HGM1182/2010
ID intern unic:  337205
Версия на русском
Versiunea originala
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 1182
din  22.12.2010
pentru aprobarea Regulamentului privind mecanismul de
colaborare intersectorială în domeniul medico-social în vederea
prevenirii şi reducerii ratei mortalităţii
materne infantile şi a
copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani la domiciliu
Publicat : 31.12.2010 în Monitorul Oficial Nr. 259-263     art Nr : 1317
    MODIFICAT
   
HG327 din 17.04.18, MO126-132/20.04.18 art.369
    HG1370 din 20.12.16, MO453-458/23.12.16 art.1429

    NOTĂ:
   
în tot textul, sintagma ,,oficiului de stare civilă” se substituie cu sintagma ,,subdiviziunii competente a Agenţiei Servicii Publice prin HG327 din 17.04.18, MO126-132/20.04.18 art.369
    în denumire şi pe tot parcursul hotărîrii, după cuvîntul „mortalităţii” se introduce cuvîntul „materne, prin HG1370 din 20.12.16, MO453-458/23.12.16 art.1429



    În temeiul Legii ocrotirii sănătăţii nr.411-XIII din 28 martie 1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.34, art.373), cu modificările şi completările ulterioare, şi Legii nr. 338-XIII din 15 decembrie 1994 privind drepturile copilului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.13, art.127), cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în scopul implementării Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului privind reducerea ratei mortalităţii materne infantile şi a copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Regulamentul privind mecanismul de colaborare intersectorială în domeniul medico-social în vederea prevenirii şi reducerii ratei mortalităţii materne infantile şi a copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani la domiciliu (se anexează).
    2. Ministerul Sănătăţii va raporta anual Guvernului despre implementarea Regulamentului privind mecanismul de colaborare intersectorială în domeniul medico-social în vederea prevenirii şi reducerii ratei mortalităţii materne infantile şi a copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani la domiciliu şi despre rezultatele obţinute.
    3. Realizarea prezentei hotărîri se va efectua în limita alocaţiilor aprobate anual în bugetele respective ale organelor responsabile de executare, specificate în sus-numitul Regulament.

    PRIM-MINISTRU                                                                          Vladimir FILAT

    Contrasemnează:
    Ministrul sănătăţii                                                                            Vladimir Hotineanu
    Ministrul muncii, protecţiei
    sociale şi familiei                                                                             Valentina Buliga
    Ministrul afacerilor interne                                                             Victor Catan
    Ministrul finanţelor                                                                          Veaceslav Negruţa

    Nr. 1182. Chişinău, 22 decembrie 2010.


Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului nr.1182
din 22 decembrie 2010

REGULAMENT
privind mecanismul de colaborare intersectorială în domeniul
medico-social în vederea prevenirii şi reducerii ratei mortalităţii
materne, infantile şi a copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani la domiciliu
I. DISPOZIŢII GENERALE
    1. Mecanismul de colaborare intersectorială în domeniul medico-social în vederea prevenirii şi reducerii ratei mortalităţii materne, infantile şi a copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani la domiciliu (în continuare – mecanism de colaborare intersectorială) stabileşte rolul structurilor de stat şi al instituţiilor subordonate acestora în soluţionarea problemelor ce ţin de domeniul vizat, modalităţile de identificare, evaluare, referire, soluţionare şi monitorizare a cazurilor familiilor cu copii cu vîrsta de pînă la 5 ani în situaţie de risc şi a femeilor de vîrstă reproductivă în situaţie de risc.
    2. În sensul prezentului Regulament, noţiunile principale utilizate au următoarele semnificaţii:
    1) copil în situaţie de risc – copil în privinţa căruia, ca urmare a evaluării, se constată una sau mai multe dintre situaţiile prevăzute la art. 8 din Legea nr.140 din 14 iunie 2013 privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi;
    2) femeie de vîrstă reproductivă în situaţie de risc – femeie cu vîrsta cuprinsă între 15 şi 48 de ani, în privinţa căreia, ca urmare a evaluării, se constată una sau mai multe dintre situaţiile generate de consecinţele economice negative ale pierderii potenţialului fizic, statutului ocupaţional sau social: vulnerabilitate, violenţă în familie, consum de alcool, consum de droguri, dizabilitate, vîrstă minoră, şomaj, migraţie, inadaptare socială etc.;
    3) plan individual de asistenţă – document prin care se realizează planificarea serviciilor, a prestaţiilor şi a măsurilor de protecţie a copilului în baza evaluării complexe a acestuia şi a familiei.
