
Serviciile prestate de către Î.M. „AGSV”, Î.M. „Parcul „Dendrariu”” şi Î.M. „Autosalubritate” către CMC n-au fost întocmite printr-o factură fiscală, semnată şi înregistrată în modul corespunzător la cheltuielile bugetului municipal.
Contrar prevederilor art.38 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, Instituţia Publică „Teatrul municipal de marionete” n-a întocmit şi n-a prezentat fondatorului rapoartele financiare privind activitatea sa pe anii 2007, 2008 şi 2009.
• Primăria municipiului Chişinău, pînă în prezent, nu dispune de nici un program de recuperare a datoriilor întreprinderilor municipale de gestionare a fondului locativ (inclusiv din suburbiile oraşului) în sumă de 14447,2 mii lei şi ale altor gestionari ai fondului locativ în sumă de 3732,5 mii lei, formate în rezultatul transmiterii obiectivelor energetice proprietate a CMC în contul stingerii datoriilor gestionarilor fondului locativ faţă de Î.C.S. „RED Union Fenossa”. Pe parcursul ultimilor ani, nu a fost rezolvată nici problema privind datoria debitoare în sumă de 222,3 mii lei, înregistrată în evidenţa contabilă a Primăriei municipiului Chişinău după S.A. „Banca Municipală”. De menţionat că, conform hotărîrii acţionarilor din 05.12.2006, S.A. „Banca Municipală” urma a fi lichidată şi scoasă din Registrul de stat al întreprinderilor.
Recomandări:
- aprobarea politicii de contabilitate în instituţiile publice, precum şi unor recomandări privind metodele de evidenţă şi raportare a unor situaţii financiare la societăţile economice;
- ţinerea evidenţei contabile în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, cu asigurarea înlăturării tuturor deficienţelor constatate de audit;
- elaborarea unor mecanisme ce vor asigura reflectarea în rapoartele privind executarea bugetului municipal Chişinău a veniturilor (împrumuturilor şi granturilor) încasate şi a cheltuielilor neefectuate prin intermediul conturilor trezoreriale ale bugetului municipal, a decontărilor între bugetele de nivelul I şi bugetul de nivelul II, precum şi a datoriilor pentru chiria bunurilor imobile şi pentru plăţile funciare;
- înregistrarea regulamentară în raportul privind executarea bugetului municipal Chişinău a cheltuielilor efective din serviciile prestate;
- determinarea modalităţii de recuperare a creanţelor, inclusiv de la gestionarii fondului locativ.
3.6. Unele aspecte ale executării bugetului or. Durleşti în anul 2009
Executarea bugetului or. Durleşti pe anul 2009 s-a efectuat cu abateri de la cadrul normativ în vigoare, ceea ce a dus la calcularea majorată a transferurilor din bugetul municipal Chişinău, pierderea unor venituri posibile, dezafectarea mijloacelor financiare, efectuarea unor cheltuieli neregulamentare şi gestionarea defectuoasă a patrimoniului or. Durleşti.
În anul 2009, cheltuielile bugetului or. Durleşti au fost precizate în sumă de 28399,7 mii lei, fiind executate în sumă de 26394,4 mii lei, sau la nivel de 92,9 la sută, iar cheltuielile efective au constituit 26131,2 mii lei. Totodată, veniturile bugetului or. Durleşti au fost precizate în sumă de 18816,6 mii lei, fiind executate în sumă de 19481,8 mii lei, sau la nivel de 103,5 la sută. În primăria oraşului Durleşti sursa de bază la formarea veniturilor o constituie transferurile, ponderea cărora în veniturile totale reprezintă 59,2% (11533,1 mii lei), fiind executate cu 1313,7 mii lei mai puţin, sau la nivel de 89,8% faţă de cele programate. Veniturile proprii alcătuiesc 40,8 % din veniturile totale, înregistrînd o majorare faţă de cele programate cu 1980,9 mii lei, sau cu 33,3 %. Pentru acoperirea deficitului bugetar au fost utilizate mijloace din vînzarea şi privatizarea terenurilor în sumă de 6333,0 mii lei şi din contul soldului disponibil la începutul anului – de 579,6 mii lei.
Contrar prevederilor art.32 şi art.35 alin.(1) din Legea nr. 397-XV din 16.10.2003, primarul or.Durleşti nu şi-a exercitat întocmai atribuţiile în vederea încasării depline a unor venituri proprii planificate, cum ar fi taxa pentru apă, impozitul funciar etc. Primăria oraşului Durleşti nu a prognozat corect baza fiscală a anului 2009, diminuînd veniturile proprii pasibile încasării. Ca rezultat, transferurile calculate din bugetul municipal Chişinău au fost cu 1875,0 mii lei mai mari, decît în cazul prognozării veniturilor proprii la nivelul celor real încasate.
AAPL ale or.Durleşti au efectuat vînzarea-cumpărarea terenurilor cu abateri de la actele legislative în vigoare. Astfel, fără a ţine cont de modificarea art.3 alin.(2) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, primăria or.Durleşti a realizat S.R.L. “Cradi-Nic” un teren agricol, cu suprafaţa de 22,0 ha, în baza negocierilor directe, fără a organiza concurs sau licitaţie. Decizia Consiliului or. Durleşti a prevăzut un preţ de 620,3 mii lei, care a fost acceptat de agentul economic prin semnarea contractului de vînzare-cumpărare din 23.01.2009. Prin Hotărîrea Judecătoriei Buiucani, s-a admis cererea de chemare în judecată a S.R.L. “Cradi-Nic” privind micşorarea preţului terenului cu 537,1 mii lei, de la 620,3 mii lei la 83,2 mii lei. Hotărîrea Judecătoriei Buiucani nu a fost contestată de către AAPL ale or.Durleşti la Curtea de Apel Chişinău. Potrivit informaţiei din baza de date a Î.S. “Cadastru”, la 22.02.2010 S.R.L. “Cradi-Nic” a realizat terenul respectiv unui agent economic şi la 2 persoane fizice la un preţ triplu faţă de cel de procurare.
Comisia de licitaţie a primăriei or. Durleşti, încălcînd prevederile pct.16 şi pct.17 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.136 din 10.02.200953, a permis S.R.L. “BIEXIM-SV” participarea la licitaţie, fără verificarea încasării acontului şi taxei de participare la licitaţie în sumă de 400,2 mii lei. Urmare refuzului agentului economic de a semna contractul de vînzare-cumpărare a terenului, bugetul oraşului Durleşti nu a încasat suma respectivă.
________________________
53 Regulamentul „Privind licitaţiile cu strigare şi cu reducere”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.136 din 10.02.2009.
În anul 2009, cheltuielile pentru investiţiile şi reparaţiile capitale au fost efectuate cu abateri de la prevederile art.13 şi art.18 din Legea nr.721-XIII din 02.02.1996. Astfel, primăria or.Durleşti a admis executarea lucrărilor capitale, în lipsa documentaţiei de proiect, verificată şi expertizată în modul stabilit, iar verificarea calităţii execuţiei construcţiilor nu a fost efectuată de către responsabili tehnici atestaţi, lipsind şi cărţile tehnice ale construcţiilor.
Verificările efectuate asupra contractelor de achiziţii publice relevă nerespectarea prevederilor legale54 la achiziţionarea mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor. Astfel, a fost divizată achiziţia lucrărilor în sumă de 2691,7 mii lei şi în sumă de 1193,3 mii lei, prin 5 şi, respectiv, 7 contracte separate. Cu o persoană fizică, care a executat lucrări în sumă de 76,2 mii lei, a fost încheiat contract, fără ca aceasta să dispună de licenţă, conform prevederilor Legii nr.451-XV din 30.07.200155. Urmare modificării preţurilor unitare, stabilite în devizul de cheltuieli, introducerii unor elemente noi, precum şi din cauza procurării de lucrări cu TVA, de la agentul economic neînregistrat ca plătitor al TVA bugetul or. Durleşti a fost prejudiciat cu suma de 14,9 mii lei.
______________________
54 Art.54, art.69 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.
55 Legea nr.451-XV din 30.07.2001 „Privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător” (cu modificările si completările ulterioare).
Pe parcursul anului 2009, în baza dispoziţiilor primarului, din sursele fondului de rezervă al primăriei or. Durleşti, pentru susţinerea socială a lucrătorilor primăriei şi a altor persoane, au fost utilizate mijloace în sumă totală de 199,0 mii lei, sau 87 la sută din cheltuielile suportate. Aceste cheltuieli nu se asimilează unor cheltuieli cu caracter imprevizibil, reglementate de Regulamentul-tip aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1427 din 22.12.2004, fiind aferente susţinerii sociale.
Fără a ţine cont de prevederile art.19 alin.(2) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, în perioada raportată 2009, au fost înregistrate la cheltuieli lucrările în suma de 64,4 mii lei, aferente exerciţiului bugetar 2010. Ca rezultat, cu aceeaşi sumă au fost denaturate datele din darea de seamă a executării bugetului or.Durleşti pe anul 2009.
În lipsa documentelor justificative, serviciul contabil a trecut la cheltuieli mijloace financiare în sumă totală 150,0 mii lei, alocate Î.M. Regia „Autosalubritate Durleşti”.
Fără a ţine cont de prevederile statutului Î.M. Regia „Autosalubritate Durleşti”, aprobat prin Decizia Consiliului or. Durleşti nr.2.2 din 28.02.2006, primăria or. Durleşti nu a transmis patrimoniu în sumă de 53,1 mii lei folosit de către Î.M. Regia „Autosalubritate Durleşti” în gestiunea sa economică.
Recomandări AAPL ale or. Durleşti:
- estimarea corectă a veniturilor proprii;
- gestionarea eficientă a patrimoniului orăşenesc, cu întreprinderea măsurilor, conform cadrului legal, pentru recuperarea pierderilor şi prejudiciilor cauzate bugetului orăşenesc;
- efectuarea regulamentară a cheltuielilor şi achiziţiilor;
- utilizarea fondului de rezervă doar pentru situaţii imprevizibile;
- respectarea cadrului normativ la ţinerea evidenţei contabile.
4. Concluzii generale de audit
Reieşind din faptul că obiectivul auditului a fost evaluarea regularităţii şi conformităţii executării veniturilor şi cheltuielilor bugetului municipal Chişinău pe anul 2009 şi a gestionării patrimoniului public, iar sfera de aplicare a acestuia a fost limitată, auditul nu poate să-şi exprime opinia standardizată de audit şi a exprimat doar concluziile generale de audit.
Auditul a relevat că formarea şi utilizarea resurselor bugetului municipal Chişinău şi gestionarea patrimoniului public în anul 2009 de către AAPL ale mun. Chişinău au fost afectate de:
- lipsa unei baze de date sistematizate a deciziilor CMC şi dispoziţiilor Primarului General, ceea ce condiţionează neîndeplinirea şi nemonitorizarea realizării lor;
- neîntreprinderea măsurilor în vederea înlăturării deficienţelor constatate anterior, inclusiv prin necorelarea taxei pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători la cadrul legal existent;
- nerealizarea măsurilor în vederea acumulării veniturilor proprii din dividende, locaţiune, taxa de publicitate, mijloace speciale, gestiunea fondului funciar, care a determinat neobţinerea mijloacelor financiare posibile în bugetul municipal;
- admiterea unor cheltuieli neregulamentare la salubrizare şi la întreţinerea transportului;
- nerespectarea procedurilor legale la efectuarea achiziţiilor publice prin divizarea achiziţiei lucrărilor, modificarea preţurilor unitare contractate, efectuarea lucrărilor în lipsa contractelor încheiate;
- utilizarea fondului de rezervă preponderent pentru cheltuieli curente, neţinîndu-se cont de necesitatea folosirii acestuia pentru cheltuieli cu caracter imprevizibil;
- gestionarea ineficientă a patrimoniului public municipal (bunurile imobile nelocative şi fondul funciar);
- înregistrarea neregulamentară a unor situaţii economice;
- neeficientizarea activităţii instituţiilor municipale şi neoptimizarea cheltuielilor pentru întreţinerea acestora, inclusiv prin reorganizarea, comasarea sau reducerea lor.
Responsabil de consolidarea Raportului de audit:
Şeful echipei de audit, director
adjunct de departament, auditor public S. Ştirbu
______________________
1 M.O., 2008, nr.237-240, art.864.
Misiunea de audit s-a efectuat în conformitate cu Programul activităţii de audit al Curţii de Conturi pe anul 2010, avînd drept scop verificarea regularităţii şi conformităţii executării veniturilor şi cheltuielilor ale bugetului municipal Chişinău pe anul 2009, precum şi a gestionării patrimoniului public.
Auditul a fost planificat şi s-a realizat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi2. Probele de audit au fost obţinute în urma aplicării procedurilor analitice şi efectuării testelor de fond, fiind folosite diferite tehnici şi metode, cum ar fi examinarea rapoartelor financiare, registrelor contabile, documentelor primare; analiza comparativă a datelor şi informaţiei financiare; observaţii directe.
_____________________
2 Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 „Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.
Auditul s-a desfăşurat la 6 autorităţi ale administraţiei publice locale a mun. Chişinău şi la primăria or. Durleşti. De asemenea, probe de audit s-au colectat la 13 instituţii şi întreprinderi municipale.
Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, Curtea de Conturi
a constatat:
Raportul auditului executării bugetului municipal Chişinău pe anul 2009 a relevat existenţa multiplelor iregularităţi şi neconformităţi admise la formarea şi utilizarea resurselor bugetului municipal Chişinău şi la gestionarea patrimoniului public în anul 2009, care se exprimă prin:- neasigurarea executării în măsură deplină a cerinţelor şi recomandărilor anterioare ale Curţii de Conturi;
- neajustarea cheltuielilor planificate la veniturile real încasate, ce a generat formarea unor datorii creditoare;
- tergiversarea adoptării de către Consiliul municipal Chişinău a deciziilor corespunzătoare ce ţin de încasarea taxelor locale şi mijloacelor speciale, precum şi de gestiunea patrimoniului municipal, ceea ce a condiţionat pierderea unor venituri posibile şi încasarea neregulamentară a altor venituri;
- neasigurarea unui control asupra îndeplinirii deciziilor Consiliului municipal Chişinău, ce a generat administrarea cu deficienţe a formării şi utilizării resurselor bugetului municipal şi gestiunea neconformă şi ineficientă a patrimoniului municipal;
- planificarea necorespunzătoare a alocaţiilor bugetare pentru amenajarea teritoriilor, întreţinerea drumurilor locale şi poliţiei municipale, ce a dus la deficienţe majore în cadrul utilizării acestora;
- executarea cheltuielilor cu abateri de la prevederile regulamentare, ce a cauzat dezafectarea mijloacelor băneşti şi admiterea de supracheltuieli;
- organizarea şi desfăşurarea procedurilor de achiziţii publice cu nerespectarea prevederilor legale;
- nemonitorizarea modului în care sînt administrate întreprinderile municipale şi instituţiile medico-sanitare publice, precum şi a raportării îndeplinirii obligaţiilor de către reprezentanţii Consiliului municipal Chişinău în societăţile economice;
- organizarea evidenţei contabile cu deficienţe, inclusiv a evidenţei patrimoniului municipal (fondului funciar şi bunurilor imobile), ce a determinat reflectarea neveridică în bilanţurile instituţiilor a patrimoniului municipal şi a datoriilor rezultate din gestionarea acestuia, precum şi nereflectarea tuturor veniturilor şi cheltuielilor în raportul de executare a bugetului municipal Chişinău pe anul 2009, ceea ce a condiţionat denaturarea situaţiilor economice raportate.
De asemenea, cu abateri de la cadrul normativ în vigoare s-a efectuat executarea bugetului or. Durleşti pe anul 2009, ce a dus la majorarea transferurilor primite pentru susţinerea teritoriilor din bugetul municipal Chişinău, neîncasarea unor venituri posibile, dezafectarea mijloacelor financiare, efectuarea unor cheltuieli neregulamentare şi gestionarea defectuoasă a patrimoniului or. Durleşti.
Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi
hotărăşte:
1. Se aprobă Raportul auditului executării bugetului municipal Chişinău pe anul 2009, anexat la prezenta hotărîre.2. Hotărîrea şi Raportul de audit se remit:
2.1. Parlamentului Republicii Moldova, pentru luare de cunoştinţă;
2.2. Primarului general al municipiului Chişinău şi Consiliului municipal Chişinău, precum şi primarului or. Durleşti şi Consiliului orăşenesc Durleşti şi se cere să întreprindă măsuri privind implementarea recomandărilor auditului, indicate în Raportul de audit, determinarea acţiunilor concrete în vederea lichidării neregularităţilor constatate la executarea bugetelor şi la gestionarea patrimoniului public, cu stabilirea termenelor şi persoanelor responsabile pentru implementarea acestor recomandări;
2.3. Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chişinău şi se cere verificarea, prin confruntare, a datelor din sistemul informaţional al Serviciului Fiscal de Stat cu datele din sistemul informaţional al Direcţiei Generale Arhitectură, Urbanism şi Relaţii Funciare a Consiliului municipal Chişinău privind suprafeţele publicitare din mun. Chişinău, cu stabilirea divergenţelor şi cauzelor acestora;
2.4. Ministerului Finanţelor şi se cere:
2.4.1. în comun cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, să asigure raportarea şi încasarea defalcărilor din profitul net al întreprinderilor municipale în bugetele locale;
2.4.2. să examineze oportunitatea reflectării în evidenţa contabilă a execuţiei bugetelor locale a primirii împrumuturilor şi granturilor contractate de către autorităţile locale şi modului lor de utilizate, dar care nu sînt executate prin intermediul conturilor trezoreriale ale bugetelor respective.
3. Materialele auditului la Întreprinderea Municipală pentru Servicii Locative Centru şi la Întreprinderea Municipală pentru Servicii Locative Botanica se remit Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei conform art.9 alin.(2) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, pentru examinare după competenţă.
4. Se ia act că:
4.1. Consiliul municipal Chişinău a conformat la prevederile Codului fiscal taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe rutele municipale şi a aprobat tarifele pentru depozitarea deşeurilor la mina „Purcel”;
4.2. Comisariatul General de Poliţie al mun. Chişinău a întocmit un plan de măsuri pentru înlăturarea deficienţelor constatate de audit, inclusiv privind recuperarea mijloacelor financiare dezafectate în sumă de 91,4 mii lei;
4.3. Direcţia Generală Transport Public şi Căi de Comunicaţie a restabilit în evidenţa contabilă suma de 32367,2 mii lei;
4.4. Primăria municipiului Chişinău a recalculat plata pentru arendă în sumă de 32,0 mii lei.
5. Despre măsurile întreprinse pentru executarea pct.2 şi pct.3 din prezenta hotărîre se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.
6. Prezenta hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.
PREŞEDINTELE
CURŢII DE CONTURI Ala POPESCU
Nr. 52. Chişinău, 5 iulie 2010.
Aprobat
prin Hotărîrea Curţii de Conturi
nr. 52 din 05 iulie 2010
prin Hotărîrea Curţii de Conturi
nr. 52 din 05 iulie 2010
RAPORTUL
auditului executării bugetului municipal
Chişinău pe anul 2009
1. Introducere
Auditul Raportului executării bugetului municipal Chişinău pe anul 2009 şi gestionării patrimoniului public a fost efectuat în conformitate cu art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.20081 şi cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2010.auditului executării bugetului municipal
Chişinău pe anul 2009
1. Introducere
_____________________
1 Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările ulterioare).
Misiunea de audit s-a realizat la Primăria municipiului Chişinău şi la unele instituţii din subordine, avînd drept obiectiv verificarea regularităţii şi conformităţii executării veniturilor şi cheltuielilor bugetului municipal Chişinău pe anul 2009, precum şi a gestionării patrimoniului public.
Potrivit cadrului regulamentar, responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale este de a întocmi şi de a prezenta la timp situaţiile financiare, precum şi de a asigura respectarea prevederilor legale la executarea bugetelor şi în activitatea economico-financiară.
