HGO1077/2010
ID intern unic:  336768
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 1077
din  17.11.2010
cu privire la aprobarea Programului de dezvoltare a accesului
la Internet în bandă largă pe anii 2010-2013
Publicat : 19.11.2010 în Monitorul Oficial Nr. 227-230     art Nr : 1192
    În temeiul Legii comunicaţiilor electronice nr. 241-XVI din 15 noiembrie 2007 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.51-54, art. 155), cu modificările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă:
    Programul de dezvoltare a accesului la Internet în bandă largă pe anii 2010-2013, conform anexei nr.1;
    Planul de acţiuni privind realizarea Programului de dezvoltare a accesului la Internet în bandă largă pe anii 2010-2013, conform anexei nr. 2.
    2. Se pune în sarcina Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor monitorizarea şi coordonarea procesului de realizare a Programului de dezvoltare a accesului la Internet în bandă largă pe anii 2010-2013.
    3. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale, responsabile de realizarea prezentei hotărîri, vor informa, anual, pînă la data de 20 ianuarie, Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor despre acţiunile întreprinse.
    4. Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor va generaliza informaţia recepţionată şi va prezenta Guvernului, pînă la data de 15 februarie, raportul privind executarea prezentei hotărîri.

    PRIM-MINISTRU                                                        Vladimir FILAT

    Contrasemnează:
    Ministrul finanţelor                                                       Veaceslav Negruţa

    Nr. 1077. Chişinău, 17 noiembrie 2010.



Anexa nr. 1
la Hotărîrea Guvernului nr.1077
din 17 noiembrie 2010

PROGRAMUL
de dezvoltare a accesului la Internet în bandă largă
 pe anii 2010-2013
I. DISPOZIŢII GENERALE
    1. Programul de dezvoltare a accesului la Internet în bandă largă pe anii 2010-2013 (în continuare – Program) are drept scop crearea unei societăţi informaţionale pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova prin extinderea gradului de acces şi utilizare a Internet-ului, contribuind astfel la dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere, ceea ce la rîndul său va stimula creşterea gradului de competitivitate economică, de coeziune socială, precum şi de creare a locurilor noi de muncă.
    2. În sensul prezentului Program, următoarele noţiuni se definesc astfel:
    acces în bandă largă la Internet (broadband) – spectru larg de tehnologii ce permit efectuarea transmiterii/primirii datelor (256 kbit/s cel puţin într-o direcţie pentru utilizatorii finali) pe o bandă largă de frecvenţe, în scopul asigurării conexiunii la reţeaua globală Internet;
    comunicaţii prin fibră optică — comunicaţii electronice prin cablu, în care în calitate de purtător al semnalului informaţional este utlizată radiaţia electromagnetică în diapazonul luminii vizibile sau infraroşu, iar în calitate de ghid – cablul cu fibră optică;
    tehnologii de acces fără fir (de radioacces) — tehnologii care permit crearea reţelelor de comunicaţii electronice fără utilizarea cablurilor de comunicaţii electronice, avînd în calitate de purtător al semnalului informaţional undele radio.
II. ANALIZA SITUAŢIEI
    3. Pentru asigurarea accesului în bandă largă la Internet furnizorii de reţele de comunicaţii electronice  utilizează diverse suporturi şi tehnologii de transmitere a datelor. Printre acestea se enumeră tehnologia xDSL, tehnologia FTTx, conexiunea prin reţele de televiziune prin cablu, Ethernet de ultimă milă, tehnologiile de radioacces (EDGE,WCDMA,CDMA2000) etc. Este necesar de menţionat faptul că există două tipuri de acces în bandă largă: la puncte fixe şi la puncte mobile. Conform Raportului anual al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI) pentru  2009 volumul vînzărilor ale furnizorilor de comunicaţii electronice care furnizează servicii de acces Internet a constituit circa 436 mil. lei, ceea ce reprezintă o creştere de circa 19% faţă de anul precedent. La finele anului 2009 cota de piaţă a  S.A. „Moldtelecom”, conform vînzărilor, a atins  69%. În anul de referinţă, numărul abonaţilor la serviciile de acces la Internet la puncte fixe a depăşit cifra de 203 mii, ceea ce constituie o creştere de circa 30% faţă de anul 2008. Din acest număr 16,5 mii  (8%) sînt abonaţi „dial-up” şi, comparativ cu anul 2008, numărul acestora a scăzut de două ori, iar 187 mii (92%) sînt abonaţi „broadband” şi numărul ultimilor a crescut cu circa 62% faţă de anul 2008. Rata de penetrare Internet în bandă largă la puncte fixe (2009) a constituit circa 5,27%, cea ce este mult sub nivelul mediu al ţărilor Uniunii Europene (circa 23%).
