MODIFICAT
    HG869 din 05.09.18, MO366-376/28.09.18 art.966; în vigoare 28.09.18
    HG1087 din 18.12.17, MO441-450/22.12.17 art.1219
    HG764 din 18.09.14, MO282-289/26.09.14 art.816
    HG735 din 03.10.12, MO212-215/12.10.21 art.798; în vigoare 12.10.12
    HG481 din 04.07.11, MO110-112/08.07.11 art.547


    NOTĂ:
    pe tot parcursul textului, cuvintele „Comisia Interdepartamentală de Combatere a Narcomaniei și Narcobusinessului” și „substanțe narcotice”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „Comisia Națională Antidrog” și, respectiv, „substanțe stupefiante”, la formele gramaticale corespunzătoare prin HG1087 din 18.12.17, MO441-450/22.12.17 art.1219
    În Hotărîre sintagma “Comitetul Naţional Antidrog” se substituie cu sintagma “Comisia Naţională Antidrog”, iar în cazul trimiterii la denumirea prescurtată a acesteia, cuvîntul “Comitetul” se substituie cu sintagma “Comisia Naţională” prin HG481 din 04.07.11, MO110-112/08.07.11 art.547


     În scopul executării Legii nr.382-XIV din 6 mai 1999 cu privire la circulaţia substanţelor stupefiante şi psihotrope şi a precursorilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr.73-77, art.339), cu modificările şi completările ulterioare,  şi îndeplinirii angajamentelor asumate de Republica Moldova cu privire la combaterea narcomaniei şi narcobusinessului, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Strategia naţională antidrog pe anii 2011-2018 (se anexează).
    2. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale, în limitele competenţelor atribuite, vor asigura realizarea prevederilor Strategiei naţionale antidrog pe anii 2011-2018.
    3. Finanţarea acţiunilor prevăzute în prezenta hotărîre se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor aprobate în aceste scopuri în bugetul autorităţilor publice implicate, precum şi din sursele investitorilor străini şi organizaţiilor neguvernamentale.
    4. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Comisiei Națională Antidrog.

    PRIM-MINISTRU                                                              Vladimir FILAT

    Contrasemnează:
    Ministrul afacerilor interne                                                 Victor Catan
    Ministrul finanţelor                                                              Veaceslav Negruţa
    Ministrul sănătăţii                                                                Vladimir Hotineanu
    Ministrul educaţiei                                                               Leonid Bujor
    Ministrul muncii, protecţiei
    sociale şi familiei                                                                  Valentina Buliga
    Ministrul justiţiei                                                                 Alexandru Tănase

    Nr. 1208. Chişinău, 27 decembrie 2010.

    1. Strategia naţională antidrog pe anii 2011-2018 (în continuare – Strategia) este elaborată în urma unei analize a situaţiei curente în domeniul combaterii narcomaniei şi narcobusinessului.
    2. Strategia este elaborată în concordanţă cu Strategia Europeană pe Droguri pentru perioada 2005, se bazează pe Convenţia unică asupra stupefiantelor, adoptată la New York la 30 martie 1961 şi amendată prin Protocolul de modificare a Convenţiei, adoptat la Geneva la 25 martie 1972, Convenţia asupra substanţelor psihotrope, adoptată la Viena la 21 februarie 1971, Convenţia contra traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, adoptată la Viena la 20 decembrie 1988, Declaraţia Politică cu privire la Principiile Directorii de reducere a Cererii de Droguri, adoptată la Sesiunea Specială cu privire la Droguri a Adunării Generale a ONU din 1988, considerate drept instrumente legale majore în abordarea problematicii drogurilor.
    3. Prezenta Strategie descrie situaţia curentă în domeniu şi defineşte obiectivele, acţiunile şi măsurile necesare, cu stabilirea unor responsabilităţi clare pentru toţi actorii implicaţi în activităţile de prevenire şi reprimare a consumului şi/sau traficului ilicit de droguri.
    4. Analiza datelor din diverse surse disponibile (cazurile noi înregistrate de consum de droguri, sondajele cu privire la consumul de droguri, crimele înregistrate privind drogurile şi sechestrările de droguri) denotă consumul de droguri preponderent din grupul canabiozelor, dar nu permite evidenţierea tendinţelor consumului problematic de droguri în totalitate.
    5. Astfel, în anul 2009, pe teritoriul Republicii Moldova (cu excepţia localităţilor din stînga Nistrului), au fost înregistrate 1333 cazuri noi de consum al drogurilor (în anul 2008 – 1138 cazuri).
    6. Din numărul persoanelor luate în evidenţă 114 fac abuz de narcotice fără a fi dependente, din numărul total  572 sau 6,5% sînt  femei.
