HGM1003/2010
ID intern unic:  336563
Версия на русском
Versiunea originala
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 1003
din  23.10.2010
cu privire la aprobarea Conceptului tehnic al Sistemului
informaţional automatizat „Registrul geologic de stat”
Publicat : 05.11.2010 în Monitorul Oficial Nr. 214-220     art Nr : 1124
     MODIFICAT
    HG1143 din 21.11.18, MO13-21/18.01.19 art.7; în vigoare 18.01.19


     NOTĂ:
   
Pe tot parcursul textului hotărîrii, cuvintele „Ministerul Mediului”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului”, la forma gramaticală corespunzătoare prin HG1143 din 21.11.18, MO13-21/18.01.19 art.7; în vigoare 18.01.19




   În vederea executării prevederilor art.11 şi 51 din Codul subsolului  nr.3-XVI din 2 februarie 2009 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 75-77,  art.197), precum şi în scopul creării bazei unice organizaţionale şi informaţionale pentru evidenţa centralizată a obiectelor subsolului pe teritoriul Republicii Moldova, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Conceptul tehnic al Sistemului informaţional automatizat „Registrul geologic de stat” (se anexează).
    2. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului va elabora documentaţia tehnică şi va implementa Sistemul informaţional automatizat „Registrul geologic de stat” pe parcursul anilor 2011-2013.

    PRIM-MINISTRU                                                Vladimir  FILAT

    Contrasemnează:
    Ministrul finanţelor                                                Veaceslav Negruţa
    Ministrul mediului                                                  Gheorghe Şalaru

    Nr. 1003. Chişinău, 23 octombrie 2010.


 Aprobat
prin Hotărîrea  Guvernului nr. 1003
din 23 octombrie 2010

CONCEPTUL TEHNIC 
AL SISTEMULUI INFORMAŢIONAL AUTOMATIZAT
„REGISTRUL GEOLOGIC DE STAT”
INTRODUCERE
    Una dintre condiţiile fundamentale pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova este extragerea substanţelor minerale utile şi studierea structurii geologice a subsolului, a proceselor din interiorul lui.
    În urma cercetărilor geologice realizate pe parcursul mai multor ani, a fost acumulată o vastă informaţie privind structura şi proprietăţile subsolului pe teritoriul Republicii Moldova. Diferite ramuri ale economiei naţionale efectuează exploatarea subsolului sau exercită o anumită influenţă asupra mediului geologic. Odată cu realizarea dreptului la activitatea de antreprenoriat, în ultimele decenii a crescut considerabil numărul agenţilor economici care activează în domeniul folosirii subsolului. Dezvoltarea industriei extractive, creşterea rolului folosirii apelor subterane la aprovizionarea cu apă a localităţilor, precum şi manifestările periodice ale fenomenelor şi proceselor geologice periculoase condiţionează  necesitatea perfecţionării metodelor de control şi de monitorizare a utilizării subsolului.
    Nu mai puţin actuale şi semnificative sînt aspectele legate de împuternicirile  referitoare la sectoarele de subsol ca obiecte ale patrimoniului imobil, exploatarea lor şi folosirea resurselor naturale.
    Actualmente resursele geologice informaţionale, metodele de înregistrare, păstrare şi analiză a informaţiei se elaborează în mod autonom, fără a se ţine cont de procesele similare în alte instituţii cu activitate în domeniul geologiei. Se constată o discordanţă în identificarea obiectelor de folosire a subsolului, sporeşte volumul circuitului documentelor pe suport de hîrtie, continuă crearea registrelor pe baze învechite. Infrastructurile complexelor informaţionale ale instituţiilor din domeniul geologic se elaborează localizat, fără a se avea în vedere procesele de integrare într-un complex tehnologic unic şi de interacţiune cu alte sisteme informaţionale.
    Astfel, a apărut necesitatea creării unui sistem informaţional automatizat unic în domeniul cercetării şi folosirii subsolului, cu identificarea singulară  a fiecărui obiect. Particularitatea principială a acestui sistem constă în faptul că, în afară de obiectele bidimensionale, obişnuite pentru standardele sistemelor informaţionale automatizate, el include şi elemente spaţiale tridimensionale ale mediului geologic, neomogene în timp şi spaţiu. În scopul realizării acestui obiectiv, conform Codului subsolului nr. 3-XVI din 2 februarie 2009, a fost elaborat prezentul Concept.
    Din punct de vedere structural, sistemul poate fi prezentat drept un ansamblu a două subsisteme. În primul se înregistrează obiectele obţinute în urma efectuării mai multor stadii (etape) de cercetări geologice. Al doilea subsistem ţine în evidenţă atît obiectele cu drept de folosire a sectoarelor de subsol, realizate sub formă de perimetre miniere sau geologice, unde se efectuează cercetările geologice, se extrag substanţele minerale utile, se efectuează alte tipuri de folosire a subsolului, cît şi beneficiarii subsolului, întreprinderile miniere etc.
    Implementarea sistemului informaţional va permite atingerea scopurilor indicate în punctul 3 din prezentul document.
