HGO1200/2010
ID intern unic:  337208
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 1200
din  23.12.2010
pentru aprobarea Standardelor minime de calitate privind
serviciile sociale prestate victimelor violenţei în familie
Publicat : 31.12.2010 în Monitorul Oficial Nr. 259-263     art Nr : 1320
    În scopul implementării art. 12 alin. (2) lit. b) din Legea asistenţei sociale nr.547-XV din 25 decembrie 2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.42-44, art. 249), cu modificările şi completările ulterioare, precum şi art. 10 alin. (9) din Legea nr. 45-XVI din 1 martie 2007 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.55-56, art.178), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Standardele minime de calitate privind serviciile sociale prestate victimelor violenţei în familie (se anexează).
    2. Implementarea Standardelor minime de calitate privind serviciile sociale prestate victimelor violenţei în familie se efectuează de către prestatorii de servicii sociale în limitele alocaţiilor prevăzute în bugetele respective, precum şi ale mijloacelor provenite din donaţii, granturi, alte surse, conform legislaţiei în vigoare.
    3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.

    PRIM-MINISTRU                                                                   Vladimir FILAT
    Contrasemnează:
    Ministrul muncii, protecţiei
    sociale şi familiei                                                                       Valentina Buliga
    Ministrul finanţelor                                                                   Veaceslav Negruţa

    Nr. 1200. Chişinău, 23 decembrie 2010.


Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului nr.1200
din  23 decembrie 2010
Standarde minime de calitate privind serviciile
sociale prestate victimelor violenţei în familie
Secţiunea 1
Noţiuni generale
    1. În sensul prezentelor Standarde minime de calitate pentru serviciile sociale prestate victimelor violenţei în familie (în continuare – Standardele minime), noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:
    beneficiari de servicii – beneficiari ai serviciilor oferite de Centru sînt victimele violenţei în familie: femei, bărbaţi şi cupluri mamă-copil/copii, tată-copil/copii;
    situaţii critice – totalitatea circumstanţelor psihosociale şi fizice care prezintă un pericol iminent pentru viaţa şi integritatea fiziologică şi psihosocială a persoanei, necesitînd intervenţie în regim de urgenţă;
    plan individualizat de asistenţă – document care stabileşte obiectivele pe termen scurt, mediu sau lung, precizînd modalităţile de intervenţie şi sprijin pentru victimele violenţei în familie, prin care se realizează activităţile şi serviciile adecvate cazului.
    2. Centrul oferă beneficiarilor în mod gratuit servicii sociale specializate şi răspunde la nevoile specifice şi reale ale fiecărei persoane asistate:
    a) asigură primirea, protecţia şi plasamentul victimelor violenţei în familie;
    b) asigură servicii de igienă personală;
    c) oferă asistenţă juridică, socială, psihologică şi medicală de urgenţă;
    d) acordă suport informaţional pentru găsirea unei locuinţe, a unei instituţii preşcolare sau preuniversitare;
    e) acordă educaţie nonformală în vederea asimilării cunoştinţelor şi  formării deprinderilor necesare integrării sociale;
    f) promovează socializarea şi dezvoltarea relaţiilor cu comunitatea şi/sau familia;
    g) facilitează accesul şi informează beneficiarul despre sistemul de protecţie socială;
    h) elaborează, în comun cu beneficiarul, planul individualizat de asistenţă împotriva oricărei forme de intimidare, discriminare, abuz şi exploatare;
    i) sprijină cuplul părinte-copil/copii în vederea dezvoltării autonomiei care ar favoriza reintegrarea acestuia în familie şi/sau comunitate;
    j) monitorizează situaţia postintegratoare a beneficiarilor în familie şi în comunitate.
    3. Serviciile oferite în cadrul Centrului reflectă prevederile Convenţiei ONU asupra eliminării tuturor formelor de discriminare faţă de femei, ratificate prin Hotărîrea Parlamentului nr. 87-XIII din 28 aprilie 1994, precum şi ale altor convenţii referitoare la drepturile omului la care Republica Moldova este parte.
    4. Drepturile fiecărui beneficiar sînt recunoscute, respectate şi promovate.
    5. Asistentul social coordonator de caz din cadrul Centrului elaborează pentru fiecare beneficiar un plan individualizat de asistenţă, în baza căruia i se oferă servicii de calitate.
    6. Personalul Centrului asigură beneficiarilor relaţii de parteneriat bazate pe sinceritate, onestitate şi atitudine pozitivă.
