HGO710/2011
ID intern unic:  340301
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 710
din  20.09.2011
cu privire la aprobarea Programului strategic de modernizare
tehnologică a guvernării (e-Transformare)
Publicat : 23.09.2011 în Monitorul Oficial Nr. 156-159     art Nr : 780
    În scopul realizării art. 2 din Legea nr. 173 din 28 iulie 2011 privind ratificarea Acordului de finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare în vederea realizării Proiectului „e-Transformare a Guvernării” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 131-133, art. 425), a prevederilor Strategiei Naţionale de edificare a societăţii informaţionale – „Moldova electronică”, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 255 din 9 martie 2005 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.46-50, art.336), şi a Concepţiei guvernării electronice, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.733 din 28 iunie 2006 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.106-111, art.799), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Programul strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare) (se anexează).
    2. Procesul de implementare a Programului strategic va fi coordonat de către Comisia Naţională pentru e-Transformare şi va fi asigurat de către Cancelaria de Stat, în comun cu Centrul de Guvernare Electronică (E-Government), Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, alte ministere şi autorităţi administrative centrale.
    3. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale:
    a) vor elabora planuri anuale privind atingerea obiectelor de e-Transformare a guvernării, inclusiv modernizarea serviciilor publice şi eficientizarea guvernării prin tehnologii informaţionale (TI);
    b) vor desemna persoane (la nivel de viceminiştri) care, în colaborare cu coordonatorul pentru e-Transformare, managerii TI şi direcţiile analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor, vor fi responsabile de implementarea Programului strategic sus-menţionat.
    4. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Cancelariei de Stat.

    PRIM-MINISTRU                                                  Vladimir FILAT

    Nr. 710. Chişinău, 20 septembrie 2011.


Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului nr. 710
din 20 septembrie 2011
PROGRAMUL STRATEGIC DE MODERNIZARE
TEHNOLOGICĂ A GUVERNĂRII (E-TRANSFORMARE)
1. DESCRIEREA SITUAŢIEI
    1. În secolul al XXI-lea tehnologiile informaţionale (în continuare – TI) au devenit un element indispensabil al vieţii cotidiene. Guvernele din toată lumea încearcă să fie în pas cu inovaţiile şi utilizează tot mai mult tehnologiile informaţionale în activitatea curentă. Tehnologiile îmbunătăţesc serviciile publice, eficientizează activitatea guvernării şi facilitează participarea democratică, aducînd guvernele mai aproape de cetăţeni.
    2. Cetăţenii Republicii Moldova merită un guvern modern, care utilizează inovaţiile  tehnologice pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii. Guvernul care utilizează tehnologiile informaţionale devine mai eficient, mai inteligent şi mai capabil să răspundă provocărilor timpului. Prezentul Program strategic va fi implementat pentru a face instituţiile publice mai performante, mai dinamice şi mai aproape de nevoile cetăţenilor.
    3. Cetăţenii din Republica Moldova utilizează tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii tot mai des în ultima perioadă. În 2010, 89% dintre moldoveni foloseau servicii de telefonie mobilă, 38% foloseau internetul şi 37% dintre gospodării dispuneau de computer la domiciliu.1 Recent, reformele regulatorii au contribuit la reducerea semnificativă a preţurilor pentru internet în bandă largă. Un alt factor catalizator este poziţionarea Republicii Moldova printre primele zece ţări în lume după viteza internetului.2
    _________________________________________________
    1 “Indicatorii de edificare a societății informaționale: accesul populației la tehnologiile informaționale si co
2. DEFINIREA PROBLEMELOR
    7. Nivelul de solicitare a serviciilor publice de către cetăţeni este de circa 70%.3 Cetăţenii Republicii Moldova se confruntă cu o serie de probleme în accesarea serviciilor publice, cum ar fi corupţia, birocraţia şi ineficienţa instituţiilor publice, durata mare de aşteptare la ghişeele autorităţilor administraţiei publice centrale, comunicarea insuficientă şi informaţii incomplete privind modalitatea de accesare şi prestare a serviciilor publice.4
    ________________________________________________
    3 “Citizen Report Cards”, Institutul de Politici Publice şi Consulting Magenta, 2011
    4 IRI, Baltic Surveys/The Gallup Organization, 2011

    8. Circa 90% dintre cetăţenii Republicii Moldova consideră corupţia ca fiind o problemă pentru Republica Moldova, iar circa 50% dintre ei ar fi înclinaţi să dea mită pentru soluţionarea unei probleme în instituţiile de stat. Mituirea s-a dovedit a fi soluţia generală pentru problemele cetăţeanului în relaţia cu instituţiile de stat în peste 80% dintre cazurile în care s-a oferit mită.5
    _______________________________________________
    5 Idem

    9. Durata de aşteptare la ghişee, condiţiile inadecvate, ineficienţa prestării serviciilor la unele instituţii nu corespund nici standardelor UE sau internaţionale, nici aşteptărilor cetăţenilor. Cetăţenii sînt nevoiţi să parcurgă distanţe mari, să piardă timp, efort şi bani pentru a obţine informaţii sau servicii de la instituţiile statului.6
    _______________________________________________
    6 Idem

    10.  Gradul de dezvoltare a serviciilor publice disponibile pe internet este în continuare redus, iar conţinutul multor pagini web din sectorul public este de calitate nesatisfăcătoare, ceea ce împiedică accesarea rapidă a informaţiei de către cetăţeni.7 Guvernul întîrzie în oferirea serviciilor publice online în contextul în care circa 80% dintre cetăţenii cu vîrsta între 16 şi 25 ani şi 60% din populaţia oraşelor folosesc internetul8, iar Republica Moldova se plasează printre primele 10 ţări după viteza internetului.
    _______________________________________________
    7 UN Global E-Goverment Survey, 2010
    8 IRI, Baltic Surveys/The Gallup Organization, 2011

    11. Utilizarea resurselor TI în administraţia publică este sporadică şi lipsită de coordonare, ceea ce scade din eficienţa şi agilitatea guvernării. Studiul realizat în 2010 de către Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor relevă insuficienţa tehnicii de calcul în instituţii, a bugetului alocat în aceste scopuri, precum şi necesitatea schimbării modului de gestionare a resurselor financiare alocate pentru informatizarea autorităţilor APC.9
    _______________________________________________
    9 Sinteza Raportului privind informatizarea  şi  înzestrarea cu tehnică de calcul, 2010, http://www.mtic.gov.md/img/news/2011/08/raport_1_inf_2010.pdf

