RAMMPSF684/2011
ID intern unic:  338986
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
MINISTERUL MUNCII, PROTECŢIEI SOCIALE ŞI FAMILIEI
RAPORT DE ACTIVITATE Nr. 684
din  24.06.2011
RAPORT DE ACTIVITATE
al Inspecţiei Muncii pe anul 2010
Publicat : 24.06.2011 în Monitorul Oficial Nr. 103-106     art Nr : 684
    Activitatea Inspecţiei Muncii în anul 2010 a fost orientată spre realizarea obiectivelor ce-i revin din Strategia naţională de dezvoltare pe anii 2008-2011 şi Programului de activitate al Inspecţiei Muncii pentru anul 2010. Conform acestor documente, precum şi Legii nr.140–XV din 10 mai 2001 privind Inspecţia Muncii, obiectivul principal pus în seama Inspecţiei Muncii, este asigurarea aplicării dispoziţiilor legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă.
    Pentru atingerea acestui obiectiv, Inspecţia Muncii exercită controlul respectării cadrului legal de reglementări în domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă în întreprinderi, instituţii, organizaţii (în continuare unităţi) şi întreprinde acţiuni în vederea prevenirii şi combaterii ilegalităţilor din acest domeniu.
    În realizarea activităţilor sale Inspecţia Muncii dispune de un efectiv de personal de 96 unităţi. Din acestea 15 unităţi sînt distribuite în aparatul central, iar 81 unităţi distribuite în 10 inspectorate teritoriale de muncă. Din numărul total al inspectorilor încadraţi în Inspecţia Muncii 21 sînt femei. Structura organizatorică a Inspecţiei Muncii este reflectată în anexa nr.1 la prezentul Raport.
    Aspirînd spre realizarea obiectivelor ce-i revin, Inspecţia Muncii cu subdiviziunile sale teritoriale, în anul 2010, a realizat 6891 vizite de control privind respectarea legislaţiei şi altor acte normative în domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă în unităţi cu un număr de peste 250 mii salariaţi, din care circa 130 mii femei şi 440 minori, astfel:
    - în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă au fost efectuate 3440 de controale;
    - în domeniul relaţiilor de muncă au fost efectuate 3451 de controale.
    Din numărul total de controale 4470 constituie controale de fond, 1974 controale inopinate, 405 controale tematice, 31 controale repetate şi 11 controale efectuate în cadrul comisiei de recepţie pentru darea în exploatare a obiectelor de menire socială. Repartizarea numărului de controale după domeniul de activitate se prezintă după cum urmează: 26,3% – reprezintă unităţi ce desfăşoară activităţi comerciale, 19,8% – activităţi de servicii colective, sociale şi personale colective, 15,1% – unităţi din ramura agriculturii, unităţi din domeniul învăţămîntului – 8,3%, cîte 6,1% – unităţi din ramura industriei prelucrătoare, ramura de construcţie, 4,3% – unităţi din ramura de transport, administraţia publică – 4,2%, unităţi din domeniul sănătăţii – 3,3%, instituţii financiare – 1,8%, unităţi din domeniul energetic – 1,7%, cîte 1 % – unităţi din domeniul industriei extractive, activitate hotelieră şi alte activităţi. Controalele întreprinse s-au finalizat cu întocmirea proceselor-verbale de control în care, de către inspectorii de muncă, au fost înregistrate 81795 cazuri de încălcare a prevederilor legale şi dispuse măsuri necesare pentru asigurarea respectării normelor de drept din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă.
    Indicatorii referitori la activitatea Inspecţiei Muncii şi la numărul controalelor întreprinse de inspectorii de muncă în anul 2010 sînt reflectaţi în anexele nr.2 şi nr.3 la prezentul Raport.
    În cadrul activităţilor desfăşurate pe parcursul anului raportat, Inspecţia Muncii a întreprins şi o serie de controale specificate orientate spre:
    - monitorizarea aplicării legislaţiei de securitate şi sănătate în muncă şi  monitorizarea riscurilor de accidentare în muncă;
    - monitorizarea modului de încadrare în muncă, perfectare a contractelor individuale de muncă şi diminuarea fenomenului „muncii la negru”.
    Numărul acestora este înglobat în numărul total de controale efectuate.
    În vederea combaterii şi prevenirii”muncii la negru”, de către inspectorii de muncă au fost desfăşurate controale, în cadrul cărora la 174 agenţi economici au fost depistate 1010 persoane, care au fost admise la muncă fără perfectarea relaţiilor de muncă în formă scrisă, or aceasta nu este altceva decît utilizarea forţei de „muncă la negru”. Acest „fenomen” are loc preponderent în sectorul privat.
    Printre obiectivele de activitate în anul ce s-a scurs o latură a controlului constituie şi aspecte ce ţin de munca persoanelor mai tinere de 18 ani. La momentul controalelor la 29 de unităţi vizitate activau 440 de angajaţi minori.
