În conformitate cu art.4 şi art.9 din Legea nr.10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.67, art.183), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă:
    Programul de stat privind dezvoltarea şi dotarea tehnico-materială a Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice pentru anii 2011-2016, conform anexei nr. 1;
    Planul de acţiuni privind dezvoltarea şi dotarea tehnico-materială a Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice pentru anii 2011-2016, conform anexei nr. 2.
    2. Finanţarea Programului de stat privind dezvoltarea şi dotarea tehnico-materială a Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii publice pentru anii 2011-2016 se va efectua din contul şi în limita mijloacelor aprobate anual în bugetul public naţional, precum şi din alte surse, conform legislaţiei în vigoare.
    3. Ministerul Sănătăţii:
    va coordona şi va monitoriza procesul de implementare pe etape a Programului de stat privind dezvoltarea şi dotarea tehnico-materială a Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice pentru anii 2011-2016;
    va asigura funcţionalitatea Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice;
    va prezenta Guvernului anual, pînă la data de 31 martie a anului următor celui de gestiune, raportul privind implementarea Programului menţionat.
    4. Controlul executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Sănătăţii.


    1. Programul de stat privind dezvoltarea şi dotarea tehnico-materială a serviciului de supraveghere de stat a sănătăţii publice pentru anii 2011-2016 (în continuare – Program) este elaborat în conformitate cu prevederile Legii nr.10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.67, art.183), Politicii Naţionale de Sănătate, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 886 din 6 august 2007 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.123-130, art.931), Strategiei de dezvoltare a sistemului de sănătate în perioada 2008-2017, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 1471 din 24 decembrie 2007 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.8-10, art.43), avînd drept scop realizarea actelor normative ce reglementează activitatea unui serviciu, în vederea fortificării sănătăţii omului în societate şi prevenirii maladiilor.
    2. Serviciul de supraveghere de stat a sănătăţii publice (în continuare – Serviciu) se află la etapa iniţiala de reformare şi fondare a unui sistem nou de supraveghere a sănătăţii populaţiei, bazat pe experienţa înaintată, armonizat la cerinţele Consiliului European (în continuare – CE) şi ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (în continuare – OMS). Programul este un document de planificare, pe termen mediu, a politicilor trasate spre obţinerea unui astfel de sistem în Republica Moldova.
    3. Actualmente, în Republica Moldova, activitatea ce ţine de supravegherea de stat a sănătăţii publice este organizată de reţeaua de instituţii ale Serviciului, alcătuită din 36 centre de sănătate publică (municipale şi raionale) (în continuare – CSP) şi Centrul Naţional de Sănătate Publică (în continuare – CNSP), care sînt dirijate şi coordonate de Ministerul Sănătăţii. Spectrul activităţilor desfăşurate de Serviciu în perioada de funcţionare a permis menţinerea unui nivel stabil al  situaţiei epidemiologice şi igienice. Potenţialul existent, însă, nu permite supravegherea exhaustivă a maladiilor netransmisibile şi soluţionarea problemelor legate de multitudinea factorilor determinanţi medico-sociali, economici, sanitaro-tehnici şi de aplicarea măsurilor intensive de promovare a sănătăţii, de diseminare a cunoştinţelor de educaţie pentru sănătate în rîndul populaţiei etc.
    4. Problemele cu care se confruntă Serviciul şi condiţiile interne de funcţionare a lui, determinate de actuala criză social-economică, au creat mari impedimente în realizarea prevederilor actelor normative şi legislative în vigoare. Actele normative din ultimii 5-7 ani, orientate spre îmbunătăţirea suportului juridic şi managerial al serviciilor de sănătate publică oferite, au condiţionat anularea multor acte normative, regulamente şi reguli ce ţin de domeniul managerial. Mai mult, în cadrul realizării unor angajamente ale Guvernului sub aspectul integrării europene, Serviciul este abilitat să reevalueze şi să ajusteze baza normativă la noile cerinţe ale comunităţii europene, iniţiind unele practici manageriale eficiente bazate pe experienţa internaţională în domeniul vizat. Procesul de elaborare şi implementare a acestor acte impune realizarea unui şir întreg de activităţi: formarea iniţială şi continuă a cadrelor, implementarea noilor principii manageriale bazate pe un sistem al calităţii serviciilor de sănătate publică şi, în final, ajustarea bazei tehnico-materiale şi informaţionale a Serviciului la cea comunitară.