 
    Figura 1.  Evoluţia numărului de abonaţi la puncte fixe, mii
    Sursa: ANRCETI

    Pe parcursul anului 2009 numărul utilizatorilor conectaţi la Internet prin intermediul tehnologiei ADSL a constituit 76% din numărul total de conectări în bandă largă. Cota sporită de conectări la Internet prin intermediul xDSL este condiţionată de limitarea de către S.A. „Moldtelecom” a accesului furnizorilor alternativi la infrastructura asociată, bucla locală şi reţeaua magistrală. Ca rezultat, creşterea numărului de abonaţi la serviciile de acces în bandă largă la Internet în baza tehnologiei xDSL, în mare măsură, este determinată de un singur furnizor – S.A. „Moldtelecom”. Această situaţie se explică şi prin creşterea cererii pentru serviciile în bandă largă în localităţile rurale, unde furnizorul nu are concurenţi. În anul 2009 reţelele optice (FTTx) au constituit cea mai dinamică tehnologie de acces în bandă largă. Numărul conexiunilor de acest gen în anul 2009 practic s-a dublat faţă de anul precedent, iar ponderea acestei tehnologii a atins cota de circa 20%. La finele anului 2009 circa 36 mii de utilizatori beneficiau de acces la Internet în bandă largă prin intermediul tehnologiei FTTx. Accesul la Internet prin intermediul acestei tehnologii are un şir de avantaje şi o mare perspectivă de dezvoltare, dar, fiind unul dintre cele mai costisitoare, se implementează doar în oraşele mari. În trimestrul IV, 2008, furnizorii mobili au început furnizarea serviciilor de comunicaţii mobile celulare de generaţia a treia ( 3G), ceea ce măreşte considerabil oportunităţile accesului la Internet mobil în bandă largă.
    Astfel, numărul clienţilor ce utilizează Internetul mobil de bandă largă în reţelele 3G (cu un trafic lunar de cel puţin 1 MB) timp de un an a crescut semnificativ şi la finele anului 2009 a atins cifra de 80 mii. Cota de piaţă a companiei Orange a constituit circa 62%, conform numărului de utilizatori de Internet mobil în bandă largă.

    Figura 2.  Numărul utilizatorilor de Internet mobil în bandă largă
    Sursa: ANRCETI

    Majoritatea furnizorilor alternativi de servicii de acces în bandă largă, activează preponderent în zona urbană unde cheltuielile pentru instalarea buclei locale şi conectarea noilor utilizatori sînt mai joase ca în zona rurală. La moment nu este definitivat cadrul de  reglementare, care ar stabili pentru toţi concurenţii de  pe piaţa comunicaţiilor electronice modul de utilizare a infrastructurii asociate, colocarea echipamentului, precum şi accesul la bucla locală şi reţeaua optică magistrală. S.A. „Moldtelecom”, fiind unicul gestionar al infrastructurii şi reţelelor respective, aplică diverse practici ce limitează concurenţa pe segmentul respectiv. Prin urmare, furnizorii alternativi sînt nevoiţi să-şi instaleze reţele proprii, fapt care reduce capacitatea acestora de a investi în serviciile furnizate şi de a micşora costul serviciilor pentru utilizatorul final, pentru a le face mai accesibile. Acelaşi obstacol nu  permite extinderea activităţii în oraşe mici şi sate. În lipsa unei reglementări tehnice privind amplasarea cablurilor de comunicaţii electronice, furnizorii alternativi, instalînd reţelele sale, plasează cablurile după cum consideră necesar, neţinînd cont de aspectul estetic exterior, îngrădind accesul la deservirea altor reţele (inclusiv cele energetice, de aprovizionare cu apă, gaz şi căldură), precum şi aducînd prejudiciu integrităţii clădirilor. Utilizarea de către furnizori a infrastructurii alternative (drumurilor, căilor ferate, liniilor energetice, canalizării, reţelelor de termoficare, apeduct etc.) pentru instalarea reţelelor de comunicaţii electronice poate reduce costurile şi termenele de instalare a acestor reţele. Asigurarea accesului la Internet în bandă largă în zona rurală poate fi efectuat utilizînd tehnologiile de acces fără fir (BWA), care permit conectarea unui număr considerabil de abonaţi dispersaţi pe un teritoriu relativ mare. În baza tehnologiilor de acces fără fir în banda largă, pînă în prezent, în Republica Moldova au fost implementate doar servicii de comunicaţii mobile de generaţia a treia (3G).