    Un capitol aparte îl constituie monitorizarea condiţiilor de muncă a minorilor la lucrările agricole. În această ordine de idei, în baza dispoziţiei nr. 81 din 18 mai 2010, pe parcursul lunilor iunie – octombrie au fost organizate activităţi de inspecţie la agenţi economici care efectuează lucrări în agricultură. Ca rezultat al monitorizării din punctul de vedere al legislaţiei muncii la 14 unităţi activau 405 persoane mai tinere de 18 ani, din care 245 minori pînă la vîrsta de 16 ani. Au fost depistate la culesul tutunului 9 persoane din raionul Leova. La prăşitul culturilor agricole au fost depistate 15 persoane în raionul Ungheni (C.A.P. „Izvorul Mariei”), 30 persoane în raionul Cantemir (S.R.L. „Podgorenii”) şi 6 persoane în raionul Cahul (C.A.P.P.S. „Elita Alexanderfeld”). La recoltareа (culesul cireşelor, prunelor, merelor, strugurilor, legumelor) au fost antrenaţi 310 minori. La lucrările agricole, cu încălcarea prevederilor legislaţiei muncii, au fost antrenaţi 27 copii de la şcoala specială de tip internat Soroca. În satul Cucuruzeni, raionul Orhei, nelegal activa un minor în calitate de cioban la oi, care ulterior a fost retras din activitate. În satul Sărata Nouă, raionul Leova, nelegal activa un minor în calitate de văcar, ulterior fiind retras din activitate. La lucrări din construcţie au fost depistate 2 persoane în raionul Ungheni (persoană fizică) şi unul la Leova (S.A. „Verilar proiect”), care ulterior au fost retraşi din activitate. Atragerea la muncă la aceste activităţi a persoanelor mai tinere de 18 ani poate provoca prejudiciu sănătăţii şi integrităţii fizice şi morale a minorului.
    În industria uşoară în calitate de cusătorese au fost antrenate 24 persoane.
    În unele cazuri minorii activau ilegal (fără încheierea contractelor individuale de muncă şi fără deschiderea sau completarea carnetelor de muncă) 51 persoane. Atragerea la muncă fără acordul scris al părinţilor, admiterea la lucru fără examenul medical preventiv, fără instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la locul de muncă, precum şi desfăşurarea activităţilor fără evidenţa timpului de muncă, fără de asigurarea normelor de durată redusă a timpului de muncă, cu atragerea la muncă în zilele de repaus şi odihnă, fără acordarea concediului suplimentar plătit, cu lacune în calcularea salariului, atragerea la muncă grea, cu condiţii de muncă vătămătoare ş.a., constituie cele mai esenţiale cazuri de încălcare a legislaţiei muncii în raport cu minorii.
    În perioada de referinţă s-au produs 3 accidente, în care au avut de suferit minori. Din acestea un accident mortal în afara muncii, produs prin electrocutare la o persoană fizică din raionul Făleşti. Un minor a fost accidentat grav de un tractor la recoltarea fructelor la S.R.L. „Vitav Prim” Glodeni. Un minor a căzut de la înălţime la lucrări de reparaţie a acoperişului organizate de Primăria Criuleni.
    Ca rezultat al controalelor, de către inspectorii de muncă, au fost emise prescripţii de a remedia încălcările într-un termen limitat şi de a  retrage minorii de la lucrările cu condiţii de muncă grele şi nocive.
    Activităţile de control întreprinse de Inspecţia Muncii scot în evidenţă faptul, că angajatorii comit cel mai frecvent încălcări ale normelor legale referitoare la:
    - contractul individual de muncă – iniţierea relaţiilor de muncă şi utilizarea forţei de muncă fără respectarea procedurilor stabilite de legislaţie (Titlul III Contractul individual de muncă, art. 47, 49, 55, 85, 86);
    - durata timpului de muncă – depăşirea duratei legale a timpului de muncă, caracterizată prin nerespectarea dreptului la durata redusă a timpului de muncă, de repartizarea prejudicioasă şi contrar legislaţiei a timpului de muncă în cadrul săptămînii şi altele (Titlul IV Timpul de muncă şi timpul de odihnă, art. 95 – 105, 107,109, 110, 111);
    - salarizare – angajarea cu un salariu mai mic decît salariul minim stabilit de stat; nerespectarea modalităţilor de salarizare prevăzute de legislaţie; neefectuarea plăţilor compensatorii; încălcarea termenelor legale de plată a salariilor şi altele (Titlul V Salarizarea şi normarea muncii, art. 128 alineat (2), 131, 139, 141, 142, 152, 153);
    - securitatea şi sănătatea în muncă – neefectuarea evaluării riscurilor profesio nale; admiterea la lucru a persoanelor fără pregătire profesională şi fără instruire în materie de securitate şi sănătate în muncă; prestarea muncii în condiţii de risc sporit; aplicarea tehnologiilor depăşite şi periculoase; neasigurarea cu echipament de protecţie; amplasarea proceselor tehnologice în încăperi neadecvate; exploatarea echipamentelor de muncă improvizate fără dispozitive de protecţie, ceea ce creează pericol de accidentare; neefectuarea atestării locurilor de muncă (Capitolul III, art.10, 13 din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, nr. 186-XVI din 10.07.2009).