I. DISPOZIŢII GENERALE
    1. În sensul prezentului Concept tehnic, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:
    Sistem informaţional automatizat „Registrul geologic de stat” (în continuare – Sistemul) – sistem informaţional automatizat unic care conţine date cu privire la cercetarea, folosirea şi protecţia subsolului pe teritoriul  Republicii Moldova;
    resurse informaţionale ale Sistemului – totalitatea obiectelor informaţionale ce caracterizează starea mediului geologic şi folosirea lui, inclusiv procesele de modificare a obiectelor informaţionale;
    priză de apă subterană – construcţie hidrotehnică (sondă) pentru captarea apei din sursa de apă subterană în scopul alimentării cu apă potabilă, menajeră şi industrială;
    orizont acvifer (complex) – corp hidrogeologic cu conţinut permanent de ape subterane, care se deosebesc prin particularităţi litologice, hidrodinamice şi au hotare  limitate în spaţiu;
    structură geologică – forma spaţială a extinderii corpurilor de roci;
    corp geologic – partea volumetrică a rocilor, care se identifică în baza caracteristicilor geologice, are limite determinate şi stabilite în timp;
    procese geologice periculoase – fenomene de modificare a mediului geologic sub influenţa factorilor naturali sau tehnogeni, care prezintă pericol pentru populaţie şi/sau economia naţională (alunecări de teren, carsturi, eroziuni,  subinundări etc.);
    procese geofizice – fenomene naturale caracteristice planetei Terra, care se deosebesc prin cîmpurile lor naturale şi a căror schimbare în spaţiu şi în timp condiţionează dezvoltarea şi manifestarea proceselor fizice corespunzătoare (gravitaţia, magnetismul, electricitatea, radiaţia etc.);
    cadastru geologic de stat – codul descrierilor succinte unificate (paşapoarte şi fişe de evidenţă) ale obiectelor mediului geologic (zăcăminte şi manifestări de substanţe minerale utile, manifestări de procese geologice exogene, descărcări la suprafaţă a apelor subterane, sonde, goluri subterane naturale şi tehnogene;
    rocă – agregat natural de minerale cu componenţă mineralogică şi chimică mai mult sau mai puţin stabilă, format în urma proceselor geologice, care creează un corp geologic autonom în scoarţa terestră;
    punct de observaţie – punctul de înregistrare a parametrilor mediului înconjurător, la care se obţin date sau probe. În funcţie de scopul cercetărilor efectuate, se deosebesc următoarele tipuri de puncte de observaţie: puncte de măsurări geofizice şi geodezice, puncte de luare a probelor de roci, puncte de dezvelire, puncte de descoperiri paleontologice, fîntîni, izvoare etc.
    2. Scopul Sistemului este crearea resurselor informaţionale unice de ramură şi acordarea serviciilor informaţionale de stat privind evidenţa elementelor mediului geologic şi folosirea subsolului pentru persoane juridice şi fizice, conform legislaţiei în vigoare.
    3. Sistemul se creează pentru utilizarea informaţiei în următoarele scopuri:
    1) îmbunătăţirea calităţii, urgentarea şi simplificarea acordării serviciilor informaţionale de stat persoanelor fizice şi juridice;
    2) asigurarea conducerii ţării, autorităţilor administraţiei publice cu informaţie analitică şi statistică veridică în domeniul folosirii subsolului, necesară pentru luarea deciziilor administrative;
    3) elaborarea planurilor de amenajare a teritoriilor, planurilor urbanistice generale, strategiilor şi pronosticarea dezvoltării economiei ţării pe unităţi administrativ-teritoriale separate;
    4) sporirea eficienţei lucrărilor de explorări geologice;
    5) dezvoltarea industriei miniere extractive;
    6) optimizarea activităţii diverselor structuri organizaţionale în domeniul folosirii subsolului;
    7) descoperirea tendinţelor de transformare (schimbare) a mediului înconjurător şi întocmirea prognozelor privind dezvoltarea proceselor geologice, evaluarea  şi micşorarea pagubelor posibile;
    8) elaborarea proiectelor de dezvoltare a alimentării cu apă, valorificarea raţională şi monitorizarea resurselor de apă ale ţării;
    9) dezvoltarea durabilă şi protecţia mediului înconjurător;
    10) asigurarea protecţiei populaţiei împotriva proceselor geologice periculoase;
    11) protecţia sănătăţii populaţiei;
    12) atragerea investiţiilor în economia ţării;
    13) elaborarea clauzelor acordurilor internaţionale privind teritoriile transfrontaliere;
    14) schimbul internaţional de informaţie geologică şi alte aspecte ale colaborării internaţionale;
    15) crearea şi promovarea pieţei de substanţe minerale utile în baza tehnologiilor informaţionale moderne.
    4. Sistemul se creează în conformitate cu principiile generale de constituire a sistemelor informaţionale automatizate, expuse în legislaţia privind infrastructura informaţională a comunicaţiilor electronice de stat.