    7. Drepturile beneficiarilor la intimitate şi la viaţă privată sînt respectate cu stricteţe.
    8. Datele cu privire la beneficiarii Centrului sînt confidenţiale.
Principii de prestare a serviciilor sociale
în cadrul Centrului – Standardul I
    9. Scopul activităţii Centrului derivă din principiile fundamentale care determină aspectele funcţionării acestuia. Aceste principii sînt următoarele:
    a) respectarea şi promovarea drepturilor, intereselor şi demnităţii persoanelor asistate – adoptarea unei politici clare de condamnare a violenţei în familie în toate formele sale. Victimele care se adresează la Centru nu trebuie să ofere probe ale violenţei la care au fost supuse. Este important să li se acorde încredere şi să fie tratate fără idei preconcepute;
    b) asigurarea accesului la servicii de calitate – profesionalismul este o condiţie prealabilă pentru punerea în aplicare integrală a principiilor. Personalul trebuie să fie instruit adecvat. Se vor elabora dispoziţii corespunzătoare pentru formarea continuă a personalului. Numărul de angajaţi trebuie să corespundă numărului de beneficiari, pentru a li se oferi sprijinul şi serviciile necesare. În prestarea serviciilor personalul Centrului este asistat de către voluntari. Resursele financiare trebuie să fie gestionate în mod economic şi eficient. Serviciile prestate de Centru vor fi verificate prin inspecţii ale calităţii;
    c) nondiscriminarea – centrul trebuie să fie deschis pentru toate victimele,  indiferent de rasă, culoare, sex, religie, opinie politică, naţionalitate, apartenenţă etnică şi socială, stare civilă, dizabilitate, statut HIV etc.;
    d) asigurarea confidenţialităţii şi eticii profesionale – pentru a proteja drepturile beneficiarilor şi integritatea lor, este necesar ca aceştia să fie în drept să decidă care informaţie poate fi divulgată. Prin urmare, nici o informaţie nu ar trebui să fie transmisă în exterior de către personalul Centrului fără consimţămîntul beneficiarului. Excepţie fac cazurile în care viaţa şi sănătatea beneficiarului sînt în pericol (de exemplu, tentative de sinucidere, pericol acut din partea partenerului violent sau abuzarea copiilor de către beneficiari). Beneficiarii trebuie să aibă, de asemenea, dreptul de a primi consiliere şi sprijin, fără a dezvălui identitatea lor;
    e) respectarea opiniei persoanei asistate (adult sau copil) – este important să se respecte dreptul beneficiarului de a decide cu privire la viaţa sa. Specialiştii de resort nu trebuie să exercite presiuni asupra beneficiarului în luarea deciziei. Este important ca victima să conştientizeze că numai ea este în situaţia de a decide şi că decizia ei va fi respectată. Scopul unei intervenţii este de a pune capăt violenţei, nu de a pune capăt relaţiei;
    f) interdisciplinaritate şi multidisciplinaritate – protecţia şi asistenţa în cadrul Centrului se realizează de către o echipă profesionistă, care are sarcini şi responsabilităţi partajate. Cazurile se soluţionează prin procedura referirii, în baza unei abordări multidisciplinare, cu implicarea, în caz de necesitate, a specialiştilor din afara Centrului;
    g) deschidere către comunitate – acesta se referă la relaţia cu publicul prin intermediul campaniilor de sensibilizare, în scopul creării şi influenţării discursului public, comunicării şi percepţiei violenţei în familie şi existenţei centrelor.  Violenţa în familie continuă să fie un subiect tabu în multe ţări, de aceea campaniile informaţionale iniţiate şi gestionate de către centre joacă un rol de promotor al drepturilor omului şi au impact educativ în ceea ce priveşte comportamentul nonviolent.
    10. Centrul colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale din unitatea administrativ-teritorială în care funcţionează, precum şi cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, prezentîndu-le informaţii cu privire la activitatea desfăşurată, în mod regulamentar şi/sau la solicitare, dar nu mai rar decît o dată în an.
    11. Fondatorul aprobă Regulamentul intern de organizare şi funcţionare, în baza Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a centrelor de reabilitare a victimelor violenţei în familie, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.129 din 22 februarie 2010, care stipulează obiectivele, activităţile şi serviciile oferite, modul de organizare internă a spaţiilor Centrului, drepturile şi responsabilităţile angajaţilor şi ale beneficiarilor, resursele umane şi managementul Centrului.
    12. Administraţia Centrului asigură familiarizarea personalului Centrului şi a beneficiarilor cu prevederile Regulamentului de organizare şi funcţionare.
    13. Organizarea spaţiului şi a activităţilor oferite de Centru are la bază modelul familial.
    Amplasarea şi amenajarea interioară – Standardul II
    14. În scopul garantării siguranţei şi securităţii beneficiarilor, amplasarea Centrelor nou-înfiinţate nu va fi cunoscută publicului larg. Centrele existente, a căror locaţie este cunoscută la data intrării în vigoare a prezentelor Standarde, vor funcţiona în continuare.
    15. Centrul este amplasat în localităţile în care este asigurat accesul la mijloacele de transport, care permit organizarea activităţilor în exterior şi accesarea diferitelor servicii comunitare: sociale, juridice, medicale, educaţionale, profesionale, culturale, de petrecere a timpului liber etc. 