    Conform studiului efectuat de către Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare PNUD Moldova (sondaj) la finele anului 2008 unul din trei locuitori ai Republicii Moldova utiliza Internetul în activitatea sa cotidiană. Ţinînd cont de faptul că rata de penetrare a Internetului la puncte fixe în Moldova este sub 6% (conform  numărului conexiunilor), concluzionăm că cererea pe piaţă la asemenea servicii este sporită, prin urmare, există premise bune că adoptarea şi utilizarea tehnologilor informaţionale şi de comunicaţii (TIC) va fi un caz de succes în Republica Moldova.
    4. Pentru  structurarea analizei  situaţiei actuale şi identificare a problemelor ce ţin de dezvoltare şi de acces în bandă largă, a fost elaborată analiza SWOT (puncte forte, puncte slabe, oportunităţi şi pericole). Este necesar de menţionat faptul că, pe de o parte, analiza SWOT se bazează pe o evaluare a situaţiei curente, pe de altă parte, a fost luată în considerare o arie largă a sectorului TIC, deoarece dezvoltarea reţelelor de comunicaţii electronice depinde de mai  mulţi factori, cum ar fi, de exemplu, situaţia economică din ţară, cadrul normativ, investiţiile în ramură, concurenţa pe acest segment etc.
    Puncte forte:
    capacitatea de  adaptare rapidă la procesele de schimbare în sectorul TIC;
    atenţia sporită a autorităţilor şi instituţiilor de stat faţă de sectorul TIC;
    existenţa unei infrastructuri de comunicaţii relativ moderne în ţară;
    resurse umane cu un potenţial de pregătire înalt;
    disponibilitatea de asistenţă (inclusiv financiară) a organismelor financiare.
    Puncte slabe:
    costuri semnificative pentru dezvoltarea reţelelor de acces la Internet în bandă largă;
    rata inferioară de penetrare Internet în bandă largă comparativ cu media pe ţările Uniunii Europene;
    serviciile electronice sînt în afara  topului preferinţelor cetăţenilor Republicii Moldova;
    conţinutul modest al paginilor web autohtone;
    capacitatea scăzută de cumpărare a populaţiei;
    lipsa concurenţei pe acest segment în localităţile rurale;
    lipsa unui cadru normativ de reglementare  coerent;
    decalaj semnificativ privind adoptarea şi utilizarea TIC în localităţile urbane şi cele rurale;
    acces limitat la bucla locală a furnizorului istoric.
    Oportunităţi:
    edificarea unei societăţi informaţionale bazate pe cunoştinţe;
    crearea locurilor noi de muncă;
    eficientizarea activităţii instituţiilor statului în raport cu cetăţenii;
    furnizarea serviciilor electronice avansate;
    un nivel mai înalt şi calitativ de comunicare pentru  cetăţeni;
    dezvoltarea comerţului electronic;
    aplicarea pe scară largă a TIC în toate sectoarele economiei.
    Ameninţări:
    nerecuperarea investiţiilor în localităţile rurale;
    instabilitate politică şi schimbarea priorităţilor;
    creşterea numărului de infracţiuni informatice;
    valorificarea inadecvată a mijloacelor financiare.