    7. În ultimii 3 ani se observă tendinţa de creştere a numărului de cazuri noi înregistrate de HIV printre utilizatorii de droguri injectabile.
    Prevalenţa HIV în rîndul utilizatorilor de droguri injectabile care sînt beneficiari ai programelor de reducere a riscurilor, a atins în anul 2008 21,0%.
    8. La sfîrşitul anului 2008, în 21 de unităţi teritorial-administrative şi în 7 instituţii penitenciare au fost oferite servicii în cadrul  programelor de reducere a riscurilor (schimb de seringi).
    9. De asemenea, în pofida faptului că în ultimii ani numărul de persoane ce au decedat din cauza supradozării cu droguri s-a micşorat considerabil faţă de anii precedenţi (în 2002 au decedat 131persoane), datele disponibile rămîn a fi alarmante. Astfel,  în anul 2008 au decedat 8 persoane, în 2009 - 12 persoane şi tendinţele la acest capitol riscă să evolueze, dacă nu vor fi întreprinse măsuri de rigoare în domeniul vizat.
    10. Totodată, se înregistrează un acces redus la serviciile de sănătate pentru persoanele dependente de droguri şi lipsa anumitor tipuri de tratament (tratament pe termen scurt rezidenţial, comunităţi terapeutice) şi/sau a serviciilor posttratament.
    11. Pe parcursul ultimilor ani s-a înregistrat o creştere a preţurilor cu amănuntul la extractul de opium, marijuană, heroină, cocaină şi alte droguri,  precum şi o varietate de preţuri cu amănuntul la tipul “ecstasy” din cauza majorării importului ilegal din ţările Europei de Vest. Cu toate aceastea, drogurile sînt destul de accesibile, deoarece Moldova, fiind o ţară agrară, nu are necesitatea de a importa drogurile vegetale ce se prepară din materie primă mac şi cînepă, deoarece acestea practic cresc  pretutindeni.
    12. Deşi în perioada 2008-2010 pe teritoriul ţării numărul infracţiunilor legate de droguri este în scădere (2008 - 2103 crime, 2009 - 1865 şi semestrul I al anului 2010 - 877), iar numărul de infracţiuni ce vizează comercializarea substanţelor stupefiante constituie doar 15,0% din numărul total de infracţiuni ce ţin de traficul de droguri, se impune necesitatea activizării luptei contra distribuitorilor de droguri.
    Problema consumului de droguri
    13. Consumul substanţelor stupefiante şi psihotrope este un fenomen complex şi multiaspectual, cu o serie de riscuri interconexe pentru cetăţeni şi societate.
    14. În abordarea problemei consumului de droguri, Republica Moldova se bazează pe conceptul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii „Sănătate pentru Toţi în secolul al 21-lea”, conform căruia consumul de droguri este o problemă ce periclitează sănătatea publică şi care ar putea împiedica dezvoltarea sănătoasă a cetăţenilor şi a societăţii în context mai larg.
    15. Astfel, conform datelor statistice ale Ministerului Afacerilor Interne, în perioada 2008-2010 numărul consumatorilor de droguri luaţi în evidenţă a crescut practic cu 400 de persoane, comparativ cu finele anului 2010.
    16. În anul 2008 au fost luate în evidenţă 1138 persoane, constituind 31,9 cazuri la 100 mii populaţie, iar la sfîrşitul anului 2009 s-a înregistrat o creştere cu 195 de cazuri,  fiind luate în evidenţă 1333 persoane.
    17. Problema drogurilor este una globală, care necesită abordare în context transnaţional, urmînd ca eforturile naţionale de combatere a fenomenului să fie încadrate şi coordonate cu activităţile realizate pe plan internaţional, inclusiv:
    a) în domeniul sănătăţii –  este necesar a întreprinde acţiuni de reducere a riscului de sănătate asociate consumului de droguri, inclusiv acţiuni de informare, prevenire şi control al comerţului cu precursorii, spre a exclude scoaterea lor din circuitul legal pentru fabricarea ilegală a drogurilor sintetice;
    b) în domeniul spălării banilor, proveniţi din comerţul ilegal cu droguri – este necesar a ţine cont de faptul că, deşi numărul crimelor înregistrate la acest compartiment în perioada 2008 - 2009 se află în descreştere  (în 2008 - 2103 crime, în 2009 - 1865 crime), preţul drogurilor este permanent în creştere, ceea ce asigură un venit enorm traficanţilor de droguri;
    c) în domeniul justiţiei şi afacerilor interne –  este necesară cooperarea dintre poliţie şi serviciile vamale în vederea combaterii traficului ilicit de droguri, criminalităţii organizate şi finanţării terorismului.