    5. Odată cu modificările structurale şi funcţionale ale Serviciului, urmează să fie creat sistemul de formare iniţială şi continuă a cadrelor, pentru a asigura legătura dintre pregătirea teoretică şi necesitatea practică. Reevaluarea sistemului de formare profesională în acest domeniu este dictată de apariţia unor noi specialităţi în Nomenclatorul specialităţilor, precum şi de problemele legate de exodul de cadre din Serviciu, exod motivat prin nivelul scăzut de protecţie sociala a personalului, care a condus la diminuarea capacităţilor statului de a asigura inofensivitatea factorilor de mediu şi a securităţii sănătăţii publice. În prezent, deficitul de personal atinge cifra medie pe ţară de 44,2% (în unele teritorii – 50-65%), o pondere majoră revenind specialiştilor de vîrstă pensionară şi prepensionară. Asigurarea cu personal a domeniului sănătăţii publice este insuficientă. Personalul angajat în Serviciu constituie: medici –55,8% din numărul prevăzut de state şi personal medical cu studii medii – 66,3%.
    6. Volumul fluxului de informaţie necesară pentru gestionarea, colectarea şi analiza factorilor de mediu, care sînt responsabili de ratele înalte nefavorabile ale indicatorilor sănătăţii, depăşeşte capacităţile analitice şi fizice de luare a deciziilor şi de intervenţie. Această problemă poate fi soluţionată doar în condiţiile dezvoltării unui management modern în Serviciu şi unui sistem informaţional bazat pe tehnologiile moderne, precum şi dispunînd de un personal pregătit de întreţinere a acestuia.
    7. Pe parcursul ultimilor 20 de ani în Serviciu nu s-au efectuat investiţii semnificative, iar în prezent baza tehnico-materială a CSP se află într-o stare deplorabilă. Unităţile de transport, mijloacele de măsurare, utilajul de laborator existente sînt, în majoritatea lor, învechite sau nu mai funcţionează. Optimizările anterioare (din ultimii 10-15 ani) ale Serviciului, urmate doar de măsuri voluntariste de reducere a statelor de personal, şi finanţarea insuficientă pentru realizarea sarcinilor la zi, însoţite de condiţii inadecvate de implementare a noilor metode şi mijloace moderne de efectuare a cercetărilor de laborator etc., au condus la diminuarea accesului populaţiei la servicii de sănătate publică, la deficienţe în serviciile de certificare a producţiei lansate pe piaţă (în ţară sau peste hotare), în final avînd un impact negativ asupra stării de sănătate a populaţiei. Abordarea superficială şi voluntaristă a problemei vizînd dezvoltarea Serviciului din ultimii ani a generat degradarea semnificativă a bazei tehnico-materiale a instituţiilor din cadrul Serviciului. Astfel, baza tehnico-materială existentă (mijloace de măsurare, utilaj şi accesorii de laborator, transport etc.) a cca 65% din CSP teritoriale este nu doar moral, dar şi fizic învechită, de aceea frecvent se defectează şi necesită cheltuieli suplimentare.
    8. Nivelul insuficient de echipare a laboratoarelor Serviciului nu permite realizarea completă şi adecvată a sarcinilor la nivelul cerinţelor actuale. Criza economică, bugetul auster al ţării constituie impedimente pentru efectuarea unor investiţii necesare în scopul reutilării laboratoarelor de sănătate publică cu echipament modern. Laboratoarele de nivel naţional nu dispun de utilaj performant pentru analiza, în termeni restrînşi, a multor indicatori de apreciere a calităţii şi inofensivităţii produselor alimentare şi agroalimentare, a apei, aerului etc. Astfel, capacităţile de laborator, pentru aplicarea metodelor contemporane de investigare şi/sau a celor de măsurare, necesită o dotare adecvată cerinţelor, capabilă să furnizeze date obiective pentru argumentarea măsurilor şi deciziilor privind siguranţa, inofensivitatea şi competitivitatea produselor, mărfurilor şi serviciilor de sănătate publică.