    16. Centrul funcţionează conform regulilor şi normativelor în vigoare aprobate de Ministerul Sănătăţii.
    17. Centrul poate fi plasat într-un edificiu propriu sau în sediile unor instituţii sociale. Nu se permite amplasarea în subsoluri, încăperi fără iluminare naturală sau umede.
    18. Centrul trebuie să dispună de încăperi destinate procesului instructiv-educativ, a căror suprafaţă  corespunde normelor sanitare în vigoare.
    19. Centrul trebuie să fie asigurat cu apeduct, canalizare, încălzire, energie electrică, gaze naturale (după caz), sisteme de ventilare, iluminare naturală şi să dispună de autorizaţiile de funcţionare prevăzute de legislaţie.
Beneficiarii Centrului – Standardul III
    20. Centrul este organizat în corespundere cu necesităţile specifice ale beneficiarilor şi dezvoltă servicii specializate pentru protecţia şi asistenţa victimelor violenţei în familie, constituindu-se după criteriul de sex al beneficiarilor (centre pentru femei şi centre pentru bărbaţi).
    21. Beneficiari ai Centrului sînt:
    a) femeile victime ale violenţei în familie;
    b) bărbaţii victime ale violenţei în familie;
    c) cuplurile mamă-copil, victime ale violenţei în familie;
    d) cuplurile tată-copil, victime ale violenţei în familie.
Secţiunea 2
Admiterea şi plasamentul în Centru.
Admiterea beneficiarului în Centru – Standardul IV
    22. Admiterea în Centru a victimelor violenţei în familie se efectuează respectîndu-se principiul nondiscriminării.
    23. Procedura de admitere în Centru:
    a) admiterea în Centru se realizează la prezentarea dosarului personal al beneficiarului de către organul teritorial de asistenţă socială, organul afacerilor interne. Se permite referirea acestuia de către alte autorităţi ale administraţiei publice locale, alte instituţii abilitate;
    b) în cazuri de urgenţă se efectuează primirea beneficiarului în orice moment.
    24. În situaţiile în care le sînt semnalate cazuri de violenţă în familie, centrele colaborează cu organele teritoriale de poliţie, conform legislaţiei în vigoare.
    25. În cazul plasării cuplurilor părinte-copil/copii, managerul Centrului este obligat să informeze imediat autoritatea tutelară teritorială.
    26. Nu se admite plasarea persoanelor cu forme active de infecţii (tuberculoză, malarie, boli infecţioase intestinale şi alte maladii contagioase) ce pot pune în pericol sănătatea beneficiarilor şi a personalului centrului.
    27. Nu se admit în Centru persoanele date în căutare de către organele de drept pentru comiterea faptelor penale sau cele care încearcă să se ascundă de justiţie.
    28. Nu se admit în Centru persoanele aflate în stare de ebrietate alcoolică sau narcotică. Nu vor beneficia de asistenţă persoanele care, în timpul aflării în Centru, consumă  substanţe narcotice şi băuturi alcoolice.
    29. Persoanele cu handicap fizic sau mintal vor fi admise în Centru la decizia coordonatorului de caz şi a managerului Centrului, numai după o evaluare preliminară şi doar în cazul în care condiţiile existente corespund necesităţilor specifice de îngrijire.
    30. Beneficiarii de servicii sînt informaţi despre drepturile şi obligaţiile ce le revin pe toată durata plasamentului.
    31. La admiterea în Centru beneficiarul semnează cu administraţia Centrului un contract de rezidenţă (conform anexei nr. 1 la prezentele Standarde).
    32. Contractul se întocmeşte de către reprezentantul administraţiei şi beneficiar, la momentul admiterii beneficiarului în Centru, conform modelului contractului de rezidenţă. Administraţia Centrului poate elabora, în baza modelului contractului de rezidenţă anexat, propriul contract de rezidenţă, cu respectarea principiului libertăţii contractuale a părţilor.
    33. Evaluarea complexă a beneficiarului se realizează de către coordonatorul de caz desemnat, în comun cu asistentul social comunitar. Planul individualizat de asistenţă se revizuieşte lunar sau ori de cîte ori este necesar, pentru a fi adaptat la nevoile sociale nou-apărute.
    34. Pentru fiecare beneficiar al Centrului se va întocmi un dosar personal, care va cuprinde date personale, date despre familie, studii şi calificare, fişa medicală, alte acte necesare şi utile pentru fiecare caz în parte, o anchetă socială care să evidenţieze cauzele situaţiei de risc social, planul individualizat de asistenţă.
    35. La admiterea beneficiarului în Centru, coordonatorul completează fişa de înregistrare primară a cazului (conform anexei nr.2 la prezentele Standarde).
Plasamentul beneficiarului în Centru – Standardul V
    36. Centrul asigură beneficiarilor plasament temporar şi asistenţă specializată.
    37. Pe parcursul plasamentului beneficiarului, asistenţa specializată va include gama serviciilor specificate în punctul 8 din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a centrelor de reabilitare a victimelor violenţei în familie, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 129 din 22 februarie 2010.