Responsabilitatea echipei de audit constă în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate pentru susţinerea constatărilor şi concluziilor asupra regularităţii executării veniturilor şi cheltuielilor bugetului municipal Chişinău şi a gestionării patrimoniului public. Totodată, auditorii nu sînt responsabili de prevenirea fraudelor şi erorilor.
Auditul a fost planificat şi s-a realizat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi2. Probele de audit au fost obţinute în urma aplicării procedurilor analitice şi efectuării testelor de fond, fiind folosite diferite tehnici şi metode, cum ar fi: examinarea rapoartelor financiare, registrelor contabile, documentelor primare; analiza comparativă a datelor şi informaţiei financiare; observaţii directe.
______________________
2 Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 „Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.
Reieşind din semnificaţia problemelor identificate şi din riscurile determinate la etapa de planificare a auditului, pentru testare au fost selectate: Direcţia Generală Finanţe (în continuare – DGF), Primăria municipiului Chişinău, Direcţia Generală Locativ-Comunală şi Amenajare (în continuare – DGLCA), Direcţia Generală Transport Public şi Căi de Comunicaţie (în continuare – DGTPCC), Direcţia Generală Arhitectură, Urbanism şi Relaţii Funciare (în continuare – DGAURF), Comisariatul General de Poliţie al mun. Chişinău (în continuare – CGP), Primăria or. Durleşti.
De asemenea, au fost acumulate informaţii şi probe la Direcţia Generală Economie, Reforme şi Relaţii Patrimoniale (în continuare – DGERRP), Î.M. „Direcţia Construcţii Capitale” (în continuare – Î.M. „DCC”), Î.M. „Lumteh”, Î.M. „Exdrupo”, S.A. „Edilitate”, Î.M. „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Verzi” (în continuare – Î.M. „AGSV”), Î.M. „Parcul „Dendrariu”” şi Î.M. „Autosalubritate”, Întreprinderile Municipale de Gestionare a Fondului Locativ (în continuare – ÎMGFL) nr.13 şi nr.22, Întreprinderile Municipale pentru Servicii Locative (în continuare – ÎMpSL) Centru şi Botanica, Î.M. „Piaţa Centrală”.
2. Prezentare generală
Municipiul Chişinău este o unitate administrativ-teritorială în componenţa căreia intră 18 UAT de nivelul I: 6 oraşe, 8 comune şi 4 sate, care cuprind 33 de localităţi. Teritoriul de bază al municipiului este divizat în 5 sectoare.Autorităţile administraţiei publice locale (în continuare – AAPL) pe teritoriul municipiului Chişinău sînt constituite pentru promovarea intereselor şi soluţionarea problemelor populaţiei3.
________________________
3 Art.1 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 „Privind administraţia publică locală” (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.436-XVI din 28.12.2006).
În perioada auditată, responsabili de executarea bugetului municipal Chişinău şi gestionarea patrimoniului public au fost:
1. Consiliul municipal Chişinău (în continuare – CMC), care aprobă bugetul municipal, modul de utilizare a fondului de rezervă, precum şi a fondurilor speciale; aprobă împrumuturile şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar; operează modificări în bugetul municipal; în conformitate cu cadrul legal existent pune în aplicare şi modifică impozitele şi taxele locale; administrează, concesionează, dă în arendă ori în locaţiune bunurile domeniului public şi celui privat ale municipiului etc.
2. Primarul General al municipiului Chişinău, care asigură executarea deciziilor Consiliului municipal, elaborarea proiectului de buget pe următorul an bugetar şi a contului de încheiere a exerciţiului bugetar şi le prezintă, spre aprobare, Consiliului municipal; exercită funcţia de executor principal de buget; verifică încasarea şi cheltuirea mijloacelor de la buget şi informează Consiliul municipal despre situaţia existentă; răspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor domeniului public şi celui privat municipal; conduce, coordonează şi controlează activitatea serviciilor publice locale, realizează măsuri de asistenţă socială şi ajutor social; conduce şi controlează activitatea şefilor de subdiviziuni, de servicii, de întreprinderi municipale din subordine etc.
3. Executorii (ordonatorii) secundari de buget (conducătorii direcţiilor şi întreprinderilor municipale), care sînt responsabili de elaborarea proiectului de buget, oportunitatea şi legalitatea angajării şi utilizării alocaţiilor bugetare în limita şi cu destinaţia aprobate în buget, integritatea bunurilor aflate în administrare, organizarea şi ţinerea evidenţei contabile la zi şi de prezentarea în termen a bilanţurilor, dărilor de seamă contabile şi a conturilor de execuţie a bugetului.
Sinteza veniturilor şi cheltuielilor bugetului municipal Chişinău pe anul 2009
Bugetul municipal Chişinău pe anul 2009 a fost aprobat la venituri şi la cheltuieli în sumă de 1796839,5 mii lei.
Pe parcursul anului 2009, veniturile şi cheltuielile bugetului municipal Chişinău au fost precizate, repartizate şi redistribuite prin deciziile CMC. De menţionat că micşorarea alocaţiilor bugetare s-a efectuat la sfîrşitul anului bugetar – la 27.11.2009 şi la 22.12.2009, cu suma de 231902,9 mii lei şi, respectiv, cu 30621,3 mii lei.
Conform Raportului privind executarea bugetului municipal Chişinău pe anul 20094, veniturile precizate au constituit 1626386,2 mii lei, iar cele efectiv încasate – 1548976,9 mii lei, sau 95,2 %, cu o diminuare faţă de anul precedent în sumă de 82737,1 mii lei. Cheltuielile precizate au constituit 1742710,9 mii lei, iar cheltuielile de casă – 1622932,0 mii lei, fiind executate la nivel de 93,1%. Deficitul înregistrat în sumă de 73955,1 mii lei a fost finanţat din contul încasărilor din vînzarea şi privatizarea bunurilor proprietate publică şi mijloacelor existente în soldul disponibil de la începutul anului.
___________________
4 Raportul privind executarea bugetului municipal Chişinău pe anul 2009, aprobat prin Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.2/2 din 26.02.2010.
Veniturile şi cheltuielile de casă ale bugetului municipal Chişinău pe anul 2009 se prezintă în Tabelul nr.1.
tabelul nr.1
În anul 2009, transferurile din bugetele de alt nivel şi fondurile speciale au constituit 202319,9 mii lei. La rîndul său, din bugetul municipal în alte bugete şi fonduri au fost transferate 90105,0 mii lei.
Colectarea impozitelor, taxelor şi altor plăţi în bugetul municipal în majoritate este efectuată de către Inspectoratul Fiscal de Stat (în continuare – IFS) pe mun. Chişinău. AAPL ale mun. Chişinău administrează următoarele venituri: mijloace din vînzarea apartamentelor către cetăţeni, mijloace băneşti de la privatizarea terenurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, mijloacele speciale din darea în arendă a patrimoniului municipal (terenuri şi bunuri imobile nelocative), alte mijloace speciale, precum şi contribuie la încasarea unor taxe locale.
Încasările la unele taxe, impozite şi alte plăţi au fost mai mici decît planurile precizate, nivelul mediu al veniturilor încasate faţă de cele precizate constituind 93,1%. Au fost înregistrate încasări mai mari decît cele precizate la: taxa pentru unităţile comerciale – cu 6495,0 mii lei, amenzi aplicate de poliţia rutieră – cu 1018,1 mii lei, privatizarea terenurilor – cu 1033,0 mii lei etc. Cel mai mic procent de executare a veniturilor faţă de indicii precizaţi s-a înregistrat la veniturile fondurilor speciale – 91,9%, impozite pe venit – 93,2%, alte venituri din activitatea de întreprinzător şi din proprietate – 94,7%.
Datoriile debitoare ale instituţiilor finanţate din bugetul municipal Chişinău, la situaţia din 31.12.2009, au constituit 20450,4 mii lei, inclusiv cu termenul de achitare expirat – 19150,3 mii lei. Totodată, datoriile creditoare, la această dată, au însumat 215494,9 mii lei, inclusiv cu termenul de achitare expirat – de 98895,6 mii lei. La aceeaşi dată, datoriile creditoare extrabilanţiere ale bugetului municipal Chişinău constituiau 129925,2 mii lei, inclusiv: cota-parte a garanţiilor emise de către CMC pentru creditele preferenţiale – 39066,0 mii lei, cota-parte a creditelor preferenţiale eliberate de către CMC – 25008,4 mii lei, datoria bugetului de stat prin intermediul bugetului municipal faţă de întreprinderile municipale – 9918,0 mii lei, datoria bugetului municipal aferentă împrumuturilor primite din bugetul de stat – 55866,8 mii lei, alte împrumuturi – 66,0 mii lei.
Din bugetul municipal Chişinău pe anul 2009 au fost finanţaţi 56 de executori secundari de buget. Cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor o deţin cheltuielile din domeniile învăţămîntului – 49,9%, asigurării şi asistenţei sociale – 9,7%, acestea fiind reglementate şi verificate în permanenţă de către DGF. Totodată, în procesul de planificare a auditului s-a constatat că, deşi cheltuielile din domeniile gospodăriei comunale şi gospodăriei de exploatare a fondului de locuinţe; transporturilor, gospodăriei drumurilor; menţinerii ordinii publice deţin o pondere nesemnificativă în bugetul municipal, la planificarea şi executarea acestora persistă un risc de neconformitate.
3. Constatări, concluzii, recomandări
3.1. Referitor la administrarea veniturilorReducerea veniturilor încasate în bugetul municipal Chişinău s-a datorat crizei economice, iar în unele cazuri acestea nu au fost realizate ca rezultat al neîntreprinderii, de către AAPL ale mun. Chişinău, în comun cu organele fiscale, a măsurilor necesare în vederea adoptării unor decizii corespunzătoare ce ţin de domeniul vizat. N-au fost întreprinse măsurile de rigoare întru identificarea şi realizarea posibilităţilor de majorare a încasărilor de venituri proprii, ceea ce a afectat execuţia bugetului municipal.
• Cu toate că anterior au fost stabilite deficienţe esenţiale privind calcularea şi încasarea taxei pentru plasarea publicităţii, AAPL ale mun.Chişinău nu au întreprins acţiuni eficiente pentru soluţionarea problemelor indicate, ceea ce a dus la diminuarea veniturilor încasate în bugetul municipal în anul 2009 pînă la suma de 2962,0 mii lei. Astfel, pe parcursul anului 2009, nu au fost întreprinse măsurile necesare în vederea încasării complete a taxei pentru amplasarea publicităţii, aceasta fiind încasată în sumă de 17438,0 mii lei, sau cu 2149,9 mii lei mai puţin decît planul precizat (19587,9 mii lei). Conform datelor prezentate de DGAURF, în anul 2009, suprafaţa publicitară medie autorizată a constituit 40,8 mii m2, ceea ce trebuia să asigure încasarea a circa 20400,0 mii lei, sau cu circa 2962,0 mii lei mai mult decît suma real încasată.
Urmare confruntării datelor prezentate de către DGAURF cu datele din baza de date a Serviciului Fiscal de Stat (în continuare – SFS) privind dările de seama pentru taxa de plasare a publicităţii (TPP08) pe trimestrul IV al anului 2009, prezentate de 20 de agenţi economici (care, la 01.01.2010, deţineau 68,6% din suprafeţele publicitare înregistrate la DGAURF), s-a constatat că suprafeţele publicitare declarate la SFS sînt cu 2485,6 m2 mai mici decît cele înregistrate la DGAURF. Totodată, diferenţele înregistrate pe agenţi economici variază esenţial de la (-) 2756,5 m2 pînă la (+) 1388,6 m2, cele mai mari fiind constatate la S.R.L. „Standart”, S.R.L. „Eurosign Studia”, S.R.L. „Neorama”, S.R.L. „PR&Reclama”, S.R.L. „EpaMedia” etc.
De menţionat că atît Primăria mun.Chişinău, cît şi DGTPCC nu deţin informaţii exhaustive despre îndeplinirea clauzelor contractuale privind construcţia staţiilor de aşteptare a transportului de către S.R.L. „EpaMedia” şi, ca urmare, nici referitor la datele privind suprafaţa panourilor publicitare amplasate în ele.
• În pofida faptului că DGTPCC a întreprins unele măsuri în vederea conformării taxei locale pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe rutele municipale prevederilor regulamentare, pe parcursul anului 2009, aceste taxe au rămas neconformate la prevederile Codului fiscal6 (Titlul VII), ceea ce a condiţionat neîncasarea veniturilor posibile la bugetul municipal.
_______________________
6 Codul fiscal, aprobat prin Legea nr.1163-XIII din 24.04.1997 (cu modificările şi completările ulterioare).
DGTPCC, prin scrisorile sale din 27.10.2008 şi din 18.12.2008, a înaintat CMC, spre examinare şi aprobare, proiectul de decizie „Cu privire la aprobarea şi punerea în aplicare a cotelor de taxe lunare pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe teritoriul municipiilor, oraşelor şi satelor (comunelor) pe anul bugetar 2009”, însă acesta a fost aprobat abia la 19.04.20107. Ca urmare, în anul 2009, 27 de agenţi economici, care deţin 1568 de unităţi de transport nu au calculat şi nu au achitat taxa locală pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători în regim de taxi, bugetul municipal Chişinău fiind lipsit de venituri în sumă de circa 4704,0 mii lei.
________________________
7 Decizia CMC nr.4/29 din 19.04.2010, în vigoare începînd cu 01.05.2010.
• AAPL ale mun.Chişinău nu au asigurat implementarea unor măsuri eficiente de realizare a recomandărilor auditelor precedente în vederea acumulării în măsură deplină a veniturilor de la dividendele aferente cotei de participare a municipiului în societăţile pe acţiuni şi de la defalcările din profitul net al întreprinderilor municipale, conform condiţiilor stabilite prin deciziile CMC.
Contrar prevederilor pct.10 din Decizia CMC nr.2/7 din 17.02.20098, precum şi ale Deciziei CMC nr.10/20 din 22.10.20099, majoritatea reprezentanţilor CMC în Consiliile de administraţie ale societăţilor pe acţiuni, precum şi conducătorii întreprinderilor municipale nu au promovat decizia privind distribuirea a cel puţin 30 la sută din profitul net, obţinut de către acestea în anul 2008, pentru plata dividendelor şi defalcărilor din profitul net în bugetul municipal. Astfel, în anul 2009, veniturile bugetului municipal Chişinău au fost diminuate cu suma de 8593,9 mii lei. Reprezentantul CMC la adunarea generală a acţionarilor S.A. “Edilitate” nu a urmărit distribuirea în mărime deplină a profitului net înregistrat în bilanţul contabil al S.A. „Edilitate”, ca rezultat fiind diminuată mărimea dividendelor care trebuia încasată în bugetul municipal în anul 2009 cu suma de 141,3 mii lei. Nu au asigurat încasarea veniturilor în bugetul municipal de la defalcările din profitul net al întreprinderilor municipale pe anul 2008 nici Î.M. „Piaţa Centrală” – 2236,5 mii lei, Î.M. „Autosalubritate” – 2035,7 mii lei, Î.M. „Institutul municipal de proiectări „Chişinăuproiect”” – 1369,4 mii lei etc. Conform explicaţiilor DGF, aceasta se datorează lipsei unui cont trezorerial de încasare a defalcărilor din profitul net obţinut de întreprinderile municipale.
_________________________
8 Decizia CMC nr.2/7 din 17.02.2009 „Cu privire la aprobarea bugetului municipal Chişinău pe anul 2009 în lectura a doua” (în continuare – Decizia CMC nr.2/7 din 17.02.2009).
9 Decizia CMC nr.10/20 din 22.10.2009 „Cu privire la unele aspecte ce ţin de repartizarea profitului net anual al societăţilor pe acţiuni cu cotă de participare a municipiului şi al întreprinderilor municipale”.
Totodată, unele întreprinderi municipale care nu au achitat defalcările respective la bugetul municipal au utilizat profitul obţinut pentru diferite activităţi ale întreprinderilor, în lipsa aprobării fondatorului. Astfel, Î.M. „Piaţa Centrală” a distribuit profitul net obţinut în anul 2008, în sumă de 7455,0 mii lei, pentru finalizarea construcţiei pieţei din str.Cărbunarilor (6730,0 mii lei), premierea salariaţilor, acordarea ajutorului material salariaţilor, asigurarea salariaţilor cu prînzuri gratuite şi pentru diferite acţiuni culturale. Analogic, în perioada anului 2009, în lipsa acordului fondatorului, Î.M. „Parcul „Dendrariu”” şi Î.M. „AGSV” au utilizat profitul nerepartizat din anii precedenţi în sumă de 225,3 mii lei şi, respectiv, de 688,7 mii lei.
Lipsa unor reglementări exhaustive privind raportarea şi încasarea, precum şi a unui control intern corespunzător asupra modalităţii de acumulare a defalcărilor din profitul net al întreprinderilor municipale la bugetul municipal, a condiţionat transferarea acestora de către întreprinderile municipale în sumă de 199,0 mii lei în bugetul de stat, bugetul municipal fiind lipsit de aceste mijloace financiare.
• Ca rezultat al nerespectării normelor regulamentare, entităţile auditate nu au asigurat un management eficient al mijloacelor speciale, ceea ce a generat neîncasarea acestora în bugetul municipal şi încasarea unor mijloace în lipsa tarifelor aprobate.
Deşi în rapoartele de audit precedente s-a menţionat despre starea nesatisfăcătoare a acumulării mijloacelor speciale din eliberarea certificatelor de agreere, această situaţie a rămas neschimbată. Ca urmare, în anul 2009, DGTPCC nu a asigurat eliberarea certificatelor de agreere, cu încasarea plăţilor pentru controlul asupra corespunderii standardelor şi normativelor autovehiculelor, destinate prestării serviciilor auto de călători în raza mun.Chişinău, în sumă de circa 213,1 mii lei. DGTPCC nu a eliberat certificate de agreere la circa 50% din numărul unităţilor de transport în regim de taxi (microbuze) şi la 100% din numărul de taxi. Lipsa certificatelor de agreere poate favoriza apariţia riscului transportării călătorilor şi bagajelor cu unităţi de transport care nu corespund standardelor de stat şi/sau reglementărilor tehnice în conformitate cu art.7 din Codul transporturilor auto10 şi cu pct.62, pct.63 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.854 din 28.07.200611.
_________________________
10 Legea pentru aprobarea Codului transporturilor auto nr.116-XIV din 29.07.1998 (cu modificările şi completările ulterioare).
11 Regulamentul transporturilor auto de călători şi bagaje, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.854 din 28.07.2006 (cu modificările ulterioare).
În procesul de elaborare a bugetului municipal Chişinău, la prognozarea veniturilor din mijloace speciale, nu s-a ţinut cont în măsură deplină de baza impunerii. Astfel, cu derogare de la art.4 şi art.32 din Legea nr.397-XV din 16.10.200312, DGTPCC a prognozat pentru anul 2009 venituri mai mici cu 1258,9 mii lei, faţă de posibilităţile reale de acumulare, inclusiv din chiria bunurilor – cu 957,8 mii lei şi din prestarea serviciilor – cu 301,1 mii lei.
_______________________
12 Legea nr.397-XV din 16.10.2003 „Privind finanţele publice locale” (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr. 397-XV din 16.10.2003).
La 17.02.2009, CMC, prin Decizia nr.2/7, a aprobat costul şi tarifele serviciilor prestate de DGTPCC, făcînd referinţă că acestea vor fi echivalente cu tarifele aprobate prin Decizia CMC nr.16/39 din 22.12.2004, neţinînd cont că prin Decizia CMC nr.67/6 din 15.03.2007 aceasta fusese deja abrogată. Ca consecinţă, în perioada 01.01.2009 – 27.11.2009, DGTPCC a aplicat tarife cu risc înalt de valabilitate.