    9. Analiza bazei tehnico-materiale a Serviciului denotă că peste 79,5% din mijloacele de măsurare, din utilaj şi accesorii de laborator au o vechime de 15-20 ani. Această situaţie influenţează negativ calitatea supravegherii sănătăţii, precum şi spectrul posibilităţilor de asigurare a unor servicii de sănătate publică de calitate pentru populaţie şi de intervenţii cotidiene cu măsuri de profilaxie.  Creşterea solicitărilor la serviciile de sănătate publică din ultimii ani este determinată de necesitatea lansării pe piaţă a produselor, a mărfurilor şi a serviciilor competitive şi inofensive pentru sănătatea umană, precum şi de necesitatea sporirii capacităţilor Serviciului pentru a asigura securitatea epidemiologică a ţării.
    10. Sistemul precedent de supraveghere a sănătăţii populaţiei era unul declarativ şi nu unul concret, axat pe valorile fundamentale ale societăţi, cum ar fi profilaxia şi prevenirea stărilor morbide, promovarea unui mod de viaţă sănătos. Pe lîngă aceasta, funcţiile respective erau atribuite doar medicilor din reţeaua sistemului de sănătate, care nu acordau atenţia cuvenită activităţilor de acest gen. Pentru repunerea accentului pe sănătatea individului şi a societăţii în întregime urmează a pune în evidenţă factorii determinanţi ai bunăstării fizice, mintale şi sociale, pe care o poate  oferi un sistem bine structurat şi funcţional.
    11. Teritoriul republicii este supus riscului de apariţie a multiplelor stări excepţionale de diferite genuri (inundaţii, seisme, valuri de temperaturi excesive, secete, înzăpeziri, poleiuri, grindină, uragane, incendii şi alte fenomene), toate avînd impact asupra sănătăţii publice. Actualmente, lipseşte un serviciu de urgenţe în sănătate publică, regionalizat, dotat cu mijloace tehnice şi materiale, precum şi asigurat cu cadre profesioniste, competente.
    12. Suportul ştiinţific, în special la etapa actuală, pentru reformarea şi dezvoltarea Serviciului, lasă de dorit. Din lipsa de resurse, cercetările iniţiate în domeniul sănătăţii publice sînt prea modeste şi au rămas la un nivel neconform cerinţelor existente în cadrul orientării Serviciului spre vectorul european. Potenţialul ştiinţific din domeniu urmează a fi dezvoltat şi fortificat, susţinut cu argumente, anume la etapa actuală, în scopul facilitării dezvoltării bazate pe dovezi ştiinţifice valoroase.
    13. În funcţie de complexitatea serviciilor de supraveghere de stat a sănătăţii publice, CSP sînt de nivel naţional, de performanţă (municipal, raional) şi teritorial (municipal, raional):
    1) la nivelul naţional se acordă asistenţă înalt specializată de supraveghere de stat a sănătăţii publice, pentru persoane fizice şi juridice din republică, asistenţă care nu poate fi oferită de Centrul de Sănătate Publică de performanţă;
    2) la nivelul de performanţă (municipal, raional) se acordă asistenţă specializată şi/sau înalt specializată de supraveghere de stat a sănătăţii publice pentru persoane fizice şi juridice dintr-o regiune prestabilită, asistenţă care nu poate fi oferită de Centrul de Sănătate Publică teritorial;
    3) la nivelul teritorial (municipal, raional) se acordă asistenţă de supraveghere de stat a sănătăţii publice pentru persoane fizice şi juridice dintr-un anumit teritoriu administrativ.
    14. Reorganizarea sistemului de supraveghere de stat a sănătăţii publice are la bază principiul utilizării cost-eficiente a resurselor şi bazei tehnico-materiale ale Serviciului.