III. IDENTIFICAREA PROBLEMEI
    5. Urmare a analizei efectuate a fost identificată problema de bază ce face obiectul prezentului Program – nivelul nesatisfăcător de dezvoltare a accesului la Internet în banda largă în Republica Moldova în comparaţie cu ţările Uniunii Europene. Lipsa datelor statistice veritabile, actualizate şi structurate impune unele limitări în analiza efectuată şi identificarea de soluţii optime. De rezultatul soluţionării problemei menţionate depinde eficienţa măsurilor întreprinse în vederea edificării societăţii informaţionale în Republica Moldova, avansării tehnologice şi ştiinţifice, participării cetăţenilor la viaţa socială şi culturală, precum şi dinamica de creştere economică a ţării.
IV. OBIECTIVELE SPECIFICE ALE PROGRAMULUI
    6. Obiectivul principal al Programului este lichidarea decalajului între localităţile rurale şi cele urbane, precum şi în ansamblu faţă de ţările UE privind accesul şi utilizarea Internetului în bandă largă. Prin urmare, este necesar  atingerea către  finele anului 2013 a unei rate de penetrare a accesului la Internet în bandă largă de cel puţin 20% la puncte fixe şi 20% la puncte mobile.
    Abordarea aspectului privind dezvoltarea infrastructurii informaţionale urmează a fi concepută ca un mecanism integru unde fiecare componentă are rolul său specific şi, totodată, buna funcţionare a mecanismului depinde de fiecare componentă în parte. Prin urmare, atingerea obiectivului principal impune realizarea următoarelor obiective specifice:
    1) dezvoltarea reţelelor de comunicaţii electronice şi sporirea accesibilităţii folosirii acestora pentru utilizatorii finali;
    2) disponibilitatea dispozitivelor (echipamentelor terminale) de acces la reţelele de comunicaţii electronice;
    3) dezvoltarea conţinutului şi a aplicaţiilor electronice.
    7. În scopul atingerii obiectivului specific „Dezvoltarea reţelelor de comunicaţii electronice şi sporirea accesibilităţii utilizării acestora pentru utilizatorii finali” se impune realizarea următoarelor  acţiuni:
    1) asigurarea cu  resurse suplimentare de spectru radio  pentru  implementarea tehnologiilor avansate de acces fără fir prioritar pentru localităţile rurale;
    2) perfecţionarea cadrului normativ existent care ar facilita instalarea noilor linii de fibră optică transfrontaliere;
    3) elaborarea şi punerea în aplicare a cadrului eficient de reglementare privind accesul nediscriminatoriu la reţelele magistrale, bucla locală şi infrastructura asociată a furnizorilor cu putere semnificativă;
    4) aprobarea şi punerea în aplicare a reglementărilor tehnice privind instalarea reţelelor de fibră optică, inclusiv în spaţiile locative;
    5) dezvoltarea infrastructurii naţionale de comunicaţii electronice;
    6) asigurarea convergenţei la nivelul tehnologiilor, reţelelor şi echipamentelor de comunicaţii electronice.
    8. În scopul realizării acţiunilor nominalizate este necesar de a executa următoarelor sarcini:
    1) Acţiunea „Asigurarea cu resurse suplimentare de spectru radio pentru implementarea tehnologiilor avansate de acces fără fir prioritar pentru localităţile rurale”:
    a) eliberarea benzii 3,4-3,8 GHz pentru furnizorii de servicii de acces Internet în bandă largă şi elaborarea mecanismului de transfer a liniilor de radioreleu ale Î.S. “Radiocomunicaţii” din banda 3,4-3,8 GHz în alte benzi de frecvenţă;
    b) examinarea posibilităţii utilizării benzii de frecvenţe 790-862 MHz pentru serviciul de radioacces Internet în bandă largă, urmare a tranziţiei de la televiziunea analogică la cea digitală (implementarea  dividendului digital).
    2) Acţiunea „Perfecţionarea cadrului normativ existent care ar facilita  instalarea noilor linii de fibră optică transfrontaliere”:
    elaborarea şi propunerea spre aprobare Guvernului a proiectului hotărîrii de Guvern privind modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului nr.974 din 12 august 2008 „Pentru aprobarea Regulamentului privind desfăşurarea activităţilor de instalare, operare, gestionare, mentenanţă şi/sau lichidare a reţelelor de comunicaţii electronice la frontiera de stat a Republicii Moldova”;
    frontiera de stat.