    Încălcările comise de angajatori reprezintă componente ale utilizării nelegale a muncii şi prejudiciază esenţial drepturile salariaţilor ce decurg din raporturile de muncă. Aceste încălcări impun aplicarea diferitor mecanisme ce contribuie la asigurarea respectării prevederilor legale.
    Ca rezultat al neconformării conducătorilor unităţilor economice supuse controalelor la prevederile legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă pe parcursul anului de către inspectorii de muncă, au fost încheiate şi înaintate instanţelor de judecată spre examinare 681 procese-verbale cu privire la contravenţie. Din numărul total de procese-verbale cu privire la contravenţie în 12 procese-verbale se constată încălcări care au fost comise în raport cu minori, în 132 procese-verbale se constată admiterea persoanelor la muncă fără perfectarea formelor legale, în 115 procese – verbale se constată încălcarea termenelor de plată a salariilor, indemnizaţiilor şi altor plăţi cu caracter permanent. În celelalte procese- verbale cu privire la contravenţie se constată încălcarea legislaţiei de securitate şi sănătate în muncă.
    Indicatori referitori la procesele-verbale cu privire la contravenţiе, întocmite de către inspectorii de muncă şi înaintate instanţelor judecătoreşti spre examinare, sînt reflectaţi în anexa nr.4 la prezentul Raport.
    Un alt capitol al activităţilor desfăşurate de Inspecţia Muncii este examinarea petiţiilor cetăţenilor. În anul raportat, unităţile structurale şi subdiviziunile teritoriale ale Inspecţiei Muncii au examinat 3461 petiţii, prin care s-au invocat diverse încălcări ale legislaţiei muncii şi normelor de securitate şi sănătate în muncă. Din numărul total de adresări din partea cetăţenilor în 54% de cazuri au fost semnalizate probleme legate de neachitarea salariului şi formarea restanţelor la plata salariului, 22% din petiţionari s-au adresat Inspecţiei Muncii din cauza concedierii din iniţiativa administraţiei, 6% au avut în vizor probleme ce ţin de reţinerea sau completarea incorectă a carnetelor de muncă, 4% din petiţii au semnalizat munca ilegală, 3% din petiţii au abordat probleme ce ţin de neacordarea concediilor de odihnă şi suplimentate plătite, cîte 2% constituie petiţiile care au semnalizat cercetarea accidentelor din cîmpul muncii, probleme privind reducerea personalului, neincheierea de către administraţie a contractelor individuale de muncă cu lucrătorii şi neasigurarea de către administraţie a unor condiţii de muncă adecvate a lucrătorilor, cîte 1% constituie probleme ce ţin de neachitarea indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, neacordarea concediului pentru îngrijirea copilului şi încălcarea regimului timpului de muncă. Din numărul total de petiţii 15% sînt adresări din partea colectivelor (2793 persoane), 1% – petiţii anonime, 48% – petiţii parvenite din partea bărbaţilor şi 36% – din partea femeilor.
    Pe parcursul perioadei raportate, în vederea asigurării realizării ordinii de drept în domeniul muncii, Inspecţia Muncii a întocmit şi înaintat organelor de procuratură 55 sesizări.
    În anul 2010 subdiviziunile teritoriale ale Inspecţiei Muncii au înregistrat 942 contracte colective de muncă. Indicatori referitori la numărul contractelor colective de muncă înregistrate sînt reflectaţi în anexa nr.5 la prezentul Raport.
    Potrivit datelor oferite de Biroul Naţional de Statistică, în anul 2010 au depus rapoarte statistice ce vizează aspecte de protecţie a muncii 5919 unităţi cu un număr de peste 20 lucrători. În aceste unităţi au fost angajaţi 592197 salariaţi, din care 323801 femei, iar 272 persoane sub vîrsta de 18 ani.
    Numărul unităţilor care au depus rapoarte statistice şi numărul salariaţilor existenţi în scriptele acestor unităţi în anul 2010, structurat prin prisma activităţilor, sînt reflectate în anexa nr. 6 la prezentul Raport.
    Potrivit statisticilor, în anul raportat au fost ocupaţi în condiţii de muncă necorespunzătoare normelor igienico-sanitare mai mult de 22045 salariaţi, inclusiv 5 persoane pînă la 18 ani. Aceasta constituie 3,72 la sută din numărul total al salariaţilor angajaţi în unităţile vizate de statistici. Din numărul total al salariaţilor ocupaţi în condiţii de muncă ce nu corespund normelor igienico-sanitare 11403 sînt femei. Situaţia condiţiilor de muncă, inclusiv a condiţiilor de muncă a femeilor sînt reflectate în anexele nr.7 şi nr.8 la prezentul Raport.
    Pentru realizarea măsurilor de protecţie a muncii, pe parcursul anului 2010 unităţile vizate în statistici, au cheltuit în ansamblu circa 213950 mii lei. Date referitoare la cheltuielile pentru protecţia muncii se conţin în anexa nr.9 la prezentul Raport.
În perioada de referinţă, la unităţile cuprinse în statistici, s-a înregistrat un număr total de 569 accidentaţi, proveniţi din accidente de muncă, ce determină un indice de frecvenţă de 0,96 (numărul de accidentaţi care revine la o mie de salariaţi).