    15. Scopul prezentului Program constă în sporirea nivelului de siguranţă în sănătatea publică a populaţiei prin crearea condiţiilor pentru extinderea accesului la servicii calitative de sănătate publică şi diminuarea riscului bolilor transmisibile şi netransmisibile asupra sistemului de sănătate, prin asigurarea Serviciului cu specialişti calificaţi, dezvoltarea şi dotarea Serviciului cu echipament, utilaj contemporan corespunzător cerinţelor de dezvoltare durabilă a economiei naţionale şi a sistemului de sănătate, în corespundere cu standardele Comunităţii Europene şi ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
    16. Pentru realizarea scopului se propun următoarele obiective:
    Ajustarea managementului Serviciului la exigentele şi experienţa internaţională
    În termenele prevăzute se planifică a reevalua baza normativ-legală naţională în vigoare, în scopul ajustării la prevederile directivelor comunitare, aprobarea unui şir de acte normative şi instrucţiuni pentru reglementarea serviciilor prestate şi aplicarea mecanismelor de intervenţie, în vederea asigurării sănătăţii publice la nivel naţional.
    Eficientizarea sistemului de formare iniţială şi continuă a cadrelor
    Se prevăd măsuri de fortificare a procesului de pregătire a specialiştilor la toate etapele, la Facultatea de Sănătate Publică în cadrul Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie (USMF) „Nicolae Testemiţanu”, actualizarea programelor de instruire iniţială şi instruire continuă în corespundere cu principiile şi rigorile internaţionale, recomandările OMS în domeniul sănătăţii publice. Concomitent, se planifică a atrage specialişti din alte domenii: chimie, informatică şi exploatare a utilajului de laborator, necesari pentru activitatea instituţiilor din cadrul Serviciului. Se vor întreprinde măsuri de fortificare a suportului didactic şi tehnico-material al USMF „Nicolae Testemiţanu” şi al colegiilor medicale pentru ameliorarea condiţiilor de instruire a studenţilor.
    Fortificarea capacităţilor sistemului informaţional integrat al Serviciului
    Se prevede consolidarea sistemului în cauză cu capacităţi moderne de funcţionare „on-line” în vederea monitorizării, recepţiei, analizei, evaluării şi evidenţei statistice, implementării modulului de supraveghere a factorilor determinanţi de mediu, în raport cu maladiile cronice prioritare supuse supravegherii.
    Dezvoltarea şi fortificarea capacităţilor serviciilor de sănătate publică
    Obiectivul prevede instituirea unor CSP de performanţă, precum şi dotarea lor adecvată (la nivel teritorial, regional-de performanţă şi naţional). În paralel, se prevede dezvoltarea, dotarea şi fortificarea serviciului de diagnostic microbiologic şi sanitaro-igienic de laborator, crearea condiţiilor necesare şi obligatorii pentru personal şi pentru deservirea tehnicii medicale sofisticate de laborator. Se preconizează, de asemenea, asigurarea durabilă a laboratoarelor microbiologice şi sanitaro-igienice (inclusiv toxicologice, radiologice, fizico-chimice etc.) cu medii nutritive, reactive, truse, preparate diagnostice, veselă de laborator, în conformitate cu cerinţele standardelor internaţionale şi practicilor microbiologice corecte, dotarea cu aparataj modern de diagnostic şi de biosecuritate, implementarea tehnologiilor computerizate, în scopul creării unui spaţiu informaţional unic pentru schimb de date între laboratoare de diferite niveluri, precum şi pentru analiza şi stocarea datelor de laborator.
    Implementarea managementului calităţii serviciilor de sănătate publică
    Se prevede implementarea managementului calităţii în instituţiile din cadrul Serviciului, precum şi a tehnologiilor moderne, a experienţei altor ţări,  extinderea posibilităţilor de acordare a serviciilor de sănătate publică pentru diminuarea ratelor morbidităţi prin maladii netransmisibile şi transmisibile.
    Se planifică ajustarea metodelor de activitate şi funcţionare a Serviciului la exigenţele şi experienţa internaţionale în domeniu.
    Concomitent, se vor intensifica relaţiile de colaborare cu instituţiile şi organizaţiile naţionale şi internaţionale pentru asigurarea suportului metodic continuu şi a condiţiilor adecvate de instruire şi pregătire a specialiştilor în domeniul supravegherii sănătăţii publice, precum studierea şi implementarea experienţei înaintate a altor ţări, implementarea recomandărilor organismelor internaţionale: Fondul Naţiunilor Unite privind combaterea HIV/SIDA (UNAIDS), Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Biroul Naţiunilor Unite pentru droguri şi criminalitate (UNODC), Fondul Naţiunilor Unite de Dezvoltare pentru Femei (UNIFEM) etc., armonizarea, adaptarea şi implementarea directivelor Uniunii Europene (UE) şi standardelor în activitatea Serviciului.