    3) Acţiunea “Elaborarea şi punerea în aplicare a cadrului eficient de reglementare privind accesul nediscriminatoriu la reţelele magistrale, bucla locală şi infrastructura asociată a furnizorilor cu putere semnificativă”:
    a) analiza amplă a pieţei comunicaţiilor electronice;
    b) stabilirea pieţelor relevante în conformitate cu directivele europene;
    c) determinarea puterii semnificative pe piaţă şi desemnarea furnizorilor cu putere semnificativă pe piaţă;
    d) elaborarea unei metodologii privind furnizarea serviciilor de către operatorul cu putere semnificativă pe piaţă.
    4) Acţiunea “Aprobarea şi punerea în aplicare a reglementărilor tehnice privind instalarea reţelelor de fibră optică, inclusiv  în spaţiile locative”:
    a) studierea standardelor şi reglementărilor internaţionale relevante;
    b) preluarea integrală a acestora  ca standarde şi reglementări naţionale sau elaborarea în baza lor a reglementărilor naţionale.
    5) Acţiunea “Dezvoltarea infrastructurii naţionale de comunicaţii  electronice”:
    a) efectuarea unui studiu de fezabilitate vizînd utilizarea infrastructurii alternative (drumurilor, căilor ferate, liniilor energetice, canalizării reţelelor de termoficare, apeduct etc.) în Republica Moldova;
    b) adoptarea reglementărilor tehnice privind utilizarea infrastructurii alternative pentru instalarea reţelelor de comunicaţii electronice;
    c) elaborarea şi aprobarea Regulamentului privind utilizarea infrastructurii alternative pentru instalarea reţelelor de comunicaţii electronice;
    d) preluarea indicatorilor de performanţă pentru broadband  în conformitate cu bunele practici internaţionale (UIT, OECD,UE).
    6) Acţiunea „Asigurarea convergenţei la nivelul tehnologiilor, reţelelor şi echipamentelor de comunicaţii electronice”:
    a) efectuarea unui studiu vizînd determinarea modificărilor, care urmează a fi introduse în Legea comunicaţiilor electronice în vederea asigurării convergenţei la nivelul tehnologiilor, reţelelor şi echipamentelor de comunicaţii electronice;
    b) elaborarea proiectului de lege pentru modificarea Legi comunicaţiilor electronice.
    9. În vederea atingerii obiectivului specific „Disponibilitatea dispozitivelor (echipamentelor terminale) de acces la reţelele de comunicaţii electronice” se impune realizarea următoarelor  acţiuni:
    1) colectarea, analiza şi publicarea datelor vizînd dinamica şi tendinţele industriei  calculatoarelor personale;
    2) atragerea mijloacelor financiare din partea donatorilor externi pentru  realizarea proiectelor de asigurare a populaţiei cu  dispozitive (echipamente terminale) de acces la Internet în bandă largă.
    10. În scopul realizării acţiunilor nominalizate este necesar de a executa următoarelor sarcini:
    1) Acţiunea „Colectarea, analiza şi publicarea datelor vizînd dinamica  şi tendinţele industriei  calculatoarelor personale”:
    a) în vederea monitorizării performanţelor industriei calculatoarelor personale se vor desfăşura sondaje periodice a  indicilor de performanţă;
    b) înformaţiile  privind dinamica şi tendinţele industriei calculatoarelor personale  vor fi mediatizate  pe pagina web a organului central de specialitate.
    2) Acţiunea „Atragerea mijloacelor financiare din partea donatorilor externi pentru  realizarea proiectelor de asigurare a populaţiei cu  dispozitive (echipamente terminale) de acces la Internet în bandă largă”:
    a) efectuarea unui studiu privind determinarea potenţialilor donatori şi grupurilor-ţintă ale populaţiei, care ar putea fi asigurate cu echipamente terminale de acces la Internet în bandă largă drept urmare a realizării proiectelor de susţinere a accesului la Internet cu atragerea mijloacelor financiare ale acestor donatori;
    b) elaborarea proiectelor şi negocierea acestora cu donatorii;
    c) monitorizarea realizării proiectelor.