    12. Potrivit unor studii efectuate de USAID în 2011, sectorul public dispune de peste o sută de centre de date care sînt utilizate la o capacitate de sub 20%, sînt vulnerabile din punctul de vedere al securităţii şi au costuri înalte de operare. Această dispersare a resurselor TI în sectorul public împiedică atît prestarea serviciilor de calitate pentru cetăţeni şi mediul de afaceri, cît şi colaborarea eficientă între autorităţi şi funcţionarii publici.
    13. Astăzi, multe dintre lucrările TI din sectorul public sînt efectuate în interiorul sectorului public, iar sistemele TI create sînt adesea bazate pe produse software proprietare care utilizează standarde închise, ceea ce creează dependenţă de anumiţi furnizori şi împiedică integrarea lor într-un mediu interoperabil de resurse TI. Acest mod de gestionare a resurselor şi a sistemelor TI nu permite reutilizarea şi partajarea eficientă a resurselor, creînd redundanţe şi securitate scăzută.
    14. Colaborarea cu sectorul privat este minimă şi se reduce la achiziţionarea de echipament hardware şi produse software. Această practică din sectorul public are drept rezultat cheltuieli operaţionale înalte şi o calitate redusă a sistemelor TI, precum şi limitează folosirea modelelor inovatoare de prestare a serviciilor.
    15. Sectorul public duce o lipsă acută de cadre pentru gestionarea resurselor TI şi pentru promovarea tehnologiilor informaţionale în prestarea serviciilor publice şi în eficientizarea guvernării. Remunerarea scăzută a angajaţilor din sectorul public nu permite instituţiilor publice să angajeze experţi de înaltă calificare. Această deficienţă conduce la dezvoltarea inegală a diferitelor sectoare publice în domeniul TI şi împiedică utilizarea pe larg a tehnologiilor informaţionale. Studiul efectuat în 2011 de PNUD accentuează faptul că salariile scăzute şi lipsa schemelor de motivare constrîng  dezvoltarea capacităţii TI din sectorul public.
3. OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE
    16. În 2010, Guvernul Republicii Moldova a lansat procesul de e-Transformare a guvernării. Prezentul Program strategic stabileşte obiectivele acestui proces şi oferă o viziune unificată privind modernizarea serviciilor publice şi eficientizarea activităţii guvernării folosind TI. Totodată, acest document pune bazele unei abordări sistemice asupra investiţiilor inteligente în TI şi sporirii capacităţii TI din sectorul public.
    17.  Obiectivul general: Pînă în 2020 guvernul va deveni mai transparent, mai performant şi mai receptiv, datorită investiţiilor inteligente în TI şi utilizării masive a acestora în sectorul public.
    18. Obiectivele specifice sînt următoarele:
    a) modernizarea serviciilor publice prin digitalizare şi prin reingineria proceselor operaţionale. Cetăţenii şi mediul de afaceri vor putea accesa mai uşor informaţiile şi serviciile electronice oferite de autorităţile administraţiei publice centrale prin portalul guvernamental unic. Aceste servicii vor fi accesibile prin diverse canale: internet, telefonie mobilă, chioşcuri, terminale interactive etc.
    b) eficientizarea guvernării prin asigurarea interoperabilităţii sistemelor TI, precum şi prin consolidarea şi reutilizarea resurselor TI. Instituţiile publice vor depăşi izolarea departamentală şi vor opera şi interacţiona pe o platformă tehnologică comună. Cetăţenii vor oferi autorităţilor publice datele personale doar o singură dată, iar instituţiile publice vor reutiliza aceste date pentru prestarea serviciilor.
    19.  Realizarea acestor obiective va schimba modul în care sectorul public gestionează şi utilizează tehnologiile. Asigurarea cadrului de reglementare, dezvoltarea capacităţii TI, aplicarea unui cadru de investiţii inteligente în TI şi o colaborare extinsă cu sectorul privat vor asigura o abordare coordonată şi coerentă în domeniul TI, incluzînd planificarea strategică, bugetarea, conceptualizarea, gestionarea, contractarea şi controlul calităţii investiţiilor în TI.
    20. Reformele posibile prin TI vor elimina practicile ineficiente ale guvernării de interacţiune cu cetăţenii şi de funcţionare internă. Procesele ineficiente şi redundante vor fi restructurate pentru a reduce dublarea de resurse şi eforturi prin standardizarea proceselor similare şi partajarea resurselor.
    21.  Prezentul Program strategic vine să susţină guvernarea în realizarea obiectivelor de dezvoltare stipulate în Programul de activitate „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” 2011-2014, care pune în evidenţă guvernarea electronică ca fiind un domeniu prioritar pentru Republica Moldova.
4. MĂSURI PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR
    4.1. Promovarea principiilor unui guvern deschis
    22. Va fi elaborat şi implementat Programul pentru un guvern deschis, pentru a promova pe larg transparenţa, a combate apariţia şi răspîndirea corupţiei, a eficientiza guvernarea şi a moderniza serviciile publice pentru cetăţeni şi mediul de afaceri.
    23. Cîteva activităţi-pilot din cadrul acestui program au fost realizate în 2011, cum ar fi lansarea portalului de date deschise (date.gov.md), publicarea bazei de date privind cheltuielile publice de către Ministerul Finanţelor, aprobarea şi implementarea directivei conform căreia fiecare autoritate publică centrală va publica lunar cel puţin trei seturi de „date valoroase” pentru cetăţeni şi mediul de afaceri. De asemenea, Guvernul Republicii Moldova a exprimat în august 2010 interesul de a adera la iniţiativa globală „Parteneriatul Guvernelor Deschise” (Open Government Partnership).
    24. Programul pentru un guvern deschis vizează oferirea în mod proactiv de către instituţiile publice a datelor cu caracter public în forma cea mai dezagregată posibilă şi în formate procesabile electronic (machine-readable).
    25. Sectorul public este deţinătorul şi produce cele mai multe date guvernamentale cu caracter public. În cadrul Programului pentru un guvern deschis, autorităţile publice vor colabora cu mediul de afaceri, dezvoltatori TI independenţi şi societatea civilă pentru a valorifica datele cu caracter public prin tehnologii şi aplicaţii inovatoare. Astfel se va îmbunătăţi calitatea serviciilor publice şi se va încuraja participarea cetăţenilor la procesul decizional şi de eficientizare a guvernării.
    26. Reutilizarea datelor din sectorul public va fi asigurată de cadrul de reglementare naţional, în care se va ţine cont de drepturile fundamentale ale oamenilor, precum dreptul de acces la informaţie, dreptul la viaţa privată şi la securitatea datelor cu caracter personal, dar şi de standardele europene şi cele internaţionale referitoare la datele cu caracter public.
    27. Programul pentru un guvern deschis va încorpora noile tehnologii de comunicare, precum reţelele sociale (social media), pentru a promova transparenţa activităţilor funcţionarilor publici. În prezent, reţelele sociale devin un mediu tot mai important de diseminare a informaţiei. Ţinînd cont de numărul în creştere de cetăţeni care folosesc tehnologiile noi, sectorul public va putea beneficia de ele, oferind servicii de calitate, promovînd inovaţii în guvernare, diseminînd informaţii despre decizii şi evenimente şi luînd în considerare sugestiile cetăţenilor în procesul de guvernare.
    4.2. Digitalizarea serviciilor publice
    28. Pînă în anul 2020, toate serviciile publice care pot fi digitalizate vor fi prestate cetăţenilor şi mediului de afaceri în formă electronică, pe lîngă metodele tradiţionale de prestare a serviciilor publice. Ministerele şi alte autorităţi publice vor elabora planuri pentru digitalizarea serviciilor publice, care vor fi integrate în strategiile sectoriale şi în planurile de dezvoltare instituţională. Barierele de ordin juridic care împiedică livrarea electronică a serviciilor publice şi utilizarea TI în procesele interne de guvernare vor fi evaluate şi eliminate.
    29. În procesul de digitalizare a serviciilor, instituţiile publice vor ţine cont de Metodologia privind prestarea serviciilor electronice, care va cuprinde etapele de conceptualizare, design, elaborare, contractare şi promovare. Această metodologie va prevedea aspectele organizaţionale, tehnologice, financiare, juridice, precum şi de evaluare a performanţei în prestarea electronică a serviciului public. Metodologia va oferi şi instrumente de raţionalizare a serviciilor publice, care vor permite oferirea rapidă, eficientă şi durabilă a serviciilor electronice.  În digitalizarea serviciilor publice, va fi acordată prioritate serviciilor solicitate de cetăţeni şi de mediul de afaceri, precum şi serviciilor necesare pentru realizarea reformelor şi integrarea europeană.
    30. Instituţiile publice vor direcţiona investiţiile în TI spre îmbunătăţirea  calităţii serviciilor publice, inclusiv spre iniţiativele de dezvoltare a bazelor de date, de achiziţionare a sistemelor de suport şi a echipamentelor TI, astfel încît orice investiţie în TI a sectorului public să se transforme în valoare adăugată pentru cetăţeni şi business.
    31. Sectorul public va colabora intens cu sectorul privat, mediul academic, dezvoltătorii independenţi şi societatea civilă pentru a promova şi a implementa prezentul Program strategic. În mod special, parteneriatele cu sectorul privat, societatea civilă, administraţia publică locală şi partenerii de dezvoltare vor permite atingerea unui nivel sporit de diseminare a serviciilor publice electronice, conform standardelor şi obiectivelor UE.
    32. Implementarea echilibrată a obiectivelor de e-Transformare a guvernării va fi asigurată de Comisia naţională pentru e-Transformare şi de Consiliul coordonatorilor pentru e-Transformare.
    4.3. Reingineria serviciilor publice şi a proceselor operaţionale
    33. Procesul de e-Transformare a guvernării presupune nu doar digitalizarea serviciilor publice existente, ci şi reformarea şi reingineria acestora. Serviciile publice vor fi revizuite, astfel încît procesele ineficiente, fragmentare sau învechite să fie sistate, iar procesele şi serviciile actuale să fie regrupate, pentru a oferi confort maxim, costuri minime şi interacţiune facilă între stat şi cetăţeni.
    34. Tehnologiile informaţionale vor permite integrarea interdepartamentală şi oferirea unor servicii publice complexe pentru cetăţeni şi mediul de afaceri prin asigurarea interoperabilităţii sistemelor TI şi partajarea resurselor TI.
    35. Va fi elaborat un plan pentru digitalizarea back-office, care va include inventarierea resurselor TI existente din sectorul public şi evaluarea modului de utilizare a acestora. Acest plan va descrie etapele de digitalizare a arhivelor şi registrelor pe hîrtie şi în formate care nu permit interoperabilitatea sau dezvoltarea ulterioară a serviciilor electronice.
    4.4. Asigurarea canalelor moderne de acces la serviciile publice
    36. Aproape jumătate dintre cetăţenii Republicii Moldova sînt deja prezenţi online, ceea ce îi face să solicite servicii publice pe care să le acceseze online, indiferent de locaţia lor fizică şi de structura instituţională a administraţiei publice, în regim nonstop.
    37. Prezentul Program strategic va sprijini sectorul public în recepţionarea acestor solicitări, plasîndu-l mai aproape de cetăţeni şi va asigura posibilitatea acestora de a alege modul cel mai convenabil de accesare a serviciilor publice, precum internetul, telefonia mobilă, chioşcurile interactive etc. Această abordare de incluziune digitală răspunde nevoilor cetăţenilor Republicii Moldova, inclusiv  persoanelor cu dizabilităţi.
    38. Portalul guvernamental unic va simplifica accesul şi utilizarea serviciilor publice în format electronic. Vor fi revizuite şi consolidate site-urile web guvernamentale, iar căile de acces la serviciile electronice vor fi integrate în portalul guvernamental, astfel încît populaţia să acceseze mai uşor informaţia  şi serviciile solicitate.  Măsurile de securitate pentru portal vor fi sporite, pentru a răspunde noului său rol şi tranziţiei de la servicii informative la servicii interactive şi tranzacţionale. Cetăţenii vor avea o experienţă personalizată în interacţiunea lor cu autorităţile administraţiei publice locale, beneficiind de tehnologiile inovatoare de personalizare şi contextualizare.
    4.5. Crearea şi utilizarea platformei tehnologice guvernamentale comune
    39. Administraţia publică centrală va crea şi va utiliza o platformă tehnologică comună, fiabilă, flexibilă, scalabilă, securizată şi eficientă, care va facilita transformările sectoriale şi realizarea obiectivelor de e-Transformare a guvernării.
    40. Platforma tehnologică comună va oferi următoarele beneficii:
    a) un model de livrare inovator bazat pe consum de infrastructură, platformă şi software ca servicii;
    b) eficientizarea resurselor TI prin reutilizarea şi reprofilarea lor;
    c) scutirea instituţiilor publice de gestionarea propriei infrastructuri, astfel încît să se poată dedica misiunii lor şi creării de servicii cu valoare adăugată;
    d) costuri reduse de întreţinere a centrelor de date prin raţionalizare, consolidare şi virtualizare;
    e) reducerea consumului de hîrtie în procesul de guvernare.
    41. Această platformă va permite livrarea serviciilor de calitate pentru cetăţeni şi mediul de afaceri, precum şi eficientizarea resurselor TI în sectorul public. Tehnologia de „cloud computing” permite partajarea sistemelor şi resurselor TI şi maximizarea utilizării lor la un cost mult mai redus. Utilizarea tehnologiei „cloud” în sectorul public va reduce în viitor costul plătit pentru achiziţionarea echipamentului hardware şi a licenţelor software.
    42. Evoluţiile în domeniul TI creează posibilitatea pentru ca diferite echipe, departamente sau chiar instituţii să colaboreze şi să partajeze resursele TI. Aceasta oferă o mai mare flexibilitate şi receptivitate la necesităţile cetăţenilor şi ale mediului de afaceri, reducînd în acelaşi timp costurile.
    43. Platforma tehnologică guvernamentală va găzdui servicii comune, cum ar fi poştă electronică, mesagerie instantă, gestiune a documentelor, spaţii de lucru virtuale, calendare comune şi alte instrumente de comunicare şi colaborare. În plus, administraţia publică va optimiza cheltuielile TI prin înlocuirea treptată a staţiilor de lucru fizice cu staţii de lucru virtuale. Aceste măsuri vor conduce la diminuarea costurilor şi la sporirea securităţii sistemelor TI în sectorul public.
    44. Alte servicii găzduite în platforma tehnologică guvernamentală şi partajate de instituţiile publice vor fi cele de „platformă ca serviciu” (Platform as a Service), cum ar fi autentificarea, serviciul de plăţi electronice, notificarea şi serviciul de audit al sistemelor.
    45. Va fi îmbunătăţită şi utilizată mai eficient reţeaua de telecomunicaţii existentă care conectează ministerele, agenţiile şi instituţiile publice, asigurîndu-se accesul securizat la servicii şi resurse TI din platforma tehnologică guvernamentală la o viteză înaltă.
    46. Va fi adoptat şi implementat Regulamentul privind utilizarea şi operarea eficientă a platformei tehnologice guvernamentale comune pentru a asigura investiţii inteligente din banii contribuabililor şi donatorilor străini şi locali. Acest regulament va prevedea că autorităţile publice centrale vor utiliza serviciile platformei tehnologice guvernamentale comune la crearea unor noi infrastructuri şi sisteme TI sau la îmbunătăţirea celor existente. Sistemele TI se vor putea dezvolta independent de platforma tehnologică comună doar în cazuri foarte bine argumentate, cum ar fi motive de securitate a statului.
    47. Pentru a răspunde necesităţilor sporite de digitalizare a serviciilor publice, a arhivelor şi registrelor, platforma tehnologică comună va fi ulterior extinsă pentru găzduirea şi prestarea serviciilor electronice adiţionale.
    4.6. Consolidarea centrelor de date
    48. Consolidarea centrelor de date vine să soluţioneze problema actuală de dispersie a resurselor TI în peste o sută de centre de date, fapt care expune sectorul public la vulnerabilităţi, încurajează ineficienţa, corupţia şi lipsa de transparenţă.
    49. Consolidarea centrelor de date este un element-cheie în asigurarea securităţii guvernării şi a cetăţenilor, a protecţiei resurselor TI şi a planului de continuitate a serviciilor electronice. Platforma tehnologică comună va oferi servicii de copiere de rezervă a datelor (data back-up), de arhivare şi de recuperare a aplicaţiilor în timp real în cazul lipsei datelor.
    50. Pînă în 2020, majoritatea centrelor de date existente vor fi consolidate în platforma tehnologică guvernamentală comună. Aceasta va include migrarea sistemelor şi a resurselor informaţionale în platforma comună şi demararea livrării serviciilor electronice din această platformă. Migrarea şi lansarea procesului de livrare a serviciilor electronice din platforma tehnologică guvernamentală se va face gradual, începînd cu instituţiile cu cel mai înalt nivel de pregătire.
    51. Cele peste 100 de centre de date vor fi consolidate în cîteva centre, care întrunesc toate măsurile de securitate şi fiabilitate şi sînt în conformitate cu standardele internaţionale de calitate. Pentru a permite livrarea completă a serviciilor electronice, aceste centre de date vor fi conectate între ele şi cu instituţiile publice prin intermediul reţelei de telecomunicaţii din sectorul public.
    52. Crearea platformei tehnologice guvernamentale comune, precum şi consolidarea centrelor de date vor permite sectorului public să beneficieze de practicile moderne de protecţie a datelor, asigurînd disponibilitatea şi continuitatea serviciilor şi livrarea facilă a acestora.
    4.7. Implementarea cadrului arhitecturii guvernamentale pe scară largă
    53. Adoptarea şi implementarea Cadrului arhitecturii pe scară largă (Enterprise Architecture Framework) la nivel guvernamental va oferi o viziune cuprinzătoare asupra modului în care instituţiile publice îşi desfăşoară activităţile şi a modului în care sistemele TI contribuie la aceste activităţi.
    54. Vor fi adoptate principiile arhitecturii orientate spre servicii (Service Oriented Architecture), ca parte componentă a arhitecturii guvernamentale pe scară largă. Arhitectura orientată pe servicii (SOA) oferă metode testate şi standardizate pentru a atinge flexibilitate în prestarea serviciilor, a facilita colaborarea şi reutilizarea serviciilor, precum  şi a sprijini procesele operaţionale din sectorul public.
    55. SOA prezintă un set de principii pentru dezvoltarea şi integrarea sistemelor, permiţînd o interoperabilitate sporită prin integrare flexibilă între servicii şi sisteme de operare (loose coupling). Principiile SOA sînt adeseori văzute într-un continuum cu alte concepte din domeniul TI, precum „distributed computing”, programarea modulară şi „cloud computing.” Un mediu SOA bine gestionat va permite guvernării să răspundă rapid la sarcinile pe care le are,  va mări agilitatea proceselor operaţionale şi va consolida resursele TI existente prin reutilizare.
    56. Platforma tehnologică guvernamentală comună reprezintă un nor informaţional privat (private cloud) bazat pe principiile SOA, care oferă trei niveluri principale de prestare a serviciilor – infrastructura ca serviciu, platforma ca serviciu şi software ca serviciu.