    Elaborarea şi implementarea programelor complexe de dezvoltare a suportului pentru comunicare
    La acest capitol se planifică a obţine o sporire a accesului la servicii de sănătate a populaţiei prin extinderea implementării în societate a principiului fundamental de prevenire şi profilaxie a maladiilor, de promovare a sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate – prin dezvoltarea CSP regionale-de performanţă, a şcolilor comunitare de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate.
    Aceste acţiuni vor fi însoţite de elaborarea strategiilor de fortificare a sănătăţii şi asigurarea suportului metodologic în promovarea sănătăţii, dezvoltarea reţelei informaţionale bazate pe cercetări ştiinţifice orientate spre identificarea particularităţilor specifice ale comunicării în condiţiile unei societăţi moderne. Concomitent, va fi asigurat suportul tehnic al procesului de comunicare şi desfăşurarea activităţilor intersectoriale, cu elaborarea, aprobarea şi implementarea unor programe complexe în domeniul vizat.
    Instituirea unui sistem naţional de pregătire, răspuns şi lichidare a consecinţelor urgenţelor în sănătatea publică
    Obiectivul identifică stringenta necesitate de asigurare cu echipament, reactive, transport, mijloace de transmisiuni şi tehnică de calcul necesare pentru evaluarea riscurilor, detectarea rapidă a factorilor care pot declanşa urgenţe de sănătate publică, monitorizarea şi coordonarea procesului de răspuns la lichidarea consecinţelor medicale ale acestora; crearea, înzestrarea, instruirea şi menţinerea la un grad înalt de pregătire a subdiviziunilor de intervenţie rapidă; pregătirea şi perfecţionarea continuă a specialiştilor implicaţi în domeniul evaluării riscurilor şi măsurile de răspuns, a tehnicilor de comunicare a riscurilor etc.; crearea şi menţinerea rezervelor de consumabile pentru reţeaua instituţiilor ce prestează  servicii publice de sănătate.
    Dezvoltarea cadrului ştiinţific şi a bazei tehnico-materiale pentru cercetările în domeniul sănătăţii populaţiei în relaţie cu mediul
    Este importantă, la etapa actuală, fortificarea suportului logistic pentru extinderea cercetărilor în domeniul supravegherii sănătăţii publice, prin intensificarea de către Guvern a investiţiilor în proiecte obţinute prin concurs la capitolul nominalizat, precum şi a suportului în efectuarea screenigului în rîndul populaţiei; fortificarea dezvoltării abilităţilor de cercetare ştiinţifică la etapele de instruire universitară şi postuniversitară a cadrelor medicale, extinderea pregătirii cadrelor ştiinţifice prin masterat, doctorantură şi postdoctorantură.
    17. Sursele financiare necesare pentru realizarea prezentului Program se estimează în total la 189055,9 mii lei.
    18. Vor fi utilizate, de asemenea, mijloacele pentru cercetările ştiinţifice fundamentale şi aplicative obţinute prin concursul organizat de Academia de Ştiinţe a Moldovei sau prin cercetări de urgenţă la comandă de stat din partea Ministerului Sănătăţii.
    19. Specificarea resurselor necesare pentru implementarea fiecărei acţiuni în parte, delimitate pe ani, cu indicarea surselor de finanţare, a costurilor acoperite din bugetul public naţional, precum şi a celor neacoperite şi care necesită a fi identificate suplimentar, sînt specificare în Planul de acţiuni privind dezvoltarea şi dotarea tehnico-materială a Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice pentru anii 2011-2016 (în continuare – Planul de acţiuni), care este parte integrantă a Programului.
    20. Mecanismul de implementare a prezentului Program va fi asigurat de Ministerul Sănătăţii, care reprezintă autoritatea administraţiei publice centrale la nivel naţional, care promovează priorităţile şi angajamentul Republicii Moldova în asigurarea serviciilor de sănătate publică şi coordonează utilizarea eficientă a mijloacelor financiare bugetare şi a investiţiilor externe. Responsabilitatea pentru implementarea activităţilor cu caracter sectorial revine ministerelor de resort.