    5. Principiile de bază ale creării Sistemului sînt următoarele:
    1) principiul primei persoane/centrului unic, care presupune existenţa unui conducător real de rang superior, cu competenţe şi abilităţi suficiente pentru luarea deciziilor şi coordonarea lucrărilor de creare şi exploatare a Sistemului;
   2) principiul temeiniciei datelor Registrului geologic de stat, care presupune introducerea datelor în Sistem pe baza documentelor autentice de înregistrare a dreptului de folosire a subsolului, rezultatelor prospecţiunilor geologice efectuate anterior, diferitelor tipuri de coordonări;
   3) principiul integrităţii datelor, care subînţelege păstrarea conţinutului şi interpretarea univocă a datelor în condiţiile unor acţiuni accidentale. Integritatea datelor se consideră păstrată dacă acestea nu au fost denaturate sau distruse (şterse);
    4) principiul plenitudinii datelor, prin care se subînţelege volumul informaţiei privind obiectele subsolului, colectate în conformitate cu legislaţia în vigoare;
    5) principiul veridicităţii datelor, care presupune gradul de corespundere a datelor stocate în memoria computerului sau în documente cu starea reală a obiectelor subsolului pe care le reflectă;
    6) principiul identificării de stat a obiectelor subsolului, care prevede stabilirea unui criteriu de identificare unic pentru fiecare obiect;
   7) principiul confidenţialităţii informaţiei, care, conform legislaţiei în vigoare, presupune responsabilitatea personală a colaboratorilor ce efectuează prelucrarea informaţiei în Sistem pentru utilizarea şi răspîndirea neregulamentară a informaţiei;
    8) principiul securităţii informaţionale, care prevede asigurarea integrităţii, exclusivităţii, accesibilităţii şi eficienţei protecţiei datelor împotriva pierderii, denaturării, nimicirii sau utilizării neautorizate;
    9) principiul modularităţii şi scalabilităţii, care reprezintă posibilitatea dezvoltării sistemului fără modificarea componentelor create anterior;
    10) principiul compatibilităţii Sistemului cu alte sisteme informaţionale din ţară şi de peste hotare.
II. BAZA NORMATIVĂ A SISTEMULUI
    6. Baza normativă de creare şi funcţionare a Sistemului include actele legislative şi normative în vigoare ale Republicii Moldova, contractele şi acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte, precum şi actele normative departamentale, inclusiv:
    1) Codul funciar nr. 828-XII din 25 decembrie 1991 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 107, art. 817);
    2) Codul apelor al Republicii Moldova nr.1532-XII din 22 iunie 1993 (Monitorul Parlamentului, 1993, nr. 10, art. 287);
    3) Codul subsolului nr. 3-XVI din 2 februarie 2009 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 75-77, art. 197);
    4) Legea nr.835-XIII din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr.1-2, art.2);
    5) Legea nr.1069-XIV din 22 iunie 2000 cu privire la informatică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 73-74, art. 547);
    6) Legea nr.778-XV din 27 decembrie 2001 cu privire la geodezie, cartografie şi geoinformatică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 29-31, art. 160);
    7) Legea nr.71-XVI din 22 martie 2007 cu privire la registre (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 70-73, art. 314);
    8) Hotărîrea Guvernului nr. 700 din 21 septembrie 1994 „Cu privire la reglementarea valorificării subsolului” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1994, nr. 12, art. 104);
    9) Hotărîrea Guvernului nr. 1298 din 28 octombrie 2003 „Cu privire la crearea Sistemului Informaţional Geografic Naţional” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 223-225, art. 1350);
    10) Hotărîrea Guvernului nr.255 din 9 martie 2005 „Privind Strategia Naţională de edificare a societăţii informaţionale – „Moldova electronică” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.46-50, art. 336);
    11) Hotărîrea Guvernului nr. 485 din 12 august 2009 „Cu privire la aprobarea Regulamentului Agenţiei pentru Geologie şi Resurse Minerale” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 124-126, art. 536);
    12) Hotărîrea Guvernului nr. 570 din 11 septembrie 2009 „Cu privire la aprobarea unor acte normative în vederea implementării prevederilor Codului subsolului” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 144-147, art. 633);
    13) Reglementarea tehnică “Procesele ciclului de viaţă al software-ului” RT 38370656-002:2006, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării informaţionale nr.78 din 1 iunie 2006 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr. 97-97, art. 335). 
III. FUNCŢIILE SISTEMULUI
    7. Sistemul trebuie să asigure realizarea funcţiilor de bază ale sistemului informaţional-tip, stipulate în legislaţia în vigoare, precum şi a funcţiilor specifice ce reies din destinaţia sistemului şi sînt grupate în următoarele blocuri funcţionale:
    1) blocul funcţional „Subsol”, care include evidenţa:
    a) obiectelor structurii geologice;
    b) zăcămintelor de substanţe minerale utile;
    c) datelor hidrogeologice;
    d) proceselor şi fenomenelor geologice;
    e) proceselor şi fenomenelor geofizice;
    f) datelor geoecologice;
    g) lucrărilor de cercetare geologică a subsolului;
    2) blocul funcţional „Folosirea subsolului”, care include evidenţa:
    a) tipurilor de folosire a subsolului;
    b) sectoarelor de subsol atribuite în folosinţă;
    c) golurilor naturale şi tehnogene;
    d) activităţii economice a agenţilor care folosesc subsolul.
    8. Însuşirile funcţionale ale blocurilor „Subsolul” şi „Folosirea subsolului” permit prestarea serviciilor de oferire a informaţiei analitice şi statistice diferiţilor utilizatori, în funcţie de statutul lor juridic, regimul juridic şi informaţia solicitată:
    1) publicarea dărilor de seamă şi a analizei statistice privind monitorizarea stării mediului geologic;
    2) publicarea dărilor de seamă şi a analizei statistice privind monitorizarea proceselor geologice periculoase;
    3) publicarea dărilor de seamă şi a analizei statistice privind monitorizarea folosirii subsolului;
    4) prezentarea informaţiei analitice privind zăcămintele de substanţe minerale utile;
    5) publicarea materialelor privind procedurile şi rezultatele concursurilor cu privire la atribuirea în folosinţă a sectoarelor de subsol;
    6) prezentarea documentelor de înregistrare;
    7) publicarea hărţilor cu conţinut geologic;
    8) alte servicii.