Nerespectînd prevederile legislaţiei în vigoare13, DGTPCC, aplicînd tarife pentru serviciile de supraveghere tehnică de amplasare a comunicaţiilor inginereşti (poziţia „prelungirea valabilităţii permisiunilor”), neaprobate de CMC, a încasat venituri în sumă de 239,4 mii lei. Analogic, în lipsa tarifelor aprobate de către CMC, DGLCA a acumulat venituri în sumă de 1788,8 mii lei (431,7 mii lei – de la depozitarea gunoiului la mina „Purcel”; 1357,1 mii lei – de la darea în chirie a suprafeţelor de uz comun din blocurile locative, ce reprezintă proprietatea comună a proprietarilor apartamentelor din aceste blocuri14).
_________________________
13 Art.12 alin. (3) din Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.847-XIII din 24.05.1996 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.847-XIII din 24.05.1996), art.6 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003; art.43 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 şi pct.2.6 din Regulamentul aprobat prin Decizia CMC nr. 65/3 din 01.02.2007.
14 Legea condominiului în fondul locativ nr.913-XIV din 30.03.2000 (cu modificările ulterioare).
DGLCA nu a întreprins toate măsurile necesare în vederea încasării datoriilor pentru chiria apartamentelor, care, la 31.12.2009, au constituit 362,3 mii lei. Tariful pentru chiria apartamentelor a fost reaprobat în anul 2007 în mărime de 0,2 lei pentru 1m2, acesta nefiind modificat din anul 1997.
Pe parcursul anului 2009, CGP nu a asigurat încasarea conformă a mijloacelor speciale în sumă totală de 101,2 mii lei. Astfel, contrar tarifelor aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.508 din 11.05.200615, pentru coordonarea proiectelor de amplasare a obiectelor în zona de protecţie a drumului, CGP a aplicat tarife diminuate (cu 306 lei) pentru unii beneficiari, astfel nefiind calculate şi încasate venituri în sumă totală de 21,1 mii lei.
_________________________
15 Hotărîrea Guvernului nr.508 din 11.05.2006 „Pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor prestate contra plată şi a tarifelor la acestea, precum şi Regulamentului cu privire la modul de formare şi utilizare a mijloacelor speciale ale subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne” (cu modificările şi completările ulterioare).
Tarifele pentru serviciile de transportare şi păstrare pe terenuri speciale a mijloacelor de transport deteriorate în timpul accidentelor rutiere, lăsate în zonele rutiere ce interzic oprirea şi staţionarea lor, aplicate în baza Deciziei Primăriei or. Chişinău nr.31/4 din 14.10.199516, au fost stabilite de către CGP diferenţiat pentru diferiţi agenţi economici, favorizînd activitatea economică a unora din ei. Astfel, pentru unii agenţi economici tariful respectiv a fost aprobat în sumă de 18,0 lei, iar pentru alţii – în sumă de 55,0 lei. Ca rezultat, în cazul aplicării aceluiaşi tarif pentru toţi agenţii economici, CGP ar fi obţinut venituri suplimentare în sumă de 80,1 mii lei.
_______________________
16 Decizia Primăriei or. Chişinău nr.31/4 din 14.10.1995 „Cu privire la aplicarea unor măsuri în vederea lichidării neajunsurilor în circulaţia rutieră”.
De menţionat că contabilitatea CGP n-a asigurat înscrierea în registrele de evidenţă a decontărilor de la prestarea serviciilor de transportare şi păstrare pe terenuri speciale a mijloacelor de transport, arendă şi servicii comunale în timpul efectuării lor şi nu dispune de suma datoriei debitoare a beneficiarilor de servicii, acestea fiind înregistrate doar la momentul achitării, ceea ce determină riscul de neconformitate la încasarea şi înregistrarea lor. Totodată, CGP a încasat astfel de plăţi în sumă de 149,3 mii lei, fără un plan aprobat.
În lipsa reglementărilor normative privind încasarea de mijloace băneşti pentru alimentarea reţinuţilor, CGP al mun. Chişinău a încasat de la aceştia mijloace financiare în sumă totală de 5,1 mii lei, fiind tergiversată depunerea lor în casa instituţiei şi ulterior în bancă.
CGP al mun. Chişinău, în perioada supusă auditului, a încasat venituri din mijloace speciale pe următoarele tipuri: servicii cu plată, plata pentru arendă, servicii comunale, toate fiind înregistrate la categoria „001”, prin ce nu au fost respectate prevederile Ordinului ministrului finanţelor nr.94 din 31.12.200417.
_____________________
17 Regulamentul „Cu privire la gestionarea mijloacelor speciale ale instituţiilor publice finanţate de la buget”, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 31.12.2004 (cu modificările ulterioare).
Recomandări:
- inventarierea suprafeţelor publicitare existente în mun. Chişinău;
- verificarea, prin confruntare, a datelor existente în sistemul informaţional al IFS pe mun. Chişinău cu datele din sistemul informaţional al DGAURF privind suprafeţele publicitare, cu stabilirea divergenţelor şi cauzelor acestora;
- asigurarea executării deciziilor CMC privind plata de către societăţile pe acţiuni şi întreprinderile municipale a dividendelor şi defalcărilor din profitul net în bugetul municipal şi examinarea modului de restituire în bugetul municipal a defalcărilor din profitul net, achitate de către întreprinderile municipale în bugetul de stat;
- asigurarea estimării argumentate din punct de vedere economic a veniturilor proprii pasibile încasării;
- elaborarea şi înaintarea spre aprobare CMC a tarifelor pentru serviciile de supraveghere tehnică de amplasare a comunicaţiilor inginereşti, la poziţia „prelungirea valabilităţii permisiunilor” şi examinarea posibilităţii de aprobare a unor tarife unice pentru toţi agenţii economici ce prestează servicii de păstrare a mijloacelor de transport;
- asigurarea respectării prevederilor legale referitor la prestarea serviciilor de perfectare a certificatelor de agreere pentru autovehiculele antrenate la prestarea serviciilor de transport în regim de taxi (taxi şi microbuze).
3.2. Referitor la administrarea cheltuielilor
În cadrul prezentului audit au fost supuse verificării 5 instituţii finanţate din bugetul municipal Chişinău, executarea cheltuielilor pe anul 2009 fiind prezentată în Tabelul nr.2.
Tabelul nr.2
(mii lei)|
Denumirea instituţiei auditate
|
Aprobat
|
Precizat pe perioada de gestiune
|
Executat
|
Efectiv
|
Datorii la 01.01.2010
|
Inclusiv cu termenul de achitare expirat |
||
|
Dt
|
Ct
|
Dt
|
Ct
|
|||||
|
Primăria mun. Chişinău
|
13004,6
|
35418,2
|
34186,3
|
32059,5
|
18346,2
|
827,5
|
18330,9
|
5,9
|
|
DG Transport Public şi Căi de Comunicaţie
|
145527,9
|
152376,8
|
129756,0
|
143171,4
|
1,3
|
21585,3
|
|
1249,9
|
|
DG Arhitectură, Urbanism şi Relaţii Funciare
|
12051,0
|
9579,6
|
8979,6
|
7725,8
|
1,1
|
373,0
|
|
|
|
Comisariatul General de Poliţie |
31229,3
|
30135,5
|
28569,4
|
28172,8
|
0,9
|
2389,2
|
|
313,5
|
|
DG Locativ-Comunală şi Amenajare
|
264540,8
|
113978,2
|
106293,0
|
43719,4
|
334,6
|
81790,2
|
327,8
|
80422,0
|
|
Total
|
466353,6
|
341488,3
|
307784,3
|
254848,9
|
18684,1
|
106965,2
|
18658,7
|
81991,3
|
Pe lîngă întreţinerea instituţiilor, alocaţiile din bugetul municipal au fost folosite pentru investiţii capitale (reparaţia capitală a infrastructurii rutiere şi la instalarea semafoarelor) – 6909,3 mii lei, reparaţia şi întreţinerea drumurilor naţionale şi locale, obiectivelor de amenajare (salubrizare, reparaţie curentă şi de iluminare publică) – 119255,0 mii lei, amenajarea teritoriului şi întreţinerea fondului de locuinţe – 23926,4 mii lei, acordarea ajutoarelor sociale păturilor social-vulnerabile, pentru încălzire – 76313,0 mii lei.
3.2.1. Planificarea cheltuielilor
Auditul la acest compartiment denotă o preocupare necorespunzătoare a conducerii entităţilor auditate din subordinea CMC faţă de modalitatea şi corectitudinea planificării cheltuielilor.
Conform Notelor metodologice, aprobate de către Ministerul Finanţelor, privind elaborarea de către autorităţile administraţiei publice locale a proiectelor de buget pe anul 2009 şi a estimărilor pe anii 2010-2011 (în continuare – Note metodologice de planificare a bugetului), cheltuielile pentru amenajarea teritoriilor urmau a fi estimate în mărimea sumei prognozate a taxei pentru amenajare şi altor surse disponibile ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, iar cheltuielile pentru întreţinerea drumurilor locale urmau a fi nu mai mici decît suma defalcărilor la bugetul unităţii administrativ-teritoriale respective de la taxa pentru folosirea drumurilor, percepută de la posesorii de autovehicule înmatriculate în Republica Moldova. Însă, în prezent, nu există normative privind planificarea cheltuielilor pentru amenajarea teritoriilor şi întreţinerea drumurilor locale.
• Calculele prezentate de către unele entităţi subordonate CMC, la planificarea cheltuielilor pentru amenajarea teritoriului, nu sînt efectuate în baza tipurilor de servicii ce urmau a fi prestate şi nu determină exhaustiv volumul de alocaţii necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor AAPL ale mun. Chişinău de amenajare a teritoriului, salubrizare a municipiului şi întreţinere a fondului locativ. Astfel de deficienţe au fost constatate la calculele prezentate de către DGLCA, Î.M. „AGSV”, Î.M. „Parcul „Dendrariu”” şi Î.M. „Autosalubritate”. Concomitent, calculele nu sînt bazate pe tipul serviciilor ce urmează a fi prestate de către ÎMGFL, ÎMpSL, Î.M. „AGSV”, Î.M. „Parcul „Dendrariu”” şi Î.M. „Autosalubritate”, modul de prestare a lor (manuală sau mecanică), cantitatea, frecvenţa şi preţul acestora, dar pe acoperirea cheltuielilor întreprinderilor respective pentru serviciile prestate. Planificarea alocaţiilor din bugetul municipal pentru lucrările de deservire tehnică şi reparaţie a blocurilor locative nu se efectuează reieşind din obligaţiile AAPL ale mun. Chişinău, conform prevederilor legale18. Totodată, în cazul stabilirii unor alocaţii diminuate, indicatorii ce urmeză a fi executaţi de către entităţi nu sînt corelaţi cu volumul de alocaţii real primite, ceea ce duce la suportarea de către întreprinderi a cheltuielilor ce nu au surse de acoperire financiară sau la neîndeplinirea volumului de servicii necesare. Ca urmare, beneficiarul (CMC) nu deţine informaţii privind tipul şi volumul real de servicii ce urmează a fi prestat.
_____________________
18 Regulamentul „Cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.191 din 19.02.2002 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.191 din 19.02.2002).
Planificarea alocaţiilor din contul bugetului municipal, reieşind din acoperirea cheltuielilor întreprinderilor respective, neţinînd cont că o parte din aceste cheltuieli nu sînt aferente serviciilor prestate şi bunurilor realizate bugetului municipal, a condiţionat faptul că, deşi o parte din aceste cheltuieli sînt suportate de buget, veniturile obţinute de către întreprinderile municipale rămîn la dispoziţia lor. Ca rezultat, aceste întreprinderi au înregistrat profituri, asemenea situaţie fiind stabilită la Î.M. „Parcul „Dendrariu””.
Î.M. „AGSV” şi Î.M. „Parcul „Dendrariu”” n-au totalizat informaţiile privind tipul terenurilor spaţiilor verzi aflate în gestiunea sa (păduri, gazon, tufişuri, lacuri, plaje, trotuare, drumuri etc.), n-au indicat suprafaţa şi hotarele acestora, tipurile de lucrări necesare de efectuat pe terenurile respective, frecvenţa acestor lucrări şi costul lor. Lipsesc normative la planificarea alocaţiilor bugetare şi la serviciile prestate de către Î.M. „Autosalubritate”.
Conform inventarierii spaţiilor verzi, aflate în gestiunea Î.M. „AGSV”, efectuată de către entitatea respectivă, suprafaţa acestora constituie 3568,8 ha, inclusiv zona de agrement din or.Vadul lui Vodă – 504,6 ha. De menţionat că, conform Deciziei Primăriei mun. Chişinău nr.19/1 din 28.09.2000, hotarele spaţiilor verzi din intravilanul municipiului Chişinău (păduri-parcuri, parcuri, grădini, scuaruri, spaţii verzi din cuprinsul arterelor de circulaţie) au fost aprobate cu suprafaţă totală de 1870,2 ha, pentru celelalte spaţii verzi cu suprafaţa de 1698,6 ha decizii privind aprobarea hotarelor acestora lipsesc.
Contrar prevederilor pct.16 din Decizia CMC nr.2/7 din 17.02.2009, DGLCA nu a prezentat, spre aprobare, planul acţiunilor de implementare a Strategiei locative, politicile de întreţinere şi reparaţie a spaţiului locativ şi de creare a sistemului de condominiu pe anul 2009. Nu au fost stabilite responsabilităţile gestionarilor fondului de locuit pentru reparaţia fondului locativ şi modul de verificare a executării acestor lucrări. Concomitent, nu au fost stabilite hotarele terenurilor aferente blocurilor de locuit şi celor de uz comun, cu delimitarea responsabilităţilor pentru amenajarea lor (salubrizarea şi întreţinerea) între întreprinderile de prestare a acestor servicii (Asociaţiile Proprietarilor Locuinţelor Privatizate, Asociaţiile Coproprietarilor în Condominiu, Cooperativele de Construcţie a Locuinţelor, Fondul departamental de locuinţe, ÎMGFL, ÎMpSL, Î.M. „AGSV”, Î.M. “Autosalubritate”, DGTPCC etc.). Nu au fost identificate sursele de finanţare a acestor lucrări (plata pentru deservirea blocului sau bugetul municipal), costul de salubrizare a diferitelor tipuri de teren, frecvenţa salubrizării. Totodată, nu este stabilit clar volumul de servicii prestate de către ÎMGFL şi ÎMpSL proprietarilor de locuinţe, incluse în tariful pentru deservirea blocului. Nu este stabilită modalitatea de recuperare de către ÎMGFL a cheltuielilor ÎMpSL privind prestarea serviciilor locative prin intermediul dispeceratului de asistenţă tehnică. Nu sînt argumentate din punct de vedere economic statele de personal (administrative şi tehnice) existente la ÎMGFL şi ÎMpSL şi mărimea salariilor acestora.
La ÎMGFL lipsesc contractele valabile cu locatarii privind deservirea blocului, precum şi modalităţile de verificare a executării lucrărilor de deservire a blocului.
La precizarea unor alocaţii bugetare pentru Î.M. „AGSV”, Î.M. „Parcul „Dendrariu”” şi Î.M. „Autosalubritate”, care s-a efectuat în decembrie 2009, CMC nu a aprobat distribuţia acestora pe unele tipuri de lucrări şi pe sectoarele municipiului, ceea ce generează riscul ca unele lucrări să fie efectuate în detrimentul altora.
• Planificarea alocaţiilor de către DGTPCC pentru întreţinerea căilor de comunicaţie s-a efectuat fără a ţine cont de tipul construcţiilor inginereşti gestionate (drumuri naţionale, drumuri locale, poduri, viaducte, pasaje subterane, pavilioane de aşteptare, canalizaţie pluvială, indicatoare rutiere, semafoare, iluminare stradală etc.), tipul lucrărilor care trebuie efectuate la aceste construcţii inginereşti (reparaţia curentă a drumurilor şi trotuarelor, curăţirea canalizării pluviale, marcarea rutieră, instalarea indicatoarelor rutiere, salubrizarea etc.), de frecvenţa şi costul lor.
În mun.Chişinău există 900 de străzi cu o lungime totală de 880 km, suprafaţa părţii carosabile constituind aproximativ 10 mil.m2. Lungimea totală a trotuarelor într-o linie este de 450,8 km, iar suprafaţa lor constituie 1,6 mil.m2. În anul 2009, pentru lucrările de amenajare a căilor de comunicaţie şi pentru investiţii capitale ale drumurilor au fost precizate alocaţii din bugetul municipal în sumă de 147,6 mil. lei.
• Planificarea întreţinerii poliţiei municipale pe anul 2009 s-a efectuat conform normelor metodologice de planificare a bugetului, reieşind din numărul efectivului aprobat în anul 200819 şi din costul mediu de întreţinere a unui colaborator de poliţie.
___________________
19 Hotărîrea Guvernului nr.735 din 16.06.2003 „Cu privire la structura şi efectivul-limită ale serviciilor publice desconcentrate ale ministerelor, departamentelor şi altor autorităţi administrative centrale” (cu modificările şi completările ulterioare).
Potrivit legislaţiei în vigoare, cheltuielile pentru întreţinerea poliţiei municipale se acoperă de la bugetul municipal Chişinău, iar cele pentru întreţinerea poliţiei de stat – de la bugetul de stat. În actele normative şi legislative în vigoare sarcinile şi funcţiile poliţiei de stat şi poliţiei municipale sînt practic identice, iar poliţia municipală şi poliţia de stat nu există din punct de vedere organizaţional. În cadrul aceleiaşi subdiviziuni a poliţiei există personal finanţat din bugetul municipal şi din bugetul de stat. Astfel, nu pot fi determinate şi delimitate mijloacele necesare (financiare şi tehnice) pentru îndeplinirea sarcinilor de către poliţia municipală şi de către poliţia de stat, iar normele metodologice de planificare a bugetului (aprobate de către Ministerul Finanţelor) nu prevăd planificarea alocaţiilor bugetare şi repartizarea lor pe articole de cheltuieli reieşind din mijloacele necesare pentru asigurarea activităţii poliţiei municipale, ceea ce determină riscul exagerării calculelor pentru unele necesităţi şi diminuării pentru altele. Ca urmare, unele cheltuieli au fost planificate în volum exagerat, ceea ce a condiţionat formarea unor stocuri semnificative de bunuri materiale şi determină riscul utilizării ineficiente a mijloacelor bugetare şi planificarea defectuoasă a acestor cheltuieli. Astfel, conform datelor CGP, la 31.12.2009, stocul taloanelor de benzină a constituit 1078,9 mii lei, fiind în creştere, în comparaţie cu cele înregistrate la începutul anului, cu 332,7 mii lei. Inventarierea casei CGP a stabilit tichete de benzină cu termenul de valabilitate expirat pentru o cantitate de 6,2 tone de combustibil, care pe parcursul auditului au fost înlocuite cu tichete noi.
În anul 2009, din contul mijloacelor alocate din bugetul municipal, CGP a procurat 137 de acumulatoare, sau de 2 ori mai mult decît numărul automobililor aflate la balanţă, fără a ţine cont de perioada de funcţionare a acumulatoarelor existente. La momentul auditului, 78 de acumulatoare în sumă de 71,0 mii lei erau păstrate în depozit, cu termenul de garanţie expirat.
Recomandări:
- elaborarea unor norme metodologice privind planificarea cheltuielilor pentru amenajarea teritoriilor şi întreţinerea drumurilor locale, precum şi a normativelor la executarea lucrărilor de amenajare şi întreţinere, cu aprobarea regulamentară a acestora;
- planificarea alocaţiilor din bugetul municipal pentru lucrările de deservire tehnică şi de reparaţie a blocurilor locative în corespundere cu prevederile Anexei nr.3 la Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.191 din 19.02.2002, iar a cheltuielilor de întreţinere a drumurilor reieşind din tipul de construcţii inginereşti şi tipul de lucrări prestate;
- delimitarea terenurilor aferente blocurilor de locuit de cele de uz comun;
- stabilirea exhaustivă a responsabilităţilor întreprinderilor de prestare a serviciilor pentru amenajarea şi salubrizarea terenurilor şi spaţiilor verzi şi a surselor de finanţare a acestor lucrări;
- aprobarea de către CMC a tuturor tarifelor pentru serviciile prestate de către ÎMGFL, ÎMpSL, Î.M. „AGSV”,
Î.M. „Autosalubritate”, Î.M. „Parcul Dendrariu””, cu argumentarea economică a statelor de personal ale ÎMGFL şi ÎMpSL;
- prestarea serviciilor de salubrizare şi întreţinere a terenurilor şi spaţiilor verzi în bază de contract;
- stabilirea unui mecanism clar definit la compensarea cheltuielilor întreprinderilor municipale la prestarea serviciilor de transport persoanelor care beneficiază de scutiri;
- examinarea posibilităţii de finanţare a întreprinderilor municipale de prestări servicii doar prin intermediul direcţiei de ramură, întru asigurarea unui control intern eficient al modului de planificare, alocare şi utilizare a mijloacelor financiare publice;
- asigurarea unei planificări exhaustive a cheltuielilor poliţiei municipale reieşind din sarcinile acesteia şi mijloacele necesare pentru îndeplinirea lor.
