În conformitate cu Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare 2011-2014”, precum şi în scopul asigurării unei administrări responsabile şi eficiente în cadrul ministerelor şi altor autorităţi administrative centrale, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Metodologia de elaborare a programelor de dezvoltare strategică ale autorităţilor administraţiei publice centrale (se anexează).
    2. Autorităţile administraţiei publice centrale:
    în termen de 3 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărîri, vor crea grupuri de planificare responsabile pentru elaborarea programelor de dezvoltare strategică a autorităţii;
    pînă la finele anului 2011, vor elabora în conformitate cu Metodologia sus-numită şi vor coordona cu Cancelaria de Stat programele de dezvoltare strategică pentru anii 2012-2014, care vor fi examinate la colegiul autorităţii respective şi aprobate de conducătorul acesteia.
    3.  Cancelaria de Stat:
    va coordona procesul de elaborare a programelor de dezvoltare strategică pentru anii 2012-2014, de către autorităţile administraţiei publice centrale asigurînd un nivel calitativ înalt al documentelor respective şi respectarea termenelor de elaborare stabilite;
    va elabora un plan de acţiuni pentru anul 2011, stabilind termenele pentru organizarea instruirilor ce se impun şi elaborarea pe etape a programelor de dezvoltare strategică;
    va asigura suportul metodologic necesar autorităţilor administraţiei publice centrale.
    4. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina domnului Victor Bodiu, secretar general al Guvernului.

    PRIM-MINISTRU                                                Vladimir FILAT

    Contrasemnează:

    Ministrul finanţelor                                               Veaceslav Negruţa

    Nr. 176. Chişinău, 22 martie 2011.

Aprobată
prin Hotărîrea Guvernului nr.176
din 22 martie 2011

    1. Programul de dezvoltare strategică (PDS) al autorităţii administraţiei publice centrale constituie principalul document de planificare managerială şi strategică a activităţii în cadrul autorităţii şi  înlocuieşte Planurile de Dezvoltare Instituţională care expiră în anul 2011.
    2. Metodologia de elaborare a Programelor de dezvoltare strategică ale autorităţilor administraţiei publice centrale (în continuare – Metodologie) descrie modalitatea de planificare strategică a activităţii autorităţii administraţiei publice centrale, stabileşte definiţiile, rolul, structura şi conţinutul de bază, procedurile şi etapele de elaborare a PDS a autorităţilor administraţiei publice centrale (AAPC).
    3. Specificările ce ţin de modalitatea optimă de organizare a procesului, descrierea detaliată a conţinutului capitolelor, diverse exemple pentru fiecare dintre componentele PDS, forme-standard şi texte-standard vor fi prezentate în Ghidul privind elaborarea PDS.
    4. Prezenta metodologie are drept scop ghidarea autorităţilor în procesul de planificare a activităţii autorităţilor prin intermediul PDS.
    5. Metodologia este constituită din următoarele secţiuni :
    Locul şi rolul PDS în sistemul de planificare strategică;
    Structura  PDS (componentele obligatorii);
    Modalitatea de organizare a procesului de elaborare a PDS;
    Mecanismul de monitorizare şi evaluare.