    38. Asistenţa beneficiarului se realizează în baza planului individualizat de asistenţă, care stabileşte modalităţile de intervenţie şi sprijin pentru victima violenţei în familie, identificînd activităţile şi serviciile adecvate cazului.
    39. Plasamentul beneficiarului în Centru include:
    a) perfectarea şi actualizarea dosarului beneficiarului de către coordonatorul de caz în parteneriat cu organul teritorial de asistenţă socială;
    b) evaluarea complexă a necesităţilor beneficiarului;
    c) elaborarea, în termen de 15 zile de la admiterea beneficiarului în Centru, a planului individualizat de asistenţă (conform documentului „Managementul de caz – ghidul asistentului social”, aprobat prin Ordinul ministrului muncii, protecţiei sociale şi familiei nr. 71 din 3 octombrie 2008, anexa nr. 4) de către coordonatorul de caz, cu participarea directă şi nemijlocită a beneficiarului;
    d) revizuirea planului individualizat de asistenţă lunar sau ori de cîte ori este necesar, pentru a fi adaptat la nevoile sociale nou-apărute;
    e) stabilirea în Plan a domeniilor de intervenţie, a activităţilor concrete şi a termenelor de realizare;
    f) coordonarea de către coordonatorul de caz a tuturor activităţilor specialiştilor, înregistrînd, cel puţin o dată la fiecare două săptămîni, evoluţia cazului, în baza rapoartelor specialiştilor;
    g) reevaluarea lunară de către coordonatorul de caz, în comun cu asistentul social comunitar, a planului individualizat de asistenţă şi urmărirea eficienţei activităţilor planificate; fixarea concluziilor reevaluării în dosarul beneficiarului;
    h) familiarizarea beneficiarului cu rezultatele reevaluării planului individualizat de asistenţă.
Secţiunea 3
Tipurile de servicii prestate în cadrul Centrului.
Servicii de plasament în cadrul Centrului – Standardul VI
    40. În cadrul Centrului beneficiarul dispune de condiţii de trai în siguranţă şi corespunzătoare necesităţilor acestuia.
    41. La cererea scrisă a victimei, acesteia i se asigură protecţie împotriva agresorilor.
    42. Dormitoarele trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
    a) beneficiarii sînt plasaţi în camere comune sau, în cazul cuplului părinte-copil/copii – individuale, utilate în conformitate cu necesităţile adultului şi ale copilului: mobilier, pat pentru adulţi, pătuţ pentru copil, noptieră, dulap pentru haine, scaun;
    b) camerele comune vor dispune de maximum 2 locuri cu un spaţiu de cel puţin 6 m2 pentru fiecare persoană, iar camerele pentru cuplul părinte-copil/copii – de maximum 4 locuri cu un spaţiu de cel puţin 20 m2;
    c) beneficiarul contribuie la amenajarea spaţiului prin individualizarea încăperii;
    d) prizele, geamurile, scările etc. sînt protejate pentru prevenirea unor eventuale accidente;
    e) lenjeria de pat se schimbă în funcţie de necesităţi, dar nu mai rar decît o dată la 7 zile;
    f) camerele sînt menţinute într-o stare corespunzătoare de curăţenie şi igienă; igienizarea zilnică este asigurată de beneficiar.
    43. Centrul reprezintă un loc în care beneficiarii vin cu experienţe similare. Spaţiile comune sînt destinate petrecerii timpului liber şi organizării diferitelor activităţi, împărtăşirii experienţei trăite:
    a) spaţiul este dotat cu mobilă şi echipament pentru odihnă, jocuri, activităţi de socializare şi discuţii tematice în grup (fotolii, scaune, masă pentru reviste, materiale educative, echipament audio/video etc.);
    b) Centrul dispune şi de un spaţiu destinat petrecerii timpului liber al cuplului părinte-copil.
    44. Centrul dispune de o cameră de vizită, care este dotată cu mobilier adecvat.
    45. Spaţiile igienico-sanitare trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
    a) Centrul dispune de grupuri sanitare separate pentru personal, beneficiari şi vizitatori;
    b) numărul grupurilor sanitare se stabileşte în funcţie de numărul beneficiarilor (în raport de 1 la 4);
    c) Centrul este dotat cu un spaţiu special pentru păstrarea materialelor igienico-sanitare, inaccesibil copiilor, şi o spălătorie pentru  îmbrăcăminte, lenjerie de pat şi de corp;
    d) spălătoria este dotată cu maşini automate de spălat şi uscat, cu fier de călcat şi mese pentru netezit;
    e) fiecare beneficiar este responsabil de spălarea rufelor personale;
    f) grupurile sanitare sînt asigurate cu apă rece şi caldă permanent şi permit respectarea intimităţii beneficiarilor;
    g) grupurile sanitare sînt curăţate şi igienizate zilnic de către personalul de deservire.