    11. În vederea atingerii  obiectivului specific „Dezvoltarea conţinutului şi a aplicaţiilor electronice” se impune realizarea următoarelor  acţiuni:
    1) elaborarea cadrului normativ pentru determinarea şi monitoringul calităţii serviciilor de acces la Internet în bandă largă;
    2) implementarea serviciilor de comunicaţii electronice cu utilizarea  tehnologiilor avansate de acces fără fir;
    3) diversificarea şi asigurarea unui conţinut atractiv şi a unor aplicaţii utile;
    4) asigurarea securităţii informaţionale şi combaterea criminalităţii informatice, inclusiv a softului nelicenţiat;
    5) colectarea şi publicarea datelor statistice veridice şi actualizate pe principalii indicatori de performanţă ce ţin de dezvoltarea Internetului în bandă largă;
    6) sporirea cererii  pentru servicii şi aplicaţii Internet urmare a implementării Serviciului Universal.
    12. În scopul realizării acţiunilor nominalizate este necesar de a executa următoarelor sarcini:
    1) Acţiunea „elaborarea cadrului normativ pentru determinarea şi monitoringul calităţii serviciilor de acces  la Internet în bandă largă”:
    a) elaborarea reglementării tehnice cu privire la evidenţa şi calitatea serviciilor electronice;
    b) preluarea standardelor internaţionale relevante ca standarde naţionale.
    2) Acţiunea “Implementarea serviciilor de comunicaţii electronice cu utilizarea  tehnologiilor avansate de acces fără fir”:
    a) elaborarea proiectului hotărîrii de Guvern cu privire la  implementarea serviciilor de comunicaţii electronice de acces la Internet în bandă largă în   banda de frecvenţă 3,4-3,8 GHz;
    b) elaborarea proiectului hotărîrii de Guvern cu privire la implementarea serviciilor de comunicaţii electronice de acces la Internet în bandă largă în banda de frecvenţă 2,5 - 2,69 GHz.
    3) Acţiunea “Diversificarea şi asigurarea unui conţinut atractiv şi a unor aplicaţii utile”:
    a)acordarea granturilor pentru finanţarea programelor menite să stimuleze cererea pentru serviciile de acces în bandă largă, cum ar fi: programele de transfer în format digital a fondurilor de carte din biblioteci şi  fondurilor muzeale; programul de dezvoltare a aplicaţiilor de consum şi programul de dezvoltare a iniţiativelor pentru crearea „Guvernării electronice”;
    b) sporirea numărului de vizitatori a paginii web a organului central de specialitate prin mediatizarea unor evenimente importante din sfera TIC şi oferirea noilor servicii electronice utile pentru cetăţeni.
    4) Acţiunea „Asigurarea securităţii informaţionale şi combaterea criminalităţii informatice, inclusiv a softului nelicenţiat”:
    a) ajustarea cadrului legislativ naţional în domeniul tehnologiei informaţiei la reglementările internaţionale în domeniu;
    b) mediatizarea aspectului negativ de utilizare a softului nelicenţiat şi promovarea  principiilor şi valorilor respectării drepturilor de autor.
    5) Acţiunea „Colectarea şi publicarea datelor statistice veridice şi actualizate pe principalii indicatori de performanţă ce ţin de dezvoltarea Internetului în bandă largă”:
    a) desfăşurarea unui studiu de piaţă amplu vizînd accesul şi utilizarea Internetului cu stabilirea ratei de penetrare Internet pe gospodării, instituţii de învăţămînt, autorităţi publice, Internet mobil versus Internet fix localităţi rurale versus cele urbane, persoane fizice versus persoane juridice, tehnologie, lărgimea de bandă etc.;
    b) plasarea datelor statistice relevante pe pagina web a organului central de specialitate.
    6) Acţiunea „Sporirea cererii  pentru servicii şi aplicaţii Internet urmare a implementării Serviciului Universal”:
    a) crearea Fondului Serviciului Universal;
    b) crearea oportunităţilor de acces la Internet pentru păturile socialmente vulnerabile şi localităţile rurale defavorizate geografic.