    Accesul utilizatorilor la informaţia din Sistem se realizează prin Internet-portalul specializat şi vitrina de date.
IV. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A SISTEMULUI
    9. Proprietarul Sistemului este statul.
    10. Posesor al Sistemului este Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale din subordinea Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (în continuare – Agenţia).
    11. Deţinător al Sistemului este Fondul de stat de informaţii privind subsolul Agenţiei.
    12. Registratori al Sistemului sînt:
    1) Fondul de stat de informaţii privind subsolul;
    2) Întreprinderea de Stat Expediţia Hidrogeologică „EHGeoM”.
V. DOCUMENTELE SISTEMULUI
    13. Documentele  care constituie temei pentru introducerea datelor în sistem sînt următoarele:
    1) rapoartele geologice privind efectuarea lucrărilor geologice, hidrogeologice, geologico-inginereşti, geofizice, geochimice şi geoecologice regionale, de prospecţiuni şi explorări ale zăcămintelor de substanţe minerale utile, aprobate în modul stabilit;
    2) rapoartele geologice privind monitorizarea stării geologice, hidrogeologice, geologico-inginereşti şi ecologice a subsolului;
    3) dările de seamă anuale ale beneficiarilor subsolului, conform formularelor 5-gr şi 6-gr, stabilite prin Hotărîrea Guvernului nr.418 din 17 aprilie 2007;
    4) înregistrarea lucrărilor privind cercetarea geologică a subsolului.
    14. Documentele tehnologice:
    1) paşaportul zăcămîntului;
    2) paşaportul golurilor naturale şi excavaţiilor miniere;
    3) fişa sondei de exploatare şi a izvorului;
    4) fişa alunecării de teren şi altor procese exogene periculoase;
    5) cererile beneficiarilor de subsol;
    6) procesele-verbale ale Comisiei de stat pentru rezervele de substanţe minerale utile privind aprobarea rezervelor de substanţe minerale utile;
    7) documentele pentru coordonarea autorizaţiilor pentru forarea sondelor de exploatare şi de explorare-exploatare pentru apă şi construirea prizelor de apă subterane;
    8) documentele pentru coordonarea materialelor privind folosirea specială a apei şi proiectarea sondelor la apele subterane;
    9) proiectele de atribuire a perimetrelor miniere;
    10) documentele de coordonare a obiectivelor de construcţie;
    11) actul concluziei geologice;
    12) procesul-verbal cu privire la concursul pentru dreptul de folosinţă asupra sectoarelor de subsol pentru prospecţiuni şi explorări sau pentru extragerea substanţelor minerale utile;
    13) cadastrul de stat al zăcămintelor şi manifestărilor de substanţe minerale utile;
    14) cadastrul golurilor naturale şi excavaţiilor miniere;
    15) cadastrul apelor;
    16) balanţa de stat a rezervelor de substanţe minerale utile;
    17) registrul contractelor pentru dreptul de folosinţă a sectorului de subsol;
    18) registrul perimetrelor miniere (obiectivelor miniere);
    19) cadastrul alunecărilor de teren şi altor procese exogene geologice periculoase.
    15.  Documentele eliberate de Agenţie, întocmite ca rezultat al funcţionării Sistemului, sînt:
    1) actele de confirmare a perimetrului minier cu anexarea planului topografic. Pe planul topografic limitele perimetrului minier se indică în sistemul de coordonate stabilit, în formă de poligon închis cu coordonatele punctelor unghiulare ale liniilor de contur. În conturul perimetrului minier se determină nemijlocit limitele sectorului de subsol atribuit în folosinţă, precum şi ale terenului atribuit. Concomitent, se stabilesc suprafaţa şi adîncimea perimetrului minier şi perimetrului geologic;
    2) actele de confirmare a perimetrului geologic cu anexarea planului topografic;
    3) hărţile digitale şi planurile cu conţinut geologic la diverse scări şi cu diverse destinaţii.