    Politica în domeniul drogurilor
    18. Politica în domeniul drogurilor constituie un set complex de măsuri sociale de prevenire, control, educaţie, tratament etc., inclusiv aplicarea legii, care sînt implementate la nivel internaţional, naţional şi local.
    19. Scopul final este de a reduce consumul tuturor tipurilor de droguri şi/sau de a reduce riscul potenţial şi daunele care pot apărea în viaţa cetăţenilor şi a societăţii.
    Abordarea problemei consumului de droguri
    20. Prezenta Strategie îşi propune o abordare complexă, multidisciplinară şi echilibrată a problemelor ce ţin de consumul de droguri, bazată pe o cooperare complexă, interdepartamentală, interdisciplinară şi intersectorială la toate nivelele, avînd drept fundament trei componente ale politicii moderne în domeniul drogurilor, care nu se substituie reciproc, dar se completează reciproc:
    a) reducerea ofertei de droguri (exercitarea controlului asupra circulaţiei legale a drogurilor şi combaterea traficului şi distribuirii ilicite de droguri);
    b) reducerea cererii de droguri (prevenirea primară a consumului de droguri, tratamentul, resocializarea utilizatorilor de droguri);
    c) reducerea riscurilor.
    21. Sub acest aspect, politica în domeniul drogurilor se va constitui pe patru piloni de bază:
    a) prevenirea primară;
    b) tratament şi reabilitare;
    c) reducerea riscului;
    d) reducerea ofertei de droguri.
    22. Aceşti piloni pot fi aplicaţi eficient doar într-un mediu organizaţional şi instituţional operaţional, bazat pe angajamente, experienţe şi cooperare pe plan naţional şi internaţional, pe dovezi ştiinţifice, informaţii şi evaluare a acţiunilor întreprinse, astfel încît să fie finanţate doar măsurile şi activităţile eficiente.
    23. Activităţile în toate domeniile trebuie să fie coordonate pentru asigurarea unei  abordări comune în atingerea scopurilor trasate în prezenta Strategie. Conform Sesiunii Speciale pe droguri a Adunării Generale a ONU din anul 1998, această abordare poate influenţa problemele ce ţin de consumul de substanţe stupefiante şi psihotrope, acţionînd pe un spectru larg şi anume de la factorii de preîntîmpinare a experimentărilor la limitarea consecinţelor negative asupra sănătăţii, sferei sociale, economice şi securităţii societăţii.
    24. Forma complexă necesară a politicii în domeniul drogurilor poate fi ilustrată astfel:


    25. Acţiunile incluse în prezenta Strategie sînt coerente cu obiective generale şi specifice, după cum urmează:
    Obiective generale
    a) reducerea traficului de droguri spre şi prin Republica Moldova, precum şi a ofertei şi accesibilităţii tuturor tipurilor de droguri, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Menţinerea tendinţelor de reducere a numărului de crime, prin întreprinderea unor acţiuni concrete, coordonate cu organele abilitate ale altor servicii. Sporirea activismului în scopul depistării primordiale a traficanţilor de droguri, şi nu a consumatorilor;
    b) reducerea şi stabilizarea consumului tuturor tipurilor de droguri şi a consecinţelor asociate care pot afecta starea sănătăţii cetăţenilor şi dezvoltarea societăţii în ansamblu, prin stabilizarea, pînă în 2011, a numărului de persoane aflate în evidenţă de 8664 şi menţinerea tendinţelor de micşorare a numărului acestor persoane.
    Obiective specifice
    a) îmbunătăţirea calităţii sistemului actual;
    b) crearea unui cadru organizaţional adecvat şi funcţional pentru realizarea unui set de măsuri în domeniul drogurilor.
    26. Pentru realizarea obiectivelor trasate de reducere a consumului de droguri şi a riscurilor pentru sănătate şi sociale, este necesar de a dezvolta – urmare a evaluării necesităţilor – reţeaua de programe de prevenire, tratament şi reducere a riscurilor. Scopul pe termen lung este de a dezvolta o reţea complexă de diverse tipuri de servicii bazate pe dovezi, după cum se demonstrează în figura de mai jos:

    27. În baza analizei SWOT (anexa nr.1 la prezenta Strategie) a situaţiei curente, atenţia se va concentra şi în continuare asupra prevenirii consumului de droguri injectabile şi a riscurilor de sănătate şi  sociale, asociate consumului acestora.
    28. O atenţie sporită se va acorda prevenirii şi reducerii consumului altor tipuri de droguri – de exemplu, al celor din grupul canabiozelor şi al drogurilor sintetice (tip „ecstasy”).