    Ce este Programul de dezvoltare strategică?
    6. Programul de dezvoltare strategică al autorităţii este documentul de bază al acesteia, care:
    descrie direcţiile de activitate ale instituţiei şi se axează pe priorităţile de politici publice pe termen mediu, deja aprobate de Guvern;
    planifică pe termen mediu activitatea instituţiei, descriind cum vor fi realizate priorităţile de politici publice stipulate în documentele strategice naţionale/sectoriale/intersectoriale, de care autoritatea respectivă este responsabilă;
    reflectă lacunele în ceea ce priveşte capacităţile autorităţii de realizare a misiunii sale şi propune modul de remediere a acestora.
    7. PDS reflectă aportul autorităţii în realizarea priorităţilor naţionale şi programelor sectoriale şi va fi utilizat de către conducerea autorităţii ca un instrument de management. Acest document expune punctul de vedere intern al autorităţii – modul în care aceasta va contribui la realizarea priorităţilor de politici publice şi a sarcinilor stipulate în documentele de politici publice naţionale şi sectoriale/intersectoriale.
    8. Programele de dezvoltare strategică se elaborează pentru o perioadă de 3 ani.  Pentru planificarea operaţională se vor utiliza planurile anuale de activitate ale autorităţii, care vor include acţiunile concrete de realizare a PDS, constituind, totodată, instrumentul de monitorizare şi evaluare al acestuia.
    9. Modificarea PDS urmează să fie efectuată doar în cazul în care această necesitate derivă din Raportul de evaluare anuală a activităţii autorităţii sau în cazul modificării substanţiale a priorităţilor de politici publice la nivel naţional. Modificările respective urmează să fie bine argumentate şi coordonate cu Cancelaria de Stat.
    Cum interacţionează PDS cu alte documente de politici publice ?
    10.  Priorităţile de politici publice naţionale sînt descrise în documentele strategice de bază: Programul de activitate al Guvernului, Cadrul de Buget pe Termen Mediu (CBTM) şi alte documente strategice naţionale. Rolul PDS constă în reflectarea modalităţii în care autorităţile vor asigura realizarea priorităţilor stipulate în documentele de politici publice naţionale, a instrumentelor de realizare şi instituţiilor-partener, identificînd, totodată, rolul fiecărei autorităţi/instituţii implicate.
    11. Totodată, PDS trebuie să insereze şi alte angajamente şi obligaţiuni ale autorităţii, care constituie parte componentă a misiunii autorităţii şi/sau sînt stipulate în diferite tratate/acte/documente internaţionale (inclusiv cele ce derivă din documentele UE), dar care, nu se regăsesc în documentele de politici publice naţionale/sectoriale/intersectoriale.
    12. În relaţia cu CBTM, programele de dezvoltare strategică urmează să fie coordonate la nivelul planurilor strategice de cheltuieli . Programele din planurile strategice de cheltuieli se vor regăsi în PDS al autorităţii (în cazul în care autoritatea participă la realizarea lui), fiind indicat rolul autorităţii la realizarea acestora. 
    13. Legătura dintre PDS şi alte documente de politici publice este expusă în schema de mai jos.

    14. PDS va avea următoarea structură:
    Introducere (text standardizat cu referire la scopul PDS şi legătura acestuia cu alte documente de politici publice)
    Situaţia curentă
    Misiunea autorităţii
    Descrierea profilului autorităţii (organigrama, bugetul executat al autorităţii, portofoliul subdiviziunilor interne, statele de personal etc.)
    Analiza SWOT (puncte forte, puncte slabe, oportunităţi şi riscuri) care influenţează activitatea instituţiei
    Cadrul de politici publice
    Priorităţile de politici publice pe termen mediu (preluate din documentele de politici publice aprobate la nivel naţional şi sectorial/intersectorial)
    Programele şi subprogramele de care este responsabilă sau la realizarea cărora contribuie autoritatea
    Obiectivele autorităţii
    Obiectivele din PDS care ţin de responsabilitatea autorităţii, cu indicarea indicatorilor de performanţă, subdiviziunilor responsabile de implementare din cadrul autorităţii, instrumentelor de realizare a obiectivelor şi perioada de realizare a acestora
    Evaluarea şi dezvoltarea capacităţilor
    Sumarul evaluării capacităţilor, indicînd necesităţile prioritare de capacităţi şi recomandările pentru suplinirea acestora.
    Mecanismul de monitorizare şi evaluare.
    15. Structura logică a PDS este următoarea:


    2.1.  MISIUNEA
    16. Misiunea identifică rolul autorităţii în sistemul administraţiei publice, precum şi rezumatul analitic al funcţiilor şi responsabilităţilor de bază ale acesteia, factorii interesaţi primari (clienţi, parteneri etc.) şi principalele produse ale acesteia, răspunzînd la întrebările: ”cine sîntem ca organizaţie?”, ”ce facem?”, ”pentru cine facem?”.
    17. Misiunea urmează a fi identică cu cea statuată în actele normative în vigoare (regulamentul de funcţionare şi organizare a autorităţii).
    2.2. PROFILUL AUTORITĂŢII
    18.  În prezentul capitol se descrie autoritatea din punctul de vedere al structurii organizaţionale şi funcţionale:
    organigrama internă a autorităţii şi analiza partenerilor de bază;
    bugetul autorităţii administraţiei publice centrale pentru ultimii 3 ani şi informaţia cu privire la personal;
    portofoliul/misiunea dezagregată a subdiviziunilor interne ale autorităţii şi ale instituţiilor din subordine.
    2.3.  ANALIZA SWOT
    19. În capitolul respectiv vor fi descrise punctele forte şi cele slabe ale organizaţiei, care au un impact direct asupra realizării obiectivelor din PDS şi asupra performanţei generale ale autorităţii. Totodată, se vor identifica factorii externi asupra cărora autoritatea nu deţine controlul deplin, dar care fie contribuie la, fie împiedică realizarea obiectivelor din PDS şi, respectiv, influenţează pozitiv sau negativ performanţa autorităţii.
    20. În cazul analizei SWOT pentru PDS, nu se impune o analiză amănunţită, ci o identificare a factorilor de bază care influenţează într-un fel sau altul activitatea instituţiei (nu ne referim la analiza SWOT a sectorului) şi care va sta la baza evaluării ulterioare a capacităţilor.
    2.4. PRIORITĂŢILE DE POLITICI PUBLICE PE TERMEN MEDIU
    21. Priorităţile de politici publice naţionale sînt preluate din documentele strategice naţionale şi transpuse în PDS al autorităţii.
    22. În cazul în care nici o prioritate relevantă pentru autoritate nu a fost stipulată în documentele de politici publice naţionale/sectoriale/intersectoriale, autoritatea va identifica priorităţile, pornind de la misiunea şi funcţiile de bază ale acesteia, precum şi/sau de la alte documente (ex. acordurile internaţionale, inclusiv cele încheiate cu UE).
    2.5.  PROGRAME
    23. Programul (sau subprogramul) acoperă un domeniu de activitate al autorităţii şi include un ansamblu de obiective şi acţiuni ce pot fi realizate la nivel sectorial doar cu implicarea mai multor instituţii şi în parteneriat cu organizaţiile nonguvernamentale.
    24. În PDS urmează să fie reflectate programele incluse în CBTM (planurile strategice de cheltuieli).
    25. Prezentul capitol al PDS va expune succint informaţia despre programele/subprogramele din aria de competenţă a autorităţii şi principalele efecte scontate ale acestora, specificînd, totodată, parteneriatele implicate în atingerea lor, după analiza factorilor implicaţi.
    26. În cazul autorităţii care este responsabilă de realizarea programului/subprogramului (cu rol de lider), se menţionează instituţiile implicate şi se descrie pe scurt rolul fiecăreia dintre ele în realizarea programului/subprogramului.
    27. În cazul autorităţii care are un rol adiţional în realizarea unui program/subprogram, se menţionează doar instituţia responsabilă (cu rol de lider).
    2.6. OBIECTIVELE AUTORITĂŢII
    28. Fiecare program/subprogram, aflat în responsabilitatea autorităţii, poate fi în continuare dezagregat în obiective concrete ale autorităţii (Obiectivele PDS).
    29. Fiecare obiectiv din PDS va fi descris mai detaliat, enumerînd indicatorii de performanţă, persoana responsabilă de realizare (subdiviziunea internă), perioada de realizare şi instrumentele/metodele care se vor utiliza pentru realizarea obiectivului respectiv.
    30. În PDS urmează să fie identificate şi descrise doar obiectivele de care autoritatea este responsabilă (inclusiv cele care se referă la instituţiile din subordine, dar formulate din perspectiva autorităţii).
    31. În cazul unui obiectiv ce ţine de competenţa unei instituţii din subordine, autoritatea va reflecta doar instrumentele/metodele pe care le va utiliza de sine stătător în vederea realizării obiectivului respectiv în termen şi cu indicatorul de performanţă atins.
    32. Activităţile detaliate şi rezultatele anuale scontate relevante pentru implementarea PDS vor fi incluse în planurile anuale de acţiuni ale AAPC.
    2.7. EVALUAREA ŞI RECOMANDĂRILE DE DEZVOLTARE A CAPACITĂŢILOR
    33. La capacităţi se referă resursele, abilităţile sau deprinderile persoanelor şi organizaţiilor, necesare pentru a atinge obiectivele într-o manieră eficientă şi durabilă.
    34. Abordarea conceptuală generală a problemei ce ţine de evaluarea şi dezvoltarea capacităţilor este prezentată în schema de mai jos:

    35. Evaluarea capacităţilor se bazează pe comparaţia între capacitatea existentă şi cea necesară în viitor pentru realizarea obiectivelor din PDS. Evaluarea se efectuează după stabilirea obiectivelor, accentul punîndu-se pe capacităţile de care este nevoie.
    36. Evaluarea capacităţilor va fi efectuată la trei nivele de bază:
    nivel de sistem (extern): capacităţi juridice, de politici şi instituţionale;
    nivel de organizaţie (intern): structură organizaţională, sisteme, mecanisme şi procese;
    nivel individual (intern): abilităţi individuale şi de echipă, competenţe, experienţă, cunoştinţe etc.
    37. Rezultatele evaluării capacităţilor vor fi sintetizate şi expuse în PDS, incluzînd recomandările pentru dezvoltarea acestora (identificînd, după caz, costurile estimative şi posibile sursele de finanţare ale acestora).
    38. Acţiunile detaliate specifice de dezvoltare a capacităţilor vor fi reflectate în planul anual al autorităţii.
    2.8.  MONITORIZARE ŞI EVALUARE
    39. Prezentul capitol al PDS descrie instrumentele şi procedurile utilizate la monitorizarea, evaluarea şi raportarea rezultatelor implementării Programului. Monitorizarea se va baza pe rezultatele şi activităţile concrete din planul anual al autorităţii. Evaluarea PDS se va baza pe indicatorii de performanţă ai obiectivelor din PDS.
    40. Organizarea procesului de elaborare a PDS se va baza pe următoarele principii:
    timp suficient pentru elaborare;
    timp suficient pentru organizarea consultărilor interne şi externe (abordare participativă);
    abordare pe etape – fiecare etapă va fi explicată şi discutată/testată separat;
    instruiri adiţionale şi suport pentru funcţionarii publici din autorităţi realizate de Cancelaria de Stat.
    41. În fiecare autoritate publică, prin ordinul şefului autorităţii respective, va fi creat Grupul de planificare, care va fi responsabil de elaborarea PDS şi va fi alcătuit din:
    ministru/viceministru/adjunctul directorului general, responsabil pentru planificarea strategică în cadrul autorităţii respective (şeful Grupului de planificare);
    şeful direcţiei/secţiei de analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor publice  (DAMEP) sau, după caz, o poziţie echivalentă* (şef adjunct al Grupului de planificare);
    ___________________________________________
    ^* În cazul în care o asemenea subdiviziune nu există în cadrul autorităţii, sarcinile respective vor fi preluate de o altă subdiviziune interioară sau de un funcţionar public numit în acest scop de către şeful autorităţii.