VI. SPAŢIUL INFORMAŢIONAL AL SISTEMULUI
    16. Lista obiectelor informaţionale luate în evidenţă (controlate) în Sistem şi atributele acestora:
    1) blocul „Subsol”:
    a) structură geologică:  denumirea, tipul structurii, dimensiunile, blocurile geologice ce formează structura, formele de extindere, tipul de conexiune, mişcările tectonice şi elementele lor;
    b) rocă: denumirea, componenţa litologică, componenţa mineralogică, componenţa chimică, condiţiile de stratificare, grosimea;
   c) corp geologic: denumirea, roca, grosimea, măsurările proiecţiei, amplasarea suprafeţei geologice, elementele de extindere, forma corpului geologic în spaţiu, tipul şi caracterul conexiunii, conţinutul de substanţe minerale utile, litologia, conţinutul de minerale însoţitoare;
  d) orizont acvifer (complex): denumirea, răspîndirea, componenţa litologică a rocilor acvifere şi vîrsta lor, caracteristica saturării cu apă, grosimea orizontului (complexului), regiunea de alimentare, regiunea de descărcare, tipul de permeabilitate, presiunea piezometrică, coeficientul de penetrabilitate, coeficientul de filtrare, coeficientul de piezoconductibilitate, componenţa chimică a apelor subterane, importanţa practică;
    e) zăcămînt de substanţe minerale utile: denumirea, tipul substanţei minerale utile, data descoperirii, numărul paşaportului şi data întocmirii, structura zăcămîntului, grosimea stratului de substanţă minerală utilă, rezervele aprobate de substanţe minerale utile, organul care a aprobat rezervele de substanţe minerale utile, documentul de aprobare a rezervelor, numărul  lui şi data, valorificarea zăcămîntului sau recomandările privind valorificarea lui, date suplimentare despre obiect;
    f) proces geologic exogen: tipul procesului, perioada procesului, corpurile geologice afectate de proces, componenţa litologică a corpurilor geologice, dimensiunile de manifestare a procesului, factorii de manifestare a procesului, intensitatea dezvoltării, evaluarea riscurilor, recomandările privind măsurile de protecţie şi prezenţa lor, informaţie suplimentară;
    g) punct de observare: denumirea, amplasamentul, observatorul, data observării, rezultatele observărilor;
    h) document geologic: denumirea documentului, conţinutul documentului, autorul, organul care a aprobat documentul, numărul procesului-verbal şi data aprobării, locul de păstrare a documentului şi numărul de inventar;
    2) blocul „Folosirea subsolului”:
    a) beneficiar al subsolului: denumirea beneficiarului subsolului, statutul juridic al beneficiarului subsolului, obiectul şi tipul de folosire a subsolului, perimetrul minier sau geologic, licenţa privind genul de activitate, prezenţa întreprinderii miniere;
   b) întreprindere minieră: denumirea, tipul întreprinderii miniere, proprietarul întreprinderii miniere, zăcămîntul, perimetrul minier, tipurile de producţie, capacitatea de proiect, termenul calculat de exploatare a zăcămîntului, deşeurile de producţie, impactul asupra mediului înconjurător, măsurile de protecţie a mediului, prelucrarea primară a materiei prime minerale;
   c) excavaţie minieră: denumirea excavaţiei, numărul excavaţiei, destinaţia excavaţiei, proprietarul excavaţiei, dimensiunile excavaţiei, schema tehnologică, excavaţia de exploatare, tipul excavaţiei miniere, volumul lucrărilor, întreprinderea minieră;
   d) construcţie pentru captarea apei: priza de apă, tipul construcţiei, destinaţia construcţiei, proprietarul construcţiei, amplasamentul, amplasamentul în relief, cota  gurii sondei, adîncimea construcţiei, orizontul acvifer (complexul), profilul geologic, construcţia instalaţiei, data dării în exploatare, capacitatea de producere a construcţiei, coborîrea nivelului apelor subterane în urma exploatării, componenţa chimică a apei, folosirea specială a apei, starea sanitară a construcţiei, prezenţa aparatelor de măsurare a apei, regimul de lucru al construcţiei, captarea anuală a apelor subterane, informaţii suplimentare;
    e) priză de apă: denumirea prizei de apă, numărul prizei de apă, tipul prizei de apă, amplasamentul, utilizatorul de apă, autorizaţia de folosire specială a apei, termenul de valabilitate a autorizaţiei de folosire specială a apei, scopul folosirii  apei, începutul exploatării, termenul calculat de exploatare, orizontul acvifer, rezervele aprobate de exploatare a apelor subterane, organul care a aprobat rezervele, numărul procesului-verbal şi data aprobării rezervelor, utilizarea calculată  a apei, componenţa chimică a apei, depăşirea maximului admisibil al concentraţiei componentelor periculoase, condiţionarea apei, volumul apei captate în anul pentru care s-a întocmit raportul, scăderea nivelului apelor subterane în anul pentru care s-a întocmit raportul, schimbarea componenţei chimice a apei în procesul exploatării;
    f) perimetru geologic: denumirea obiectului, amplasamentul, tipul de folosire, informaţii suplimentare privind scopul folosirii, beneficiarul subsolului, temeiul posesiei perimetrului geologic, teritoriul de deasupra sectorului de subsol, suprafaţa perimetrului geologic, întreprinderea de explorări geologice, tipurile şi volumele de lucrări la explorările geologice, darea de seamă, organul care a aprobat darea de seamă (raportul) şi data aprobării, rezultatele lucrărilor, coordonatele punctelor unghiulare;
    g) perimetru minier: denumirea obiectului, amplasamentul, tipul de folosire, informaţii suplimentare privind scopul folosirii, beneficiarul subsolului, temeiul posesiei perimetrului minier, organizaţia care a elaborat proiectul perimetrului minier, proiectul perimetrului minier, teritoriul deasupra sectorului de subsol, suprafaţa perimetrului minier, coordonatele punctelor unghiulare;
    h) teren: codul documentului, data elaborării, perimetrul minier, terenul cadastral, termenul de folosire a terenului, condiţiile de folosire a terenului, temeiul folosirii terenului, coordonatele punctelor unghiulare.
    17. Structura identificatorului sistemului se determină în baza următoarelor principii:
    1) sistemul este unica sursă oficială de informaţii privind identificatorii elementelor mediului geologic şi obiectelor de folosire a subsolului pentru sistemele informaţionale de stat; 
    2) pentru identificarea obiectelor informaţionale se utilizează Sistemul naţional de identificatori:
    a) pentru obiectele informaţionale ale Sistemului drept identificator serveşte numărul de ordine;
    b) obiectele informaţionale împrumutate sînt identificate în conformitate cu documentele conceptuale care le descriu (Registrul de stat al populaţiei, Registrul de stat al unităţilor de drept etc.).