    21. Implementarea prezentului Program se va efectua în conformitate cu activităţile specificate în Planul de acţiuni. Preponderent, accentul la prima etapă se va pune pe dezvoltarea şi fortificarea instituţională, a bazei tehnico-materiale pentru serviciile de sănătate publică, perfecţionarea cadrului normativ-metodic, a personalului profesional şi a managementului modern de funcţionare, precum şi a capacităţilor informaţionale ale Serviciului. Concomitent, la etapa următoare, vor fi iniţiate şi celelalte activităţi conform Planului de acţiuni.
    22. De implementarea prezentului Program sînt responsabile autorităţile menţionate, pentru fiecare acţiune în parte, în conformitate cu Planul de acţiuni.
    23. În procesul de implementare a prezentului Program, autorităţile responsabile vor colabora cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, USMF „Nicolae Testemiţanu”, Centrul Naţional Management în Sănătate, organizaţii neguvernamentale, precum şi cu partenerii internaţionali de dezvoltare.
    24. Întregul proces de monitorizare şi evaluare a rezultatelor implementării prezentului Program va fi coordonat de către Ministerul Sănătăţii. În conformitate cu Programul aprobat, fiecare autoritate responsabilă de implementare îşi va elabora Planul de acţiuni concrete, cu termene de implementare, responsabili şi indicatori de progres, rezultat şi impact.
    25. Procesul de implementare a prezentului Program va fi evaluat permanent prin monitorizarea realizării acţiunilor şi rezultatelor obţinute şi, în caz de necesitate, vor fi operate modificări în politicile promovate şi în acţiunile întreprinse. Pe lîngă aceasta, procesul de monitorizare şi evaluare va fi suplimentat de analiza situaţiei curente şi a tendinţelor în realizarea obiectivelor Programului, de analiza realizării Planului de acţiuni, ceea ce va contribui la evaluarea corectă a rezultatelor finale obţinute.
    26. În cadrul procesului de monitorizare vor fi întocmite rapoarte de progres, care vor conţine informaţii despre implementarea acţiunilor incluse în Planul de acţiuni elaborate de toţi actorii responsabili, cu prezentarea lor ulterioară Ministerului Sănătăţii. La rîndul său, Ministerul Sănătăţii va prezenta anual, în luna martie, Guvernului informaţia compilată în fiecare an.
    27. Ministerul Sănătăţii va efectua, în anul 2013, evaluarea intermediară, iar la finele implementării Programului – evaluarea finală. În cadrul evaluării intermediare va fi analizat gradul de progres în atingerea rezultatelor preconizate şi impactul Programului asupra sănătăţii populaţiei. Informaţia despre rezultatele obţinute, conform obiectivelor stabilite în Program, va fi prezentată Guvernului.
    28. Ca urmare a concluziilor raportului de evaluare, în caz de necesitate, vor fi propuse ajustări ale obiectivelor şi/sau ale rezultatelor preconizate la situaţia la zi, precum şi identificarea, conform situaţiei, a unor acţiuni noi.
    29. Prezentul Program include un set de indicatori care vor fi raportaţi anual. Principiul de bază pentru selectarea indicatorilor a fost concentrarea pe „măsurarea progresului” spre obiective, rezultate şi componente de Program. Conform Programului, indicatorii sînt grupaţi în două categorii: (i) de produs şi proces şi (ii) de rezultat şi impact. Indicatorii de produs şi proces sînt supuşi examinării şi colectării semestriale/anuale şi constituie baza procesului de monitorizare a Programului, indicatorii de rezultat şi impact sînt supuşi colectării şi examinării anual sau prin studii sociologice.