    29. Programele de prevenire se vor axa pe difuzarea intensă, spre atenţia publicului larg, a informaţiei şi a intervenţiilor educative despre nocivitatea şi riscurile aferente consumului substanţelor stupefiante sau psihotrope, îndeosebi printre tineri, deoarece, conform datelor statistice ale Ministerului Afacerilor Interne, evoluează tendinţele de săvîrşire a infracţiunilor de către minorii cu vîrsta cuprinsă între 14-15 ani. Astfel, în anul 2008, la răspundere penală au fost traşi 30 de minori, în 2009 - 32 minori, iar numai pe parcursul semestrului I al anului 2010 - 31 minori.
    30. Totodată, s-a majorat numărul de infracţiuni legate de droguri, comise de tineri cu vîrsta cuprinsă între 16-24 ani. Astfel, în anul 2008 au fost traşi la răspundere  354 de tineri implicaţi în astfel de activităţi, iar numai în  semestrul I al anului 2010 - 238 de persoane, menţinîndu-se tendinţa de creştere.
    Acest fapt impune întreprinderea unui şir de acţiuni concrete în domeniul vizat care vor conduce la diminuarea numărului de minori şi tineri aflaţi în evidenţă ca narcomani şi la micşorarea numărului de crime comise de acest contingent de persoane.
    31. Sarcinile urmărite prin aprobarea prezentei Strategii sînt următoarele:
    a) stabilizarea şi reducerea consumului de droguri în societate, îndeosebi în rîndurile minorilor;
    b) reducerea riscurilor asociate consumului tuturor tipurilor de droguri şi a efectelor economice, de sănătate, sociale, infracţionale şi de securitate asupra cetăţenilor şi societăţii;
    c) creşterea calităţii vieţii consumatorilor tuturor tipurilor de droguri, vieţii familiilor lor şi altor persoane apropiate prin oferirea unui spectru larg de servicii calitative de reducere a riscurilor, tratament, reabilitare şi resocializare;
    d) reducerea accesibilităţii drogurilor, în special în cazul minorilor, prin utilizarea corespunzătoare a instrumentelor legale şi instituţionale;
    e) stoparea şi diminuarea cultivării plantelor autohtone cu conţinut narcotic pentru producerea drogurilor în Republica Moldova.
    32. Pentru realizarea măsurilor ce se impun, precum şi pentru eficientizarea implementării acestora, este necesar de a îmbunătăţi calitatea şi funcţionalitatea sistemului actual de coordonare a activităţilor interdisciplinare la toate nivelurile administraţiei publice, desfăşurate în domeniul ofertei de droguri, cererii de droguri şi reducerii noxelor.
    33. Pentru obţinerea rezultatelor scontate, se impune:
    [Pct.33 lit.a) exclusă prin HG1087 din 18.12.17, MO441-450/22.12.17 art.1219]
    b) instituţionalizarea Secretariatului permanent al Comisiei Naţionale, care va fi condus de secretar;
    c) instituirea reţelei coordonatorilor politicii în domeniul drogurilor şi a comisiilor interdisciplinare de consiliere în probleme de droguri la nivel local;
    d) definirea şi distribuirea responsabilităţilor şi competenţelor tuturor entităţilor cheie, inclusiv ale organizaţiilor necomerciale, implicate în promovarea politicii în domeniul drogurilor la toate nivelurile;
    e) ridicarea nivelului de instruire iniţială şi continuă a specialiştilor în domeniu, inclusiv din cadrul autorităţilor implicate;
    f) pregătirea cursurilor de instruire în domeniul drogurilor pentru a consolida capacitatea grupurilor relevante de profesionişti, inclusiv a celor din organizaţiile necomerciale.
    34. Pentru realizarea măsurilor planificate, fiecare autoritate responsabilă de executarea acestora va prevedea în bugetul anual resurse financiare.
    35. Fiecare minister, antrenat în dezvoltarea şi implementarea prezentei Strategii, va aloca din bugetele proprii mijloace necesare pentru finanţarea tuturor măsurilor şi intervenţiilor particulare planificate spre a fi realizate conform Planului naţional de acţiuni antidrog pentru anii  2011-2013 şi, ulterior, pentru anii 2014-2016 şi, respectiv, 2017-2018.
    Totodată, Comisia Națională Antidrog va participa la realizarea măsurilor stipulate ca organ consultativ.
    [Pct.35 modificat prin HG764 din 18.09.14, MO282-289/26.09.14 art.816]
    36. Controlul asupra executării prezentei Strategii se pune în sarcina Comisiei Națională Antidrog şi ulterior, după reorganizare, Comisiei Naţionale Antidrog, care va colabora cu toate instituţiile implicate.
    37. Observatorul Naţional pentru Droguri din cadrul Centrului Naţional de Management în Sănătate al Ministerului Sănătăţii asigură monitorizarea situaţiei în domeniul drogurilor care întocmeşte anual Raportul naţional cu privire la situaţia drogurilor din Republica Moldova pe bază de date complexe despre starea de lucruri în consumul de droguri, traficul de droguri şi consecinţele acestora.