    18.  Scenariul de bază reprezintă lista evenimentelor care au loc cu obiectul informaţional şi sînt luate în evidenţă în Sistem:
    1) structura geologică:
    a) luarea în evidenţă în Sistem a unui obiect (structură) derivat nou în urma cercetărilor geologice;
    b) schimbarea parametrilor ce caracterizează obiectul;
    c) lichidarea (arhivarea);
    2) roca:
    a) luarea în evidenţă în Sistem a unui obiect nou în urma cercetărilor geologice;
    b) schimbarea parametrilor ce caracterizează obiectul;
    c) lichidarea (arhivarea);
    3) corp geologic:
    a) luarea în evidenţă în Sistem a unui obiect nou în urma cercetărilor  geologice;
    b) schimbarea parametrilor ce caracterizează obiectul;
    c) lichidarea (arhivarea);
    4) orizont acvifer (complex):
    a) luarea în evidenţă în Sistem a unui obiect nou în urma cercetărilor geologice;
    b) schimbarea parametrilor ce caracterizează obiectul;
    c) lichidarea (arhivarea);
    5) zăcămînt de substanţe  minerale utile:
    a) luarea în evidenţă în Sistem a unui obiect nou în urma cercetărilor geologice;
    b) schimbarea parametrilor ce caracterizează obiectul;
    c) lichidarea (arhivarea);
    6) proces geologic exogen:
    a) luarea în evidenţă în Sistem a unui obiect (proces) nou. Obiectul informaţional „Procesul geologic exogen” este legat topologic de obiectele respective ale Sistemului informaţional geologic „Situaţii excepţionale”;
    b) schimbarea parametrilor ce caracterizează obiectul;
    c) lichidarea (arhivarea). Lichidarea esenţei trebuie să conducă la lichidarea sau modificarea  esenţei respective în Sistemul informaţional geologic „Situaţii excepţionale”;
    7) punct de observare:
    a) luarea în evidenţă în Sistem a unui obiect nou în urma cercetărilor geologice;
    b) schimbarea parametrilor ce caracterizează obiectul;
    c) lichidarea (arhivarea);
    8) document geologic:
    a) luarea în evidenţă în Sistem a unui obiect nou;
    b) schimbarea parametrilor ce caracterizează obiectul;
    c) lichidarea (arhivarea);
    9) beneficiar al subsolului:
    a) luarea în evidenţă în Sistem a unui obiect nou;
    b) obiectul informaţional „Beneficiar al subsolului” se înregistrează ca urmare a înregistrării perimetrului minier (obiectul informaţional „Perimetru minier”) sau perimetrului geologic (obiectul informaţional „Perimetru geologic”) şi atribuirii sectorului de subsol pentru valorificare;
    c) modificarea parametrilor ce caracterizează obiectul. Parametrii/datele beneficiarilor subsolului se schimbă în corespundere cu modificările operate în Sistemul informaţional automatizat „Registrul de stat al unităţilor de drept” sau în Sistemul informaţional automatizat „Registrul de stat al populaţiei”;
    d) lichidarea (arhivarea). Obiectul „Beneficiar al subsolului” se lichidează după expirarea termenului de folosire a sectorului de subsol în conformitate cu perimetrul minier (obiectul informaţional „Perimetru minier”), perimetrul geologic (obiectul informaţional „Perimetru geologic”);
    10) întreprindere minieră:
    a) obiectul informaţional „Întreprindere minieră” se înregistrează în urma înregistrării fondurilor de producţie respective („Întreprindere” din Sistemul informaţional geologic „Obiecte industriale”) ale unităţii de drept care dispune de ele („Beneficiar al subsolului”);
    b) schimbarea parametrilor ce caracterizează obiectul se completează cu atributele preluate ale obiectului informaţional „Întreprindere” din Sistemul informaţional geologic „Obiecte industriale”;
    c) lichidarea (arhivarea) are loc în cazul lichidării fondurilor de producţie respective („Întreprindere” din Sistemul informaţional geologic „Obiecte industriale”);
    11) excavaţie minieră:
    a) luarea în evidenţă în Sistem a unui obiect nou derivat;
    b) schimbarea parametrilor ce caracterizează obiectul (conturul excavaţiei, scopul utilizării еtс.);
    c) lichidarea (arhivarea);
    12) construcţie pentru captarea apei:
    a) luarea în evidenţă în Sistem a unui obiect nou derivat;
    b) schimbarea parametrilor ce caracterizează obiectul;
    c) lichidarea (arhivarea);
    13) priză de apă:
    a) luarea în evidenţă în Sistem a unui obiect nou;
    b) schimbarea parametrilor ce caracterizează obiectul;
    c) lichidarea (arhivarea);
    14) perimetru geologic:
    a) luarea în evidenţă în Sistem în cazul realizării dreptului de folosire a sectorului de subsol (dreptul de folosire a subsolului (obiectul informaţional „Perimetru geologic”) şi drepturile asupra terenului (obiectul informaţional „Teren”) se unesc prin grevare reciprocă în ceea ce ţine de sectorul de teren şi, respectiv, de sectorul de subsol. În timpul înregistrării drepturilor asupra sectoarelor de subsol, ele se concordează cu hotarele drepturilor asupra sectoarelor de teren cu care se află în relaţie);
    b) schimbarea parametrilor ce caracterizează obiectul (tipul folosirii, datele despre beneficiarul subsolului, conturul perimetrului;