    Numărul total de zile-om de incapacitate temporară de muncă a accidentaţilor a fost de 13827 determinînd un indice de durată medie al incapacităţii temporare de muncă cauzată de accidente de muncă de 24,3 (număr de zile-om de incapacitate temporară de muncă ce-i revin unui accidentat). Numărul de accidentaţi şi pierderile materiale aferente accidentelor de muncă, produse la unităţile acoperite de sondajul statistic, precum şi repartizarea accidentaţilor în muncă pe activităţi, împrejurări şi cauze se reprezintă în anexele nr. 10 şi nr. 11 la prezentul Raport.




    De către inspectorii de muncă cu atribuţii de control în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă în anul raportat au fost cercetate împrejurările şi cauzele care au condus la producerea accidentelor de muncă, în urma cărora au fost accidentate grav – 83 persoane, iar mortal – 50 persoane, din care 11 persoane la unităţi cu un efectiv de pînă la 20 de lucrători.
Numărul accidentaţilor proveniţi din accidente de muncă, în raport cu anul precedent, a scăzut cu 16 accidentaţi grav şi s-a majorat cu 11 accidentaţi mortal. Dosarele de cercetare au fost înaintate organelor de poliţie şi procuratură.
    Pierderile materiale în urma accidentelor de muncă suportate de unităţile, vizate în statistici, în anul 2010 se estimează la circa 3063,8 mii lei, din care circa 41,8 la sută constituie plăţile conform certificatelor de concediu medical, 6,97 la sută reprezintă plăţi pentru repararea prejudiciului cauzat, 41,66 la sută sînt plăţile indemnizaţiilor unice în cazul reducerii capacităţii de muncă sau decesul angajatului şi 9,56 la sută constituie valoarea mijloacelor de producţie defectate.
    Pentru realizarea anumitor garanţii stabilite de legislaţie, în anul raportat au beneficiat de înlesniri şi sporuri pentru condiţii nefavorabile de muncă 114907 salariaţi, din care 67303 femei. Înlesnirile şi sporurile pentru condiţii nefavorabile de muncă sînt reflectate în anexele nr.12 şi nr.13 la prezentul Raport.
    Succesul activităţilor de inspecţie este determinat de eficienţa planificării şi utilizării fondului timpului de muncă. În anul 2010 utilizarea fondului timpului de muncă de către inspectorii de muncă se reprezintă după cum urmează.
    Pentru efectuarea controalelor au fost consumate 9406 zile-om. Aceasta constituie 63,65 la sută din fondul timpului utilizat pe teren. Pentru examinarea petiţiilor total au fost consumate 2554 zile-om sau 17,28 la sută din fondul timpului utilizat pe teren. La cercetarea accidentelor comunicate s-au consumat 647 zile-om, ceea ce constituie 4,38 la sută din fondul timpului utilizat pe teren. Pentru efectuarea unui control inspectorii de muncă utilizează 1,36 zile.