II. PRINCIPIILE MECANISMULUI DE
COLABORARE INTERSECTORIALĂ
    3. Mecanismul de colaborare intersectorială are la bază următoarele principii:
    1) principiul participării, care prevede implicarea şi cooperarea părţilor responsabile la toate etapele privind asigurarea protecţiei dreptului copilului la viaţă şi supravieţuire;
    2) principiul transparenţei, conform căruia părţile implicate în proces cooperează, iar mecanismul de colaborare intersectorială este unul clar şi accesibil;
    3) principiul eficienţei, conform căruia părţile responsabile de asigurarea eficienţei scontate sînt implicate în procesul de identificare, evaluare, referire, soluţionare şi monitorizare a problemelor familiilor şi copiilor în situaţie de risc;
    4) principiul profesionalismului şi responsabilităţii, conform căruia actorii implicaţi în prevenirea şi reducerea mortalităţii materne, infantile şi a copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani la domiciliu argumentează măsurile de asistenţă aplicate şi poartă răspundere pentru acţiunile întreprinse;
    5) principiul abordării integrate a necesităţilor copilului şi familiei, conform căruia toţi specialiştii implicaţi abordează în mod complex problemele de sănătate, dezvoltare şi protecţie a copiilor;
    6) principiul coerenţei, conform căruia mecanismul de colaborare intersectorială este monitorizat şi evaluat sistematic;
    7) principiul descentralizării, care prevede delimitarea clară, în cadrul mecanismului de colaborare intersectorială, a atribuţiilor şi responsabilităţilor structurilor implicate de diferite niveluri administrative;
    8) principiul confidenţialităţii potrivit căruia părţile implicate în proces au obligaţia de a păstra confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale beneficiarilor direcţi, precum şi orice alte date devenite cunoscute în cadrul exercitării atribuţiilor sale;
    9) principiul securităţii, conform căruia părţile implicare în proces trebuie să asigure măsurile organizatorice şi tehnice necesare pentru protecţia datelor cu caracter personal împotriva distrugerii, modificării, blocării, copierii, răspîndirii, precum şi împotriva altor acţiuni ilicite.
    4. Mecanismul de colaborare intersectorială include procesul de evaluare iniţială şi complexă a situaţiei familiei cu copii cu vîrsta de pînă la 5 ani, precum şi de elaborare şi implementare a Planului individual de asistenţă, realizat prin utilizarea metodei managementului de caz, aprobată de autoritatea centrală pentru protecţia copilului.
III. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE MECANISMULUI
DE COLABORARE INTERSECTORIALĂ
    5. Scopul mecanismului de colaborare intersectorială rezidă în instituirea şi dezvoltarea unui parteneriat durabil şi eficient în domeniul medico-social, pentru prevenirea şi reducerea ratei mortalităţii materne, infantile şi a copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani la domiciliu.
    6. Obiectivele mecanismului de colaborare intersectorială sînt următoarele:
    1) stabilirea responsabilităţilor şi standardizarea procesului de coordonare şi cooperare intersectorială privind prevenirea mortalităţii materne, infantile şi a copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani la domiciliu;
    2) dezvoltarea parteneriatului intersectorial în cadrul instituţiilor publice şi private în soluţionarea problemelor familiilor şi copiilor în situaţie de risc.
IV. PARTENERII ŞI BENEFICIARII
    7. Parteneri în cadrul mecanismului de colaborare intersectorială sînt:
    1) instituţiile medico-sanitare;
    2) instituţiile de protecţie socială;
    3) autorităţile administraţiei publice centrale, locale şi unitatea teritorială autonomă Găgăuzia;
    4) Comisia naţională pentru populaţie şi dezvoltare;
    5) organizaţiile nonguvernamentale naţionale şi internaţionale;
    6) instituţiile comunitare;
    7) persoanele fizice.
    8. Beneficiarii direcţi sînt:
    1) copiii din comunitate cu vîrsta de pînă la 5 ani în situaţie de risc;
    2) familiile copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani în situaţie de risc;
    3) femeile de vîrstă reproductivă în situaţie de risc.
    9. Beneficiarii indirecţi sînt:
    1) specialiştii din domeniile sănătăţii;
    2) specialiştii din domeniul protecţiei sociale;
    3) autorităţile administraţiei publice locale;
    4) instituţiile comunitare;
    5) comunitatea în ansamblu.
V. ROLUL AUTORITĂŢILOR ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
CENTRALE ŞI LOCALE, AL ALTOR  PARTENERI ÎN IMPLEMENTAREA
MECANISMULUI DE COLABORARE INTERSECTORIALĂ

    10. Structurile responsabile la nivel central, raional/municipal, local şi ale unităţii teritoriale autonome Găgăuzia cu atribuţii în domeniul sănătăţii şi protecţiei sociale a familiei şi copilului, precum şi ale altor parteneri relevanţi implementează mecanismul de colaborare intersectorială prin acţiuni coordonate.