    c) lichidarea (arhivarea) în cazul încetării dreptului de folosire a subsolului;
    15)  perimetru minier:
    a) înregistrarea în sistem la realizarea dreptului de folosire a sectorului de subsol. Dreptul de folosire a subsolului (obiectul informaţional „Perimetru minier”) şi drepturile asupra terenului (obiectul informaţional „Teren”) se unesc prin grevare reciprocă în ceea ce ţine de sectorul de teren şi sectorul de subsol. În timpul înregistrării drepturilor asupra sectoarelor de subsol, ele se concordează cu hotarele drepturilor asupra sectoarelor de teren cu care se află în relaţie);
    b) schimbarea parametrilor ce caracterizează obiectul (tipul folosirii, datele despre beneficiarul subsolului, conturul perimetrului poligonului în cazul aprobării proiectelor tehnice (tehnologice) privind exploatarea zăcămintelor şi construirea construcţiilor subterane);
    c) lichidarea (arhivarea) în cazul încetării dreptului de folosire a subsolului;
    16) teren:
    a) luarea în evidenţă în Sistem a unui obiect nou. Terenul pentru valorificarea zăcămîntului (obiectul informaţional „Teren”) se înregistrează ca urmare a înregistrării dreptului de folosire a sectorului de subsol de care este fixat;
    b) schimbarea parametrilor ce caracterizează obiectul;
    c) lichidarea (arhivarea).
    19. Pentru formarea corectă a resursei informaţionale este necesară asigurarea accesului la resursele informaţionale ale sistemelor informaţionale automatizate (fig.1):
    1) Sistemul informaţional automatizat „Harta digitală de bază”. Din acest sistem sînt preluate obiectele informaţionale ce reprezintă elemente topografice şi fenomene ale localităţii, reunite în complexe tematice, tradiţionale pentru harta topografică;
    2) Sistemul informaţional automatizat „Registrul de stat al unităţilor de drept”. Sistemul oferă acces la datele de înregistrare ale unităţilor de drept care îşi desfăşoară activitatea în domeniul folosirii subsolului;
    3) Sistemul informaţional geologic „Obiecte industriale”. Sistemul în cauză asigură accesul la datele de înregistrare privind întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în domeniul folosirii subsolului;
    4) Sistemul informaţional automatizat „Registrul de stat al populaţiei”. Din acest sistem sînt utilizate datele de înregistrare ale persoanelor fizice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul folosirii subsolului;
    5) Sistemul informaţional automatizat „Registrul de stat al împărţirii administrativ-teritoriale şi planurilor de adrese ale localităţilor”. Acesta oferă acces la informaţia privind elementele împărţirii administrativ-teritoriale, precum şi la fixarea obiectelor înregistrate în Sistem;
    6) Sistemul informaţional geologic „Resursele acvatice”. Acesta oferă acces la informaţia privind obiectele hidrologice (bazine, cursuri de apă, lacuri etc.);
    7) Sistemul informaţional geologic „Situaţii excepţionale”. Obiectul informaţional „Proces geologic exogen” este legat topologic sau este fondatorul obiectelor corespunzătoare ale Sistemului informaţional geologic „Situaţii excepţionale”;
    8) Sistemul informaţional geologic „Supravegherea ecologică”. Unele documente geologice („Folosirea apelor”) sînt coordonate în comun de către Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale şi de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.
   
    Fig.1. Spaţiul informaţional al Sistemului

VII. INFRASTRUCTURA INFORMAŢIONALĂ
ŞI DE COMUNICAŢII ELECTRONICE
    20. Nivelurile infrastructurii informaţionale şi de comunicaţii electronice se determină în baza următoarelor principii:
    1) arhitectura Sistemului este construită conform schemei-tip a infrastructurii informaţionale şi a comunicaţiilor electronice, conform cerinţelor expuse în legislaţia în vigoare privind infrastructura informaţională a comunicaţiilor electronice de stat;
    2) infrastructura  informaţională şi a comunicaţiilor electronice a Sistemului este amplasată la nivel central;
    3) sarcina de bază a nivelului central al infrastructurii  informaţionale şi a comunicaţiilor electronice constă în asigurarea păstrării (stocării) informaţiei şi oferirea ei utilizatorilor prin intermediul Portalului Informaţional de Stat.
    21. Complexul tehnic de program (produsele software şi mijloacele tehnice utilizate la crearea infrastructurii  informaţionale şi a comunicaţiilor electronice a Sistemului) este  determinat de către elaboratorul sistemului, conform legislaţiei în vigoare privind infrastructura informaţională a comunicaţiilor electronice de stat.
VIII. SECURITATEA ŞI PROTECŢIA INFORMAŢIEI
    22. Sistemul trebuie să corespundă cerinţelor de bază ale securităţii şi protecţiei informaţiei, conform legislaţiei în vigoare.
    23. Pericol pentru securitatea informaţională reprezintă evenimentul sau acţiunea potenţial orientată spre cauzarea unui prejudiciu resurselor informaţionale sau infrastructurii. 