    46. Izolatorul trebuie să respecte următoarele cerinţe:
    a) Centrul dispune de  spaţii speciale, amenajate în calitate de izolator, pentru evitarea unui eventual pericol de infectare a beneficiarilor;
    b) izolatorul este amplasat obligatoriu la parter, cu ieşire separată şi lavoar pentru necesităţile personalului;
    c) izolatorul este destinat pentru izolarea persoanelor ce manifestă semne de îmbolnăvire acută şi pentru plasarea beneficiarilor admişi în regim de urgenţă, în vederea igienizării, precum şi pentru izolare a acestora în perioada de examinare medicală;
    d) izolatorul constă din salon şi grup sanitar separat şi are în dotare: pat pentru mamă, pat pentru copii, scaun, noptieră, masă de înfăşat, coş pentru lenjeria murdară.
    47. Bucătăria trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:
    a) Centrul dispune de un spaţiu de producţie – bucătărie, în care se pregăteşte hrana, şi de un spaţiu de servire a mesei. La pregătirea hranei se vor folosi materii prime agroalimentare, inclusiv sub formă de semipreparate, curăţate, porţionate şi ambalate;
    b) spaţiile pentru prepararea şi servirea mesei corespund cerinţelor stipulate în regulile şi normativele sanitaro-igienice pentru unităţile de alimentaţie publică, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1209 din 8 noiembrie 2007;
    c) la prepararea hranei se admit angajaţii Centrului cu pregătire profesională în acest domeniu, care deţin certificate medicale cu menţiunile respective privind controlul medical şi instruirea igienică;
    d) în cazul în care Centrul este parte a unei instituţii sociale, acesta beneficiază de serviciile bucătăriei instituţiei respective, autorizate sanitar, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
Servicii de sănătate în cadrul Centrului – Standardul VII
    48. Centrul acordă următoarele servicii de sănătate: supraveghere medicală, asistenţă medicală de urgenţă şi promovarea modului sănătos de viaţă.
    49. Fiecare beneficiar, la momentul admiterii în Centru, va fi consultat de personalul medical.
    50. Serviciile de asistenţă medicală primară şi specializată, la necesitate, sînt oferite beneficiarilor de instituţiile medicale teritoriale, în corespundere cu prevederile actelor normative în vigoare.
    51. Centrul dispune de proceduri clare de acţiune în caz de accidente sau de îmbolnăviri. În cazul admiterii în regim de urgenţă, beneficiarul este plasat în centru prin izolator, unde are loc examinarea şi supravegherea medicală iniţială, efectuarea investigaţiilor necesare. 
    52. Centrul dispune de un cabinet medical pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţă. Cabinetul medical este dotat cu mobilier (masă de birou, scaune, dulap pentru păstrarea medicamentelor), aparataj şi dispozitive medicale (frigider, termometre, tonometru, fonendoscop, spatule de unică folosinţă, casolete, lampă de cuarţ etc.), set de medicamente şi instrumente pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţă, preparate aseptice şi dezinfectante, ustensile pentru dereticare şi curăţenie generală.
    53. Centrul dispune de personal medical (medic sau asistentă medicală), care oferă asistenţă medicală de tip profilactic, asistenţă medicală copiilor bolnavi şi primul ajutor în situaţii de urgenţă.
    54. Datele de contact ale personalului medical sînt afişate la loc vizibil şi accesibil pentru beneficiari.
    55. Centrul dispune de proceduri clare pentru înregistrarea, depozitarea, distribuirea şi administrarea medicamentelor, precum şi pentru gestionarea deşeurilor medicale.
    56. Primul ajutor în situaţii de urgenţă:
    a) personalul centrului acordă primul ajutor în caz de urgenţă;
    b) asistenţa medicală de urgenţă, în caz de necesitate, se acordă de serviciile de urgenţă.
Servicii psihosociale în cadrul Centrului – Standardul VIII
    57. Serviciile psihosociale se organizează într-un spaţiu securizat cu destinaţie specială, amenajat confortabil, pentru a încuraja discuţiile dintre beneficiari şi personalul Centrului.
    58. Serviciile psihosociale sînt oferite de psiholog/asistent social/psihopedagog şi includ consilierea psihologică, sprijinul psihologic şi suportul social acordat victimelor violenţei în familie, în scopul reabilitării psihologice şi depăşirii situaţiei de criză.
    59. Sesiunile de consiliere se desfăşoară respectîndu-se intimitatea beneficiarului, pentru a i se asigura confort şi încredere.
    60. În funcţie de necesitate, beneficiarii pot apela la servicii de consiliere individuală şi de grup.
    61. Sesiunile de consiliere se desfăşoară în baza unor obiective clare, stabilite în comun cu beneficiarii.
    62. Conţinutul sesiunilor este înregistrat/consemnat în fişa de observaţie (conform anexei nr.3 la prezentele Standarde), împreună cu propuneri/recomandări pentru următoarele sesiuni. Fişele sînt anexate la dosarul beneficiarului.