3.2.2. Executarea cheltuielilor curente
La executarea cheltuielilor curente, instituţiile auditate au admis unele derogări de la legislaţia în vigoare, efectuînd cheltuieli nejustificate, dezafectări de mijloace băneşti, supracheltuieli, cheltuieli ineficiente şi cheltuieli cu risc înalt de conformitate.
• La retribuirea muncii nu s-au respectat prevederile actelor normative referitor la statele de personal şi calcularea unor plăţi salariale, ca rezultat fiind admise unele cheltuieli neregulamentare. Astfel, conform Deciziilor CMC nr.54/14 din 03.08.2006 şi nr.70/12 din 11.04.2007, DGAURF şi DGLCA le-au fost aprobate cîte 61 de unităţi de personal salarizate din contul mijloacelor speciale. Însă, conform anexelor nr.9 şi nr.11 la Decizia CMC nr.2/7 din 17.02.2009, prin care au fost aprobate limitele statelor de personal ale instituţiilor finanţate din bugetul municipal şi limita statelor de personal din organele administraţiei publice locale, astfel de unităţi de personal nu au fost prevăzute pentru a fi întreţinute din contul mijloacelor speciale, ceea ce determină riscul ca cheltuielile suportate pentru întreţinerea acestui personal să fie efectuate neregulamentar. Totodată, contrar prevederilor deciziilor nominalizate, pe parcursul anului 2009, DGAURF a întreţinut din contul mijloacelor speciale cu o unitate de personal mai mult în raport cu statele aprobate, pentru care au fost utilizate mijloace financiare în suma de circa 10,2 mii lei. În urma controlului efectuat de către specialiştii DGF în anul 2009 la DGLCA, s-a constatat majorarea neîntemeiată a plăţilor salariale în sumă de 80,1 mii lei.
Cheltuielile pentru salarizarea persoanelor care au efectuat lucrări de reparaţie la CGP în sumă de 84,8 mii lei sînt supuse riscului privind veridicitatea acestora, deoarece materialele indicate în actele de executare a lucrărilor (plăci de plastic – 123,0 m2, teracotă – 79,0 m2, linoleum – 53,0 m2) nu au fost înregistrate în evidenţa contabilă. Totodată, controlul efectuat la CGP de către Serviciul Control Financiar şi Revizie, pentru perioada ianuarie-octombrie 2009, a constatat că au fost admise unele abateri la calcularea indemnizaţiilor de concediu la eliberarea angajaţilor din organele afacerilor interne; şi pentru studii; la calcularea ajutorului material; plăţii pentru raţia alimentară.
Contrar prevederilor art.57 alin. (3) din Legea nr.489-XVI din 08.07.199920 şi Hotărîrii Guvernului nr.418 din 03.05.200021, începînd cu anul 1999, Primăria municipiului Chişinău şi DGAURF n-au prezentat la Casa Naţională de Asigurări Sociale (în continuare – CNAS) formularele anuale REV.
__________________
20 Legea nr.489-XIV din 08.07.1999 „Privind sistemul public de asigurări sociale” (cu modificările şi completările ulterioare).
21 Hotărîrea Guvernului nr.418 din 03.05.2000 „Cu privire la crearea Registrului de stat al evidenţei individuale în sistemul public de asigurări sociale” (cu modificările şi completările ulterioare).
• Unele entităţi supuse auditului nu au respectat modul legal de trecere la cheltuieli a bunurilor materiale, ceea ce a condiţionat riscul de utilizare ineficientă şi neregulamentară a acestora. Astfel, contrar prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.1404 din 30.12.200522 şi Deciziei CMC nr.2/7 din 17.02.2009, în anul 2009, DGTPCC şi DGAURF n-au respectat parcursul-limită stabilit anual pentru autoturismele de serviciu, utilizînd combustibil peste normă în sumă de 110,5 mii lei şi, respectiv, de 16,4 mii lei.
____________________
22 Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 30.12.2005 „Privind reglementarea utilizării autoturismelor de serviciu de către autorităţile administraţiei publice” (cu modificările şi completările ulterioare).
În unele cazuri, decontarea combustibilului la CGP s-a efectuat pentru timpul care nu a fost indicat în tabelul de evidenţă a orelor de muncă ale persoanei care a condus unitatea de transport, în aceste condiţii fiind trecută la cheltuieli cantitatea de 27,2 mii litri de combustibil în sumă de 305,1 mii lei, ceea ce determină riscul veridicităţii acestor cheltuieli. Totodată, Centrul de triere a vagabonzilor din cadrul CGP a majorat distanţa parcursă cu automobilele, decontînd, astfel, combustibil în plus, care a fost schimbat pe materiale de construcţie (în sumă de circa 21,4 mii lei), folosite în anul 2009 pentru a efectua unele reparaţii curente ale imobilului, în care este amplasat Centrul de triere, mijloacele respective neutilizîndu-se în conformitate cu destinaţia prevăzută, totodată, materialele nefiind luate la evidenţă, ceea ce contravine prevederilor art.17 alin. (9) din Legea nr.113-XVI din 27.04.200723.
_______________________
23 Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.113-XVI din 27.04.2007).
Serviciul contabil al CGP nu ţine o evidenţă separată a cheltuielilor pentru întreţinerea unităţilor de transport din contul bugetului local şi bugetul de stat. Astfel, pentru reparaţia automobilelor achiziţionate din contul finanţării din bugetul de stat, au fost utilizate mijloace din bugetul municipal în sumă de 23,1 mii lei.
• Pe parcursul anului 2009, cheltuielile directe suportate pentru prinderea cîinilor vagabonzi şi strîngerea hoiturilor de animale au constituit 1077,0 mii lei, alocaţiile bugetare fiind aprobate iniţial în sumă de 740,0 mii lei. Supracheltuielile înregistrate la acest capitol au fost acoperite din contul altor venituri ale Î.M. „Autosalubritate”, care, conform statutului, are obligaţia de a soluţiona problemele legate de subiectul dat. În anul 2009, organizaţiilor pentru protecţia animalelor le-au fost predaţi 1,4 mii cîini, fără ca aceştia să fie înregistraţi24 şi fără asigurarea că ei nu vor fi eliberaţi, ceea ce determină riscul că cheltuielile suportate de către Î.M. „Autosalubritate” pentru prinderea cîinilor în sumă de circa 96,0 mii lei au fost neeficiente.
____________________
24 Regulile de întreţinere a pisicilor şi cîinilor de rasă (decorativi, de serviciu, de pază şi de vînătoare) în mun. Chişinău şi luarea sub control a problemei animalelor vagabonde, aprobate prin Decizia CMC nr.4/17 din 12.06.2001.
În martie 2009, Primăria municipiului Chişinău, în lipsa unor devize de cheltuieli, cu nerespectarea clauzelor contractuale, nestabilind justificarea cheltuielilor privind derularea proiectului de sterilizare a cîinilor fără stăpîn, a executat cheltuieli de casă în suma de 171,5 mii lei (cheltuielile efective au constituit 20,3 mii lei). Ca consecinţă, contrar prevederilor art.55 alin.(1) şi (2) din Legea nr.847-XIII din 24.05.1996, de la buget au fost dezafectate mijloace financiare sub formă de plată prealabilă în sumă totală de 151,2 mii lei care, la 31.12.2009, erau înregistrate ca datorie debitoare.
• Primăria municipiului Chişinău nu a asigurat un control strict privind utilizarea raţională şi economicoasă a mijloacelor destinate pentru primirea şi deservirea delegaţiilor oficiale străine şi a şedinţelor de lucru ale CMC, fiind admise supracheltuieli. Astfel, realizarea măsurilor de Hramul municipiului Chişinău, cu nerespectarea normelor de cheltuieli pentru acţiuni culturale de 350 lei pentru o persoană (conform Anexei nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.550 din 13.06.199725), a condiţionat înregistrarea supracheltuielilor în sumă de 88,5 mii lei.
_______________________
25 Hotărîrea Guvernului nr. 550 din 13.06.1997 „Privind cheltuirea mijloacelor pentru primirea şi deservirea delegaţiilor oficiale străine şi a anumitor persoane” (cu modificările şi completările ulterioare).
În anul 2009, pentru deservirea şedinţelor de lucru ale CMC au fost executate cheltuieli efective în sumă totală de 285,3 mii lei, în lipsa reglementărilor stabilite corespunzător.
• Acordarea ajutoarelor sociale păturilor social-vulnerabile din mun. Chişinău la achitarea serviciilor comunale şi pentru consumul de gaze naturale, lemne şi cărbune folosite pentru încălzire nu este asigurată de reglementări bine determinate. Astfel, Regulamentul privind mecanismul de acordare a ajutoarelor sociale păturilor social-vulnerabile din municipiul Chişinău la achitarea serviciilor comunale şi pentru consumul de gaze naturale, lemne şi cărbune folosite pentru încălzire a fost aprobat prin Decizia CMC nr.15/15 din 25.09.2008. Acesta, din cauza inexistenţei unei viziuni coerente asupra principiilor de acordare a compensaţiilor, a fost modificat la 28.10.2008 şi la 22.12.2009. Concomitent, Regulamentul existent nu conţine definiţii exhaustive ale noţiunilor utilizate, astfel lăsîndu-se loc pentru interpretări. Ca urmare, DGLCA a fost nevoită să întocmească un nou regulament, însă acesta nu a fost examinat.
Efectuînd analiza ajutorului social calculat în luna decembrie 2009, conform datelor Î.M. „Infocom” (pe un eşantion al beneficiarilor din 4 ÎMGFL), s-a constatat că valoarea medie a compensaţiei ce revine unui locatar constituie 136,4 lei. Totodată, la unii beneficiari valoarea compensaţiei ce revine unui locatar diferă de 25 de ori, de la 25,7 lei pînă la 684,7 lei, ceea ce denotă că prevederile actuale ale Regulamentului menţionat nu respectă principiul echităţii sociale de acordare a ajutorului social în funcţie de venitul global mediu al beneficiarilor şi de nevoia de asistenţă socială, stabilit prin Legea nr.133-XVI din 13.06.200826.
__________________________
26 Legea nr. 133-XVI din 13.06.2008 „Cu privire la ajutorul social” (în continuare – Legea nr.133-XVI din 13.06.2008).
În anul 2009, pentru achitarea datoriei faţă de S.A. „Termocom” şi acordarea ajutoarelor sociale păturilor social-vulnerabile din mun. Chişinău la achitarea serviciilor comunale şi pentru consumul de gaze naturale, lemne şi cărbune folosite pentru încălzire, au fost alocate mijloace financiare în sumă totală de 76313,0 mii lei, cheltuielile efective constituind 16847,0 mii lei, totodată, fiind achitate datoriile faţă de S.A. „Termocom” în sumă de 59466,0 mii lei, din cele 139877,6 mii lei existente la începutul anului.
• Au fost admise unele deficienţe la executarea unor cheltuieli privind închirierea spaţiului locativ şi compensarea dobînzilor. Astfel, înregistrînd supracheltuieli (art.135 alin.10 „Plata chiriei şi serviciilor comunale”) la compensarea cheltuielilor (conform legislaţiei în vigoare27), suportate de angajaţi pentru închirierea spaţiului locativ, în sumă de 111,5 mii lei, CGP le-a achitat din contul mijloacelor de la art.111 „Retribuirea muncii”, prin ce au fost denaturate datele articolelor menţionate. Totodată, calcularea şi achitarea plăţilor pentru chirie în sumă totală de 22,1 mii lei au fost efectuate cu încălcarea modului de prezentare a documentelor confirmative, în lipsa documentelor justificative.
________________________
27 Hotărîrea Guvernului nr.650 din 12.06.2006 „Privind salarizarea militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă angajaţi în serviciul organelor apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice” (cu modificările şi completările ulterioare). Regulamentul „Cu privire la modul de stabilire şi achitare a sporurilor, plăţilor suplimentare şi indemnizaţiilor militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă ale organelor apărării naţionale”, aprobat prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr.402 din 15.11.2006.
În perioada anului 2009, conform Deciziilor Primăriei municipiului Chişinău nr.13/3 din 10.05.2001 şi nr.26/35 din 25.12.2001, au fost achitate dobînzi bancare pentru persoanele care construiesc apartamente prin metoda ipotecară în suma totală de 116,9 mii lei, listele cărora nu au fost aprobate prin decizia CMC.
• AAPL ale mun. Chişinău nu au întreprins toate acţiunile posibile din punct de vedere legal, pentru a propune alte modalităţi de executare a hotărîrilor judecătoreşti, care nu ar fi afectat în mod direct bugetul municipal, ceea ce a condiţionat dezafectarea mijloacelor bugetului municipal Chişinău. Astfel, pe parcursul anului 2009, DGLCA a achitat 4 titluri executorii în sumă de 1608,3 mii lei, din care, ca urmare a schimbării modului de executare a hotărîrii judecătoreşti, numai în folosul unei persoane fizice a fost achitat costul comercial al unui apartament cu 2 odăi în sumă de 970,6 mii lei (61,0 mii euro).
În prezent, la Oficiul de executare Centru au fost înaintate spre executare 310 titluri executorii privind asigurarea cu spaţiu locativ. Conform informaţiei DGLCA, valoarea comercială totală a acestor apartamente constituie 11472,0 mii euro. Urmare modificării modului de executare a hotărîrilor judecătoreşti, prin încasarea costului comercial al apartamentelor, de fapt, are loc transmiterea acestora în proprietate privată, ceea ce condiţionează riscul de apariţie în viitor a unor cheltuieli suplimentare ale bugetului municipal. De menţionat că, conform prevederilor legale, unii angajaţi din sistemul bugetar urmau a fi asiguraţi cu spaţiu locativ, iar condiţiile de trecere în proprietate privată a apartamentelor sînt stabilite în Legea privind privatizarea fondului de locuinţe nr.1324-XII din 10.03.199328.
______________________________
28 Legea nr.1324-XII din 10.03.1993 „Privind privatizarea fondului de locuinţe” (cu modificările şi completările ulterioare).
Recomandări:
- stabilirea limitelor de personal, cu includerea în acestea a personalului finanţat din contul mijloacelor speciale şi asigurarea respectării schemei de încadrare a personalului finanţat din contul acestor mijloace;
- prezentarea, potrivit cadrului legal, CNAS a informaţiilor privind persoanele asigurate;
- stabilirea normelor privind deservirea şedinţelor de lucru ale CMC;
- efectuarea cheltuielilor de reprezentare şi de întreţinere a mijloacelor de transport propriu în limita normelor stabilite, cu respectarea prevederilor legale;
- asigurarea utilizării conform destinaţiei a mijloacelor financiare;
- recuperarea, potrivit legislaţiei în vigoare, a mijloacelor dezafectate din bugetul municipal;
- stabilirea unor reglementări exhaustive privind modul de acordare a ajutorului social în funcţie de venitul global mediu al beneficiarilor şi de nevoia de asistenţă socială.
3.2.3. Cu privire la cheltuielile capitale
La efectuarea cheltuielilor capitale, unele entităţi auditate nu au respectat prevederile legale, executînd lucrări în lipsa documentaţiei de proiect, elaborată şi verificată regulamentar, a contractului şi alocaţiilor bugetare aprobate. Această situaţie, precum şi existenţa unei evidenţe neconforme relevă că cheltuielile capitale sînt supuse unui risc înalt de autenticitate.
• În anul 2009, pentru investiţiile în construcţii, Î.M. „DCC” i-au fost aprobate alocaţii din bugetul municipal Chişinău în sumă de 74232,3 mii lei şi precizate în sumă de 37781,9 mii lei. Cheltuielile de casă au fost executate în sumă totală de 30166,6 mii lei, iar cele efective – de 24945,5 mii lei. Pe parcursul anului 2009, datoriile creditoare s-au diminuat de la 20560,6 mii lei pînă la 15400,1 mii lei, cu 5160,5 mii lei, pe cînd datoriile debitoare au înregistrat o majorare de la 343,8 mii lei la 422,6 mii lei, sau cu 78,8 mii lei.
Conform raportului financiar pe anul 2009, la situaţia din 31.12.2009, Î.M. „DCC” a înregistrat, la contul 121.1 „Construcţii în curs de execuţie”, un sold în mărime de 528289,9 mii lei, din care doar suma de 492,4 mii lei o reprezintă construcţiile în curs de execuţie, executate din sursele proprii ale Î.M. „DCC”. Celelalte lucrări de construcţie în sumă totală de 527797,5 mii lei au fost executate din contul bugetului municipal, din care valoarea construcţiilor la care continuă lucrările constituie 93668,2 mii lei (pentru finalizarea cărora sînt necesare mijloace bugetare în sumă totală de 231175,7 mii lei). De menţionat că comisia de inventariere a obiectelor care se află la etapa de execuţie (formată conform Ordinului nr.46 din 02.04.2009 al Î.M. „DCC”), reieşind din soldul înregistrat la 01.01.2009 în sumă de 515678,4 mii lei, a constatat că obiectivele în sumă totală de 240985,8 mii lei, din motivul lipsei surselor financiare pentru finalizarea lor, sînt finalizate parţial; obiectivele în sumă totală de 129776,9 mii lei sînt finalizate şi urmează a fi transmise la balanţa beneficiarilor finali; pentru obiectivele în sumă totală de 79791,9 mii lei a decăzut necesitatea finalizării lor; obiectivele în sumă totală de 65120,3 mii lei au fost incluse în planul de investiţii pe anul 2009.
Reieşind din cele expuse, AAPL ale mun. Chişinău, pe parcursul mai multor ani, au imobilizat mijloace financiare în construcţii, la care nu sînt finalizate lucrările în sumă de circa 334654,0 mii lei, iar alte lucrări, iniţiate în anii precedenţi şi nefinalizate pînă în prezent în sumă totală de 79791,9 mii lei, au devenit inutile pentru AAPL. Totodată, nu au fost întreprinse măsuri eficiente în vederea transmiterii către beneficiarii finali a obiectelor finalizate.
• DGTPCC nu a asigurat transmiterea la beneficiarii finali a valorii lucrărilor pentru care au fost întocmite procese-verbale de recepţie finală, în sumă totală de 61722,1 mii lei, pentru a fi înregistrate de ultimii la majorarea valorii mijloacelor fixe. De asemenea, la DGTPCC sînt înregistrate investiţii capitale valorificate pe parcursul anilor 2005-2009 în valoare de 36010,1 mii lei, la care lipsesc actele de recepţie finală, astfel neasigurîndu-se transmiterea acestora către beneficiarii finali.
Contrar prevederilor art.19 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, DGTPCC a micşorat neregulamentar valoarea obiectivelor înregistrate în evidenţa contabilă la contul 203 „Cheltuieli privind investiţiile capitale” cu 32367,2 mii lei, această situaţie fiind corectată în luna aprilie 2010.