    Figura nr.1. Arhitectura guvernamentală pe scară largă
    4.7.1. Infrastructura ca serviciu
    57. Utilizarea serviciilor de infrastructură va permite ministerelor şi altor autorităţi administrative să-şi extindă capacitatea şi resursele TI într-un timp foarte scurt. Atunci cînd resursele solicitate nu mai sînt necesare, instituţia se va putea deconecta şi va înceta plata pentru serviciile de infrastructură. Această modalitate de livrare a serviciilor de infrastructură este bazată pe principiul de achitare doar pentru serviciile utilizate, fără a necesita investiţii capitale din partea fiecărei instituţii publice.
    4.7.2. Platforma ca serviciu
    58. Platforma ca serviciu se bazează pe identificarea şi generalizarea funcţionalităţilor comune pentru mai multe servicii finale de software livrate de către ministere şi autorităţi administrative centrale, cum ar fi autentificarea şi plăţile electronice. Această abordare va accelera digitalizarea serviciilor publice şi va permite prestarea tuturor serviciilor publice în formă electronică pînă în 2020. Reutilizarea platformei ca serviciu va conduce la economii semnificative în sectorul public.
    59. Se vor raţionaliza funcţionalităţile sistemelor TI utilizate în sectorul public prin identificarea funcţionalităţilor comune şi generice şi prin oferirea lor la nivel de platformă pentru a fi reutilizate de către ministere şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale în prestarea serviciilor electronice finale. Această platformă va oferi servicii configurabile, universale, simple, flexibile şi extensibile.
    60. Beneficiile importante ale arhitecturii de platformă includ:

Disponibilitate înaltă

 Această arhitectură contribuie la o disponibilitate mai înaltă a serviciului, astfel încît în cazul în care un furnizor de servicii va eşua, ceilalţi vor putea continua să funcţioneze.

Eficienţă a costurilor

 În primul rînd, se economisesc costurile de implementare şi integrare care ar fi trebuit făcute în lipsa acestui serviciu comun. În al doilea rînd, această arhitectură permite conectarea la mai mulţi furnizori de servicii şi generează o concurenţă sănătoasă în ceea ce priveşte calitatea serviciilor şi preţurile.

Flexibilitate funcţională

Se oferă posibilitatea de a include o varietate de furnizori de servicii finale în diferite scenarii de utilizare. De asemenea, se oferă posibilitatea de a folosi unul sau mai mulţi furnizori pentru aceeaşi tranzacţie, în funcţie de necesităţi.

Întreţinere eficientă

Componentele arhitecturii sînt decuplate şi comunică prin interfeţe bine definite. Toţi furnizorii sînt conectaţi prin parametri configurabili, care permit adăugarea noilor furnizori sau dezactivarea rapidă a celor existenţi.

Neutralitate tehnologică

Arhitectura oferă posibilităţi şi condiţii egale de conectare pentru furnizorii de servicii şi de alegere a furnizorilor pentru cetăţeni.

     Tabelul 1. Beneficiile arhitecturii platformei ca serviciu
    61. În prezent, se definesc următoarele servicii reutilizabile oferite la nivel de platformă:
    a) serviciul de autentificare şi control al accesului, care oferă o modalitate uniformă reutilizabilă pentru rezolvarea sarcinilor legate de securitatea sistemelor şi aplicaţiilor TI, cum ar fi autentificarea, identitatea electronică şi autorizarea tranzacţiilor;
    b) serviciul de plăţi electronice, care oferă o modalitate uniformă şi reutilizabilă de acceptare a plăţilor electronice pentru toate instituţiile publice;
    c) serviciul de notificare, care reprezintă o modalitate uniformă şi reutilizabilă de a transmite notificări, astfel facilitînd interacţiunea fizică a instituţiilor publice cu cetăţenii, în funcţie de necesităţi;
    d) serviciul de audit, care oferă o modalitate uniformă şi reutilizabilă de a stoca şi  a prelua datele referitoare la activitatea utilizatorilor în cadrul sistemelor TI.