    11. La nivel central, rolul principal în coordonarea şi monitorizarea mecanismului de colaborare intersectorială se atribuie Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.
    12. Ministerul Sănătăţii are următoarele atribuţii:
    1) stabileşte principalele obiective, pe termen scurt, mediu şi lung, în domeniul prevenirii şi reducerii ratei mortalităţii materne, infantile şi a copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani la domiciliu din familiile în situaţie de risc;
    2) elaborează şi promovează cadrul normativ privind asistenţa medicală acordată copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani în situaţie de risc şi femeilor de vîrstă reproductivă în situaţie de risc;
    3) coordonează măsurile şi activităţile ce ţin de obligaţiile de funcţie ale lucrătorilor medicali în vederea acordării asistenţei medicale adecvate copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani în situaţie de risc şi femeilor de vîrstă reproductivă în situaţie de risc;
    4) acordă asistenţă metodologică instituţiilor medicale teritoriale privind supravegherea medicală a copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani în situaţie de risc şi a femeilor de vîrstă reproductivă în situaţie de risc;
    5) monitorizează anual activităţile intersectoriale privind prevenirea şi reducerea ratei mortalităţii materne, infantile şi a copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani la domiciliu, implementate la nivel naţional, în baza rapoartelor specialistului principal în asistenţa medicală mamei şi copilului şi vicedirectorului în asistenţa medicală mamei şi copilului din cadrul asociaţiilor medicale teritoriale din unităţile administrativ-teritoriale;
    6) coordonează realizarea măsurilor ce ţin de profilaxia maladiilor, alimentaţia raţională a copiilor şi promovarea unui mod de viaţă sănătos.
    13. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei are următoarele atribuţii:
    1) stabileşte principalele obiective, pe termen scurt, mediu şi lung, în domeniul prevenirii şi reducerii ratei mortalităţii materne, infantile şi a copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani la domiciliu din familiile în situaţie de risc;
    2) elaborează şi promovează cadrul normativ privind protecţia socială acordată familiilor cu copii cu vîrsta de pînă la 5 ani şi femeilor de vîrstă reproductivă în situaţie de risc;
    3) coordonează activitatea structurilor din domeniul protecţiei sociale în vederea acordării protecţiei sociale adecvate familiilor cu copii cu vîrsta de pînă la 5 ani și femeilor de vîrstă reproductivă în situaţie de risc;
    4) acordă asistenţă metodologică structurilor teritoriale de asistenţă socială, asistenţilor sociali comunitari, pentru acordarea asistenţei sociale adecvate familiilor cu copii cu vîrsta de pînă la 5 ani în situație de risc şi femeilor de vîrstă reproductivă în situaţie de risc;
    5) monitorizează anual, în baza rapoartelor structurilor teritoriale de asistență socială, mecanismul de colaborare intersectorială implementat la nivel naţional;
    6) coordonează realizarea măsurilor ce ţin de profilaxia maladiilor, alimentaţia raţională a copiilor şi promovarea unui mod de viaţă sănătos.
    14. Comisia Naţională pentru Populaţie şi Dezvoltare are următoarele atribuţii:
    1) oferă consultanţă autorităţilor administraţiei publice centrale în coordonarea şi implementarea politicilor ce ţin de prevenirea şi reducerea ratei mortalităţii materne, infantile şi a copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani la domiciliu;
    2) examinează, în cadrul şedinţelor sale, chestiuni ce ţin de politicile privind prevenirea şi reducerea ratei mortalităţii materne, infantile şi a copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani la domiciliu.
    15. La nivel raional/municipal/local şi în unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, rolul principal de coordonare a mecanismului de colaborare intersectorială ţine de competenţa consiliului raional/municipal/local, Comitetului Executiv al Găgăuziei, prin intermediul comisiei/comisiilor raionale, municipale şi locale pentru protecţia drepturilor copilului, structurilor teritoriale de asistenţă socială, centrelor de sănătate/centrelor medicilor de familie/asociaţiilor medicale teritoriale/spitalelor raionale/spitalelor municipale.