• Lucrările de construcţie a obiectivului „Sistema de reglare a traficului rutier la intersecţia str.V.Alecsandri – Gh. Ureche” au demarat în lipsa proiectului definitivat, precum şi a contractului încheiat, prin ce nu au fost respectate prevederile art.13 din Legea nr.721-XIII din 02.02.199629. Ulterior, în luna mai 2010, după expirarea a 5 luni de la executarea lucrărilor, DGTPCC a prezentat către S.A. „Edilitate” proiectul expertizat de execuţie în valoare totală de 1149,8 mii lei. Contrar prevederilor pct.14 din Standardul Naţional de Contabilitate (în continuare – SNC) nr.330, din lipsa actelor de recepţie a lucrărilor, S.A. „Edilitate” nu a reflectat în evidenţa contabilă şi rapoartele financiare, în perioada în care s-au produs, cheltuielile executate la obiectivul menţionat, în valoare de circa 300,0 mii lei.
_______________________
29 Legea nr.721- XIII din 02.02.1996 „Privind calitatea în construcţii” (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.721-XIII din 02.02.1996).
30 Standardul Naţional de Contabilitate nr.3 “Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii”, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.174 din 25.12.1997 (cu modificările şi completările ulterioare).
În unele cazuri, Î.M. „Exdrupo” a efectuat lucrări în adresa fondatorului, în lipsa contractelor încheiate, a plăţii preventive şi a garanţiilor că plăţile vor fi recuperate. Efectul acestor acţiuni este formarea la Î.M. „Exdrupo”, la situaţia din 31.12.2009, a creanţelor aferente facturilor comerciale în sumă totală de 12823,8 mii lei, din care 6100,9 mii lei sînt confirmate prin actul de verificare cu DGTPCC, iar suma de 6722,9 mii lei o constituie lucrările neîncadrate în limita finanţării bugetare şi neconfirmate de DGTPCC (unele din ele fiind înregistrate încă în anii 2007-2008).
• Conform Deciziei CMC nr.20/20 din 13.11.2008, funcţiile de beneficiar al proiectului de reconstrucţie a lacului de acumulare Valea Morilor au fost transmise de la Î.M. „DCC” la Î.M. „AGSV”. Prin Decizia CMC nr.10/24 din 22.10.2009, funcţia de beneficiar a fost retransmisă Î.M. „DCC”. La transmiterea dreptului de beneficiar al obiectului, Î.M. „DCC” şi Î.M. „AGSV” nu au verificat şi nu au transmis valoarea volumelor de lucrări executate şi recepţionate, precum şi nu au stabilit volumul real de lucrări executate.
Recomandări:
- determinarea modului şi priorităţilor pentru finalizarea construcţiilor în curs de execuţie;
- asigurarea transmiterii la destinaţie a obiectivelor recepţionate în urma investiţiilor capitale;
- executarea lucrărilor conform proiectului elaborat şi expertizat în modul corespunzător, precum şi în baza contractului şi doar în limita alocaţiilor bugetare aprobate.
3.2.4. Referitor la achiziţiile de mărfuri, lucrări şi servicii
Achiziţiile de mărfuri, lucrări şi servicii au fost efectuate de către instituţiile municipale cu unele derogări de la legislaţia în vigoare.
DGAURF şi DGTPCC nu au asigurat întocmirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice potrivit prevederilor pct.6 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.9 din 17.01.200831, fapt ce determină riscul sustragerii sau înlocuirii înscrisurilor pe care acestea le conţin.
_____________________
31 Regulamentul „Cu privire la întocmirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.9 din 17.01.2008 (cu modificările ulterioare).
La achiziţia unor lucrări, DGTPCC nu a asigurat înregistrarea în termen de 5 zile a contractelor de achiziţii publice încheiate cu S.A. „Edilitate” şi Î.M. “Exdrupo” şi nu a reţinut garanţia de bună execuţie, conform cerinţelor prevăzute în pct.149 din Hotărîrea Guvernului nr.1123 din 15.09.200332, în sumă totală de 3769,8 mii lei.
___________________
32 Hotărîrea Guvernului nr.1123 din 15.09.2003 „Despre aprobarea Regulamentului cu privire la achiziţiile publice de lucrări” (cu modificările şi completările ulterioare).
În perioada anului 2009, la contractarea serviciilor de proiectare în sumă de 600,0 mii lei, DGAURF nu a asigurat publicarea anunţurilor privind desfăşurarea achiziţiilor respective potrivit prevederilor art.19 din Legea nr.96-XVI din 13.04.200733. Totodată, contractarea serviciilor menţionate s-a efectuat dintr-o singură sursă, prin ce n-au fost respectate principiile concurenţei, ceea ce a condiţionat posibila privare de beneficiere de servicii la cel mai competitiv preţ.
_______________________
33 Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 „Privind achiziţiile publice” (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.96-XVI din 13.04.2007).
Contrar prevederilor Legii nr.96-XVI din 13.04.2007, CGP nu a format grupul de lucru pentru achiziţii, ceea ce determină riscul încălcării procedurilor de achiziţie şi pune la îndoială valabilitatea contractelor de achiziţie. Nerespectînd prevederile art.69 alin.(3) şi alin.(5) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, CGP a permis unor operatori economici modificarea elementelor ofertei, ce au servit ca temei pentru încheierea contractului, astfel fiind majorate preţurile pe unitare, ceea ce a generat cheltuieli suplimentare în sumă de 91,4 mii lei. Pe parcursul auditului, de către CGP au fost întreprinse unele măsuri pentru recuperarea acestor mijloace.
Recomandări:
- implementarea procedurilor de control intern care vor asigura respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice şi înlăturarea tuturor deficienţelor constatate în cadrul actualului audit.
3.2.5. Referitor la cheltuielile privind executarea lucrărilor de salubrizare şi reparaţia fondului locativ
Salubrizarea mun. Chişinău, întreţinerea spaţiilor verzi şi reparaţia fondului locativ s-au efectuat în lipsa unui control adecvat, ce determină riscul privind autenticitatea lucrărilor executate şi a cauzat reflectarea nejustificată la cheltuieli a sumei de 2023,8 mii lei, neachitarea TVA în sumă de 93,2 mii lei şi cheltuieli ineficiente în sumă de 19,3 mii lei.
• În anul 2009, DGLCA a beneficiat de lucrări pentru salubrizarea teritoriului de uz comun, amenajarea oraşului la sărbători, acoperirea parţială a cheltuielilor ÎMpSL de întreţinere a serviciului autotehnic, întreţinerea dispeceratelor de sector din cadrul ÎMpSL ce efectuează reparaţiile urgente ale sistemelor inginereşti din fondul locativ, alte lucrări de întreţinere şi reparaţie curentă a fondului de locuinţe în sumă totală de 20627,2 mii lei.
Contrar prevederilor Regulamentului aprobat prin Decizia CMC nr.56/10 din 12.10.2006, DGLCA nu a asigurat gestionarea fondului locativ municipal în bază de contract, prin intermediul întreprinderilor municipale de gestionare a fondului locativ. În lipsa contractelor, ÎMpSL le-a fost alocat combustibil în sumă totală de 3457,3 mii lei. Concomitent, fără argumentarea volumelor de lucrări care urmau a fi executate (suprafeţele terenurilor), în baza unor contracte încheiate cu ÎMpSL, DGLCA a alocat acestora mijloace bugetare în sumă de 9279,7 mii lei, pentru salubrizarea mecanizată a teritoriului de uz comun cu ajutorul tehnicii specializate HAKO şi acoperirea parţială a cheltuielilor de întreţinere a serviciului autotehnic. DGLCA a înregistrat la cheltuieli aceste mijloace doar în baza facturii, în lipsa actelor de îndeplinire a lucrărilor, care ar confirma efectuarea lor.
• Verificarea selectivă a modului de folosire a mijloacelor alocate de către DGLCA întreprinderilor auditate a relevat deficienţe, care s-au soldat cu trecerea neîntemeiată la cheltuieli a bunurilor materiale. Astfel, în lipsa documentelor justificative, ÎMpSL Centru, ÎMpSL Botanica, ÎMGFL nr.22 şi ÎMGFL nr.13 au trecut la cheltuieli mijloace bugetare în sumă de, respectiv, 861,0 mii lei, 235,3 mii lei, 21,1 mii lei şi 5,2 mii lei, în total – 1132,0 mii lei, precum şi combustibil în sumă totală de 891,8 mii lei. Astfel, în anul 2009, din totalul combustibilului eliberat de către DGLCA, ÎMpSL Centru nu a înregistrat în evidenţa contabilă la intrări combustibil în sumă de 505,2 mii lei, iar pentru combustibilul în sumă de 386,6 mii lei nu dispune de documente justificative (foi de parcurs). Din contul ÎMpSL Centru au fost alimentate cu combustibil unităţi de transport care nu îi aparţin, ulterior DGLCA înscriind cantităţile respective în facturile eliberate ÎMpSL Centru.
În pofida faptului că suprafaţa salubrizată diferă de la 4000 m2/zi pînă la 18000 m2/zi, pentru tehnica specializată Hako, ÎMpSL Botanica a trecut zilnic la cheltuieli cîte 40 litri de combustibil. Totodată, în lipsa autorizării din partea conducerii, au fost întocmite foi de parcurs pentru zilele de odihnă şi de sărbătoare, fiind calculate şi achitate mijloace pentru retribuirea muncii şi fiind trecut la cheltuieli combustibil.
În baza Ordinului DGLCA nr.08/26 din 20.03.2008 „Cu privire la aprobarea taxelor pentru serviciile de transport”, au fost aprobate taxele pe oră (fără combustibil) pentru serviciile de transport prestate de către serviciile autotehnice ale ÎMpSL, inclusiv TVA. Avînd în vedere prevederile menţionate, la prestarea serviciilor, ÎMpSL Centru şi ÎMpSL Botanica au eliberat facturi de expediţie, fiind aplicate preţurile, inclusiv cu TVA, însă fără a calcula şi achita la buget TVA în sumă de 21,3 mii lei şi, respectiv, de 71,9 mii lei, în total – 93,2 mii lei.
Deşi conform Regulamentului cu privire la salubrizarea teritoriului şi menţinerea ordinii sanitare în municipiul Chişinău, aprobat prin Decizia nr. 4/11 din 05.12.2000, Î.M. „Autosalubritate” trebuie să efectueze colectarea deşeurilor împrăştiate în urma încărcării mecanizate, în realitate acest lucru deseori nu se face. Totodată, conform aceluiaşi Regulament, salubrizarea terenurilor pentru containerele de acumulare a deşeurilor este pusă în sarcina ÎMGFL.
• La plata salariilor angajaţilor din domeniul vizat au fost admise unele deficienţe, care au generat cheltuieli neregulamentare şi disproporţii la achitarea salariilor în dependenţă de volumele sectoarelor. Astfel, ÎMpSL Centru a achitat, la retribuirea muncii, suma de 19,3 mii lei pentru şoferul unei unităţi de transport care în anul 2009 nu a funcţionat. Totodată, acesta îşi făcea studiile la liceu şi nu putea în acelaşi timp să execute obligaţiile de serviciu. În rezultatul controalelor efectuate de către auditul intern al DGLCA, în anul 2009, s-a constatat că la 10 ÎMGFL achitarea salariilor lucrătorilor de igienă se efectuează fără a fi repartizat sectorul de salubrizare, iar mărimea acestora nu corespunde mărimii sectorului salubrizat. Astfel, deşi la unele persoane diferă mărimea salariilor calculate, acestea deservesc sectoare cu arii egale şi identice după complexitate, iar în alte cazuri invers – cu toate că salariile sînt aproximativ egale, persoanele deservesc sectoare suprafaţa cărora diferă de 2 ori (21,4 mii m2 şi 9,6 mii m2). De asemenea, au fost constatate cazuri în care salariul a fost calculat pentru zilele în care lucrătorii lipseau nemotivat de la serviciu.
• Deşi Î.M. „AGSV”, Î.M. „Parcul „Dendrariu””, Î.M. „Autosalubritate” prestează servicii CMC, aceste întreprinderi sînt finanţate direct din bugetul municipal Chişinău, în lipsa contractelor încheiate şi autorităţii publice responsabile pentru verificarea volumului şi calităţii lucrărilor executate, ceea ce determină riscul autenticităţii serviciilor prestate. Astfel, potrivit Dispoziţiei nr.1120-d din 09.12.2004, preturile de sector au fost împuternicite să semneze actele de îndeplinire a lucrărilor executate de către Î.M. „AGSV” şi Î.M. „Parcul „Dendrariu””, însă acestea au fost semnate de unele persoane, fără a indica numele şi funcţia, ceea ce determină riscul conformităţii lucrărilor respective.
• În rezultatul analizei rapoartelor financiare ale ÎMpSL şi ÎMGFL la data de 31.12.2009, s-a constatat că ele gestionează active în valoare de 27963,4 mii lei. Valoarea creanţelor acestora, la 31.12.2009, a constituit 20863,0 mii lei. În anul 2009, din 28 de întreprinderi, 18 întreprinderi au înregistrat profit în sumă de 2467,2 mii lei, iar 10 – pierderi în sumă de 7701,1 mii lei. Cele mai considerabile pierderi în mărime de 6830,3 mii lei au fost înregistrate la ÎMpSL Buiucani, cauza principală fiind majorarea cheltuielilor de la calcularea uzurii tehnicii specializate Hako în număr de 20 unităţi, inclusă în capitalul social, cu toate că 15 unităţi se exploatează de ÎMpSL din alte sectoare.
Volumul total al vînzărilor înregistrate de întreprinderi în anul 2009 a constituit 79325,3 mii lei, inclusiv 5887,9 mii lei reprezintă 2% din suma achitărilor populaţiei către S.A. „Termocom”, S.R.L. „Chişinău-Gaz”, Î.M. „Autosolubritate”, Î.M. „Lift-Service”, S.A. „Apă-Canal Chişinău”, Î.S. „Radiocomunicaţii” şi S.R.L. „Extindere”.
Î.M. „Autosalubritate”, conform contractelor încheiate cu ÎMGFL, achită 2% din suma plătită de populaţie pentru difuzarea avizelor lunare de plată pentru serviciile de salubritate şi pentru lucrul cu locatarii care au datorii, care în anul 2009 au constituit 310,4 mii lei. De menţionat că aceste contracte au fost încheiate în anul 2002, expirînd în anul 2004, iar Î.M. „Autosalubritate” nu dispune de dări de seamă de la ÎMGFL privind lucrul efectuat. Astfel, auditul nu a putut constata care servicii au fost prestate în realitate.
• Abaterile stabilite la DGLCA şi la întreprinderile din subordine sînt şi o consecinţă a implementării neadecvate a controlului şi auditului intern. Deşi, conform schemei de încadrare a DGLCA, în cadrul Secţiei audit şi control sînt 3 unităţi de personal, de fapt activează doar una. Celelalte 2 persoane, potrivit Ordinului DGLCA din 27.09.2006, au fost delegate permanent la ghişeul Centrului de informare şi documentare a cetăţenilor. Ca consecinţă, Secţia audit şi control nu şi-a îndeplinit toate sarcinile privind auditul intern, prevăzute în Concepţia controlului financiar public intern, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1143 din
4 octombrie 200634, în Strategia de dezvoltare a controlului financiar public intern, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.74 din 29.01.200835 şi în Regulamentul secţiei. Astfel, n-a fost elaborat un sistem de măsuri menite să asigure un nivel adecvat de gestionare eficientă a riscurilor în DGLCA, n-au fost stabilite criteriile de performanţă în activitatea DGLCA, precum şi în structurile subordonate (ÎMGFL şi ÎMpSL), n-au fost elaborate propuneri de înlăturare a lacunelor depistate.
________________________
34 Hotărîrea Guvernului nr.1143 din 04.10.2006 „Privind aprobarea Concepţiei controlului financiar public intern” (cu modificările şi completările ulterioare).
35 Hotărîrea Guvernului nr.74 din 29.01.2008 „Cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a controlului financiar public intern” (cu modificările şi completările ulterioare).
Recomandări:
- stabilirea exhaustivă a obligaţiilor de serviciu pentru lucrătorii ÎMGFL şi ÎMpSL şi a normelor de muncă pentru aceştia;
- recuperarea, conform prevederilor legale, a prejudiciilor cauzate bugetului municipal;
- implementarea regulamentară la DGLCA, ÎMGFL şi ÎMpSL a unui sistem eficient de control şi audit intern.
3.2.6. Referitor la utilizarea mijloacelor din fondul de rezervă
Probele de audit acumulate la acest compartiment denotă că nu au fost luate măsurile corespunzătoare în vederea conformării Regulamentului privind modul de formare şi utilizare a mijloacelor fondului de rezervă al municipiului Chişinău prevederilor legale. Ca urmare, deşi Regulamentul-tip aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1427 din 22.12.200436 prevede situaţii concrete de utilizare a fondului de rezervă, Regulamentul aprobat de CMC a stabilit unele direcţii de cheltuieli care nu pot fi atribuite la cele cu caracter excepţional şi imprevizibil. Astfel, în anul 2009, fondul de rezervă al municipiului Chişinău a fost precizat, pe parcursul anului, în sumă de 11867,2 mii lei, iar cheltuielile de casă şi efective au constituit 8943,9 mii lei. Unele cheltuieli suportate din contul fondului de rezervă nu se asimilează unor cheltuieli cu caracter imprevizibil, reglementate de Regulamentul-tip, în perioada auditată fiind utilizată suma de 4441,0 mii lei în scopuri care nu au avut caracter imprevizibil. Astfel au fost finanţate cheltuielile curente ale instituţiilor bugetare în sumă de 2409,6 mii lei şi pentru susţinerea socială a populaţiei – în sumă de 2031,5 mii lei.
________________________
36 Hotărîrea Guvernului nr.1427 din 22.12.2004 „Pentru aprobarea Regulamentului-tip privind constituirea fondurilor de rezervă ale autorităţilor administraţiei publice locale şi utilizarea mijloacelor acestora” (în continuare – Regulamentul-tip aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1427 din 22.12.2004).
Acordarea din fondul de rezervă a mijloacelor financiare pentru susţinerea socială a populaţiei, care potrivit prevederilor Legii nr.827-XIV din 18.02.200037, sînt pasibile achitării din fondurile locale de susţinere socială a populaţiei, s-a efectuat fără a lua în consideraţie nivelul venitului lunar minim garantat, conform prevederilor art.5, art.6 şi art.7 din Legea nr.133-XVI din 13.06.2008.
________________________
37 Legea Fondului republican şi a fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei nr.827-XIV din 18.02.2000 (cu modificările şi completările ulterioare).
La Primăria municipiului Chişinău lipsesc proceduri de control privind utilizarea conform destinaţiei a mijloacelor acordate organizaţiilor obşteşti pentru finanţarea unor acţiuni de promovare a culturii minorităţilor naţionale, care în anul 2009 au constituit suma de 541,4 mii lei.
Recomandări:
- perfecţionarea Regulamentului privind modul de formare şi utilizare a mijloacelor fondului de rezervă al municipiului Chişinău, cu excluderea finanţării cheltuielilor ce nu se asimilează celor cu caracter imprevizibil;
- planificarea şi executarea cheltuielilor ce nu poartă caracter imprevizibil din contul alocaţiilor de bază;
- stabilirea unor proceduri de control intern privind asigurarea utilizării conform destinaţiei a mijloacelor fondului de rezervă.
3.3. Referitor la gestionarea patrimoniului public municipal
Probele de audit acumulate la acest compartiment denotă că modul de gestionare a patrimoniului municipal a fost afectat de un şir de deficienţe şi lacune, ce se exprimă prin: lipsa unei politici exhaustive de reglementare în domeniul respectiv şi a unei evidenţe conforme a patrimoniului public; neasigurarea înregistrării integrale a dreptului asupra patrimoniului şi a modalităţii raportării utilizării acestuia; nerealizarea recomandărilor auditelor/controalelor anterioare în vederea înlăturării neregulilor. Această situaţie condiţionează o existenţa continuă a deficienţelor, iar neasigurarea respectării prevederilor legale ce ţin de darea în arendă (locaţiune) a bunurilor proprietate publică generează nereguli, care, în consecinţă, lipsesc bugetul municipal de venituri pasibile încasării, necesare pentru asigurarea îndeplinirii obligaţiilor legale ale AAPL ale mun. Chişinău.