    30. Pentru măsurarea gradului de atingere a rezultatelor vor fi utilizaţi următorii indicatori
    1) Indicatori de proces şi rezultat:
    a) numărul actelor normative aprobate, ajustate la cerinţele UE;
    b) numărul de rapoarte privind metode de instruire implementate ca rezultat al schimbului de experienţă şi colaborare cu instituţiile de profil de peste hotare (în centre şi instituţii de performanţă);
    c) numărul curriculumului pe specialităţi la profilul sănătatea publică, reexaminate şi ajustate, al metodelor şi formelor noi de formare iniţială şi continue a specialiştilor de domeniu implementate;
    d) numărul catedrelor reamplasate, cu condiţii de instruire conform curriculumului, adaptate la profilul sănătatea publică;
    e) numărul teritoriilor pilot de testare şi implementare a SOFT-ului;
    f) numărul instituţiilor din cadrul CSP conectate la sistemul informaţional automatizat;
    g) ponderea instituţiilor din cadrul CSP dotate cu calculatoare;
    h) rata persoanelor din cadrul CSP, instruite în tehnologii informaţionale;
    i) numărul instituţiilor din cadrul CSP, dotate la 100% cu echipament de laborator;
    j) ponderea instituţiilor din cadrul CSP reparate capital;
    k) ponderea instituţiilor din cadrul CSP dotate cu transport;
    l) numărul instituţiilor din cadrul CSP reparate capital;
    m) numărul normelor şi instrucţiunilor aprobate privind calitatea serviciilor de sănătate publică;
    n) ponderea instituţiilor din cadrul CSP ce au aderat la Sistemul funcţional de calitate a managementului;
    o) numărul actelor aprobate cu referinţă la modul de viaţă sănătos;
    p) ponderea instituţiilor din cadrul CSP teritoriale ce dispun de planuri aprobate pentru intervenţii în caz de urgenţe şi dotate conform cerinţelor actuale;
    q) rata personalului pregătit;
    r) număr de cercetări ştiinţifice realizate;
    s) număr de cercetări operaţionale realizate;
    t) număr de rezultate ale cercetărilor ştiinţifice aplicate în practică;
    u) număr de rapoarte de monitorizare realizate de unitatea de coordonare a implementării Programului;
    v) număr de instrucţiuni şi recomandări metodice elaborate de unitatea de coordonare a implementării Programului.
    2) Indicatori de impact:
    a) incidenţa generală la 100.000 de populaţie;
    b) mortalitatea generală la 100.000 de populaţie;
    c) prevalenţa generală la 100.000 de populaţie;
    d) incidenţa maladiilor transmisibile la 100.000 de populaţie (tuberculoză, HIV/SIDA, hepatite, oreion etc.);
    e) incidenţa maladiilor netransmisibile la 100.000 de populaţie (maladii cardiovasculare, diabet zaharat, cancer etc.);
    f) ponderea populaţiei care manifestă cel puţin trei factori de risc pentru sănătate.
    31. În urma reformării şi fortificării capacităţilor instituţionale ale Serviciului, în condiţiile unei necesităţi sporite în servicii calitative de sănătate publică (la nivel comunitar, teritorial şi naţional) şi de satisfacere a nevoilor unei economii naţionale competitive şi inofensive din punct de vedere al sănătăţii umane, implementarea prezentului Program va contribui la:
    1) ameliorarea stării de sănătate a populaţiei prin fortificarea capacităţilor de prevenire şi profilaxie a stărilor morbide şi a maladiilor;
    2) implementarea metodelor cost-eficiente de prevenire şi profilaxie a bolilor, sporirea accesului populaţiei la servicii de sănătate publică şi diminuarea riscului medico-social şi economic al bolilor transmisibile şi netransmisibile asupra sistemului de sănătate şi societăţii în ansamblu;
    3) alinierea Serviciului la standardele statelor-membre ale Comunităţii Europene şi pregătirea pentru integrare în sistemele europene de monitorizare şi fortificare a sănătăţii publice, inclusiv prin:
    gestionarea eficientă a urgenţelor de sănătate publică prin realizarea măsurilor de control în situaţii de risc şi a urgenţelor în sănătatea publică; 
    formarea şi perfecţionarea specialiştilor;
    îmbunătăţirea comunicării cu cetăţenii şi societatea şi extinderea accesibilităţii populaţiei la informaţie în urgenţele de sănătate publică;
    utilizarea raţională şi eficientă a resurselor financiare şi umane.
    32. Implementarea prezentului Program va contribui la realizarea prevederilor actelor legislative şi normative în vigoare, la utilizarea mai eficientă a resurselor disponibile, va facilita atragerea investiţiilor străine şi intersectoriale în consolidarea bazei tehnico-materiale şi capacităţilor Serviciului, în vederea realizării drepturilor populaţiei la servicii calitative de sănătate publică.
      
    anexa nr.2