    63. Sesiunile individuale sînt de tip suportiv, terapeutic şi educativ, iar cele de grup sînt determinate de forma grupului: suport, grup de discuţii etc.
    64. Sesiunile de consiliere au la bază principiul reabilitării psihologice a victimei violenţei în familie şi urmăresc depăşirea situaţiei de criză şi formarea următoarelor cunoştinţe, deprinderi şi abilităţi:
    a) cultivarea încrederii în sine şi în alte persoane;
    b) formarea deprinderii sociale;
    c) dezvoltarea capacităţii de a lua decizii;
    d) obţinerea de informaţii privind serviciile sociale şi de plasare în cîmpul muncii;
    e) dezvoltarea abilităţilor privind gestionarea timpului, a banilor şi depăşirea crizelor.
Servicii de consiliere juridică în cadrul
Centrului – Standardul IX

    65. Serviciile de consiliere juridică se organizează într-un spaţiu securizat cu destinaţie specială, amenajat confortabil, pentru a încuraja discuţiile dintre beneficiari şi personalul Centrului.
    66. Serviciile de consiliere juridică sînt oferite de jurist şi includ consilierea juridică în următoarele domenii: legislaţia specifică privind protecţia imediată sau de lungă durată în cazurile de violenţă în familie, drepturile victimei, suport în obţinerea ordonanţei de protecţie, legislaţia privind actul de căsătorie şi divorţ, drepturile părinteşti, legislaţia privind migraţia, legislaţia penală, prevederile cu privire la asigurarea medicală şi socială, suport în vederea găsirii unui avocat, în caz de necesitate, şi sprijin în vederea perfectării actelor juridice.
Servicii de reintegrare în familie şi/sau în
comunitate – Standardul X

    67. Centrul acordă servicii de reintegrare în familie şi/sau în comunitate a victimelor violenţei în familie. Toate activităţile desfăşurate în Centru au în vedere caracterul temporar al plasamentului şi se orientează spre identificarea unei soluţii durabile de reintegrare în familie şi/sau în comunitate.
    68. Posibilităţile de reintegrare în familie şi/sau în comunitate a beneficiarului sînt studiate şi analizate de specialiştii Centrului din momentul plasamentului acestuia.
    69. Beneficiarul este considerat un partener activ, implicat în procesul de reintegrare în familie şi/sau în comunitate.
    70. Coordonatorul de caz organizează vizite şi întîlniri cu familia biologică şi/sau extinsă, cu potenţialii angajatori sau cu alte persoane, pentru evaluarea posibilităţilor de integrare sociofamilială (conform documentului „Managementul de caz – ghidul asistentului social”, aprobat prin Ordinul ministrului muncii, protecţiei sociale şi familiei nr. 71 din 3 octombrie 2008, anexa nr. 3).
    71. Serviciile de reintegrare în familie şi/sau în comunitate includ aspecte legate de realizarea măsurilor necesare pentru stabilirea relaţiilor cu:
    a) familia biologică sau extinsă;
    b) angajatorii – în vederea încadrării în cîmpul muncii, urmarea cursurilor de (re)calificare profesională;
    c) instituţiile de învăţămînt – pentru continuarea studiilor beneficiarului şi ale copiilor acestuia, după caz;
    d) autorităţile administraţiei publice locale – în vederea găsirii unui loc permanent de trai după ieşirea din Centru;
    e) alte instituţii care oferă servicii relevante soluţionării cazului.
    72. Centrul deţine informaţii cu privire la oferta de pe piaţa muncii, în baza datelor oferite de agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, precum şi în baza unor acorduri de colaborare cu instituţiile interesate.
    73. Coordonatorul de caz asistă beneficiarul la ieşirea din Centru.
Încetarea plasamentului în Centru.
Servicii de monitorizare  – Standardul XI
    74. Reintegrarea beneficiarului în familie şi/sau în comunitate constituie scopul de bază al activităţilor incluse în planul individualizat de asistenţă.
    75. Beneficiarul este pregătit de către specialiştii Centrului pentru ieşirea din Centru.
    76. În perioada de pregătire a reintegrării în familie şi/sau în comunitate a beneficiarului, coordonatorul de caz:
    a) realizează evaluarea finală a necesităţilor beneficiarului;
    b) efectuează vizite în comunitatea/familia în care urmează a fi reintegrat beneficiarul;
    c) asigură implicarea autorităţilor administraţiei publice locale, în special a serviciului de asistenţă socială comunitară, în procesul de reintegrare a beneficiarului;
    d) asigură referirea beneficiarului la serviciile sociale existente în comunitatea în care urmează a fi reintegrat;
    e) îndeplineşte formalităţile administrative şi legale necesare pentru ieşirea beneficiarului din Centru.
    77. Coordonatorul de caz, cu cel puţin două săptămîni înainte de ieşirea beneficiarului din Centru, contactează serviciul de asistenţă socială comunitară, informîndu-l despre situaţia beneficiarului şi preluarea monitorizării cazului.