    16. Consiliul raional/municipal/local are următoarele atribuţii:
    1)  aprobă principalele obiective, pe termen scurt, mediu şi lung în domeniul prevenirii şi reducerii ratei mortalităţii materne, infantile şi a copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani la domiciliu;
    2)  aprobă programele şi strategiile locale de acordare a asistenţei sociale, inclusiv cele destinate familiilor cu copii cu vîrsta de pînă la 5 ani şi femeilor de vîrstă reproductivă în situaţie de risc;
    3)  coordonează şi monitorizează activităţile intersectoriale privind prevenirea şi reducerea ratei mortalităţii materne, infantile şi a copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani la domiciliu la nivel raional/municipal/local;
    4)  asigură activitatea şi interacţiunea tuturor structurilor de resort în realizarea măsurilor de prevenire şi reducere a ratei mortalităţii materne, infantile şi a copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani la domiciliu la nivel raional/ municipal/comunitar;
    5) planifică şi alocă mijloacele financiare necesare pentru asigurarea îngrijirii/alimentaţiei adecvate a copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani din familiile în situaţie de risc;
    6) analizează anual şi dezbat, în comun cu structurile teritoriale abilitate din subordine, situaţia privind rata mortalităţii materne, infantile şi a copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani la domiciliu, cu luarea în considerare a intervenţiilor întreprinse în cadrul mecanismului de colaborare intersectorială;
    7) adoptă decizii cu privire la măsurile de îmbunătăţire a mecanismului de colaborare intersectorială.
    17. Consiliul raional/municipal/local pentru protecţia drepturilor copilului are următoarele atribuţii:
    1) analizează şi discută, în cadrul şedinţelor sale, fiecare caz de mortalitate infantilă a copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani la domiciliu;
    2) monitorizează permanent activităţile intersectoriale privind prevenirea şi reducerea ratei mortalităţii infantile şi a copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani la domiciliu, realizate la nivel raional/municipal/local, conform rapoartelor din teritoriu (anexele nr. 1 şi 2);
    3) analizează, anual, situaţia privind rata mortalităţii infantile şi a copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani la domiciliu, cu luarea în considerare a intervenţiilor întreprinse în cadrul mecanismului de colaborare intersectorială, conform rapoartelor din teritoriu (anexele nr. 1 şi 2);
    4) identifică lacunele în aplicarea mecanismului de colaborare intersectorială şi elaborează recomandări cu privire la îmbunătăţirea situaţiei în domeniu.
    18. Centrul de sănătate/centrul medicilor de familie/asociaţia medicală teritorială/Secţia consultativă a spitalului raional/spitalul municipal întruneşte toate serviciile de asistenţă medicală consultativ-diagnostică  acordată populaţiei, inclusiv copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani din familiile în situaţie de risc, la nivel de raion/municipiu. Activitatea de prevenire şi reducere a ratei mortalităţii materne, infantile şi a copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani la domiciliu, ţine de competenţa specialistului principal în asistenţa medicală mamei şi copilului/vicedirectorului în asistenţa medicală mamei şi copilului din cadrul asociaţiei medicale teritoriale/vicedirectorului medical al spitalului municipal, care:
    1) stabileşte priorităţi şi elaborează obiective, pe termen scurt, mediu şi lung, în domeniul prevenirii şi reducerii ratei mortalităţii materne, infantile şi a copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani la domiciliu la nivel de raion/municipiu;
    2) colaborează şi coordonează, în comun cu structura teritorială de asistenţă socială, activităţile ce ţin de prevenirea şi reducerea mortalităţii materne, infantile şi a copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani la domiciliu din familiile în situaţie de risc;
    3) colaborează cu centrele de sănătate publică în vederea realizării măsurilor ce ţin de profilaxia maladiilor, alimentaţia raţională a copiilor şi promovarea unui mod de viaţă sănătos;
    4) monitorizează înregistrarea naşterii copiilor din familiile în situaţie de risc la subdiviziunea competentă a Agenţiei Servicii Publice, sesizînd instituţiile abilitate din cadrul Consiliului raional/municipal despre existenţa cazurilor neînregistrate;
    [Pct.18 subpct.4) modificat prin HG327 din 17.04.18, MO126-132/20.04.18 art.369]
    5) monitorizează, semestrial, în baza înscrierilor din carnetul de dezvoltare a copilului (F 112-e), calitatea supravegherii medicale a copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani din familiile în situaţie de risc, în conformitate cu standardele de supraveghere medicală a copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani;
    6) colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi şi al doilea, cu structurile teritoriale de asistenţă socială în vederea: soluţionării problemelor ce ţin de sănătatea şi îngrijirea copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani din familiile în situaţie de risc; implementării mecanismului de colaborare intersectorială în domeniul medico-social privind prevenirea şi reducerea ratei mortalităţii materne, infantile şi a copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani la domiciliu;
    7) participă, în cazurile mai complicate, la elaborarea şi implementarea planului individual de asistenţă a copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani în situaţie de risc;
    8) examinează şi analizează, în termen de pînă la 30 de zile de la data decesului, fiecare caz de deces la domiciliu al copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani și de mortalitate maternă, cu luarea în considerare a intervenţiilor realizate în cadrul mecanismului de colaborare intersectorială, prevăzut de prezentul Regulament, cu documentarea acestor cazuri;
    9) analizează şi discută, anual, în cadrul şedinţelor Consiliului medical, situaţia privind mortalitatea maternă, infantilă şi a copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani la domiciliu şi măsurile întreprinse pe parcurs pentru prevenirea şi reducerea acesteia, la nivel de raion/municipiu, prezentînd informaţia de rigoare Consiliului raional/municipal;
    10) raportează anual Ministerului Sănătăţii situaţia privind mortalitatea la domiciliu a copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani, situaţia privind mortalitatea maternă şi măsurile întreprinse în cadrul mecanismului de colaborare intersectorială (anexa nr.1).