    consultantul/specialistul principal din cadrul DAMEP (secretarul Grupului de planificare);
    directorii direcţiilor generale sau, după caz, şefii de direcţii şi/sau de secţii;
    reprezentanţi ai proiectelor relevante de asistenţă tehnică, în caz de necesitate;
    managerii-şefi de întreprinderi, instituţii subordonate şi organizaţii.
    42. La şedinţele Grupului de planificare se invită cîte un reprezentant al Cancelariei de Stat responsabil de coordonarea politicilor şi al Consiliului Naţional pentru Participare.
    43. Principalele funcţii ale Grupului de planificare vor fi:
    organizarea şi coordonarea întregului proces de elaborare a PDS;
    asigurarea elaborării oportune şi calitative a PDS;
    luarea deciziilor privind conţinutul PDS;
    organizarea procesului participativ la elaborarea PDS.
    44. Responsabilităţile fiecărui membru al Grupului de planificare vor fi stabilite concomitent cu aprobarea nominală a membrilor acestuia. Periodicitatea în care Grupul de planificare se va convoca va fi inclusă în ordinul şefului autorităţii.
    45. Direcţia/secţia de analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor publice în cadrul autorităţilor (sau direcţia/secţia cu funcţii similare) va juca rolul principal în activitatea Grupului de planificare, fiind responsabilă de buna organizare şi desfăşurare a activităţii grupului respectiv (inclusiv asigurînd elaborarea agendelor şi întocmirea proceselor-verbale, colectarea informaţiei şi a datelor necesare pentru şedinţele respective).
    Procedura de coordonare şi aprobare
    46. Coordonatorul procesului de planificare strategică a activităţii AAPC este secretarul general al Guvernului, care, prin intermediul direcţiei responsabile de politici publice din cadrul Cancelariei de Stat, coordonează procesul de elaborare a programelor de dezvoltare strategică.
    47. După avizarea cu Cancelaria de Stat, PDS poate fi înaintat în şedinţa colegiului autorităţii spre aprobare finală şi publicat pe pagina web oficială a autorităţii publice centrale.
    48. În cazul necesităţii de a introduce unele modificări în PDS al autorităţii, acestea urmează să fie coordonate cu Cancelaria de Stat şi aprobate ulterior prin decizia colegiului autorităţii.
    49. PDS va fi implementat prin intermediul planului anual al AAPC. Acest plan va utiliza obiectivele stipulate în PDS, în baza cărora vor fi formulate acţiunile şi rezultatele anuale concrete, constituind instrumentul principal pentru organizarea operaţională a activităţii AAPC şi bază pentru monitorizarea şi evaluarea anuală a PDS.
    50. Monitorizarea va urmări respectarea planului anual (indirect a PDS) şi va identifica cauzele eventualelor insuccese, precum şi va propune acţiunile corective necesare pentru îmbunătăţirea performanţei operaţionale. Monitorizarea va trebui să confirme că anumite activităţi anuale se realizează şi că ele produc rezultatele scontate sau, după caz, să sugereze măsurile corective ce urmează a fi întreprinse.
    51. Pentru monitorizarea activităţii autorităţii, se vor utiliza sistemele interne de raportare, deja existente, în autoritate. Astfel, în funcţie de autoritate, sistemul de raportare poate diferenţia şi include rapoarte/raportare trimestrială, semestrială, anuală, lunară sau chiar săptămînală.
    52.  Evaluarea poate fi efectuată numai după finalizarea unei anumite perioade de implementare. Vor exista 3 tipuri de evaluări.
    53. Primul tip de evaluare a PDS/AAPC este autoevaluarea anuală, efectuată de AAPC în baza planurilor anuale de acţiuni. Astfel, primul tip de evaluare a PDS va constitui de fapt evaluarea anuală ordinară a AAPC. Rezultatele acestei evaluări vor fi transpuse în Raportul anual de activitate/evaluare al autorităţii. În conformitate cu performanţa atinsă în anul precedent şi în baza obiectivelor prevăzute în PDS, autorităţile vor elabora planuri anuale pentru perioada ulterioară.
    54. Al doilea tip de evaluare a PDS/AAPC este evaluarea finală, care va fi realizată în ultimul (al treilea) an de implementare a PDS şi va rezulta în Raportul de evaluare finală. Această evaluare are scopul de a prezenta informaţia necesară pentru definitivarea PDS pentru perioada următoare de planificare.
    55.  Raportul de evaluare finală va fi aprobat de colegiul autorităţii concomitent cu proiectul noului PDS şi plasată pe pagina web oficială a autorităţii publice centrale.
    56.  Al treilea tip de evaluare este neregulată – aceasta va fi efectuată numai în cazul unor schimbări majore în Programul de activitate al Guvernului şi alte documentele de politici publice naţionale etc.