    Formarea inspectorilor de muncă şi monitorizarea activităţilor desfăşurate de aceştia solicită de la Inspecţia Muncii atenţie deosebită. Astfel pentru pregătirea inspectorilor de muncă au fost organizate diferite seminare instructiv-didactice. Realizarea acestor acţiuni au derulat cu concursul specialiştilor din cadrul aparatului Inspecţiei Muncii, experţilor străini.
    Întru instruirea continuă a colaboratorilor Inspecţiei Muncii, în cadrul Proiectului „Eficientizarea inspecţiei muncii” creat în baza Acordului de cooperare OIM Norvegia, în perioada 18-22 ianuarie 2010 a fost organizat „Seminarul naţional  de evaluare a riscului” pentru instruirea a 25 inspectori de muncă cu participarea experţilor OIM Budapesta.
    În temeiul asigurării suportului pentru implementarea Acordurilor dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană la 24 martie 2010 a fost organizat Seminarul-trening privind „Consolidarea capacităţii Inspecţiei Muncii în Republica Moldova” pentru instruirea a 30 inspectori de muncă cu participarea consultantului în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă din partea UE.
    În perioada 25-28 mai 2010 cu aportul reprezentanţilor Organizaţiei Obşteşti „Transparency International Moldova” au fost desfăşurate în cadrul Inspecţiei Muncii un ciclu de seminare cu tematica „Conflictul de interese. Prevenirea conflictelor de interese. Sistemul de petiţionare în Inspecţia Muncii”.
    Inspecţia Muncii a fost reprezentată la lucrările seminarului „Integrarea în cîmpul muncii a persoanelor cu dizabilităţi locomotorii”, organizat de Asociaţia „Motivaţie” la iniţiativa ONG „Perspektiva” cu suportul financiar din partea partenerilor din Suedia”.
    Reprezentanţi ai Inspecţiei Muncii au luat parte în cadrul seminarului de instruire a conducătorului instituţiilor de învăţămînt în vederea sensibilizării lor asupra activităţii persoanelor cu dizabilităţi, organizat de reprezentanţii ILO IPEC în Moldova.
    La 4 noiembrie 2010 colaboratorii Inspecţiei Muncii au participat la lansarea programului UNIFEM „Abilitatea economică a femeilor prin creşterea oportunităţilor la angajare în cîmpul muncii în Republica Moldova” de către MMPSF şi MEC cu susţinerea guvernului suedez.
    O delegaţie a Inspecţiei Muncii a participat la lucrările celei de-a III-a Conferinţe a Alianţei Regionale a Inspecţiilor Muncii din Europa de Sud-Est, Azerbaidjan şi Ucraina, desfăşurată la Baku în perioada 18-19 noiembrie 2010.
    Pentru asigurarea transparenţei activităţii de inspecţie s-au realizat acţiuni de informare a populaţiei prin diferite mijloace mass-media despre cele mai eficiente metode de aplicare a Codului muncii, Legii securităţii şi sănătăţii în muncă,  şi despre activitatea Inspecţiei Muncii. În această ordine de idei au fost acordate 21 interviuri la posturile de radio locale şi centrale, 45 apariţii în cadrul emisiunilor televizate şi au fost publicate circa  56 articole în diverse publicaţii periodice centrale şi locale.
    Toate acţiunile de inspecţie întreprinse în anul trecut scot în evidenţă o tendinţă stabilă de conformare la rigorile legislaţiei şi de respectare a acesteia.
    Concomitent se mai întîlnesc şi anumite dificultăţi în aplicarea legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă. O dificultate semnificativă în derularea relaţiei de muncă o constituie insuficienţa sau lipsa de cunoştinţe necesare angajatorilor pentru a asigura respectarea legislaţiei ce reglementează raporturile de muncă. Această dificultate caracterizează unităţile noi apărute şi cu un efectiv de personal mic.