    Figura nr.2. Arhitectura platformei ca serviciu
    62. Serviciul de autentificare va asigura integritatea şi securitatea datelor în procesul prestării serviciilor electronice şi efectuării tranzacţiilor financiare. Mai multe mecanisme de autentificare relevante diferitelor contexte de securitate vor fi oferite cetăţenilor şi mediului de afaceri: autentificarea simplă prin nume de utilizator şi parolă, identitatea electronică (autentificare prin certificate digitale) şi identitatea electronică mobilă (autentificare prin intermediul tehnologiilor mobile).
    63. Vor fi utilizate tehnologiile de autentificare şi identitate electronică, cum ar fi infrastructura cheilor publice (public key infrastructure) şi identitatea electronică mobilă, pentru a îndeplini aceste cerinţe. În plus, serviciul de autentificare şi serviciul de control al accesului vor realiza sarcinile de securitate de bază, cum ar fi identificarea şi autentificarea utilizatorilor şi stabilirea drepturilor lor în diverse sisteme TI  guvernamentale.
    64. Serviciul de plăţi electronice va permite livrarea serviciilor electronice interactive şi tranzacţionale. Acest serviciu va oferi fiecărei instituţii publice posibilitatea de a percepe plăţi electronice prin intermediul oricărui instrument financiar disponibil pe piaţă.
    65. Plăţile fac parte din procesul de livrare a serviciilor publice: de la serviciile de documentare a populaţiei pînă la amenzile rutiere. De multe ori cetăţenii sînt nevoiţi să facă multe drumuri de la instituţia publică pînă la bancă şi invers pentru a efectua plăţi, ceea ce consumă timp.
    66. În baza arhitecturii platformei ca serviciu, cetăţenilor li se va oferi o gamă largă de modalităţi de plată, cum ar fi plăţile electronice cu carduri bancare. Serviciul de plăţi electronice va permite instituţiilor publice să livreze servicii mai calitative şi să-şi sporească semnificativ eficienţa. Aceasta presupune economisirea timpului personalului, economisirea costurilor de operare a serviciului dat, precum şi o interacţiune simplificată şi fără erori cu cetăţenii şi mediul de afaceri.
    4.7.3. Software ca serviciu
    67. Serviciile finale furnizate în cadrul arhitecturii pe scară largă sînt serviciile electronice pentru cetăţeni, mediul de afaceri şi înseşi autorităţile publice. Serviciile de software ar putea fi grupate în două categorii majore – servicii sectoriale şi servicii comune.
    68. Serviciile sectoriale vor fi implementate şi prestate cetăţenilor şi mediului de afaceri de către diferite instituţii publice, cum ar fi cele din educaţie, sănătate, protecţie socială etc. Aceste servicii vor fi accesibile prin intermediul portalului guvernamental unic. Accesul la portal va fi posibil prin diferite canale, cum ar fi web, telefonie mobilă, chioşcuri interactive şi altele.
    69. Serviciile comune sînt acele servicii care vor fi utilizate în ministere şi alte instituţii publice. Acestea reprezintă soluţii software pentru procese interne obişnuite, inclusiv gestionarea resurselor umane, contabilitatea, gestionarea documentelor şi înregistrărilor electronice, sistemele de salarizare, sistemele geospaţiale şi sistemele de raportare. Aceste servicii comune vor ajuta la optimizarea activităţii instituţiilor din sectorul public şi la eficientizarea guvernării.
    4.8. Implementarea cadrului de interoperabilitate
    70. O guvernare performantă şi eficientă are nevoie de sisteme TI interoperabile, care funcţionează într-un mod continuu şi consistent pentru prestarea serviciilor de calitate, mai puţin costisitoare şi mai bine adaptate la necesităţile cetăţenilor, mediului de afaceri şi instituţiilor publice.
    71. Urmează să fie elaborat şi adoptat un Cadru de interoperabilitate pentru sectorul public, care va asigura interoperabilitatea şi coerenţa sistemelor TI prin însuşirea sau revizuirea regulamentelor tehnice şi a standardelor. Cadrul de interoperabilitate este  o componentă de bază a prezentului Program strategic şi defineşte condiţiile esenţiale pentru o guvernare modernă şi inovatoare.
    72. Utilizarea standardelor şi specificaţiilor Cadrului de interoperabilitate este obligatorie în sectorul public. Prin acest cadru, vor fi adoptate standarde deschise şi mature pe piaţa tehnologică pentru toate sistemele guvernamentale. Instituţiile publice îşi vor îmbunătăţi procesele operaţionale interne, dar şi pe cele interinstituţionale, profitînd de o interoperabilitate sporită.
    73. Implementarea Cadrului de interoperabilitate va îmbunătăţi colectarea şi consistenţa datelor, creînd condiţii în care datele cu caracter personal sau comercial să fie furnizate doar o singură dată de către cetăţeni şi mediul de afaceri, ceea ce va  îmbunătăţi modul de interacţiune cu statul, va oferi servicii de calitate, va optimiza procesele operaţionale interne şi va eficientiza guvernarea. Cadrul de interoperabilitate va facilita schimbul de date între instituţiile publice cu acordul cetăţenilor privind accesul la datele lor cu caracter personal.
    74. Ministerele şi alte autorităţi vor face schimb eficient de date şi vor reutiliza informaţia care a fost deja colectată de către o altă instituţie publică pentru a reduce inconvenienţele pentru cetăţeni. Cetăţenii vor putea depăşi complexitatea administraţiei publice şi interacţiona cu mai multe instituţii publice fără a fi nevoiţi să ştie care instituţie este responsabilă pentru livrarea serviciului solicitat.
    4.9. Asigurarea securităţii informaţiei
    75. Procesul de e-Transformare a guvernării necesită încrederea cetăţenilor şi a mediului de afaceri în confidenţialitatea, integritatea şi disponibilitatea informaţiei sau, altfel spus, în practica de asigurare a securităţii informaţiei din sectorul public.
    76. Asigurarea securităţii informaţiei este procesul de gestiune a riscurilor aferente creării, colectării, procesării, stocării, transmiterii şi accesării informaţiei. Pentru a putea livra electronic pînă în 2020 toate serviciile publice ce pot fi digitalizate trebuie să fie soluţionată problema securităţii informaţiei, care va fi partajată şi reutilizată tot mai mult în sectorul public.
    77. Riscurile de securitate aferente serviciilor publice electronice vor fi gestionate pe tot parcursul ciclului de viaţă al acestora (planificare, analiză, proiectare, dezvoltare, testare, implementare, operare şi menţinere, scoatere din uz). Măsuri corespunzătoare de securitate vor fi implementate în scopul prevenirii fraudelor cu implicarea serviciilor electronice, furtului de identitate şi accesării neautorizate a datelor personale.  Cadrul de interoperabilitate şi accesarea serviciilor electronice de către entităţi interne şi externe intră în sfera de acoperire pentru gestiunea riscurilor de securitate.
    78. Va fi aprobată şi implementată Politica de securitate a informaţiei şi vor fi adoptate standarde şi practici internaţionale şi ale UE care vor contribui la siguranţa serviciilor electronice şi la protejarea informaţiei sensibile.
    79. În cadrul programelor de consolidare a capacităţilor TI, coordonatorii pentru e-Transformare, managerii TI şi alţi funcţionari publici vor fi instruiţi în domeniul securităţii informaţiei.
    80. Vor fi asigurate structuri şi capabilităţi de coordonare a problemelor legate de securitatea informaţiei, inclusiv pentru reacţia promptă la incidentele de securitate a informaţiei.
    81. Factorii critici de succes pentru asigurarea securităţii informaţiei sînt asigurarea cadrului legal şi de reglementare, o abordare sistemică şi complexă bazată pe analiza riscurilor, precum şi programe de instruire şi informare.
    4.10. Aplicarea tehnologiilor inovatoare
    82. Vor fi evaluate  cu regularitate tehnologiile în dezvoltare, pentru aplicarea potenţialului lor în scopul livrării serviciilor electronice şi creşterii eficienţei şi performanţei guvernării.
    83. Principiile-cheie care vor sta la baza abordării noilor tehnologii sînt următoarele:
    a) implementarea tehnologiilor noi va fi una incrementală, şi nu radicală, însă efectele acestor incremente vor livra schimbări ample pentru  instituţiile publice;
    b) tehnologiile informaţionale vor deveni omniprezente, cu conectivitate mobilă disponibilă pe scară largă şi inteligenţă încorporată în aproape toate dispozitivele;
    c) serviciile web vor fi interoperabile şi vor deveni o caracteristică comună a tuturor sistemelor TI, deoarece industria tehnologiilor informaţionale devine treptat tot mai standardizată şi noile tehnologii devin mărfuri comoditare;
    d) potenţialul serviciilor web va fi realizat prin aplicarea de către instituţiile publice a standardelor deschise;
    e) noile tehnologii vor trebui să demonstreze un nivel înalt de maturitate pentru a fi adoptate pe scară largă în administraţia publică.
    84. Noile tehnologii vor fi monitorizate şi evaluate în mod continuu pentru o potenţială aplicare în livrarea serviciilor publice sau eficientizarea operării instituţiilor publice.  La momentul publicării prezentului Program strategic, cîteva dintre tehnologiile emergente care ar putea fi evaluate pentru utilizare în sectorul public sînt interfeţele next generation, predictive analytics, complex event processing, big data, in-memory computing, 4G/5G wireless, near field communication, internet of things şi augmented reality.
    4.11. Dezvoltarea capacităţii TI în sectorul public
    85. Pentru a deveni competitivi în economia globală bazată pe cunoştinţe şi pentru a atinge obiectivele de e-Transformare a guvernării (prestarea calitativă a serviciilor publice şi productivitate sporită) funcţionarii publici trebuie să posede abilităţi şi cunoştinţe în domeniul TI, care  să adopte atitudinea respectivă  ca parte a unei culturi instituţionale pentru o guvernare conectată, deschisă şi bazată pe tehnologii moderne.
    86. Republica Moldova se va alinia la cele mai bune practici în dezvoltarea capacităţilor TI ale UE, descrise în Agenda digitală pentru Europa. Totodată, Moldova se va include în  programe de instruire internaţionale, inclusiv programe ale UE, pentru a dezvolta  abilităţile funcţionarilor publici.
    87. Sectorul public va fi asigurat cu specialişti de calitate în TI prin:
    a) lansarea programelor de consolidare a capacităţilor pentru managerii TI şi coordonatorii pentru e-Transformare;
    b) promovarea  managementului  cunoştinţelor în TI pentru managerii TI, coordonatorii pentru e-Transformare şi alte categorii de funcţionari;
    c) adaptarea planului de studii universitar în  domeniul TI la cerinţele profesionale ale sectorului public;
    d) programe de stagiu în parteneriat cu universităţile în scopul atragerii tinerelor talente din domeniul TI în sectorul public;