3.3.1. Modul de gestionare a patrimoniului municipal nu oferă o informaţie exhaustivă privind valoarea bunurilor imobiliare publice, iar incorectitudinea gestionării acestuia generează un risc înalt de pierdere a drepturilor de proprietate asupra patrimoniului respectiv.
La situaţia din 31.12.2009, conform datelor din bilanţurile contabile ale 93 de societăţi pe acţiuni, societăţi cu răspundere limitată, întreprinderi municipale şi instituţii medico-sanitare publice (în continuare – IMSP), cota-parte municipală în activele nete ale acestora constituia 2067,8 mil. lei, valoarea patrimoniului mun. Chişinău gestionat de instituţiile municipale – 475,6 mil. lei, iar valoarea fondului locativ – 5444,6 mil. lei.
• În rezultatul analizei dării de seamă (2PP), prezentată de Primăria municipiului Chişinău Agenţiei Proprietăţii Publice, s-a constatat că în aceasta nu au fost incluse 19 instituţii bugetare finanţate din bugetul municipal Chişinău, pe parcursul auditului lista fiind completată încă cu 13 instituţii bugetare. Totodată, în această dare de seamă a fost inclus patrimoniul Serviciului sanitar-veterinar de stat al mun. Chişinău, cu toate că instituţia respectivă este finanţată din bugetul de stat şi se subordonează Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, ceea ce denotă că patrimoniul municipal Chişinău este gestionat de către o instituţie nesubordonată, fără un control corespunzător din partea AAPL ale mun. Chişinău.
• Din valoarea fondului locativ înregistrat la balanţa DGLCA (5444,6 mil. lei), nu a fost exclusă din evidenţa contabilă valoarea fondului locativ deja privatizat. Potrivit informaţiei DGLCA, în prezent nu sînt privatizate 7753 de apartamente, cu suprafaţa de 355,8 mii m2, ce este cu 261 de apartamente şi 19,3 mii m2 mai mult faţă de numărul de apartamente şi suprafaţa înregistrată la Î.M. „Infocom”, ceea ce determină riscul de necalculare a plăţii pentru chirie şi de neîncasare a veniturilor. La situaţia din 01.04.2010, cu chiriaşii au fost încheiate numai 1763 de contracte privind achitarea chiriei pe apartamente. Deficienţele menţionate sînt o consecinţă a lipsei unei colaborări între DGLCA şi DGERRP, unei informaţii exhaustive privind apartamentele privatizate, precum şi a unui control corespunzător din partea AAPL ale mun.Chişinău asupra modului de gestionare a fondului locativ.
• AAPL ale mun. Chişinău nu au asigurat înregistrarea regulamentară a drepturilor asupra imobilelor în registrul cadastral şi nu dispun de o informaţie totalizatoare exhaustivă privind imobilele nelocative proprietate municipală, modul de folosire a lor şi beneficiarii acestora.
Nerespectînd prevederile art.4 şi art.5 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.199838, Primăria municipiului Chişinău, CGP şi Î.M.”Exdrupo” nu au asigurat înregistrarea în registrul cadastral a drepturilor de proprietate asupra imobilelor. Pînă la finalizarea auditului, Primăria municipiului Chişinău nu a soluţionat pe deplin problema referitor la dreptul de proprietate asupra unor încăperi din bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt 84.
_______________________
38 Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998 (cu modificările şi completările ulterioare).
Pe parcursul anului 2009, prin decizia CMC, au fost aprobate unele acte de inventariere a bunurilor imobile nelocuibile proprietate a CMC, însă nu în toate cazurile a fost stabilită obligativitatea înregistrării drepturilor de proprietate în registrul cadastral. Totodată, în cazurile stabilirii obligativităţii de înregistrare, nu au fost indicate sursele de finanţare. De asemenea, nu au fost stabilite exhaustiv proprietăţile din domeniul public al municipiului Chişinău, precum şi din cel privat. Nu sînt înregistrate regulamentar imobilele locative proprietate municipală.
Valoarea clădirilor municipiului Chişinău, înregistrate în bilanţul Primăriei municipiului Chişinău constituie 41828,7 mii lei. Urmare verificării selective a înregistrării drepturilor de proprietate asupra acestora, s-a constatat că drepturile de proprietate asupra imobilelor cu valoarea de bilanţ în sumă de 4472,9 mii lei nu aparţin AAPL ale mun. Chişinău sau nu se confirmă folosirea acestor încăperi de către instituţiile şi întreprinderile subordonate CMC, o parte din care au fost privatizate în anii precedenţi. Deşi unele clădiri şi încăperi sînt folosite de către instituţiile şi întreprinderile subordonate CMC, acestea nu sînt înregistrate în evidenţa contabilă a Primăriei municipiului Chişinău, cum ar fi clădirea din str. Vlaicu Pîrcălab 57 (în care se află DGF), încăperile auxiliare din blocurile de locuit aflate în folosinţa ÎMGFL. Nu sînt înregistrate în evidenţa contabilă clădirea din str. Maria Cibotari 34, în care sînt amplasate subdiviziunile CGP, precum şi terenurile aferente clădirilor, acesta nedispunînd nici de alte acte privind dreptul de folosire a imobilelor respective.
• AAPL ale mun. Chişinău nu au o abordare unică în ce priveşte evidenţa unor imobile. Astfel, sediile unor preturi (Rîşcani, Buiucani) sînt la balanţa Primăriei municipiului Chişinău, pe cînd altele nu sînt la balanţa acesteia. De asemenea, bunurile din domeniul public se află la evidenţă la întreprinderile municipale, ceea ce determină riscul de neasigurare a drepturilor de proprietate asupra acestora. Astfel, la situaţia din 31.12.2009, drumurile, pasajele subterane, podurile etc., care se află la balanţa Î.M. „Exdrupo”, conform valorii iniţiale a acestora, constituiau suma totală de 2008,6 mil. lei.
Primăria municipiului Chişinău, DGAURF şi DGLCA nu au asigurat înregistrarea în evidenţa contabilă, la mijloace fixe (active nemateriale), a diferitor proiecte în sumă totală de 9293,7 mii lei, după cum prevede pct. 44 subpct. (5) şi pct. 183 din Instrucţiunea aprobata prin Ordinul ministrului finanţelor nr.85 din 09.10.199639.
_______________________
39 Instrucţiunea „Cu privire la evidenta contabilă in instituţiile publice”, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.85 din 09.10.1996 (cu modificările si completările ulterioare).
• Unele societăţi comerciale şi întreprinderi municipale, a căror fondator este CMC, înregistrează un capital statutar diminuat semnificativ faţă de valoarea capitalului propriu (activele nete). Totodată, unele întreprinderi municipale nu au asigurat ajustarea capitalului statutar la prevederile decizionale ale CMC. Astfel, la 31.12.2009, capitalul social al S.A. “Edilitate” era de 8,1 ori mai mic decît capitalul propriu, al Î.M.”Exdrupo” – de 16,9 ori, al Î.M.”Lumteh” – de 13,7 ori, al Î.M. „AGSV” – de 2281,2 ori, al Î.M. „Parcul „Dendrariu”” – de 9,0 ori etc. Concomitent, Î.M.”Lumteh” şi Î.M.”Exdrupo” n-au respectat prevederile pct.2 şi pct.2.2 din Decizia CMC nr.22/11 din 22.01.2009 şi n-au majorat capitalul statutar cu valoarea bunurilor materiale primite cu titlu gratuit în sumă de 25065,0 mii lei şi, respectiv, de 59615,3 mii lei. De menţionat că Î.M.”Lumteh” nu a înregistrat majorarea capitalului statutar, deoarece Camera Înregistrării de Stat a solicitat evaluarea patrimoniului transmis, întreprinderea fiind obligată să încheie, la 02.06.2010, un contract de evaluare cu o firmă de audit.
• Nu reprezintă o imagine veridică datele cu privire la patrimoniul municipal, transmis în gestiunea instituţiilor medico-sanitare publice. Astfel, conform datelor din bilanţurile contabile ale 17 IMSP, a căror fondator este CMC, valoarea activelor acestora, la situaţia din 31.12.2009, a constituit 304884,5 mii lei (activele nete – 272574,0 mii lei), însă potrivit datelor evidenţei contabile a Primăriei municipiului Chişinău valoarea iniţială a patrimoniului gestionat de către IMSP a constituit 410853,6 mii lei, ceea ce denotă o reflectare neuniformă a valorii patrimoniului gestionat de instituţiile respective. CMC nu a aprobat actele de transmitere în gestiune economică acestor instituţii a proprietăţii publice locale. În consecinţă, 17 IMSP gestionează patrimoniu municipal în lipsa contractelor de comodat corespunzătoare. De menţionat că în prezent nu sînt reglementate modalităţile de stabilire şi modificare a valorii investiţiilor pe termen lung în IMSP cu valoarea investiţiilor sau reparaţiilor capitale efectuate din contul alocaţiilor din bugetul municipal, precum şi din veniturile proprii ale acestora, ceea ce determină riscul de nereflectare a valorii reale a patrimoniului municipal gestionat de IMSP.
3.3.2. Statutele întreprinderilor municipale necesită o ajustare la prevederile legale, iar reprezentanţii fondatorului în societăţile pe acţiuni nu au asigurat o exercitare conformă a drepturilor fondatorului de gestionare a patrimoniului municipal. Totodată, nu au fost stabilite relaţiile legale dintre fondator şi conducătorii întreprinderilor municipale.
• Statutele întreprinderilor municipale, bazate pe prevederile Hotărîrii Guvernului nr.387 din 06.06.199440, reflectă insuficient atribuţiile fondatorului referitor la numirea şi eliberarea din funcţie a administratorului, repartizarea şi utilizarea profitului net, acestea urmînd a fi ajustate la cadrul legal existent, inclusiv prin promovarea de acte normative în modul stabilit. Statutele Î.M „Lumteh” şi Î.M. „Exdrupo” nu corespund prevederilor pct.10 din Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994. Astfel, la statutul aprobat de către fondator (CMC) nu este anexat actul de inventariere a bunurilor întreprinderii, transmise în gestiune la data aprobării acestuia, iar pentru bunurile imobile nu s-a indicat adresa poştală, suprafaţa şi numărul cadastral, cu anexarea planului terenului. În statutul Î.M. „Exdrupo” nu este indicată mărimea şi valoarea fondului statutar, modalitatea formării acestuia şi normativele de defalcări anuale din venitul net al întreprinderii în fondurile entităţii.
____________________________
40 Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994 „Cu privire la aprobarea Regulamentului-model al întreprinderii municipale” (cu modificările ulterioare; în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994).
Deşi statutele ÎMGFL nu prevăd ca gen de activitate prestarea serviciilor locative, aceasta este aproape unica activitate pe care o desfăşoară.
Conform Deciziei CMC nr. 3/10 din 25.03.2003, a fost aprobat Regulamentul Instituţiei ştiinţifice şi de culturalizare şi instruire „Grădina zoologică” din mun. Chişinău, însă pînă în prezent această instituţie este înregistrată la Camera Înregistrării de Stat ca întreprindere municipală. De menţionat că finanţarea şi evidenţa contabilă la Grădina zoologică se efectuează ca pentru instituţiile bugetare.
• Contrar Deciziei Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 29.10.2008, pe parcursul anului 2009, în calitate de reprezentanţi ai CMC în societăţile pe acţiuni au continuat să activeze consilierii municipali. Abia la 22.10.2009 au fost numiţi noi reprezentanţi ai municipiului Chişinău în societăţile economice, din rîndul angajaţilor primăriei şi direcţiilor din subordinea CMC, însă ca membri ai Consiliilor de administraţie şi în continuare sînt propuşi, pentru numire, consilieri municipali. Din 13 rapoarte privind activitatea reprezentanţilor municipiului în societăţile economice pentru anul 2008, la Primăria municipiului Chişinău au fost prezentate doar 3 – de către reprezentanţii în S.A. „Edilitate”, în S.A. „CA-4” şi în S.A. „Mina din Chişinău”, iar pentru anul 2009, pînă la finalizarea auditului, nu a fost prezentată nici o dare de seamă.
Contrar prevederilor pct.17 din Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994, art.4 din Legea nr.845-XII din 03.01.199241 şi Deciziei CMC nr.14/5 din 22.12.200942, pînă la data finalizării auditului, cu conducătorii întreprinderilor municipale şi IMSP nu au fost încheiate contracte de reglementare a relaţiilor dintre fondator şi administrator, precum şi privind modul şi condiţiile de remunerare a acestora. Nu au fost întocmite nici acte de predare-primire a patrimoniului în gestiune.
_______________________
41 Legea nr.845-XII din 03.01.1992 „Cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi” (cu modificările şi completările ulterioare).
42 Decizia CMC nr.14/5 din 22.12.2009 „Cu privire la stabilirea indicilor economici de activitate a întreprinderilor municipale şi Societăţilor pe Acţiuni în care Consiliul municipal Chişinău deţine cota-parte majoritară”.
În pofida faptului că unele statute ale întreprinderilor municipale prevăd constituirea Consiliilor de administraţie, fondatorul (CMC) nu a întreprins măsuri în vederea constituirii acestora.
Deşi componenţa nominală a Consiliilor de administraţie la IMSP a fost aprobată prin Decizia CMC nr.20/22 din 13.11.2008, preşedinţi ai Consiliilor (reprezentanţii fondatorului) fiind consilieri municipali, pentru anii 2008 şi 2009, Primăria municipiului Chişinău şi Direcţia Sănătăţii nu dispun de informaţii privind activitatea Consiliilor de administraţie ale IMSP şi modul de utilizare a profitului obţinut. Analizînd rezultatele financiare ale IMSP, s-a constatat că, în anul 2008, 10 instituţii au obţinut profit în sumă de 7785,6 mii lei, iar 7 instituţii – pierderi de 1670,1 mii lei. În anul 2009, 12 instituţii au obţinut profit în sumă de 27395,8 mii lei, iar 5 – pierderi de 2713,4 mii lei.
3.3.3. Alte aspecte ale gestionării patrimoniului public de către unele întreprinderi municipale şi societăţi comerciale
• AAPL ale mun.Chişinău nu au executat cerinţele auditelor/controalelor precedente referitor la înregistrarea dreptului de proprietate a municipiului asupra imobilelor gestionate de Î.M. Centrul Naţional de Creaţie „Satul Moldovenesc – Buciumul” (în continuare – Î.M. „Buciumul”). În pofida faptului că au fost întreprinse unele măsuri de înlăturare a deficienţelor, circumstanţele existente condiţionează riscuri de pierdere a imobilului neînregistrat la organele cadastrale.
Ca şi în anii precedenţi, AAPL ale mun. Chişinău nu a asigurat finanţarea activităţii Î.M. „Buciumul” în conformitate cu prevederile Legii nr.1421-XV din 31.10.200243, care prevede alocaţii din buget în mărime de 60% din cheltuielile suportate de către organizaţia teatral-concertistică. Contrar prevederilor art.38 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, Î.M. „Buciumul” n-a întocmit şi n-a prezentat fondatorului rapoartele financiare privind activitatea sa pe anii 2007, 2008 şi 2009. Ca rezultat, nu poate fi stabilit volumul de cheltuieli suportate de către întreprindere şi, respectiv, volumul de alocaţii necesare. Cu toate acestea, în anul 2009, conform deciziilor CMC, Î.M. „Buciumul” i-au fost precizate alocaţii bugetare în sumă de 283,4 mii lei, fiind finanţate în sumă de 281,9 mii lei.
______________________
43 Legea nr.1421-XV din 31.10.2002 „Cu privire la teatre, circuri şi organizaţii concertistice” (cu modificările şi completările ulterioare).
Deşi conform Deciziei nr.6/8 din 14.05.2009, CMC a dispus iniţierea procedurii de lichidare a Î.M. „Buciumul”, acţiuni concrete în acest sens nu s-au întreprins. Totodată, conform Ordinelor directorului general al Î.M. „Buciumul” din 01.05.2009 şi din 04.05.2009, angajaţii întreprinderii au fost preavizaţi despre lichidarea ei, iar potrivit Ordinului din 01.07.2009, toţi angajaţii acesteia au fost concediaţi, inclusiv directorul şi contabilul. În pofida celor menţionate, DGF, considerînd ordinele indicate ilegale, a continuat finanţarea Î.M. „Buciumul”, fără a asigura justificarea utilizării mijloacelor alocate.
Cu toate că pe parcursul mai multor ani din bugetul municipal Chişinău au fost alocate 4401,1 mii lei pentru reparaţiile capitale ale imobilelor întreprinderii, bunurile imobile aşa şi n-au fost înregistrate în registrul cadastral ca proprietate municipală.
3.3.4. Unele instituţii nu au aplicat corect normele în vigoare la calcularea plăţilor pentru chiria imobilelor nelocative, prin ce au admis neîncasarea veniturilor posibile.
• În anul 2009, veniturile din darea în chirie a bunurilor imobile nelocative, încasate direct în bugetul municipal, au constituit 7898,1 mii lei, sau cu 1101,9 mii lei mai puţin decît planul precizat (9000,0 mii lei). Totodată, încasările din chirie pe conturile mijloacelor speciale ale instituţiilor bugetare au constituit 10342,7 mii lei.
AAPL ale mun. Chişinău nu dispun de o modalitate unică de evidenţă şi gestiune a veniturilor din chiria încăperilor nelocative. Ca rezultat, o parte din veniturile din darea în chirie a bunurilor imobile nelocative este încasată direct în bugetul municipal, iar altă parte de venituri este încasată pe conturile mijloacelor speciale ale instituţiilor bugetare. Respectiv, evidenţa calculelor şi plăţilor pentru chirie se ţine de mai multe instituţii, iar responsabil de întocmirea contractelor de arendă şi a calculelor chiriei este DGERRP44.
______________________
44 Pct. 2.1. din Regulamentul Direcţiei Generale Economie, Reforme şi Relaţii Patrimoniale.
Conform datelor privind evidenţa plăţilor pe contractele de locaţiune (administrate de către DGERRP) a bunurilor imobile nelocative, soldul datoriilor pentru chiria bunurilor imobile nelocative, la 01.01.2009, a constituit 9085,7 mii lei, iar la 01.01.2010 – 7408,8 mii lei, totodată, avansurile pentru chirie, înregistrate la aceeaşi dată, au constituit 587,9 mii lei şi, respectiv, 759,5 mii lei.
Urmare managementului neadecvat al pasajelor subterane, exprimat prin utilizarea unor spaţii de către entităţi în lipsa contractelor de locaţiune, neasigurarea încasării conforme a plăţilor pentru locaţiune, efectuarea unor calcule pentru suprafeţe diminuate, cu utilizarea unor coeficienţi diminuaţi, în anul 2009, DGTPCC a ratat venituri în sumă totală de 1038,6 mii lei (S.R.L. „Ianus” – 833,0 mii lei; S.R.L. „Avent” – 75,1 mii lei; S.R.L. „Serton-Com” – 15,9 mii lei; S.R.L. „Arargon” – 6,3 mii lei; din diminuarea suprafeţelor indicate în contract la 5 agenţi economici faţă de suprafaţa stabilită în deciziile CMC – 108,3 mii lei). Totodată, ca rezultat al lipsei unui control eficient din partea DGTPCC, contrar prevederilor legale45, 36 de agenţi economici gestionează încăperi cu suprafaţa totală de 351,3 m2 în baza contractelor de sublocaţiune, iar S.R.L. „Arargon” a predat în sublocaţiune spaţii cu 15,2 m2 mai mult decît suprafaţa arendată de la DGTPCC. Ca consecinţă a faptului aflării în litigiu de judecată cu DGTPCC privind mărimea plaţii de locaţiune în perioada anilor 2007-2009, S.R.L. „Ianus” nu a achitat plata pentru 842,9 m2 arendaţi.
_______________________
45 Art.17 alin.(1), art.17 alin.(2) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 „Privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice” (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.121-XVI din 04.05.2007), art.876 alin.(1), art.894 alin.(1) din Codul civil, aprobat prin Legea nr.1107-XV din 06.06.2002 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Codul civil).