    38. Rapoartele anuale ale Observatorului Naţional pentru Droguri vor servi drept bază pentru adoptarea deciziilor de rigoare şi pentru elaborarea planurilor de acţiuni ale politicilor în domeniul drogurilor în cadrul prezentei Strategii.
    39. Republica Moldova va participa activ la iniţiativele comune lansate pe plan internaţional şi va asigura coordonarea eficientă a activităţilor proprii cu cele desfăşurate de partenerii externi, atît în faza de planificare, cît şi în cea de evaluare şi implementare a acţiunilor.
    40. Activitatea internaţională se va desfăşura prin cooperare şi coordonare atît pe plan bilateral, cît şi în cadrul organizaţiilor şi forurilor internaţionale.
    41. Drept indicator al realizării obiectivului trasat este recunoaşterea internaţională a Republicii Moldova ca partener de încredere în efortul global de reducere a cererii şi ofertei de droguri în cadrul relaţiilor cu Uniunea Europeană, precum şi în cadrul organizaţiilor internaţionale.
    42. Obiectivul de cooperare internaţională se va realiza prin:
    a) dezvoltarea relaţiilor cu UE, asigurînd preluarea şi implementarea corespunzătoare a prevederilor acquis-ului comunitar, dezvoltarea relaţiilor parteneriale ale instituţiilor naţionale implicate în reducerea cererii/ofertei de droguri cu structurile similare ale UE şi ale statelor membre în vederea asigurării transferului de date, informaţii, experienţe şi desfăşurarea de acţiuni comune, participarea activă la activităţile realizate de UE în domeniile prevenirii şi combaterii traficului şi consumului de droguri;
    b) intensificarea relaţiilor cu alte state şi structuri internaţionale implicate în lupta împotriva drogurilor, prin participarea Republicii Moldova la activităţile forurilor internaţionale ce au drept obiectiv combaterea traficului şi consumului de droguri, intensificarea cooperării bilaterale şi multilaterale cu statele de origine a drogurilor sau cu cele aflate pe rutele de trafic ilicit al drogurilor, dezvoltarea relaţiilor parteneriale cu statele care au experienţă relevantă în domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri, în scopul asigurării transferului de experienţă;
    c) participarea în programele internaţionale privind reducerea cererii şi ofertei de droguri, prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, reducerea efectelor asociate, tratamentul şi recuperarea persoanelor dependente de droguri, participarea la programe de luptă împotriva drogurilor, lansate de către organizaţiile internaţionale sau structurile guvernamentale sau neguvernamentale din alte state, implicarea activă a comunităţilor locale în proiecte internaţionale.
    43. Pentru asigurarea eficienţei politicii implementate în domeniul drogurilor, toate măsurile trebuie să fie monitorizate cu evaluarea eficienţei acestora. După caz, activităţile urmează a fi ajustate în funcţie de schimbarea tendinţelor traficului şi consumului de droguri, precum şi în baza noilor dovezi ştiinţifice.
    44. Obiectivele specifice sînt expuse detaliat în planurile naţionale de acţiuni antidrog, conform anexei nr.2 la prezenta Strategie.
    [Pct.44 modificat prin HG764 din 18.09.14, MO282-289/26.09.14 art.816]
    45. Planurile naţionale de acţiuni antidrog sînt parte integrantă a prezentei Strategii şi servesc drept mecanism de bază pentru implementarea acesteia.
    [Pct.45 în redacția HG764 din 18.09.14, MO282-289/26.09.14 art.816]
    46. După realizarea Planului de acţiuni pe anii 2011-2013, în baza recomandărilor, precum şi a rezultatelor evaluate, vor fi elaborate şi aprobate planurile de acţiuni ce vizează anii 2014-2016 şi, respectiv, 2017-2018.
    [Pct.46 modificat prin HG764 din 18.09.14, MO282-289/26.09.14 art.816]     Comisia Naţională Antidrog
    47.Comisia Naţională, în calitate de organ consultativ, coordonator şi de iniţiativă al Guvernului, creează platforma pentru comunicarea continuă cu ministerele, alţi reprezentanţi ai administraţiei publice centrale şi locale, entităţi care contribuie la implementarea politicii în domeniul drogurilor (inclusiv organizaţiile necomerciale). Comisia Naţională prezintă Guvernului proiecte de strategii antidrog şi planuri de acţiuni, coordonează şi evaluează implementarea acestora şi supraveghează, la toate nivelurile, îndeplinirea sarcinilor prevăzute în Strategie şi Planul de acţiuni.