    19. Instituţia medicală de nivel secundar şi terţiar (spitalele republicane, raionale/municipale, inclusiv maternităţile) are următoarele atribuţii:
    1) acordă, în funcţie de necesitate, tot spectrul de servicii de asistenţă medicală spitalicească specializată copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani, gravidelor și femeilor de vîrstă reproductivă în situaţie de risc;
    2) informează centrul de sănătate/centrul medicilor de familie/asociaţia medicală teritorială despre starea sănătăţii copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani din familiile în situaţie de risc în perioada spitalizării şi la externare;
    3) colaborează cu centrele de sănătate publică privind realizarea măsurilor ce ţin de profilaxia maladiilor, alimentaţia raţională a copiilor şi promovarea unui mod de viaţă sănătos.
    20. Structura teritorială de asistenţă socială are următoarele atribuţii:
    1) evaluează necesităţile de asistenţă socială ale familiilor cu copii cu vîrsta de pînă la 5 ani, gravidelor şi femeilor de vîrstă reproductivă în situaţie de risc, în baza rapoartelor din teritoriu;
    2) stabilesc priorităţi şi elaborează principalele obiective, pe termen scurt, mediu şi lung, în domeniul acordării asistenţei sociale familiilor cu copii, pentru a preveni şi a reduce rata mortalităţii materne, infantile şi a copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani la domiciliu;
    3) elaborează programe şi strategii locale de acordare a asistenţei sociale, inclusiv destinate familiilor cu copii cu vîrsta de pînă la 5 ani şi femeilor de vîrstă reproductivă în situaţie de risc;
    4) acordă asistenţă socială familiilor cu copii cu vîrsta de pînă la 5 ani și femeilor de vîrstă reproductivă în situaţie de risc, în scopul prevenirii şi reducerii ratei mortalităţii materne, infantile şi a copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani la domiciliu;
    5) colaborează şi coordonează, în comun cu centrul de sănătate /centrul medicilor de familie/asociaţia medicală teritorială/secţia consultativă a spitalului raional/spitalul municipal activităţile, ce ţin de prevenirea şi reducerea mortalităţii materne, infantile şi a copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani la domiciliu;
    6) acordă asistenţă familiilor în situaţie de risc în vederea înregistrării naşterii copiilor în actele subdiviziunii competente a Agenţiei Servicii Publice;
    7) monitorizează, în permanenţă, activitatea specialiştilor în protecţia drepturilor copilului din cadrul primăriilor, asistenţilor sociali comunitari, referitor la copiii cu vîrsta de pînă la 5 ani în situaţie de risc luaţi în evidenţă şi măsurile întreprinse în cadrul mecanismului de colaborare intersectorială, în baza rapoartelor prezentate de către asistenţii sociali comunitari (anexa nr.2);
    8) examinează şi analizează, în termen de pînă la 30 de zile de la data decesului, fiecare caz de deces la domiciliu al copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani din familiile în situaţie de risc şi fiecare caz de mortalitate maternă la domiciliu, cu luarea în considerare a intervenţiilor realizate în cadrul mecanismului de colaborare intersectorială şi documentarea acestor cazuri;
    9) raportează consiliilor raionale, municipale pentru protecţia drepturilor copilului şi Comitetului Executiv al Găgăuziei fiecare caz de deces la domiciliu al copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani şi fiecare caz de mortalitate maternă la domiciliu, în termen de 5 zile de la data finalizării examinării şi analizei efectuate;
    10) analizează şi discută, anual, în cadrul şedinţelor structurii teritoriale de asistenţă socială, cu participarea asistenţilor sociali comunitari, specialiştilor în protecţia drepturilor copilului din cadrul primăriei, primarilor situaţia privind mortalitatea maternă, infantilă şi a copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani la domiciliu şi măsurile întreprinse în cadrul sistemului de asistenţă socială pentru prevenirea şi reducerea ratei acestora la nivel de raion/municipiu, în cadrul implementării mecanismului de colaborare intersectorială;
    11) raportează, anual, Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei situaţia privind mortalitatea la domiciliu a copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani din familiile în situaţie de risc, privind mortalitatea maternă la domiciliu şi măsurile întreprinse în cadrul mecanismului de colaborare intersectorială (anexa nr.2).