    78. După părăsirea Centrului, beneficiarul poate accesa servicii postrezidenţiale de acompaniere şi consiliere pe o perioadă de cel puţin 3 luni.
    79. Rezultatele monitorizării sînt înregistrate în fişele de monitorizare post(re)integrare, care se anexează la dosar (conform anexei nr. 4 la prezentele Standarde). Fişa se completează de către asistentul social coordonator de caz, în comun cu reprezentanţii autorităţii administraţiei publice locale. Datele personale colectate care se referă la categorii speciale vor fi utilizate ţinîndu-se cont de prevederile Legii nr. 17-XVI din 15 februarie 2007 cu privire la protecţia datelor cu caracter personal.
    80. Încetarea bruscă a rezidenţei beneficiarului, ca urmare a rezilierii contractului de rezidenţă, poate avea loc în cazurile încălcării repetate de către beneficiar a Regulamentului de ordine interioară al Centrului sau aducerii unor prejudicii altor beneficiari, personalului sau bunurilor Centrului.
Secţiunea 4
Managementul Centrului  – Standardul XII
    81. Managerul Centrului este responsabil de calitatea serviciilor prestate beneficiarilor.
    82. Managerul aplică proceduri clare:
    a) de evaluare şi de monitorizare a activităţilor desfăşurate;
    b) de selectare, de evaluare, de formare, de atestare şi de sprijinire a personalului;
    c) de ţinere a contabilităţii şi de raportare financiară;
    d) de transmitere a informaţiilor în interiorul şi în afara instituţiei. Informaţiile obţinute sînt considerate confidenţiale şi pot fi transmise în afara instituţiei numai cu acordul expres al beneficiarului. Excepţii constituie cazurile de pericol pentru viaţa sau sănătatea beneficiarilor sau cazurile în care nedivulgarea acestor informaţii poate fi dezavantajoasă pentru aceştia.
    83. Specialiştii Centrului trebuie să dispună de pregătirea şi competenţele profesionale corespunzătoare pentru a lucra cu victimele violenţei în familie, familiile acestora, comunitatea, autorităţile administraţiei publice locale, alţi prestatori de servicii etc.
    84. Pentru specialiştii Centrului se întocmesc şi se aprobă fişe de post, care includ:
    a) atribuţiile;
    b) responsabilităţile;
    c) drepturile;
    d) studiile/calificarea necesare pentru ocuparea postului respectiv;
    e) experienţa şi vechimea în muncă;
    f) relaţiile de subordonare şi modalităţile de comunicare pe verticală şi orizontală;
    g) atribuţiile concrete faţă de beneficiari şi faţă de ceilalţi angajaţi ai Centrului.
    85. Centrul dispune de proceduri clare privind situaţiile care necesită înlocuirea în regim de urgenţă a unui specialist.
    86. Centrul dispune de spaţii special amenajate (sigure şi închise) pentru depozitarea dosarelor beneficiarilor de servicii.
    87. Responsabilitatea pentru completarea dosarelor beneficiarilor de servicii, precum şi pentru arhivarea acestora revine coordonatorului de caz.
    88. Informaţiile cuprinse în dosar sînt confidenţiale.
    89. Informaţiile despre beneficiar sînt difuzate numai cu acordul scris al acestuia. Acordul scris se anexează la dosarul beneficiarului.
    90. Dosarele arhivate ale beneficiarilor se păstrează pe termen nelimitat.
Managementul resurselor umane  – Standardul XIII
    91. Centrul dispune de o organigramă de personal dimensionată şi structurată în funcţie de mărimea instituţiei şi de nevoile beneficiarilor.
    92. Personalul Centrului este angajat prin concurs, conform legislaţiei, nefiind admisă angajarea persoanelor fără pregătirea şi calificarea corespunzătoare.
    93. Personalul Centrului este constituit din: personal administrativ, personal de asistenţă socială, psihologică, juridică, pedagogică, medicală şi personal auxiliar.
    94. Centrul este condus de un manager cu studii superioare în domeniu şi experienţă profesională de minimum 5 ani şi de un manager adjunct. Managerul poate cumula o altă funcţie curentă (în domeniul pedagogiei, psihologiei, dreptului, asistenţei sociale, medicinei, psihopedagogiei etc.).
    95. Rata de încadrare (numărul de posturi în raport cu numărul de beneficiari de servicii) este calculată în funcţie de caracteristicile şi nevoile beneficiarilor Centrului, precum şi de capacitatea totală a instituţiei.
    96. Asigurarea securităţii reprezintă o responsabilitate de bază a managerului Centrului. Beneficiarii necesită un loc sigur, unde să fie protejaţi împotriva comportamentului violent al agresorului. Totodată, securitatea trebuie să fie asigurată şi personalului Centrului, care de asemenea este supus unui risc major din partea agresorilor. Pentru asigurarea protecţiei fizice a beneficiarilor şi a securităţii instituţiei, managerul încheie acorduri de colaborare cu organele teritoriale de poliţie.