Cu toate că DGTPCC, pe parcursul anilor 2007, 2008 şi 2009 a înaintat CMC proiecte de decizii cu privire la darea în locaţiune a încăperilor din pasajele subterane, aceste decizii nu au fost examinate de CMC în conformitate cu prevederile art.14 alin.(2) lit.b) şi lit.c) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006. Nu a fost examinată de CMC chestiunea privind prelungirea termenului de locaţiune a bunurilor şi a altor instituţii municipale, la care au expirat contractele anterioare. Astfel, cu abateri de la prevederile legislaţiei în vigoare46, în anul 2009, DGTPCC a calculat plăţi pentru serviciile de arendă în sumă de 556,3 mii lei, fără justificarea surselor de provenienţă a veniturilor (în lipsa deciziilor CMC de acordare a spaţiilor în locaţiune şi contractelor cu locatarii). La 01.01.2010, din suprafaţa totală de 2862,68 m2 a pasajelor subterane transmise de DGTPCC în gestionare la 30 de locatari, pentru suprafaţa de 2054,98 m2 (gestionată de 22 de locatari) lipseau contracte de arendă, iar calculul şi încasarea plăţii pentru chiria pasajelor subterane s-au efectuat reieşind din suprafeţele contractate anterior. Prin Decizia CMC nr.24/9 din 07.06.2005, DGTPCC a fost abilitată cu dreptul de a încheia contracte de locaţiune a pasajelor subterane, cu toate că acestea se află la balanţa Î.M. „Exdrupo”.
________________________
46 Art.876 alin.(1) din Codul civil; art.17 alin.(1) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007; art.77 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006.
Pe parcursul anului 2009, Primăria municipiului Chişinău, la darea în locaţiune a încăperilor din bunurile imobile nelocuibile la 7 agenţi economici, în rezultatul aplicării incorecte a coeficienţilor (ramural, de amenajare tehnică, de amplasare) prevăzuţi în Anexa nr.12 la Legea bugetului de stat pe anul 200947, şi al diminuării suprafeţei date în locaţiune, a micşorat plata pentru arendă cu suma de 32,1 mii lei, care a fost recalculată pe parcursul auditului.
_________________________
47 Anexa nr.12 la Legea bugetului de stat pe anul 2009 nr.244-XVI din 21.11.2008 (cu modificările şi completările ulterioare).
• Auditul a relevat unele rezerve la încasarea plăţilor pentru chiria bunurilor imobile nelocative.
Analiza modului de dare în locaţiune a spaţiilor nelocuibile denotă o abordare neunivocă la stabilirea coeficientului de piaţă. Astfel, în aceeaşi clădire la unii agenţi economici pentru spaţiile date în folosinţă a fost aplicat coeficientul de piaţă de la 0,5 pînă la 1,0, iar la alţii – de la 1,0 pînă la 2,5. În acest context, se exemplifică că preţul anual de locaţiune al 1 m2 de spaţiu comercial folosit de către un agent economic ce comercializează literatură artistică a fost stabilit în mărime de 1606,2 lei, pe cînd pentru alt agent economic ce comercializează ceasuri elveţiene – 642,5 lei, sau de 2,5 ori mai puţin. În cazul aplicării unor coeficienţi identici de calculare a preţului de arendă pentru toţi agenţii economici, în anul 2009, veniturile Primăriei municipiului Chişinău ar fi constituit 1789,1 mii lei, sau de 2,2 ori mai mult decît s-a calculat în realitate.
Acordarea spaţiilor în locaţiune se face în lipsa unui studiu al situaţiei privind cuantumul mediu de piaţă al chiriei, neţinînd cont de cerere şi ofertă, de amplasamentul imobilului, de starea acestuia, de destinaţia utilizării, ceea ce condiţionează ratarea unor venituri importante în bugetul municipal. Astfel, în cazul aplicării preţurilor minime de piaţă48, posibilele venituri ale Primăriei municipiului Chişinău ar fi constituit circa 5624,2 mii lei, sau de 6,8 ori mai mult decît s-a calculat în realitate, iar pentru pasajul subteran din str. Izmail veniturile DGTPCC ar fi constituit 8224,8 mii lei, sau de 16,8 ori mai mult decît veniturile efectiv calculate.
________________________
48 Conform analizei pieţei imobiliare din mun.Chişinău în anul 2009, efectuate de Bursa Imobiliară „Lara”, preţul lunar de arendă al imobilelor nelocative constituie de la 30 pînă la 75 euro/m2 pe lună pentru spaţiul comercial din zona bd. Ştefan cel Mare, pentru oficii – de 12-15 euro/m2 pe lună şi pentru depozite – de 1,5 euro/m2 pe lună.
Deşi conform Deciziei CMC nr.4/11 din 26.09.2003 a fost aprobat Regulamentul gestionării clădirilor, construcţiilor şi încăperilor cu altă destinaţie decît cea locativă – proprietate municipală, prevederile acestuia sînt depăşite.
Recomandări:
- asigurarea prezentării şi examinării rapoartelor privind activitatea reprezentanţilor CMC în societăţile economice, precum şi a Consiliilor de administraţie în instituţiile medico-sanitare publice;
- desemnarea Consiliilor de administraţie în întreprinderile municipale;
- încheierea contractelor de gestionare a patrimoniului municipal cu administratorii întreprinderilor municipale şi cu directorii instituţiilor medico-sanitare publice, cu întocmirea actelor de primire-predare a patrimoniului administrat de aceştia şi înregistrarea conformă a lui;
- ajustarea prevederilor statutare ale întreprinderilor municipale la prevederile legislaţiei în vigoare;
- stabilirea oportunităţii corelării capitalului social al întreprinderilor municipale la activele nete;
- asigurarea executării deciziilor CMC privind majorarea capitalului social al întreprinderilor gestionate cu mărimea valorii bunurilor transmise cu titlu gratuit;
- stabilirea indicatorilor economici de activitate a societăţilor comerciale în care CMC deţine cota-parte majoritară şi urmărirea îndeplinirii acestora;
- examinarea la CMC a modului de gestiune a patrimoniului municipal de către Î.M. „Buciumul”, cu stabilirea concretă a modului de soluţionare a problemelor existente;
- asigurarea controlului asupra modului de utilizare a profitului înregistrat de către întreprinderile municipale şi instituţiile medico-sanitare publice;
- înregistrarea veridică în evidenţa contabilă a patrimoniului aflat în gestiunea instituţiilor medico-sanitare publice;
- elaborarea şi aprobarea unui plan de măsuri, cu indicarea unor termene concrete privind înregistrarea dreptului de proprietate municipală asupra bunurilor imobile, cu stabilirea surselor de finanţare a acestor măsuri;
- întreprinderea măsurilor pentru recuperarea bunurilor imobile pierdute de către CMC şi scoaterea de la evidenţă a imobilelor dreptul de proprietate asupra cărora nu mai aparţine municipiului Chişinău;
- înregistrarea în evidenţa contabilă a tuturor bunurilor imobile aflate în gestiunea întreprinderilor şi instituţiilor municipale – proprietate a municipiului Chişinău, cu asigurarea transmiterii conforme a patrimoniului din domeniul public al municipiului Chişinău la balanţa instituţiilor municipale;
- examinarea oportunităţii transmiterii dreptului de administrare şi evidenţă a bunurilor imobile proprietate municipală doar unei singuri instituţii subordonate, cu stabilirea exhaustivă a drepturilor şi obligaţiilor acesteia;
- întocmirea unui registru exhaustiv al bunurilor imobile nelocative şi locative, aflate în proprietatea municipiului Chişinău, cu indicarea tuturor caracteristicilor necesare ale acestora, inclusiv a adresei, codului cadastral, suprafeţei totale, entităţii la care se află la balanţă etc.;
- stabilirea bunurilor imobile nelocative din domeniul public şi din domeniul privat ale municipiului Chişinău, cu indicarea celor pasibile privatizării;
- inventarierea suprafeţelor imobilelor predate în locaţiune;
- asigurarea întocmirii conforme a contractelor de locaţiune, cu aprobarea acestora la CMC;
- stabilirea unor principii clare de acordare a unor scutiri la plata chiriei;
- predarea în locaţiune a spaţiilor nelocative şi prelungirea termenului de locaţiune prin intermediul licitaţiilor publice, cu o posibilă racordare a plăţii pentru locaţiune cerinţelor de piaţă;
- perfecţionarea Regulamentului gestionării clădirilor, construcţiilor şi încăperilor cu altă destinaţie decît cea locativă.
3.4. Referitor la gestiunea şi evidenţa fondului funciar al mun.Chişinău
AAPL ale mun. Chişinău nu deţin o informaţie exhaustivă privind fondul funciar aflat în proprietatea municipiului, modul de utilizare şi beneficiarii acestuia. Lipsa unei informaţii complete şi veridice duce la folosirea neautorizată a fondului funciar şi la neachitarea plăţilor cuvenite, prin ce se aduc pierderi importante bugetului municipal Chişinău.
• Conform datelor din „Cadastrul funciar al municipiului Chişinău, la 01.01.2010”, suprafaţa terenurilor din mun. Chişinău constituie 12301,2 ha, din care: 8082,9 ha – terenuri proprietate publică a UAT; 2566,6 ha – terenuri proprietate publică a statului; 1651,72 ha – terenuri aflate în proprietate privată.
Contrar prevederilor Legii nr.91-XVI din 05.04.200749, pînă în prezent, în mun. Chişinău nu s-a efectuat delimitarea exhaustivă a terenurilor proprietate publică a statului şi a UAT şi nu au fost stabilite terenurile din domeniul public şi cel privat ale mun. Chişinău.
______________________
49 Legea nr.91-XVI din 05.04.2007 „Privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor”.
Potrivit datelor DGAURF, pe parcursul anului 2009, au fost calculate plăţi pentru vînzarea terenurilor în sumă totală de 62673,5 mii lei (din care 50138,8 mii lei, sau 80% se varsă în bugetul municipal), iar pentru arenda şi folosinţa terenurilor – 16637,0 mii lei. Conform datelor Trezoreriei teritoriale Chişinău, în anul 2009, în bugetul municipal au fost încasate venituri de 42033,0 mii lei – din vînzarea terenurilor şi de 10041,3 mii lei – din arenda acestora, cu o diminuare faţă de sumele calculate, de 8105,8 mii lei şi, respectiv, de 6595,7 mii lei. Concomitent, potrivit datelor sistemului informaţional de evidenţă a plăţilor funciare al DGAURF, încasările din vînzarea terenurilor au constituit 42030,0 mii lei (80% din suma de 52537,2 mii lei) şi din arenda terenurilor – 9987,1 mii lei, diminuarea faţă de sumele calculate constituind 8108,8 mii lei şi, respectiv, 6649,9 mii lei. Această situaţie denotă lipsa unei evidenţe exhaustive a veniturilor din sursa indicată şi confirmă preocuparea necorespunzătoare a conducerii entităţii faţă de acumularea integrală a acestora în bugetul municipal.
• Ca rezultat al nerespectării prevederilor art.17 alin. (3) şi art.27 alin.(1) şi alin.(2) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, DGAURF nu a asigurat o reflectare conformă (în baza contractelor de vînzare-cumpărare, de arendă, dare în folosinţă), în perioadele corespunzătoare, a angajamentelor deţinătorilor de terenuri, încasărilor şi soldurilor datoriilor la data raportată, nu a calculat şi nu a înregistrat în termen veniturile din arenda şi folosirea suprafeţelor de teren. În unele cazuri, această situaţie a fost condiţionată de tergiversarea aprobării de către CMC a unor decizii cu privire la darea în arendă a terenurilor, unele contracte fiind încheiate pentru perioadele precedente. În acest sens, se exemplifică situaţia cînd în baza Deciziei CMC din 22.09.2009 a fost dat în arendă un teren cu suprafaţa de 1,3 ha, pe un termen de 5 ani, cu achitarea plăţii începînd cu 24.09.2005.
• Conform prevederilor art.9 alin.(2) lit. i) şi lit. j) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007, de competenţa AAPL este ţinerea evidenţei patrimoniului unităţii administrativ-teritoriale, a contractelor de locaţiune/arendă, comodat, concesiune şi de administrare fiduciară, precum şi exercitarea controlului asupra integrităţii şi folosirii eficiente a patrimoniului unităţii administrativ-teritoriale. Însă, în pofida faptului că DGAURF a asigurat implementarea unui program informaţional de evidenţă, pentru întreţinerea căruia anual se cheltuiesc 81,0 mii lei, acesta nu corespunde exigenţelor pentru asigurarea unei evidenţe ample şi veridice a calculării şi achitării plăţilor funciare. În baza de date a evidenţei plăţilor funciare nu sînt introduse toate datele necesare, nu sînt stabilite forme de ieşire completă a informaţiilor introduse, cu generalizarea datelor. Concomitent, DGAURF nu are stabilită procedura de introducere a datelor în baza de date, nu a numit persoanele responsabile de introducerea şi modificarea informaţiilor. Ca consecinţă, datele înregistrate în sistemul informaţional de evidenţă a plăţilor funciare prezintă un risc înalt de autenticitate.
La situaţia din 01.01.2010, în sistemul informaţional de evidenţă a plăţilor funciare erau înregistrate datorii ale 10542 de deţinători pentru arenda, folosinţa şi vînzarea terenurilor în sumă totală de 70421,1 mii lei, inclusiv: 41225,6 mii lei – pentru arenda şi folosinţa terenurilor, 29195,5 mii lei – pentru vînzarea terenurilor. Însă, contrar prevederilor art.24 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, în perioada auditată, DGAURF nu a efectuat inventarierea integrală a datoriilor pentru arenda, folosinţa şi vînzarea terenurilor. Ca consecinţă, acestea nu corespund realităţii. În sistemul informaţional de evidenţă a plăţilor funciare au fost introduse date din contractele nevalabile (neacceptate de către beneficiar, anulate prin hotărîrile instanţelor de judecată), au fost efectuate înregistrări repetate, termenul de achitare a cărora nu a sosit, greşeli mecanice. Astfel, numai datoria unei persoane fizice a fost înregistrată în sumă de 2462,5 mii lei, în loc de 0,246 mii lei.
• În pofida măsurilor întreprinse, DGAURF, pe parcursul mai multor ani, nu a asigurat încasarea integrală a plăţilor pentru folosirea fondului funciar, bugetul municipal fiind lipsit de venituri considerabile. Astfel, ca rezultat al neîntreprinderii măsurilor de rigoare atît în anii precedenţi, cît şi pe parcursul anului 2009 în vederea încasării în termen a plăţilor pentru terenurile vîndute, folosirea şi arenda suprafeţelor de terenuri, încasării datoriilor conform titlurilor executorii, auditul a constatat că numai de la 16 persoane juridice şi de la o persoană fizică nu au fost încasate plăţi în sumă totală de 15911,7 mii lei, din care: 1526,1 mii lei – pentru terenurile vîndute, termenul de achitare fiind expirat; 658,3 mii lei – restanţele pentru arenda terenurilor, contractele fiind expirate din anii 2000, 2001, 2006; 10798,6 mii lei – restanţe pentru arenda terenurilor conform contractelor în vigoare; 2928 mii lei – restanţe pentru care au fost emise titluri executorii.
În pofida numărului mare de datornici, pe parcursul anului 2009, DGAURF a înaintat în instanţele de judecată numai 52 de acţiuni faţă de restanţieri, în suma totală de 6942,2 mii lei. Totodată, în instanţele de judecată nu au fost înaintate acţiuni privind încasarea penalităţilor în termenele prevăzute în art.268 lit.a) din Codul civil. Astfel, numai pentru anul 2009 nu au fost calculate şi înaintate spre încasare penalităţi în sumă de cel puţin 640,4 mii lei.
DGAURF nu a asigurat întocmirea contractelor de arendă pentru terenurile aferente la care s-a refuzat semnarea contractului de vînzare-cumpărare. Ca consecinţă, pentru unele terenuri cu suprafaţa totală de 3,38 ha nu au fost calculate plăţi de arendă, conform prevederilor art.101 din Legea nr.1308-XIII din 25.07.199750, de la 58,1 mii lei pînă la 290,4 mii lei.
_______________________
50 Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 „Privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului” (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997).
Potrivit art.53 alin.(2) şi alin.(3) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007, actele în temeiul cărora proprietarii de bunuri privatizate sau de întreprinderi private deţin în posesiune şi folosinţă terenurile aferente lor, cu excepţia contractelor de arendă, se anulează, deţinătorii construcţiilor fiind în drept să încheie contract de locaţiune a terenului aferent bunului privatizat sau să dobîndească în proprietate terenul respectiv. Însă, în pofida celor menţionate, în rezultatul accesării bazei de date a DGAURF, s-au depistat unele terenuri cu suprafaţa de circa 30,8 ha, înregistrate ca nedeterminate, care, de fapt, se află în folosinţa gratuită a unor agenţi economici, care dispun de dreptul de folosinţă din anii 1998-2003. Ca rezultat, bugetul municipal Chişinău a fost lipsit de venituri de la arenda terenurilor în sumă de la 572,9 mii lei pînă la 2864,6 mii lei.
În perioada auditului, Direcţia funciară a DGAURF a pregătit spre examinare la şedinţa CMC Chişinău un proiect de decizie privind darea în folosinţă a unor terenuri din municipiul Chişinău, utilizate de mai mult timp pentru parcări auto, plata anuală pentru folosinţa acestora constituind 4024,2 mii lei, care în realitate au fost venituri pasibile pentru încasare şi în perioada anului 2009.
În baza Deciziei CMC nr.10/18-17 din 09.03.2003, unui agent economic i-au fost atribuite în arendă 2 loturi de pămînt din str. L.Tolstoi, cu suprafaţa de 1,6 ha, pe un termen de 2 ani, pentru proiectarea unui cartier locativ cu diferite obiective sociale, cu condiţia includerii punctului de dispecerat (aflat anterior la balanţa DGTPCC) şi a organizării parcării auto din contul demolării caselor de locuit, cu repartizarea proprietarilor acestora a apartamentelor din contul beneficiarului. Însă, deşi contractul de arendă a expirat în anul 2005, iar pe terenurile menţionate s-a efectuat construcţia blocurilor de către un alt agent economic, nu au fost întreprinse măsurile corespunzătoare în vederea calculării şi încasării plăţii pentru arenda terenurilor. Astfel, în anul 2009, bugetul municipal Chişinău a fost lipsit de venituri posibile (în condiţiile contractului de arendă expirat) în sumă de 128,7 mii lei.
• Alte aspecte ale gestiunii fondului funciar
În prezent, AAPL ale mun. Chişinău nu dispun de o strategie privind atribuirea loturilor pentru construcţia caselor particulare, cu determinarea criteriilor ce stau la baza atribuirii acestora şi cu aprecierea efectului economic în acest caz, ca rezultat fiind admise unele deficienţe.
În baza Deciziei CMC nr.2/26 din 24.02.2009, unui consilier municipal i-a fost atribuit, cu titlu de excepţie, în proprietate privată un lot de teren, cu suprafaţa de 0,05 ha, din str. A.Doga, care, conform contractului de vînzare-cumpărare din 10.07.2009, a fost procurat de către acesta la un preţ de doar 0,4 mii lei, pe cînd, potrivit evaluării cadastrale din 01.06.2005, valoarea terenului respectiv constituia 276,2 mii lei.
Pe parcursul anului 2009, conform deciziilor CMC, avînd ca bază Decizia CMC nr.15/30 din 05.07.200151, pentru proiectarea şi construirea caselor de locuit particulare, angajaţilor instituţiilor de învăţămînt superior le-au fost atribuite în proprietate privată 39 de loturi de pămînt din cartierul locativ din str.Calea Orheiului – str.Bucovinei, cu suprafaţa totală de 1,9 ha, cu achitarea pentru acestea conform preţului normativ al pămîntului. În cadrul verificării selective a unor contracte de vînzare-cumpărare a terenurilor din acest cartier, s-a constatat că unele persoane, la momentul atribuirii în proprietate a terenurilor pentru construcţia casei de locuit, deţineau în proprietate bunuri imobile.