    21. La nivel local, implementarea mecanismului de colaborare intersectorială ţine de competenţa medicului de familie, a asistentului medicului de familie, a specialistului în protecţia drepturilor copilului din cadrul primăriei/ asistentului social comunitar şi primarului.
    22. Medicul de familie are următoarele atribuţii:
    1) participă la mobilizarea comunităţii în activităţi de prevenire a mortalităţii materne, infantile şi a copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani la domiciliu;
    2) identifică şi ţine evidenţa copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani din familiile în situaţie de risc în Registrul de evidenţă a stării sănătăţii populaţiei (166-3/e – copii), sesizînd, semestrial, administraţia centrului de sănătate/ centrului medicilor de familie/asociaţiei medicale teritoriale despre existenţa noilor cazuri înregistrate;
    3) identifică şi ţine evidenţa femeilor de vîrstă reproductivă în situaţie de risc în Registrul de evidenţă a populaţiei (Formular 166/e), oferă acestora servicii de informare, planificare a familiei şi le referă la specialişti, în conformitate cu specificul cazului;
    4) monitorizează procesul de înregistrare a naşterii copiilor nou-născuţi din familiile în situaţie de risc şi a decesului copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani în actele subdiviziunii competente a Agenţiei Servicii Publice şi sesizează asistentul social comunitar şi autoritatea tutelară locală despre cazurile neînregistrate, în vederea soluţionării acestora;
    5) informează asistentul social comunitar despre femeile de vîrstă reproductivă în situaţie de risc, în termen de 3 zile de la data depistării acestora în unitatea administrativ-teritorială respectivă;
    6) înregistrează sesizările persoanelor referitoare la cazurile suspecte de violenţă, neglijare, exploatare, trafic al copilului şi/sau se autosesizează în situaţiile în care au identificat cazuri suspecte de violenţă, neglijare, exploatare, trafic al copilului şi informează imediat prin telefon autoritatea tutelară locală, iar în decurs de 24 de ore expediază fişa de sesizare a cazului suspect de violenţă, neglijare, exploatare, trafic al copilului;
    7) realizează, în comun cu specialistul în protecţia drepturilor copilului din cadrul primăriei/asistentul social comunitar, asistentul medicului de familie şi cu alţi specialişti relevanţi, evaluarea iniţială: imediat – în cazul în care în sesizare se conţin informaţii despre existenţa unui pericol iminent pentru copil; în termen de 24 de ore – în alte cazuri;
    8) realizează evaluarea complexă, în termen de 10 zile de la deschiderea dosarului;
    9) elaborează şi implementează, în comun cu specialistul în protecţia drepturilor copilului din cadrul primăriei/asistentul social comunitar şi asistentul medicului de familie, planul individual de asistenţă pentru copiii cu vîrsta de pînă la 5 ani în situaţie de risc;
    10) acordă servicii de asistenţă medicală primară familiilor cu copii cu vîrsta de pînă la 5 ani în situaţie de risc, precum şi femeilor de vîrstă reproductivă, inclusiv gravidelor, în situaţie de risc, în conformitate cu standardele medicale aprobate de Ministerul Sănătăţii;
    11) acordă suport şi monitorizează implementarea planului individual de asistenţă pentru familiile cu copii cu vîrsta de pînă la 5 ani în situaţie de risc;
    12) reevaluează lunar, în comun cu asistentul medicului de familie şi specialistul în protecţia drepturilor copilului din cadrul primăriei/asistentul social comunitar, situaţia familiilor cu copii cu vîrsta de pînă la 5 ani în situaţie de risc şi a femeilor de vîrstă reproductivă în situaţie de risc şi revizuie planul individual de asistenţă, în funcţie de progresele înregistrate şi problemele noi identificate;
    13) elaborează şi implementează, în comun cu asistentul medicului de familie, un plan individual de însănătoşire a copiilor bolnavi cu vîrsta de pînă la 5 ani din familiile în situaţie de risc;
    14) coordonează tratamentul maladiilor depistate la copiii cu vîrsta de pînă la 5 ani din familiile în situaţie de risc şi decide spitalizarea acestora în cazul în care familia nu poate asigura condiţii adecvate de tratament şi îngrijire, indiferent de gravitatea cazului şi de acordul părinţilor, solicitînd, dacă este nevoie, intervenţia organelor de drept şi a autorităţii tutelare, pentru a asigura respectarea dreptului copilului la viaţă şi supravieţuire;