    e) includerea componentei  TI în planurile generale de dezvoltare a resurselor umane ale ministerelor şi instituţiilor publice;
    f) crearea competenţelor de gestionare a proiectelor TI şi achiziţii TI;
    g) adoptarea formalizată a carierei în TI pentru a atrage şi a reţine talentele TI în sectorul public;
    h) dezvoltarea unui cadru competitiv  şi a unei scheme de stimulente pentru cadrele TI din sectorul public.
    88. Vor fi inventariate şi consolidate capacităţile actuale în domeniul TI ale sectorului public şi se vor utiliza practicile managementului schimbării pentru a implementa iniţiativele de guvernare electronică. Programele de consolidare a capacităţii vor viza funcţionarii publici, coordonatorii pentru e-Transformare, managerii TI şi personalul care gestionează resurse şi proiecte TI în sectorul public.
    89. În consolidarea capacităţii în sectorul public, accentele vor fi puse pe următoarele domenii:
    a) competenţa funcţionarilor publici în utilizarea calculatorului (computer literacy);
    b) gestionarea proiectelor TI;
    c) gestionarea contractelor şi achiziţiilor publice în TI;
    d) arhitectură pe scară largă şi design TI.
    90. Un Cadru comun de referinţă pentru gestionarea resurselor umane din sectorul public va include auditul abilităţilor în TI, planificarea cerinţelor de abilităţi pentru viitor, programe de dezvoltare, standardizarea funcţiilor din sistemul public, precum şi alocarea resurselor.
    91. Vor fi instituite funcţiile de coordonator pentru e-Transformare şi manager TI în sectorul public, care vor fi incluse în Clasificatorul unic al funcţiilor publice. Schemele de stimulente şi oportunităţi de avansare în plan profesional vor promova dezvoltarea competenţelor în domeniul TI. Sistemele de evaluare a performanţei în sectorul public vor include capacitatea în TI ca indicator de bază.
    92. Programele speciale de instruire care vizează rolurile şi responsabilităţile sporite ale grupurilor-ţintă vor fi derulate pe baza celor mai bune practici internaţionale  şi  în colaborare cu cei mai competitivi parteneri din domeniul educaţiei.
    93. Vor fi organizate  în mod regulat programe de instruire pentru managerii TI şi coordonatorii pentru e-Transformare ca parte componentă a programelor de formare continuă a funcţionarilor publici, menite să creeze un contingent de lideri care posedă cunoştinţe solide în guvernarea electronică. În urma susţinerii cu succes a probelor de examinare, se vor elibera certificate de absolvire. Programul de instruire  va include minimum următoarele module:
    a) leadership (e-Guvernarea, planificarea strategică, gestiunea portofoliilor TI, managementul schimbării);
    b) competenţe tehnice (arhitectura pe scară largă, arhitectura e-guvernării, securitatea informaţiei şi a sistemelor, suport şi servicii);
    c) management (gestiunea resurselor şi proiectelor TI, gestiunea achiziţiilor şi contractelor, gestiunea relaţiilor cu furnizorii TI, gestiunea financiară a TI);
    d) comunicare eficientă (elaborarea conceptelor şi prezentărilor).
    94. O atenţie deosebită va fi acordată creării abilităţilor de gestiune a proiectelor TI în instituţiile publice pentru a asigura succesul investiţiilor în produse sau sisteme de calitate.
    95. Evoluţiile tehnologice, cum ar fi internetul şi comunicaţiile mobile, vor sprijini modelele noi de instruire în sectorul public, inclusiv mediul virtual de învăţare.
    96. Administraţia publică va colabora activ cu sectorul privat şi partenerii din domeniul educaţiei în scopul consolidării capacităţii sale pentru TI. În parteneriat cu instituţiile de învăţămînt şi companiile de instruire private, funcţionarilor publici le vor fi oferite programe competitive pentru e-Transformarea guvernării. Va fi facilitată cooperarea între instituţiile academice locale şi omologii lor internaţionali, precum şi cooperarea cu companiile multinaţionale din domeniul TI, pentru a spori  capacităţile tehnologice în sectorul public. Vor fi consolidate capacităţile instituţiilor de învăţămînt, ale organizaţiilor de cercetare şi inovare şi ale sectorului privat de a oferi instruire personalizată şi actuală pentru nevoile sectorului public.
    4.12. Efectuarea investiţiilor inteligente în TI
    97. Va fi externalizată majoritatea lucrărilor TI spre sectorul privat, cu scopul de a îmbunătăţi calitatea TI în sectorul public şi de a dezvolta competitivitatea sectorului privat şi a ţării. Pentru a realiza acest obiectiv, va fi dezvoltat şi utilizat un cadru de investiţii inteligente în TI, care va susţine atingerea obiectivelor de e-Transformare a guvernării (prestarea serviciilor publice de calitate şi eficientizarea guvernării).
    98. Cadrul de investiţii inteligente în TI în sectorul public include:
    a) planificarea strategică şi bugetarea;
    b) gestiunea proiectelor;
    c) gestiunea achiziţiilor şi relaţiilor cu furnizorii;
    d) evaluarea performanţei.
    99. Ministerele şi alte autorităţi administrative vor aplica acest cadru de investiţii în domeniul TI pentru a asigura planificarea, gestionarea şi durabilitatea investiţiilor statului.
    100. Acest cadru va încuraja bunele practici şi va asigura consistenţă prin metodologii şi instrumente care îmbunătăţesc planificarea strategică şi gestiunea eficientă pentru obţinerea beneficiilor şi rezultatelor măsurabile. În plus, acest cadru va spori transparenţa cheltuielilor în domeniul TI, va optimiza performanţa investiţiilor în TI şi va îmbunătăţi practicile de parteneriat public-privat şi de externalizare în domeniul TI.
    4.12.1. Planificare strategică şi bugetară
    101. Ministerele şi alte autorităţi publice vor elabora planuri TI care vor fi în concordanţă cu strategiile sectoriale şi planurile de dezvoltare instituţională. Fiecare instituţie va planifica anual lista serviciilor publice care vor urma să fie digitizate, astfel încît, pînă în anul 2020, toate serviciile publice să fie prezente online.
    102. Instituţiile publice vor include în procesele bugetare eforturile şi costurile necesare pentru prestarea serviciilor publice online. Vor fi monitorizate cheltuielile pentru implementarea proiectelor TI din bugetul de stat şi din fondurile partenerilor de dezvoltare, în scopul optimizării investiţiilor în TI şi alinierii proiectelor la misiunea instituţiei, priorităţile de e-Transformare a guvernării şi obiectivele generale de guvernare.
    103. Instituţiile publice vor implementa programe interne pentru gestiunea costurilor aferente serviciilor publice electronice. Acestea se vor baza pe eficienţa achiziţiilor, optimizarea proceselor interne, diminuarea costurilor fixe, măsurarea volumului şi calităţii serviciilor prestate. Preţul pentru serviciile publice electronice va fi justificat din punctul de vedere al costurilor necesare pentru prestarea acestora de către autoritatea publică.
    104. Cererile pentru fonduri destinate TI vor fi axate pe următoarele puncte-cheie ce vor maximiza valoarea pentru fiecare instituţie, pentru întregul guvern şi, cel mai important, pentru cetăţeni:
    a) inventarierea resurselor TI;
    b) auditul proiectelor şi sistemelor TI existente;
    c) justificarea bugetelor TI, care va include calcularea costurilor totale de proprietate (total cost of ownership) şi randamentul investiţiei (return on investment).
    4.12.2. Gestiunea proiectelor TI
    105. Vor fi folosite principii de dezvoltare agilă, orientată spre rezultate. Aceste principii sînt recunoscute drept cele mai bune practici în sectorul privat şi se asociază cu rate de succes înalte şi riscuri reduse în gestionarea investiţiilor TI.
    106. Proiectele TI din sectorul public vor fi planificate astfel încît să livreze module funcţionale în cel mult 12 luni, iar în mod ideal, în mai puţin de 6 luni, cu livrarea finală a produsului nu mai tîrziu de 18 luni de la iniţierea proiectului.
    107. Managerii proiectelor  TI vor planifica şi vor defini fiecare etapă a proiectului, vor gestiona în mod riguros activităţile, iar sectorul privat va fi încurajat să folosească abordări flexibile, moderne şi inovatoare pentru gestiunea proiectelor TI atît timp cît este asigurată prestarea serviciilor conform termenelor prevăzute, bugetului planificat şi cerinţelor de calitate corespunzătoare.
    4.12.3. Gestiunea achiziţiilor şi relaţiilor cu furnizorii TI
    108. Normele de achiziţii publice şi contractare în domeniul TI în sectorul public vor fi îmbunătăţite pentru a realiza obiectivul de externalizare a majorităţii lucrărilor în TI spre sectorul privat.
    109. Achiziţiile eficiente în TI necesită o cunoaştere aprofundată a cadrului de achiziţii publice, o înţelegere corectă a dinamicii pieţei TI, precum şi cunoaşterea provocărilor inerente livrării cu succes a proiectelor TI într-o manieră iterativă.
    110. Planurile de achiziţii TI ale instituţiilor publice vor fi revizuite pentru a promova decizii coordonate cu privire la investiţiile în domeniul TI. Colaborarea instituţiilor publice privind achiziţiile în domeniul TI va ajuta Guvernul să obţină cele mai avantajoase rate şi să îmbunătăţească eficienţa şi eficacitatea funcţionării sale.
    111. Pentru a asigura o relaţie profesionistă între instituţiile publice şi furnizorii privaţi de soluţii TI, aceştia vor fi evaluaţi pe baza a 10 criterii de performanţă, care cuprind aspecte tehnice, comerciale şi umane ale capacităţii unui furnizor de a livra proiecte TI de succes (tabelul 2). Aceste evaluări ale furnizorilor de soluţii TI care au interacţionat cu sectorul public vor fi accesibile pentru toate instituţiile publice care sînt în proces de achiziţionare de soluţii şi alte activităţi în TI.
    112. Vor fi elaborate modele de contracte pentru a beneficia de cele mai eficiente tehnologii disponibile, pentru a reduce riscurile de livrare a proiectelor TI şi pentru a capitaliza obiectele de proprietate intelectuală create ca urmare a proiectelor şi pentru a crea valoare suplimentară. Astfel, vor fi eliminate risipa banilor contribuabililor, livrarea întîrziată a proiectelor şi valoarea erodată a investiţiilor în TI.
    113. De asemenea, vor fi revizuite şi elaborate politici mai clare şi mai cuprinzătoare de contractare şi achiziţionare a TI pentru a deschide piaţa şi întreprinderilor mici şi mijlocii. Întreprinderile mici din domeniul TI stimulează, de obicei, inovaţia tehnologică în întreaga economie şi sînt elemente-cheie în acest sector.
    114. Pentru a produce schimbări durabile, vor fi oferite programe standardizate de instruire pentru specialiştii în domeniul achiziţiilor, astfel accelerînd achiziţiile complexe de TI în cadrul guvernării.
Calitatea livrării