V. ETAPELE ŞI TERMENELE DE IMPLEMENTARE
A PROGRAMULUI

    13. Realizarea prezentului Program se va efectua într-o perioadă de 4 ani (2010-2013), fiind desfăşurată în două etape.
    Etapa I (anii 2010-2011):
    asigurarea cu resurse suplimentare de spectru radio pentru implementarea tehnologiilor avansate de acces fără fir prioritar pentru localităţile rurale;
    perfecţionarea cadrului normativ existent care ar facilita  instalarea noilor linii de fibră optică transfrontaliere;
    elaborarea şi punerea în aplicare a cadrului eficient de reglementare privind accesul nediscriminatoriu la reţelele magistrale, bucla locală şi infrastructura asociată a  furnizorilor cu putere semnificativă;
    aprobarea şi punerea în aplicare a reglementărilor tehnice privind instalarea reţelelor de fibră optică, inclusiv  în spaţiile locative;
    colectarea, analiza şi publicarea datelor vizînd dinamica şi tendinţele industriei calculatoarelor personale;
    atragerea mijloacelor financiare din partea donatorilor externi pentru  realizarea proiectelor de asigurare a populaţiei cu dispozitive (echipamente terminale) de acces la Internet în bandă largă;
    elaborarea cadrului normativ pentru determinarea şi monitoringul calităţii serviciilor de acces  la Internet în bandă largă;
    implementarea serviciilor de comunicaţii electronice cu utilizarea  tehnologiilor avansate de acces fără fir;
    diversificarea şi asigurarea unui conţinut atractiv şi a unor aplicaţii utile;
    colectarea şi publicarea datelor statistice veridice şi actualizate pe principalii indicatori de performanţă ce ţin de dezvoltarea Internetului în bandă largă.
    Etapa II (anii 2012-2013):
    sporirea cererii  pentru servicii şi aplicaţii Internet urmare a implementării Serviciului Universal;
    dezvoltarea infrastructurii naţionale de comunicaţii electronice;
    asigurarea convergenţei la nivelul tehnologiilor, reţelelor şi echipamentelor de comunicaţii electronice;
    asigurarea securităţii informaţionale şi combaterea criminalităţii informatice, inclusiv a softului nelicenţiat.
VI. PLANUL DE ACŢIUNI ŞI SURSELE POTENŢIALE
DE FINANŢARE A PROGRAMULUI
    14. La elaborarea Planului de acţiuni privind realizarea Programului de dezvoltare a accesului în bandă largă pe anii 2010 - 2013 (anexa nr. 2) s-a ţinut cont, în primul rînd, de factorii şi tendinţele de dezvoltare a sectorului de comunicaţii electronice în lume, de direcţiile prioritare de dezvoltare a accesului în bandă largă în ţară şi de rezultatele analizei situaţiei actuale în  sectorul vizat. În acest context, Planul prevede un şir de instrumente şi mecanisme care vor permite implementarea şi realizarea prezentului Program.  Finanţarea măsurilor preconizate se va efectua din surse, altele decît bugetul de stat, conform anexei nr. 2 la prezentul Program. Mijloacele din aceste surse vor fi asigurate din credite bancare, împrumuturi, fonduri de inovaţii, granturi, investiţii, precum şi din sursele proprii ale întreprinderilor din domeniu, obţinute sub formă de profit, cele care provin din amortizare, arendă, emiterea acţiunilor etc.
VII. REZULTATELE SCONTATE ŞI INDICATORII
DE PROGRES ŞI PERFORMANŢĂ
    15.  Realizarea acţiunilor stipulate în prezentul Program va conduce la:
    participarea activă a cetăţenilor în procesele  economice, sociale şi democratice;
    creşterea productivităţii muncii şi eficientizarea proceselor interne de activitate în cadrul întreprinderilor;
    consolidarea sectorului TIC;
    crearea locurilor noi de muncă;
    noi posibilităţi de acces la serviciile electronice avansate;
    facilitarea colaborării între sectorul public şi cel privat;
    valorificarea potenţialului ştiinţifico-educaţional;
    reducerea decalajului social, economic şi cultural între zona rurală şi cea urbană;
    crearea noilor oportunităţi pentru dezvoltarea  zonelor  rurale;
    sporirea competitivităţii produselor şi serviciilor autohtone.