    15) informează, în termen de 24 de ore, specialistul principal în asistenţa medicală mamei şi copilului/vicedirectorul în asistenţa medicală mamei şi copilului din cadrul asociaţiei medicale teritoriale şi autoritatea tutelară locală despre fiecare caz de deces al copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani la domiciliu şi de mortalitate maternă;
    16) prezintă rapoarte specialistului principal în asistenţa medicală mamei şi copilului/vicedirectorului în asistenţa medicală mamei şi copilului din cadrul asociaţiei medicale teritoriale cu privire la fiecare caz de deces al copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani la domiciliu şi de mortalitate maternă, în termen de 14 zile de la data decesului;
    17) prezintă rapoarte anuale specialistului principal în asistenţa medicală mamei şi copilului/vicedirectorului în asistenţa medicală mamei şi copilului din cadrul asociaţiei medicale teritoriale cu privire la activităţile realizate în vederea prevenirii mortalităţii materne şi a copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani la domiciliu (anexa nr.1).
    23. Asistentul medicului de familie are următoarele atribuţii:
    1) participă la mobilizarea comunităţii în activităţi de prevenire a mortalităţii materne, infantile şi a  copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani la domiciliu;
    2) identifică femeile de vîrstă reproductivă în situaţie de risc şi copiii cu vîrsta de pînă la 5 ani din familiile în situaţie de risc, informînd imediat medicul de familie despre cazurile identificate;
    3) monitorizează procesul de înregistrare a naşterii nou-născuţilor şi a decesului copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani din familiile în situaţie de risc în actele subdiviziunii competente a Agenţiei Servicii Publice;
    4) participă, în comun cu medicul de familie şi specialistul în protecţia drepturilor copilului din cadrul primăriei/asistentul social comunitar, la evaluarea iniţială a familiilor cu copii cu vîrsta de pînă la 5 ani în situaţie de risc şi la evaluarea complexă;
    5) contribuie la evaluarea, în comun cu medicul de familie, specialistul în protecţia drepturilor copilului din cadrul primăriei/asistentul social comunitar, a situaţiei şi a necesităţilor familiilor cu copii cu vîrsta de pînă la 5 ani în situaţie de risc, a condiţiilor şi practicilor de îngrijire a copiilor din familiile respective, a situaţiei şi necesităţilor femeilor de vîrstă reproductivă în situaţie de risc, în timpul vizitelor individuale la domiciliu;
    6) participă, în comun cu medicul de familie, specialistul în protecţia drepturilor copilului din cadrul primăriei/asistentul social comunitar, la elaborarea şi implementarea planului individual de asistenţă a copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani în situaţie de risc;
    7) participă la elaborarea şi implementarea planului individual de însănătoşire a copiilor bolnavi cu vîrsta de pînă la 5 ani din familiile în situaţie de risc;
    8) monitorizează starea sănătăţii copiilor, efectuînd vizite la domiciliu, cu documentarea în carnetul de dezvoltare a copilului (F 112-e), precum şi starea sănătăţii femeilor de vîrstă reproductivă în situaţie de risc;
    9) acordă suport familiilor în situaţie de risc în procesul de implementare a planului individual de asistenţă a copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani şi înregistrează progresele realizate;
    10) identifică necesităţile de îngrijire a copilului şi sesizează, în termen de 24 de ore, medicul de familie şi/sau specialistul în protecţia drepturilor copilului din cadrul primăriei/asistentul social comunitar despre problemele noi apărute;
    11) înregistrează sesizările persoanelor referitoare la cazurile suspecte de violenţă, neglijare, exploatare, trafic al copilului şi/sau  se autosesizează în situaţiile în care au identificat cazuri suspecte de violenţă, neglijare, exploatare, trafic al copilului şi informează imediat prin telefon autoritatea tutelară locală, iar în decurs de 24 de ore expediază fişa de sesizare a cazului suspect de violenţă, neglijare, exploatare, trafic al copilului;
    12) realizează instruirea părinţilor cu copii cu vîrsta de pînă la 5 ani în situaţie de risc privind practicile de îngrijire, alimentarea adecvată a copilului şi modul de viaţă sănătos.