    48. În conformitate cu priorităţile prezentei Strategii, la propunerea Comisiei Naţionale, Guvernul va cofinanţa programele multidisciplinare în cadrul politicii în domeniul vizat, implementate la nivel local. Implementarea politicii naţionale în domeniul drogurilor este asigurată prin cooperarea dintre reprezentanţii desemnaţi ai autorităţilor administraţiei publice de toate nivelurile şi reprezentanţii cercurilor de profesionişti, inclusiv organizaţiile neguvernamentale, care, prin Comisiile Naţionale interdepartamentale şi grupurile de lucru, vor contribui la pregătirea şi implementarea activităţilor comune bazate pe dovezi.
    49. În transferul de sarcini şi cunoştinţe de la nivel central la cel local şi viceversa, autorităţile locale joacă un rol esenţial. Astfel, implicarea acestor organe în elaborarea proiectului planului de acţiuni pentru implementarea politicii naţionale în domeniul drogurilor şi negocierea cu acestea sînt de importanţă crucială.
    Ministerul Sănătăţii
    50. Ministerul este responsabil de implementarea legislaţiei cu privire la circulaţia legală a substanţelor stupefiante, psihotrope şi a precursorilor supuse controlului. Comitetul Permanent de Control asupra Drogurilor pe lîngă Minister este responsabil de eliberarea şi retragerea autorizaţiilor pentru activităţi cu substanţe stupefiante, psihotrope şi precursori, autorizează importul şi exportul acestor substanţe, precum şi de raportarea către organizaţiile ONU a informaţiei privind circulaţia substanţelor stupefiante, psihotrope şi a precursorilor în Republica Moldova. Comisia Naţională supraveghează şi estimează, de asemenea, cantitatea de substanţe stupefiante şi psihotrope necesară în scopuri de tratament.
    51. Politica în domeniul drogurilor este parte integrantă a Politicii Naţionale de Sănătate, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 886 din 6 august 2007. Ministerul este responsabil de implementarea şi finanţarea tuturor tipurilor de tratament al dependenţei de substanţe, de reducerea riscurilor pentru sănătate, educaţia pentru sănătate menită să promoveze un mod de viaţă sănătos şi creşterea profesională a personalului Ministerului, precum şi a prestatorilor de servicii medicale relevante.
    Observatorul Naţional pentru Droguri este o parte componentă organizaţională a Centrului Naţional de Management în Sănătate al Ministerului Sănătăţii şi este responsabil de colectarea, analiza şi diseminarea datelor despre consumul de droguri, efectele acestora şi măsurile din cadrul politicilor antidrog implementate la toate nivelurile. Observatorul Naţional pentru Droguri va coordona şi va gestiona metodologic alte instituţii şi organizaţii de stat şi neguvernamentale care vor contribui la colectarea datelor în cadrul indicatorilor monitorizaţi.
    Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei
    52. Ministerul, în comun cu alte autorităţi ale administraţiei publice de toate nivelurile şi cu alte entităţi, participă la elaborarea, promovarea şi implementarea  politicii antidrog, asigurînd monitorizarea sectorială a acestor acţiuni.
    53. Ministerul promovează, la nivel naţional, politici echilibrate, prin îmbinarea măsurilor de prevenire cu măsurile de sprijin al participării şi incluziunii sociale, în scopul diminuării, marginalizării şi stigmatizării consumatorilor de toate tipurile de droguri şi familiilor acestora. Totodată, Ministerul este responsabil de elaborarea şi implementarea actelor legislative şi normative cu privire la edificarea  şi controlul calităţii serviciilor sociale adresate dependenţilor de droguri şi familiilor acestora, precum şi de perfecţionarea  profesională a asistenţilor sociali.
    Ministerul Educaţiei
    54. În cadrul politicii în domeniul drogurilor, Ministerul Educaţiei este preponderent responsabil de prevenirea primară a consumului tuturor tipurilor de droguri de către copii şi tineri. Astfel, Ministerul este responsabil pentru implementarea programelor de prevenire a consumului de droguri în şcoli şi instituţii educaţionale, precum şi pentru definirea normelor directorii de dezvoltare a strategiilor de prevenire a consumului de droguri în şcoli şi a planurilor de educare a elevilor şi studenţilor în privinţa drogurilor şi riscurilor conexe consumului de droguri cu implicarea experţilor externi. Sub acest aspect, literatura ştiinţifică demonstrează că programele interactive de prevenire, care oferă informaţii obiective şi bazate pe dovezi, complementate cu activităţi ce vizează edificarea unei atmosfere sănătoase în şcoli şi instituţiile educaţionale pe bază de parteneriat dintre profesori şi elevi ori studenţi, constituie unul dintre cele mai bune moduri de prevenire a tipurilor variate de comportament riscant, inclusiv a consumului tuturor tipurilor de droguri.