Formarea personalului  – Standardul XIV
    97. Personalul Centrului beneficiază de formare iniţială de specialitate.
    98. La etapa de angajare, personalul urmează programe de formare specifică Centrului (reabilitarea victimelor violenţei în familie, psihologia abuzului, metode de depăşire a situaţiilor de criză etc.).
    99. Angajaţii Centrului beneficiază de posibilitatea de a urma programe de formare continuă cu o durată totală de cel puţin 40 ore anual.
    100. Personalul participă la seminare, conferinţe naţionale şi internaţionale, sesiuni de comunicări ştiinţifice etc.
    101. Voluntarii pot activa în Centru după ce urmează un program de formare de minim 12 ore cu privire la specificul muncii în astfel de instituţii.
    102. În baza necesităţilor de formare profesională identificate, se elaborează planul de formare continuă a personalului Centrului.
    103. Managerul Centrului este responsabil de elaborarea şi realizarea planului de formare continuă.
    104. Personalul care activează în cadrul Centrului va fi supus examenului medical la fiecare 6 luni şi instruirii igienice. 
Supervizarea şi evaluarea personalului  – Standardul XV
    105. Centrul dispune de un sistem eficient de evaluare şi supervizare, specialiştii fiind supuşi evaluării obligatorii la momentul angajării şi evaluărilor anuale.
    106. Centrul elaborează propriile grile de evaluare a personalului, în baza unor criterii precise.
    107. Procesul de evaluare se bazează pe:
    a) rezultatele obţinute;
    b) atitudinea faţă de activităţile din cadrul Centrului;
    c) participarea la programe de formare profesională.
    108. Sesiunile de evaluare şi supervizare au loc lunar, anual, precum şi ori de cîte ori este necesar.
    109. Sesiunile de supervizare se desfăşoară individual şi în grup şi ţin de:
    a) anumite aspecte ale unor cazuri concrete;
    b) metodele aplicate;
    c) sarcinile specialistului;
    d) starea emoţională a specialistului;
    e) modalitatea de transmitere a experienţei, de discutare a cazurilor mai dificile;
    f) identificarea soluţiilor de consolidare a spiritului de echipă.
    110. Sesiunile se desfăşoară planificat şi organizat, sînt limitate în timp şi au la bază obiective de evaluare/supervizare concrete.
    111. Sesiunile sînt protocolate, consemnîndu-se deciziile, responsabilii şi termenele de îndeplinire a deciziilor.
    112. Managerul Centrului este responsabil de elaborarea planului sesiunilor de evaluare, supervizare şi de organizarea sesiunilor în cazuri de urgenţă.
    113. Funcţia de supervizor poate fi îndeplinită de managerul Centrului sau de o persoană cu experienţă din afara Centrului.
Protecţia împotriva abuzurilor din partea
personalului  – Standardul XVI
    114. În perioada aflării în Centru, beneficiarii sînt încurajaţi să sesizeze orice formă de abuz din partea personalului, altor persoane din Centru şi din afara lui.
    115. Managerul Centrului ia măsurile imediate de protecţie şi asistenţă necesare beneficiarului. Managerul Centrului aplică sancţiuni personalului care utilizează forme de abuz faţă de beneficiari. Situaţiile de abuz sînt consemnate în procese-verbale.
Reguli interne de trai – Standardul XVII
    116. În momentul plasării beneficiarului în Centru, este necesar ca acestuia să i se aducă la cunoştinţă Regulile interne de trai în centru (în continuare – Reguli).
    117. Regulile  sînt întocmite în formă scrisă şi sînt accesibile publicului larg atît în limba de stat, cît şi în limba rusă.
    118. Regulile trebuie să conţină informaţii cu privire la:
    a) structura şi principiile Centrului;
    b) serviciile oferite beneficiarilor;
    c) personalul Centrului;
    d) securitatea în Centru;
    e) ordinea de primire a vizitelor;
    f) responsabilitatea faţă de copii;
    g) drepturile beneficiarului;
    h) participarea la activităţi ce ţin de menaj, pregătirea hranei, spălat etc.;
    i) obligaţii şi responsabilităţi;
    j) persoana(e) de contact în caz de conflict sau plîngeri;
    k) participarea beneficiarului la procesul de luare a deciziilor în organizarea şi administrarea Centrului;
    l) ordinea de ieşire din Centru.
    119. Regulile trebuie să fie clare şi pe înţelesul beneficiarului. Ele sînt obligatorii, dar în acelaşi timp dispun de un anumit grad de flexibilitate, pentru a putea fi modificate în funcţie de necesităţile beneficiarilor. Regulile care se referă la statutul instituţiei nu pot fi schimbate.
    120. Regulile trebuie să conţină prevederi speciale ce vizează dreptul beneficiarului la autodeterminare în organizarea vieţii după ieşirea din Centru.

    anexa nr.1

    anexa nr.2

    anexa nr.3

    anexa nr.4