    24. Specialistul în protecţia drepturilor copilului din cadrul primăriei/asistentul social comunitar are următoarele atribuţii:
    1) participă la mobilizarea comunităţii în activităţi de prevenire a mortalităţii materne, infantile şi a copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani la domiciliu;
    2) înregistrează sesizările persoanelor referitoare la cazurile suspecte de violenţă, neglijare, exploatare, trafic al copilului şi/sau  se autosesizează în situaţiile în care au identificat cazuri suspecte de violenţă, neglijare, exploatare, trafic al copilului şi informează imediat, prin telefon, autoritatea tutelară locală, iar în decurs de 24 de ore expediază fişa de sesizare a cazului suspect de violenţă, neglijare, exploatare, trafic al copilului;
    3) realizează, în comun cu medicul de familie şi/sau asistentul medicului de familie, alţi specialişti relevanţi, evaluarea iniţială a familiilor cu copii cu vîrsta de pînă la 5 ani în situaţie de risc: imediat – în cazul în care în sesizare se conţin informaţii despre existenţa unui pericol iminent pentru copil; în termen de 24 de ore – în alte cazuri;
    4) realizează evaluarea complexă, în termen de 10 zile după deschiderea dosarului;
    5) monitorizează şi acordă suport familiilor în situaţie de risc în vederea înregistrării naşterii copiilor în actele subdiviziunii competente a Agenţiei Servicii Publice;
    6) elaborează şi implementează, în comun cu medicul de familie şi/sau asistentul medicului de familie, planul individual de asistenţă pentru copiii cu vîrsta de pînă la 5 ani în situaţie de risc şi femeile de vîrstă reproductivă în situaţie de risc;
    7) prestează servicii de asistenţă socială familiilor cu copii cu vîrsta de pînă la 5 ani, gravidelor şi femeilor de vîrstă reproductivă în situaţie de risc, conform atribuţiilor funcţionale;
    8) referă, în caz de necesitate, familiile cu copii cu vîrsta de pînă la 5 ani în situaţie de risc, gravidele şi femeile de vîrstă reproductivă în situaţie de risc la serviciile sociale specializate şi/sau cu specializare înaltă;
    9) acordă suport şi monitorizează implementarea planului individual de asistenţă pentru familiile cu copii cu vîrsta de pînă la 5 ani în situaţie de risc şi femeile de vîrstă reproductivă în situaţie de risc;
    10) informează, imediat, medicul de familie şi/sau asistentul medicului de familie, în cazul identificării, în cadrul vizitelor de monitorizare la domiciliu, a copiilor în situaţie de risc, gravidelor şi femeilor de vîrstă reproductivă în situaţie de risc cu probleme de sănătate;
    11) reevaluează lunar, în comun cu medicul de familie şi/sau asistentul medicului de familie, situaţia familiilor cu copii cu vîrsta de pînă la 5 ani în situaţie de risc şi revizuie planul individual de asistenţă, în funcţie de progresele înregistrate şi problemele noi identificate;
    12) informează, în termen de 3 zile, structurile teritoriale de asistenţă socială despre fiecare caz de deces matern sau al copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani la domiciliu;
    13) prezintă rapoarte structurii teritoriale de asistenţă socială despre fiecare caz de deces al copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani la domiciliu şi de mortalitate maternă la domiciliu, în termen de 5 zile de la data decesului;
    14) prezintă rapoarte anuale structurii teritoriale de asistenţă socială despre activităţile realizate în vederea prevenirii şi reducerii ratei mortalităţii materne, infantile şi a copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani la domiciliu (anexa nr.2).
    25. În condiţiile prezentului Regulament, prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, dar şi de către alţi parteneri responsabili de implementarea mecanismului de colaborare urmează a fi efectuată în strictă conformitate cu prevederile legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal.
VI. DISPOZIŢII FINALE
    26. Ministerul Sănătăţii elaborează şi publică anual rapoarte privind implementarea mecanismului de colaborare intersectorială, în baza rapoartelor specialiştilor principali în asistenţa medicală mamei şi copilului/vicedirectorilor în asistenţa medicală mamei şi copilului din cadrul asociaţiilor medicale teritoriale şi a informaţiilor, prezentate de partenerii din cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale.
    27. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei elaborează şi publică anual raportul privind implementarea mecanismului de colaborare intersectorială, în baza rapoartelor structurilor teritoriale de asistenţă socială.

    anexa nr.1

    anexa nr.2
    [Regulamentul în redacția HG1370 din 20.12.16, MO453-458/23.12.16 art.1429]