    16. Efectul economic scontat în urma realizării prezentului Program se caracterizează prin următorii indicatori:
Indicatorii de progres şi performanţă
Obiectiv
Rata de penetrare Internet în bandă largă la puncte fixe
20%
Rata de penetrare Internet în bandă largă la puncte mobile
20%
    Indicatori specifici ce caracterizează nivelul de realizare a obiectivelor:
    rata de penetrare Internet în bandă largă la puncte fixe şi mobile (global);
    rata de penetrare Internet în bandă largă la puncte fixe pe localităţile rurale, urbane şi mun. Chişinău;
    rata de penetrare Internet în bandă largă la puncte fixe (persoane fizice versus juridice);
    numărul total de utilizatori Internet pe localităţile rurale, urbane şi mun. Chişinău (estimativ în bază de sondaj);
    taxa de conectare la Internet în bandă largă şi preţul abonamentului în localităţile rurale, urbane şi mun. Chişinău;
    numărul furnizorilor  de servicii acces la Internet în bandă largă în localităţile rurale, urbane şi mun. Chişinău;
    rata de penetrare a conexiunilor în bandă largă la nivelul gospodăriilor;
    structura pieţei accesului la Internet în bandă largă la puncte fixe în funcţie de tehnologia utilizată în localităţile rurale, urbane şi mun. Chişinău;
    rata de penetrare a calculatoarelor personale pe localităţile rurale, urbane şi mun. Chişinău (estimativ în bază de sondaj);
    rata calculatoarelor personale disponibile la nivelul gospodăriilor;
    disponibilitatea accesului la Internet în bandă largă  (% din numărul total de gospodării);
    disponibilitatea accesului la Internet în bandă largă (% din numărul total de localităţi).
VIII. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA
    17. Monitoringul asupra procesului de implementare a acţiunilor prevăzute de prezentul Program, precum şi asupra rezultatelor reale va fi exercitat la nivel naţional de către Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor şi va permite intervenţia operativă în procesul de realizare a obiectivelor şi sarcinilor trasate. Evaluarea realizării prezentului Program va fi efectuată prin compararea periodică a indicatorilor de progres şi performanţă şi indicatorii specifici. Calcularea şi compararea periodică a indicatorilor de creştere în timp se va efectua pentru fiecare perioadă de gestionare în comparaţie cu perioada similară precedentă (anual), luînd drept perioadă de referinţă anul 2010. Abordarea cumulativă va obiectiviza evaluarea rezultatelor obţinute graţie realizării prezentului Program pe toată perioada acţiunii acestuia.
 IX. CONCLUZII
    18. Infrastructura de acces la Internet în bandă largă este temelia creşterii economice a ţării care oferă noi oportunităţi în educaţie, ştiinţă, industrie, agricultură, finanţe, administraţie publică etc. Edificarea societăţii informaţionale, obiectiv pe care şi-l propune Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor, este de neconceput fără o infrastructură dezvoltată, deoarece în lipsa ei nu este posibilă furnizarea serviciilor informaţionale, valorificarea potenţialului ştiinţific, implementarea guvernării electronice etc. Dezvoltarea reţelelor de acces la Internet în bandă largă va conduce la crearea noilor locuri de muncă, atragerea investiţiilor, stimularea concurenţei, micşorarea tarifelor şi, în final, crearea unei societăţi bazate pe cunoştinţe. De asemenea, dezvoltarea reţelelor de acces la Internet în bandă largă va permite includerea Republicii Moldova în spaţiul informaţional mondial, soluţionarea unui şir de probleme în sfera guvernării, educaţiei, ocrotirii sănătăţii, mediului de afaceri, sferei sociale etc.
    În vederea asigurării avansării tehnologice continue prioritate va constitui dezvoltarea accesului în bandă foarte largă (peste 25-30, sau chiar 50 Mbps, numit şi NGA – Next Generation Access). Prin urmare, va fi necesar ca furnizorii de servicii de acces la Internet în bandă largă în activitatea sa să ţină cont de această perspectivă, pentru a putea migra eficient şi cu cele mai mici costuri spre noile tehnologii. Este important că dinamica pozitivă de dezvoltare a tehnologiilor de acces la Internet în bandă largă este determinată de o cerere crescîndă din partea cetăţenilor, mediului de afaceri şi a statului. Noile tehnologii informaţionale şi de comunicaţii au devenit parte integrantă a vieţii cotidiene a cetăţenilor Republicii Moldova şi Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor va depune toate eforturile necesare pentru satisfacerea acestor doleanţe şi menţinerea unei dinamici pozitive.

    anexa nr.2