Livrarea produselor şi a serviciilor de calitate înaltă

 
Livrare conform bugetului

Livrarea funcţionalităţilor fără devieri de la bugetul contractat

Livrare în timp util

Livrarea proiectului conform etapelor de implementare agreate cu instituţia publică

Performanţa

Prestarea serviciilor conform indicatorilor de performanţă agreaţi (SLA), îndeplinirea sau depăşirea aşteptărilor utilizatorilor finali

Gestiunea proiectului

Leadership, gestiunea riscurilor, asigurarea continuităţii serviciilor

Gestiunea relaţiei
cu clientul

Susţinere a agendei Guvernului, colaborare în atingerea obiectivelor comune, deschidere, iniţiativă, eficienţa gestiunii contractului, rezolvarea problemelor

Fezabilitate
şi design

Calitatea propunerilor, calitatea designului, raport adecvat între valoare şi cost, corespunderea cu termenii proiectului

Competenţă tehnică

Tehnologii performante, procese eficiente, produse mature, intuitive şi livrabile, care corespund cerinţelor

Integrare
şi implementare

Beneficii pentru clienţi, proces de integrare facil şi transferul cunoştinţelor

Inovaţie

Inovaţie şi proactivitate în oferirea de tehnologii, produse şi servicii

     Tabelul 2. Evaluarea performanţei furnizorilor de soluţii TI

    4.12.4. Evaluarea performanţei
    115. Administraţia publică şi fiecare instituţie publică în parte va  inventaria resursele şi sistemele TI şi va desfăşura activităţi de audit TI conform unor metodologii de auditare TI consistente. Datele colectate în inventarierea resurselor şi sistemelor TI şi în cadrul activităţilor de audit TI vor fi analizate pentru a realiza investiţii inteligente în TI  în sectorul public. Autorităţile vor restructura sau vor încheia proiectele TI cu performanţă slabă din portofoliul lor şi vor reprofila bugetul spre alte iniţiative. Rezultatele inventarierii şi analizei vor fi folosite pentru a raţionaliza sistemele şi resursele TI şi pentru a capitaliza investiţiile curente ale statului.
    116. Va fi creat un cadru de monitorizare şi evaluare integrat al eficienţei implementării procesului de e-Transformare a guvernării la nivelul fiecărei instituţii publice. Indicatorii de performanţă care reflectă eficienţa implementării vor constitui o parte indispensabilă a planurilor  autorităţilor administraţiei publice centrale pentru prestarea serviciilor publice de calitate şi eficientizarea guvernării.
    4.13. Cadru de reglementare favorabil
    117. Pentru a implementa cu succes prezentul Program strategic este necesară reexaminarea integrală a cadrului de reglementare existent. Acest efort presupune nu doar adoptarea actelor normative noi, ci şi revizuirea actelor normative în vigoare. Mai mult decît atît, autorităţile publice vor evalua provocările emergente ţinînd cont de cele mai bune practici internaţionale şi cadrul de reglementare al UE.
    118. Noile iniţiative de perfecţionare a cadrului normativ trebuie să reglementeze accesul la informaţii, identitatea electronică, semnarea electronică a documentelor, modul de efectuare a plăţilor electronice, obligaţii ale autorităţilor publice şi ale funcţionarilor publici legate de prestarea serviciilor publice în formă electronică şi altele.
    119. În scopul accesării serviciile online, autorităţile publice nu vor elimina doar barierele de ordin normativ, ci şi vor prevedea acordarea stimulentelor necesare pentru ca cetăţenii şi mediul de afaceri să acceseze serviciile publice online în format electronic.
    120. Cadrul de reglementare va oferi cetăţenilor dreptul de acces la servicii publice online şi va cataliza eficientizarea guvernării prin utilizarea TI.
    121. Regulamentele şi standardele-cheie pentru asigurarea succesului implementării prezentului Program strategic sînt:
    a) poşta electronică guvernamentală;
    b) resurse web guvernamentale;
    c) autentificarea, identitatea electronică, controlul accesului;
    d) serviciul de plăţi electronice;
    e) cadrul de interoperabilitate;
    f) arhitectura de referinţă a serviciilor electronice;
    g) regulamentul privind utilizarea platformei tehnologice comune;
    h) standardele deschise;
    i) politicile de securitate;
    j) procesele ciclului de viaţă al software-ului;
    k) politicile de reutilizare a informaţiilor;
    l) politicile pentru social media;
    m) accesul mobil.
    122. Implementarea noilor reglementări va fi monitorizată sistematic în urma consultărilor cu autorităţile competente în domeniu.
    123. De asemenea, în cazul apariţiei unor bariere în procesul de implementare a prezentului Program strategic, vor fi întreprinse măsuri în vederea înlăturării acestora. În particular, vor fi înlăturate barierele de ordin regulator care împiedică îmbunătăţirea performanţei Guvernului sau prestarea serviciilor publice pentru cetăţeni şi mediul de afaceri prin intermediul tehnologiilor informaţionale.
    124. Astfel, în colaborare cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, se va institui un mecanism de coordonare internă. În sarcina acestuia va fi asigurarea coordonării eficiente a diferitelor politici referitoare la cadrul normativ necesar pentru implementarea prezentului Program strategic.
5. ESTIMAREA IMPACTULUI ŞI A COSTURILOR
    5.1. Definirea impactului
    125. Implementarea eficientă a prezentului Program strategic urmează să contribuie la survenirea impactului estimat, şi anume: investiţiile inteligente în tehnologiile informaţionale şi utilizarea masivă a acestora în sectorul public, care vor conduce, pînă în anul 2020, la creşterea transparenţei, eficienţei şi receptivităţii guvernării; dezvoltarea unui sector privat dinamic şi competitiv şi edificarea unei societăţi prospere bazate pe cunoaştere.
    5.2. Costuri financiare
    126. Administraţia publică va depune eforturi pentru atragerea tuturor potenţialilor parteneri în procesul de consultări, implementare, atragere a investiţiilor şi creare a cadrului propice e-Transformării guvernării.
    127. Sursele financiare estimate în contextul survenirii impactului sînt următoarele:
    a) Proiectul „e-Transformare a Guvernării”, finanţat prin Acordul cu Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare;
    b) fondul bugetar „Moldova Electronică”;
    c) bugetele autorităţilor şi autorităţilor administraţiei publice centrale adaptate priorităţilor stabilite în cadrul prezentului Program strategic şi al strategiilor conexe;
    d) partenerii internaţionali de dezvoltare, care se vor implica la nivel de alocare de resurse financiare şi de efectuare a expertizei internaţionale specializate;
    e) sectorul privat, care va fi încurajat să investească în implementarea şi promovarea e-Transformării guvernării prin modalităţi îmbunătăţite de colaborare, ca parteneriatele public-private.
    5.3. Costurile nonfinanciare
    128. Costurile nonfinanciare vor viza, în primul rînd, crearea şi operarea eficientă a unui cadru normativ adecvat, care să facă posibilă implementarea prezentului Program strategic şi atingerea rezultatelor scontate.
    129. La fel, pe lîngă investiţiile în termeni financiari, un factor important în generarea rezultatelor şi impactului e-Transformării guvernării asupra societăţii per ansamblu va fi mobilizarea potenţialului uman şi politic, atingerea unui climat amiabil de cooperare productivă, precum şi promovarea unei atitudini constructive, pozitive, deschise, entuziaste, orientate spre atingerea rezultatelor şi impactului. Aceasta implică capacităţi şi abilităţi profesionale, experienţă, disponibilitate, voinţă politică şi personală a entităţilor instituţionale, publice şi private implicate în procesul  de e-Transformare a guvernării.
    130. Suportul public şi susţinerea măsurilor reformatoare care urmează să fie  implementate au drept precondiţii încrederea cetăţenilor, conştientizarea avantajelor tehnologiilor  informaţionale şi beneficiilor pe care acestea le aduc în prestarea serviciilor publice de calitate şi creşterea eficienţei şi performanţei guvernării. Acestea vor contribui la o participare a cetăţenilor  şi societăţii în procesul de e-Transformare a guvernării şi la consolidarea unei democraţii participative.
    131. Dezvoltarea şi menţinerea relaţiilor eficiente cu sectorul privat şi externalizarea proiectelor TI şi iniţiativelor de e-guvernare vor reduce investiţiile necesare din bugetul de stat pentru atingerea obiectivelor de e-Transformare a guvernării.
    132. Arhitectura instituţională (figura nr.3) va contribui la livrarea obiectivelor de e-Transformare a guvernării printr-o abordare centralizată la nivel de strategie şi descentralizată la nivel de implementare.
    133. Comisia naţională pentru e-Transformare a fost creată pentru a stabili viziunea şi a oferi leadership-ul necesar în cadrul guvernării pentru a implementa această viziune. Comisia va reprezenta platforma necesară pentru luarea deciziilor, evaluarea performanţelor, asigurarea investiţiilor inteligente şi utilizarea eficientă a TI în sectorul public.
    134. La nivel naţional, procesul de implementare va fi coordonat de Comisia naţională pentru e-Transformare, creată prin Hotărîrea Guvernului nr.632 din 8 iunie 2004 şi redenumită prin Hotărîrea Guvernului nr. 760 din 18 august 2010.
    135. Arhitectura instituţională va fi revizuită pentru ca livrarea obiectivelor procesului de e-Transformare a guvernării să se extindă şi să se aprofundeze. Aceasta va implica şi ajustări în rolul şi responsabilităţile  coordonatorilor pentru e-Transformare, care vor participa activ la elaborarea politicilor şi administrarea portofoliului TI din instituţiile publice.
    136. Acest efort va permite coordonatorilor pentru e-Transformare să se concentreze asupra livrării soluţiilor TI care sprijină misiunea instituţiei publice şi diminuează obstacolele birocratice în prestarea serviciilor publice de calitate şi funcţionarea eficientă în administraţia publică.