___________________
51 Decizia CMC Chişinău nr.15/30 din 05.07.2001 „Cu privire la repartizarea unui teren Universităţii Agrare, Universităţii Tehnice, Universităţii de Stat din Moldova pentru proiectarea cartierului locativ cu obiective de menire social-culturală”.
Terenurile atribuite pentru construcţia caselor de locuit, cu suprafaţa de 0,05-0,07 ha, sînt realizate, conform preţului normativ al pămîntului, ca terenuri aferente caselor de locuit, la preţul de la 0,5 mii lei pînă la 1,5 mii lei pentru un teren, pe cînd preţul de piaţă al unui teren în mun. Chişinău constituie în medie de la 50 mii euro.
Contrar prevederilor Regulamentului aprobat prin Decizia CMC nr.54/14 din 03.08.2006, DGAURF n-a asigurat controlul asupra folosirii loturilor de pămînt de către beneficiarii funciari în corespundere cu termenele şi destinaţiile stabilite de către organul public local, precum şi corectitudinea calculării şi achitării plăţilor pentru vînzarea-cumpărarea, arenda şi folosinţa terenurilor. Gestiunea ineficientă a terenurilor proprietate publică a mun.Chişinău a dus la ocuparea ilicită a terenurilor şi la edificarea neautorizată a caselor de locuit particulare pe str.Grenoble 279 – 303, str.Nuferilor din parcul Valea Farmecelor, la îngrădirea terenului din „Scuarul T.Vladimirescu” etc.
Încălcările admise la gestiunea fondului funciar al municipiului Chişinău sînt şi o consecinţă a neexecutării tuturor cerinţelor Hotărîrii Curţii de Conturi nr.9 din 12.02.200452.
______________________
52 Hotărîrea Curţii de Conturi nr.9 din 12.02.2004 „Privind rezultatele controlului asupra realizării politicii statului în domeniul administrării fondului funciar şi reglementării relaţiilor funciare în municipiul Chişinău în anul 2002 şi I semestru al anului 2003”.
Recomandări:
- respectarea cadrului legislativ şi normativ în vigoare privind modul de gestiune şi evidenţă a fondului funciar, contabilizarea operaţiunilor economice legate de acesta, cu restabilirea evidenţei plăţilor deţinătorilor funciari;
- asigurarea inventarierii integrale a datoriilor aferente relaţiilor funciare, cu stabilirea unor proceduri şi instrumente eficiente privind încasarea integrală în buget a plăţilor funciare;
- examinarea posibilităţii corelării plăţilor pentru arenda terenurilor la nivelul celor de piaţă;
- elaborarea şi aprobarea unor mecanisme exhaustive privind modul de atribuire a terenurilor pentru construcţii, inclusiv pentru construcţia caselor de locuit particulare;
- implementarea unui sistem de control intern eficient în domeniul gestiunii fondului funciar;
- stabilirea, conform legislaţiei în vigoare, în mod unilateral, a plăţii anuale pentru folosirea terenurilor, cu asigurarea încasării ei;
- examinarea la CMC a raportului privind gestiunea fondului funciar municipal.
3.5. Referitor la evidenţa contabilă şi raportarea unor situaţii financiare
Probele acumulate, în cadrul auditului, la acest compartiment, precum şi cele menţionate în compartimentele anterioare ale prezentului Raport de audit denotă un nivel redus al managementului contabil la entităţile supuse auditului, care se datorează nerespectării prevederilor regulamentare, ceea ce a condiţionat înregistrări neconforme ale operaţiunilor economice efectuate, deţinerea de bunuri materiale fără contabilizarea corespunzătoare a valorii acestora, deficienţe în situaţiile privind decontările, ceea ce a dus la denaturarea situaţiilor patrimoniale raportate.
Instituţiile auditate (Primăria municipiului Chişinău, DGAURF, DGTPCC şi DGLCA) nu dispun de politica de contabilitate prevăzută la art.16 alin.(2) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007.
• Lipsa unor mecanisme clare, aplicabile pentru ţinerea evidenţei contabile şi reflectarea în registrele şi bilanţurile contabile a mijloacelor transmise şi primite la decontările între bugetele de nivelul I şi bugetul de nivelul II, a condiţionat nereflectarea unor raporturi dintre bugetul de nivelul I (or.Vatra) şi bugetul de nivelul II (mun.Chişinău).
De asemenea, lipsesc reglementări exhaustive privind planificarea, acordarea şi înregistrarea în evidenţa contabilă a execuţiei bugetului a împrumuturilor şi granturilor contractate de către CMC, dar care sînt gestionate de persoane terţe şi nu sînt executate prin conturile trezoreriale ale bugetului municipal. Aceasta a determinat nereflectarea datelor respective în Raportul privind executarea bugetului municipal Chişinău pe anul 2009, precum şi neînregistrarea majorării valorii patrimoniului municipal.
Lipsesc reglementări exhaustive privind integrarea în evidenţa contabilă a instituţiilor publice a datoriilor pentru chiria bunurilor imobile şi pentru plăţile funciare. Ca rezultat, acestea nu au fost incluse în dările de seamă şi nu au fost reflectate în Raportul privind executarea bugetului municipal Chişinău pe anul 2009.
• Contrar prevederilor art.19 alin.(2) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, Primăria municipiului Chişinău nu a asigurat contabilizarea în termen a operaţiunilor economice la majorarea capitalului statutar al Î.M. „Exdrupo” în sumă de 4354,0 mii lei, majorarea valorii de bilanţ a patrimoniului transmis în comodat IMSP în sumă de 2409,2 mii lei şi a datoriei pentru dobînzile calculate persoanelor ce construiesc apartamente prin metoda ipotecară în suma totală 145,4 mii lei, aferente exerciţiului bugetar 2008. Nu a fost contabilizată în termen nici operaţiunea privind procurarea acţiunilor S.A. „Apă-Canal Chişinău” în sumă de 13000,0 mii lei (Decizia CMC nr.5/1 din 30.04.2009). Primăria municipiului Chişinău a înregistrat mijloacele transferate la cheltuieli, fără a reflecta majorarea cotei-părţi a CMC în capitalul social al S.A. „Apă-Canal Chişinău”, corectările de rigoare efectuîndu-se în luna februarie 2010.
• În rezultatul necontabilizării în termen a operaţiunilor economice, au fost denaturate datele din dările de seamă ale CGP, la situaţia din 31.12.2009. Astfel, în anul 2009, au fost înregistrate la intrări mărfurile primite în anii 2008 şi 2010, ceea ce a dus la majorarea cheltuielilor efective şi valorii stocurilor de materiale, precum şi la diminuarea datoriilor debitoare ale instituţiei în sumă totală de 1094,9 mii lei. Valoarea mijloacelor fixe procurate din contul mijloacelor speciale în sumă de 106,8 mii lei şi neachitată pînă la 01.01.2010 a fost reflectată incorect în Raportul privind circulaţia mijloacelor fixe (Formularul nr.5) al CGP, la intrări cu titlul gratuit, prin ce a fost micşorată neîntemeiat datoria creditoare la contul 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori”.
În lipsa prevederilor privind obligativitatea coordonării decontării mijloacelor fixe în cazul dublei subordonări a instituţiilor, casarea mijloacelor fixe (procurate din contul alocaţiilor din bugetul municipal Chişinău) în sumă de 430,0 mii lei s-a efectuat de către CGP cu acordul MAI, dar în lipsa deciziei CMC.
• Întreprinderile municipale nu ţin evidenţa contabilă conform aceloraşi metode, ceea ce nu permite consolidarea şi analiza rapoartelor financiare ale acestora, iar la elaborarea politicilor de contabilitate, unele întreprinderi municipale nu au ţinut cont de prevederile SNC. Astfel, contrar prevederilor SNC, unele întreprinderi municipale înregistrează în contabilitate mijloacele financiare primite din bugetul municipal pentru serviciile prestate ca subvenţii, şi nu ca venituri de la serviciile prestate, ceea ce generează riscul de raportare eronată a venitului din vînzări şi de micşorare a profiturilor.
Serviciile prestate de către Î.M. „AGSV”, Î.M. „Parcul „Dendrariu”” şi Î.M. „Autosalubritate” către CMC n-au fost întocmite printr-o factură fiscală, semnată şi înregistrată în modul corespunzător la cheltuielile bugetului municipal.
Contrar prevederilor art.38 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, Instituţia Publică „Teatrul municipal de marionete” n-a întocmit şi n-a prezentat fondatorului rapoartele financiare privind activitatea sa pe anii 2007, 2008 şi 2009.
• Primăria municipiului Chişinău, pînă în prezent, nu dispune de nici un program de recuperare a datoriilor întreprinderilor municipale de gestionare a fondului locativ (inclusiv din suburbiile oraşului) în sumă de 14447,2 mii lei şi ale altor gestionari ai fondului locativ în sumă de 3732,5 mii lei, formate în rezultatul transmiterii obiectivelor energetice proprietate a CMC în contul stingerii datoriilor gestionarilor fondului locativ faţă de Î.C.S. „RED Union Fenossa”. Pe parcursul ultimilor ani, nu a fost rezolvată nici problema privind datoria debitoare în sumă de 222,3 mii lei, înregistrată în evidenţa contabilă a Primăriei municipiului Chişinău după S.A. „Banca Municipală”. De menţionat că, conform hotărîrii acţionarilor din 05.12.2006, S.A. „Banca Municipală” urma a fi lichidată şi scoasă din Registrul de stat al întreprinderilor.
Recomandări:
- aprobarea politicii de contabilitate în instituţiile publice, precum şi unor recomandări privind metodele de evidenţă şi raportare a unor situaţii financiare la societăţile economice;
- ţinerea evidenţei contabile în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, cu asigurarea înlăturării tuturor deficienţelor constatate de audit;
- elaborarea unor mecanisme ce vor asigura reflectarea în rapoartele privind executarea bugetului municipal Chişinău a veniturilor (împrumuturilor şi granturilor) încasate şi a cheltuielilor neefectuate prin intermediul conturilor trezoreriale ale bugetului municipal, a decontărilor între bugetele de nivelul I şi bugetul de nivelul II, precum şi a datoriilor pentru chiria bunurilor imobile şi pentru plăţile funciare;
- înregistrarea regulamentară în raportul privind executarea bugetului municipal Chişinău a cheltuielilor efective din serviciile prestate;
- determinarea modalităţii de recuperare a creanţelor, inclusiv de la gestionarii fondului locativ.
3.6. Unele aspecte ale executării bugetului or. Durleşti în anul 2009
Executarea bugetului or. Durleşti pe anul 2009 s-a efectuat cu abateri de la cadrul normativ în vigoare, ceea ce a dus la calcularea majorată a transferurilor din bugetul municipal Chişinău, pierderea unor venituri posibile, dezafectarea mijloacelor financiare, efectuarea unor cheltuieli neregulamentare şi gestionarea defectuoasă a patrimoniului or. Durleşti.
În anul 2009, cheltuielile bugetului or. Durleşti au fost precizate în sumă de 28399,7 mii lei, fiind executate în sumă de 26394,4 mii lei, sau la nivel de 92,9 la sută, iar cheltuielile efective au constituit 26131,2 mii lei. Totodată, veniturile bugetului or. Durleşti au fost precizate în sumă de 18816,6 mii lei, fiind executate în sumă de 19481,8 mii lei, sau la nivel de 103,5 la sută. În primăria oraşului Durleşti sursa de bază la formarea veniturilor o constituie transferurile, ponderea cărora în veniturile totale reprezintă 59,2% (11533,1 mii lei), fiind executate cu 1313,7 mii lei mai puţin, sau la nivel de 89,8% faţă de cele programate. Veniturile proprii alcătuiesc 40,8 % din veniturile totale, înregistrînd o majorare faţă de cele programate cu 1980,9 mii lei, sau cu 33,3 %. Pentru acoperirea deficitului bugetar au fost utilizate mijloace din vînzarea şi privatizarea terenurilor în sumă de 6333,0 mii lei şi din contul soldului disponibil la începutul anului – de 579,6 mii lei.
Contrar prevederilor art.32 şi art.35 alin.(1) din Legea nr. 397-XV din 16.10.2003, primarul or.Durleşti nu şi-a exercitat întocmai atribuţiile în vederea încasării depline a unor venituri proprii planificate, cum ar fi taxa pentru apă, impozitul funciar etc. Primăria oraşului Durleşti nu a prognozat corect baza fiscală a anului 2009, diminuînd veniturile proprii pasibile încasării. Ca rezultat, transferurile calculate din bugetul municipal Chişinău au fost cu 1875,0 mii lei mai mari, decît în cazul prognozării veniturilor proprii la nivelul celor real încasate.
AAPL ale or.Durleşti au efectuat vînzarea-cumpărarea terenurilor cu abateri de la actele legislative în vigoare. Astfel, fără a ţine cont de modificarea art.3 alin.(2) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, primăria or.Durleşti a realizat S.R.L. “Cradi-Nic” un teren agricol, cu suprafaţa de 22,0 ha, în baza negocierilor directe, fără a organiza concurs sau licitaţie. Decizia Consiliului or. Durleşti a prevăzut un preţ de 620,3 mii lei, care a fost acceptat de agentul economic prin semnarea contractului de vînzare-cumpărare din 23.01.2009. Prin Hotărîrea Judecătoriei Buiucani, s-a admis cererea de chemare în judecată a S.R.L. “Cradi-Nic” privind micşorarea preţului terenului cu 537,1 mii lei, de la 620,3 mii lei la 83,2 mii lei. Hotărîrea Judecătoriei Buiucani nu a fost contestată de către AAPL ale or.Durleşti la Curtea de Apel Chişinău. Potrivit informaţiei din baza de date a Î.S. “Cadastru”, la 22.02.2010 S.R.L. “Cradi-Nic” a realizat terenul respectiv unui agent economic şi la 2 persoane fizice la un preţ triplu faţă de cel de procurare.
Comisia de licitaţie a primăriei or. Durleşti, încălcînd prevederile pct.16 şi pct.17 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.136 din 10.02.200953, a permis S.R.L. “BIEXIM-SV” participarea la licitaţie, fără verificarea încasării acontului şi taxei de participare la licitaţie în sumă de 400,2 mii lei. Urmare refuzului agentului economic de a semna contractul de vînzare-cumpărare a terenului, bugetul oraşului Durleşti nu a încasat suma respectivă.
________________________
53 Regulamentul „Privind licitaţiile cu strigare şi cu reducere”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.136 din 10.02.2009.
În anul 2009, cheltuielile pentru investiţiile şi reparaţiile capitale au fost efectuate cu abateri de la prevederile art.13 şi art.18 din Legea nr.721-XIII din 02.02.1996. Astfel, primăria or.Durleşti a admis executarea lucrărilor capitale, în lipsa documentaţiei de proiect, verificată şi expertizată în modul stabilit, iar verificarea calităţii execuţiei construcţiilor nu a fost efectuată de către responsabili tehnici atestaţi, lipsind şi cărţile tehnice ale construcţiilor.
Verificările efectuate asupra contractelor de achiziţii publice relevă nerespectarea prevederilor legale54 la achiziţionarea mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor. Astfel, a fost divizată achiziţia lucrărilor în sumă de 2691,7 mii lei şi în sumă de 1193,3 mii lei, prin 5 şi, respectiv, 7 contracte separate. Cu o persoană fizică, care a executat lucrări în sumă de 76,2 mii lei, a fost încheiat contract, fără ca aceasta să dispună de licenţă, conform prevederilor Legii nr.451-XV din 30.07.200155. Urmare modificării preţurilor unitare, stabilite în devizul de cheltuieli, introducerii unor elemente noi, precum şi din cauza procurării de lucrări cu TVA, de la agentul economic neînregistrat ca plătitor al TVA bugetul or. Durleşti a fost prejudiciat cu suma de 14,9 mii lei.
______________________
54 Art.54, art.69 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.
55 Legea nr.451-XV din 30.07.2001 „Privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător” (cu modificările si completările ulterioare).
Pe parcursul anului 2009, în baza dispoziţiilor primarului, din sursele fondului de rezervă al primăriei or. Durleşti, pentru susţinerea socială a lucrătorilor primăriei şi a altor persoane, au fost utilizate mijloace în sumă totală de 199,0 mii lei, sau 87 la sută din cheltuielile suportate. Aceste cheltuieli nu se asimilează unor cheltuieli cu caracter imprevizibil, reglementate de Regulamentul-tip aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1427 din 22.12.2004, fiind aferente susţinerii sociale.
Fără a ţine cont de prevederile art.19 alin.(2) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, în perioada raportată 2009, au fost înregistrate la cheltuieli lucrările în suma de 64,4 mii lei, aferente exerciţiului bugetar 2010. Ca rezultat, cu aceeaşi sumă au fost denaturate datele din darea de seamă a executării bugetului or.Durleşti pe anul 2009.
În lipsa documentelor justificative, serviciul contabil a trecut la cheltuieli mijloace financiare în sumă totală 150,0 mii lei, alocate Î.M. Regia „Autosalubritate Durleşti”.
Fără a ţine cont de prevederile statutului Î.M. Regia „Autosalubritate Durleşti”, aprobat prin Decizia Consiliului or. Durleşti nr.2.2 din 28.02.2006, primăria or. Durleşti nu a transmis patrimoniu în sumă de 53,1 mii lei folosit de către Î.M. Regia „Autosalubritate Durleşti” în gestiunea sa economică.
Recomandări AAPL ale or. Durleşti:
- estimarea corectă a veniturilor proprii;
- gestionarea eficientă a patrimoniului orăşenesc, cu întreprinderea măsurilor, conform cadrului legal, pentru recuperarea pierderilor şi prejudiciilor cauzate bugetului orăşenesc;
- efectuarea regulamentară a cheltuielilor şi achiziţiilor;
- utilizarea fondului de rezervă doar pentru situaţii imprevizibile;
- respectarea cadrului normativ la ţinerea evidenţei contabile.
4. Concluzii generale de audit
Reieşind din faptul că obiectivul auditului a fost evaluarea regularităţii şi conformităţii executării veniturilor şi cheltuielilor bugetului municipal Chişinău pe anul 2009 şi a gestionării patrimoniului public, iar sfera de aplicare a acestuia a fost limitată, auditul nu poate să-şi exprime opinia standardizată de audit şi a exprimat doar concluziile generale de audit.
Auditul a relevat că formarea şi utilizarea resurselor bugetului municipal Chişinău şi gestionarea patrimoniului public în anul 2009 de către AAPL ale mun. Chişinău au fost afectate de:
- lipsa unei baze de date sistematizate a deciziilor CMC şi dispoziţiilor Primarului General, ceea ce condiţionează neîndeplinirea şi nemonitorizarea realizării lor;
- neîntreprinderea măsurilor în vederea înlăturării deficienţelor constatate anterior, inclusiv prin necorelarea taxei pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători la cadrul legal existent;
- nerealizarea măsurilor în vederea acumulării veniturilor proprii din dividende, locaţiune, taxa de publicitate, mijloace speciale, gestiunea fondului funciar, care a determinat neobţinerea mijloacelor financiare posibile în bugetul municipal;
- admiterea unor cheltuieli neregulamentare la salubrizare şi la întreţinerea transportului;
- nerespectarea procedurilor legale la efectuarea achiziţiilor publice prin divizarea achiziţiei lucrărilor, modificarea preţurilor unitare contractate, efectuarea lucrărilor în lipsa contractelor încheiate;
- utilizarea fondului de rezervă preponderent pentru cheltuieli curente, neţinîndu-se cont de necesitatea folosirii acestuia pentru cheltuieli cu caracter imprevizibil;
- gestionarea ineficientă a patrimoniului public municipal (bunurile imobile nelocative şi fondul funciar);
- înregistrarea neregulamentară a unor situaţii economice;
- neeficientizarea activităţii instituţiilor municipale şi neoptimizarea cheltuielilor pentru întreţinerea acestora, inclusiv prin reorganizarea, comasarea sau reducerea lor.
Responsabil de consolidarea Raportului de audit:
Şeful echipei de audit, director
adjunct de departament, auditor public S. Ştirbu