    55. Ministerul este responsabil şi de finanţarea altor programe de prevenire oferite de către stat şi organizaţii necomerciale, în condiţiile legislaţiei în vigoare, precum şi de perfecţionarea profesională a cadrelor didactice în educarea copiilor şi a tinerilor, referitor la prevenirea consumului de droguri.
    56. În condiţiile sistemului de educaţie specială, Ministerul este responsabil de prestarea programelor de intervenţii timpurii şi de urgenţă, îngrijire terapeutică şi educativă pentru copiii şi tinerii care experimentează sau fac abuz de droguri. Ministerul, de asemenea, efectuează inspecţii ale activităţilor de prevenire realizate în domeniul său de competenţă.
    Ministerul Tineretului şi Sportului
    57. Ministerul este responsabil de prevenirea primară a riscurilor consumului de droguri prin crearea condiţiilor de participare a tinerilor în viaţa politică, economică, socială şi culturală a ţării, prin promovarea culturii fizice şi sportului, antrenarea în diverse activităţi sportive, pentru a schimba perceperea de către copii şi tineri a consumului de droguri. Ministerul asigură, de asemenea, planificarea strategică, monitorizarea şi evaluarea politicilor elaborate privind examinarea multilaterală a impactului de droguri în rîndul generaţiei în creştere, formarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a specialiştilor în domeniu prin colaborare cu alte ministere.
    58. Ministerul îşi asumă responsabilitatea pentru finanţarea proiectelor propuse de organizaţiile necomerciale de tineret şi sport în vederea atragerii tinerilor în diverse activităţi cultural-sportive, avînd drept scop combaterea consumului de droguri.
    Ministerul Afacerilor Interne
    59. În cadrul politicii în domeniul drogurilor, Ministerul este preponderent responsabil de implementarea Convenţiei contra traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, adoptată la Viena la 20 decembrie 1988, îndeosebi în ceea ce priveşte întreprinderea măsurilor menite să combată oferta de droguri ilicite şi cultivarea plantelor pentru producerea drogurilor. În sens general, Ministerul răspunde pentru apărarea ordinii şi securităţii publice, combaterea crimelor săvîrşite în domeniul drogurilor şi instruirea profesională a personalului său.
    60. Ministerul Afacerilor Interne joacă un rol important în controlul şi aplicarea legii în ceea ce priveşte circulaţia legală a substanţelor stupefiante, psihotrope şi precursorilor.
    61. O atenţie desosebită va fi acordată elaborării şi implementării măsurilor şi intervenţiilor specifice pentru a preveni consumul de droguri printre poliţişti, precum şi implicarea lor potenţială în traficul ilicit de droguri.
    Ministerul Justiţiei
    62. Ministerul este responsabil de organizarea activităţii în vederea reducerii consumului de droguri şi/sau a riscurilor asociate consumului de droguri în instituţiile penitenciare. În acest scop, Administrația Națională a Penitenciarelor implementează măsuri şi intervenţii cu scopul de a preveni ori a reduce pătrunderea drogurilor în instituţiile de detenţie, pe de o parte, şi de a oferi servicii de prevenire, tratament, minimalizare a riscului şi asistenţa corespunzătoare persoanelor dependente de droguri în condiţiile de detenţie, pe de altă parte.
    [Pct.62 modificat prin HG869 din 05.09.18, MO366-376/28.09.18 art.966; în vigoare 28.09.18]
    63. Acesta mai poartă respundere pentru instruirea profesională a personalului Administrația Națională a Penitenciarelor referitor la măsurile şi intervenţiile menţionate mai sus cu privire la droguri şi consumul de droguri.
    [Pct.63 modificat prin HG869 din 05.09.18, MO366-376/28.09.18 art.966; în vigoare 28.09.18]
    64. Prin intermediul Oficiului central de probaţiune, Ministerul este responsabil de asigurarea funcţionării, în fazele presentinţială, sentinţială în comunitate şi postpenitenciară, a serviciilor de reintegrare socială a ex-deţinuţilor cu probleme asociate consumului de droguri, de monitorizare a comportamentului infractorilor neîntemniţaţi şi instruire profesională a consilierilor de probaţiune în problemele legate de droguri, cu care, de regulă, se confruntă subiecţii probaţiunii.
    [Pct.64 modificat prin HG735 din 03.10.12, MO212-215/12.10.21 art.798; în vigoare 12.10.12]
    Ministerul Apărării
    65. Ţinînd cont de rolul în asigurarea securităţii militare şi a suveranităţii Republicii Moldova, precum şi de riscul sporit pe care îl are cosumul de droguri de către toate categoriile de militari care îndeplinesc serviciul de gardă şi de luptă cu arma, Ministerul este responsabil de identificarea timpurie a consumatorilor sau a potenţialilor consumatori de droguri din rîndul militarilor, precum şi de instruirea, prin intermediul unor programe de informare şi educare adresate efectivului corpului de comandă, a corpului didactic al instituţiilor de învăţămînt militar şi altor categorii de militari, referitor la problema consumului de droguri.
    Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene
    66. Ministerul urmăreşte direct sau în colaborare cu alte autorităţi naţionale aplicarea prevederilor tratatelor internaţionale în domeniul drogurilor la care Republica Moldova este parte.
    Ministerul va coordona îndeplinirea obligaţiunilor ce vizează domeniul drogurilor, asumate de Republica Moldova în cadrul procesului de integrare europeană.
    Ministerul Finanţelor
    67. Ministerul, în conformitate cu legislaţia în vigoare, va acorda, în limitele competenţei funcţionale, suportul necesar autorităţilor implicate în realizarea prezentei Strategii, la capitolul finanţării activităţilor în domeniul vizat.
    68. În vederea suprimării livrării ilegale de droguri, autorităţile vamale desfăşoară activităţi care se axează pe identificarea partidelor ilegale de droguri din/spre alte ţări; în acest sens, Ministerul efectuează controale ale mărfurilor la frontieră şi inspecţii în cadrul oficiilor vamale interne, precum şi controale aleatorii pe tot teritoriul Republicii Moldova.
    69. Autorităţile vamale au împuterniciri similare ca şi organele de poliţie în descoperirea crimelor legate de contrabanda de droguri, inclusiv urmărirea penală în aceste cazuri.
    Serviciul Grăniceri
    70. În conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, Serviciul va reprima, în modul stabilit, trecerea peste frontiera de stat a substanţelor stupefiante şi psihotrope. În cooperare cu alte autorităţi competente, va combate traficul ilegal de droguri, substanţe psihotrope şi precursori, iar în absenţa organelor vamale va efectua reţinerea acestora.
    Autorităţile locale
    71. Autorităţile locale trebuie să devină factori importanţi în elaborarea şi implementarea politicii naţionale în domeniul drogurilor şi introducerea acestei politici la nivelurile relevante ale administraţiei publice.
    72. Autorităţile locale vor implementa măsuri şi intervenţii antidrog, în conformitate cu obiectivele, principiile şi procedurile recomandate de prezenta Strategie, cu luarea în considerare a condiţiilor şi cerinţelor locale.
    Autorităţile locale, de asemenea, realizează strategii şi planuri proprii antidrog în diferită măsură şi sînt active în exercitarea politicilor proprii în domeniul drogurilor. Eterogenitatea abordării acestora se poate manifesta printr-o serie întreagă de aspecte, însă implementarea prezentei Strategii vizează contribuirea la o mai mare armonizare şi implementare a practicilor bazate pe dovezi pe tot teritoriul Republicii Moldova.
    Organizaţiile internaţionale şi necomerciale
    73. Parteneri-cheie ai autorităţilor publice în problemele politicii în domeniul drogurilor la toate nivelurile sînt reprezentanţii comunităţii de experţi, inclusiv din cadrul organizaţiilor neguvernamentale care prestează servicii în domeniu.
    Aceste organizaţii, în colaborare cu autorităţile publice, în calitate de parteneri, vor contribui la planificarea şi implementarea măsurilor şi activităţilor în cadrul politicii în domeniul drogurilor, la evaluarea acestor măsuri şi activităţi, sporirea calităţii şi eficienţei serviciilor lor, care vor fi finanţate din surse publice.
    74. Organizaţiile necomerciale prestează, de asemenea, servicii individuale de prevenire, tratament, reabilitare şi reducere a riscurilor legate de consumul de droguri; aceste servicii formează un sistem complex ce oferă asistenţă şi servicii diverselor grupuri–ţintă afectate de consumul tuturor tipurilor de droguri.
    Mass-media
    75. Rolul mass-media în profilaxia dependenţei de droguri, prevenirea şi reprimarea criminalităţii ce ţine de traficul ilicit şi consumul drogurilor constă în sensibilizarea opiniei publice asupra fenomenului infracţional şi activităţii actorilor implicaţi în prevenirea şi reprimarea consumului şi traficului ilicit de droguri.
     76. Informarea publicului larg şi îndeosebi a tinerilor despre riscurile potenţiale asociate consumului tuturor tipurilor de droguri reprezintă o condiţie esenţială pentru stoparea/reducerea consumului de droguri, a ofertei de droguri, precum şi a daunelor asociate, cauzate indivizilor şi societăţii în ansamblu.

    anexa nr.1

    anexa nr.2
    [Anexa nr.2 în redacția HG1087 din 18.12.17, MO441-450/22.12.17 art.1219]
    [Anexa nr.2 în redacția HG764 din 18.09.14, MO282-289/26.09.14 art.816]