    Soluţionarea inadecvată şi insuficientă a problemelor ce ţin de prevenirea accidentelor de muncă este frecventă la unităţile care nu dispun de serviciul de prevenire şi protecţie sau de un lucrător desemnat pentru protecţia salariaţilor la locurile de muncă şi prevenirea riscurilor profesionale.
    Un obstacol deosebit în aplicarea legislaţiei îl reprezintă încălcările legislaţiei ce se comit cu acordul tacit al salariaţilor sau a reprezentanţilor acestora. Astfel de încălcări poartă un caracter latent şi sînt dificil de remediat.
    Potrivit atribuţiilor ce-i revin, Inspecţia Muncii a acordat ajutor metodologic şi consultativ salariaţilor şi angajatorilor în soluţionarea diverselor probleme ce ţin de aplicarea legislaţiei muncii. În perioadă raportată au beneficiat de ajutorul consultativ al Inspecţiei Muncii şi subdiviziunilor sale structurale mai mult de 1500 persoane.
    În perioada de referinţă, Inspecţia Muncii a coordonat activitatea de instruire şi formare a persoanelor cu funcţii de răspundere din unităţi în domeniul relaţiilor de muncă şi securităţii şi sănătăţii în muncă. Ca rezultat al coordonării activităţii de instruire şi formare, în instituţiile abilitate cu dreptul de instruire în domeniul dat, au fost instruite mai mult de 8000 persoane.
    Pe parcursul anului 2010 Inspecţia Muncii a informat Ministerul Muncii Protecţiei Sociale şi Familiei despre deficienţele în aplicarea legislaţiei muncii şi normelor de protecţie a muncii, şi-a adus contribuţia la modificarea unor norme din Codul muncii, Codul contravenţional, Legii securităţii şi sănătăţii în muncă, a Regulamentului privind modul de organizare a activităţilor de protecţie a lucrătorilor la locul de muncă şi prevenire a riscurilor profesionale, ş.a.
    Rezultatele obţinute, confirmă că activitatea Inspecţiei Muncii reprezintă un proces complex în derulare, care necesită eforturi şi coerenţă în acţiuni.
    Pentru a asigura realizarea continuă a obiectivelor Inspecţiei Muncii, stabilite de Lege, este oportun şi necesar ca Inspecţia Muncii să-şi menţină şi în continuare orientarea spre dezvoltarea şi promovarea celor mai eficiente măsuri complexe pentru:
    - monitorizarea riscurilor de accidentare în muncă;
    - monitorizarea muncii persoanelor mai tinere de 18 ani;
    - monitorizarea modului de încadrare în muncă, perfectare a contractelor individuale de muncă şi diminuare a fenomenului „muncii la negru”.
Aceasta va conduce la realizarea mai profundă şi mai integră a drepturilor angajaţilor ce decurg din raporturile de muncă, la o protecţie mai sigură a salariaţilor în exercitarea funcţiilor lor, or acestea sînt obiectivele Inspecţiei Muncii stabilite de Codul muncii, alte acte legislative şi normative din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi de Legea privind Inspecţia Muncii.

    INSPECTORUL GENERAL
    DE STAT AL MUNCII                                                              Dumitru STĂVILĂ

    iunie 2011


    anexa nr.1

    anexa nr.2

    anexa nr.3

    anexa nr.4

    anexa nr.5

    anexa nr.6

    anexa nr.7

    anexa nr.8

    anexa nr.9

    anexa nr.10

    anexa nr.11

    anexa nr.12

    anexa nr.13