    24. Pericolele principale pentru securitatea informaţională a Sistemului, ce trebuie prevenite şi evitate, sînt:
    1) colectarea şi utilizarea ilegală a informaţiei;
    2) încălcarea tehnologiei de prelucrare a informaţiei;
    3) implementarea în produsele software şi hardware a componentelor care realizează funcţii neprevăzute în documentaţia la aceste produse;
    4) elaborarea şi răspîndirea programelor care afectează funcţionarea normală a sistemelor informaţionale, celor informaţionale şi de comunicaţii electronice, inclusiv sistemele securităţii informaţionale;
    5) nimicirea, deteriorarea, suprimarea radioelectronică sau distrugerea mijloacelor şi sistemelor de prelucrare a informaţiei, a comunicaţiilor electronice şi comunicaţiilor;
    6) acţiunea asupra sistemelor de protecţie cu parolă-cheie a sistemelor automatizate de prelucrare şi transmitere a informaţiei;
    7) compromiterea cheilor şi a mijloacelor de protecţie criptografică a informaţiei;
    8) scurgerea informaţiei prin canale tehnice;
    9) implementarea dispozitivelor electronice pentru interceptarea informaţiei în mijloacele tehnice de prelucrare, păstrare şi transmitere a informaţiei prin canale de comunicaţie, precum şi în încăperile de serviciu ale organelor puterii de stat;
    10) nimicirea, deteriorarea, distrugerea sau sustragerea suporturilor de informaţie mecanice sau  a altor suporturi;
    11) interceptarea informaţiei în reţelele de transmitere a datelor şi în liniile de comunicaţii, decodificarea acestei informaţii şi prezentarea informaţiei false;
    12) utilizarea tehnologiilor informaţionale autohtone şi străine necertificate, a mijloacelor de protecţie a informaţiei, a mijloacelor de informatizare, a comunicaţiilor electronice la crearea şi dezvoltarea infrastructurii informaţionale;
    13) accesul neautorizat la resursele informaţionale din băncile şi bazele de date;
    14) încălcarea restricţiilor legale privind răspîndirea informaţiei.
    25. Obiecte supuse pericolelor reprezintă resursele informaţionale ale Sistemului sau infrastructura informaţională sub acţiunea distructivă premeditată a contravenienţilor, precum şi utilizatorilor de rea-credinţă în scopul:
    1) încălcării confidenţialităţii informaţiei pentru a capta, memoriza, prelucra sau  difuza date ce constituie secret de stat sau secret comercial;
    2) încălcării integrităţii logice şi fizice a informaţiei;
    3) încălcării funcţionării infrastructurii informaţionale.
    26. Modurile de realizare a pericolelor sînt următoarele:
    1) accesul neautorizat;
    2) acţiunea fizică asupra componentelor infrastructurii informaţionale;
    3) organizarea scurgerii informaţiei prin diverse canale;
    4) coruperea şi intimidarea personalului.  
    27. Sarcinile de bază ale asigurării securităţii informaţionale sînt:
    1) asigurarea confidenţialităţii informaţiei, adică prevenirea primirii informaţiei de către persoanele fără drepturi şi împuterniciri corespunzătoare;
    2) asigurarea integrităţii logice a informaţiei, adică prevenirea introducerii, actualizării şi nimicirii neautorizate a informaţiei;
    3) asigurarea integrităţii fizice a informaţiei;
    4) asigurarea protecţiei infrastructurii informaţionale împotriva deteriorării şi tentativelor de modificare a funcţionării.
    28. Mecanismele de asigurare a securităţii informaţionale se bazează pe următoarele principii:
    1) autentificarea şi autorizarea;
    2) dirijarea accesului;
    3) înregistrarea acţiunilor şi auditul;
    4) criptarea informaţiei.
    29. Utilizarea mecanismelor de asigurare a securităţii informaţionale se planifică la etapa de proiectare a sistemelor şi infrastructurii informaţionale.
    30. Protecţia datelor secrete şi confidenţiale împotriva accesului neautorizat presupune:
    1) aplicarea principiului de protecţie a informaţiei cu niveluri multiple, inclusiv utilizarea bazelor de date locale speciale pentru organizarea evidenţei informaţiei secrete;
    2) utilizarea programelor antivirus, programelor de arhivare şi restabilire a informaţiei;
    3) studierea de către personal a metodelor şi procedeelor de contracarare a pericolelor;
    4) menţinerea securităţii informaţionale pe parcursul întregului ciclu de viaţă al Sistemului şi perfecţionarea la apariţia de noi pericole.
ÎNCHEIERE
    Pentru elaborarea şi implementarea Sistemului este necesară  soluţionarea următoarelor sarcini:
    1) elaborarea actelor normative şi operarea modificărilor în cele existente în scopul fundamentării bazei juridice pentru crearea şi implementarea Sistemului;
    2) elaborarea standardelor informaţionale ale Sistemului, ţinînd cont de integrarea în infrastructură a datelor spaţiale ale Comunităţii Europene (INSPIRE);
    3) crearea complexului tehnic de program al Sistemului;
    4) luarea măsurilor urgente pentru utilarea cu mijloace tehnice şi de software a instituţiilor implicate în crearea Sistemului;
    5) armonizarea sistemelor informaţionale corporative existente; asigurarea trecerii coordonate a tuturor sistemelor informaţionale care utilizează informaţia privind subsolul la utilizarea identificatorilor unici prevăzuţi în prezentul Concept tehnic;
    6) pregătirea cadrelor pentru elaborarea şi implementarea Sistemului.