    Figura nr.3. Arhitectura instituţională pentru e-Transformarea guvernării 

6. REZULTATE SCONTATE ŞI INDICATORI DE
PERFORMANŢĂ
    6.1. Rezultate scontate
    137. Prin digitalizarea serviciilor publice destinate cetăţenilor şi mediului de afaceri, dezvoltarea şi implementarea unui portal guvernamental unic, a unei platforme tehnologice comune, a unui cadru adecvat de interoperabilitate, prin măsuri de consolidare a capacităţilor TI, se mizează pe generarea următoarelor rezultate:
    a) intensificarea şi optimizarea procesului comunicaţional între o instituţie publică şi cetăţeni, mediul de afaceri şi alte instituţii publice;
    b) optimizarea fluxului de documente şi informaţii în autorităţile administraţiei publice centrale şi la nivel interinstituţional şi reducerea multitudinii de proceduri în administraţie;
    c) combaterea graduală a corupţiei în autorităţile administraţiei publice centrale;
    d) schimbarea mentalităţii şi atitudinii funcţionarilor publici faţă de beneficiarii pe care îi deservesc (deschidere spre inovaţii şi tehnologii moderne, amabilitate, corectitudine, receptivitate etc.);
    e) asigurarea accesului liber la informaţia şi serviciile publice;
    f) creşterea gradului de transparenţă a autorităţilor administraţiei publice centrale şi încurajarea participării cetăţenilor în actul de guvernare;
    g) gestionarea mai eficientă a resurselor financiare, materiale şi umane în cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale;
    h) îmbunătăţirea calităţii potenţialului uman al autorităţilor administraţiei publice centrale şi consolidarea capacităţilor personalului în gestionarea şi utilizarea  TI;
    i) crearea unui cadru de competitivitate potrivit pentru companiile din domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiei;
    j) îmbunătăţirea cooperării în societate, atît la nivel de stat-cetăţean, cît şi la nivel de parteneriat public-privat;
    k) rezultate aferente în contextul tendinţelor globale de reducere a consumului, de protecţie a mediului înconjurător, de asigurare a unor condiţii egale de acces la servicii publice pentru persoanele cu dizabilităţi şi altele.
    138. Pe termen lung, consolidarea şi perpetuarea acestor rezultate va contribui la generarea impactului scontat, în contextul îmbunătăţirii calităţii şi transparenţei actului de guvernare şi centrării acestuia pe cetăţeni, adică o guvernare eficientă, transparentă, conectată şi axată pe interesele şi necesităţile cetăţenilor.
    6.2. Cadrul general de indicatori de progres
    139. În contextul creării unui cadru general de monitorizare şi evaluare a eficientei implementării prezentului Program strategic va fi folosit un şir de indicatori grupaţi pe diferite categorii. În cazul fiecărui domeniu separat şi, respectiv, al autorităţilor administraţiei publice centrale implicate vor fi implementate în paralel cadre specifice de monitorizare şi evaluare, cu o serie de subindicatori relevanţi pentru fiecare sector şi instituţie, luîndu-se în consideraţie şi alţi factori, cum ar fi măsura în care serviciul este şi va fi digitalizat (părţile sau procedurile digitalizate la o anumită etapă), specificul sectorului, instituţiei etc. O parte dintre indicatorii din cadrul general de mai jos se regăsesc şi ca indicatori de performanţă a Proiectului „e-Transformare a Guvernării”, finanţat din credite oferite de Agenţia Internaţională pentru Dezvoltare şi cofinanţat de alte organizaţii donatoare internaţionale, în timp ce alţi indicatori vizează clasamentele internaţionale în domeniul e-dezvoltării, inclusiv al e-guvernării etc.
    140. Este evidentă necesitatea de cooperare a mai multor instituţii implicate în procesul de e-Transformare, precum şi a instituţiilor care  se ocupă de monitorizarea sectoarelor conexe. În acest context, Cancelaria de Stat va coopera strîns cu Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei, Biroul Naţional de Statistică, precum şi toate autorităţile administraţiei publice centrale implicate, care vor furniza date cu privire la progresele înregistrate şi la posibilele provocări cu care acestea s-ar putea confrunta pe parcursul implementării prezentului Program strategic în vederea atingerii ambiţioaselor obiective şi scopuri specifice menţionate mai sus.

7. PROCEDURI DE RAPORTARE ŞI MONITORIZARE
    141. Aranjamentele pentru monitorizarea rezultatelor vor corespunde următoarelor scopuri:
    a) evaluarea performanţei proiectelor TI şi a impactului acestora, diseminarea rezultatelor evaluării;
    b) monitorizarea procesului de debursări de mijloace financiare în raport cu estimările de debursări elaborate şi aprobate de Ministerul Finanţelor;
    c) monitorizarea procesului de procurări de bunuri, lucrări, servicii în conformitate cu standardele stabilite;
    d) monitorizarea activităţilor de audit TI şi financiar al instituţiilor şi utilizarea rapoartelor de audit pentru evaluarea performanţei autorităţilor administraţiei publice centrale;
    e) evaluarea progresului în implementare şi în atingerea rezultatelor scontate;
    f) favorizarea şi stimularea unui mediu propice de comunicare şi schimb de experienţă între instituţii, precum şi a eficienţei procesului de instruire prin pilotarea unor instrumente inovaţionale de comunicare şi evaluare;
    g)    asigurarea transparenţei şi diseminarea informaţiilor cu privire la activităţile de implementare şi la rezultatele imediate, intermediare şi de termen lung.
    142. Monitorizarea implementării activităţilor din cadrul agendei de e-Transformare a guvernării va avea loc la cîteva niveluri. La nivelul fiecărei instituţii publice, monitorizarea şi evaluarea eficienţei proiectelor va fi efectuată de către coordonatorul pentru e-Transformare. Autorităţile administraţiei publice centrale implicate în procesul de e-Transformare a guvernării vor raporta trimestrial cu privire la progres, performanţă, eventuale probleme şi constrîngeri, bariere în implementare. Cadre personalizate de monitorizare şi evaluare, inclusiv cadrul specific cu indicatori de progres, vor fi elaborate de către Centrul de Guvernare Electronică în colaborare cu coordonatorul pentru e-Transformare din orice instituţie publică vizată.
    143. La nivelul naţional al implementării procesului de e-Transformare a guvernării, Cancelaria de Stat va monitoriza activităţile de implementare a proiectelor, activităţile aferente şi de asigurare a cadrului normativ şi va efectua evaluări periodice care vor contribui la perfecţionarea modului în care sînt livrate produsele, generate rezultatele şi, finalmente, impactul estimat.
    144. La nivelul organismelor internaţionale donatoare implicate în finanţarea unei etape, parţi componente sau unui set de activităţi din cadrul e-Transformării guvernării, se va conforma cerinţelor acestora cu privire la raportare şi monitorizare şi se vor elabora rapoarte periodice de progres, note informative şi rapoarte de evaluare în formatul agreat de către respectiva instituţie financiară donatoare şi Guvern.
    145. Centrul de Guvernare Electronică va asigura instituţiilor implicate asistenţă în elaborarea cadrelor de monitorizare şi evaluare instituţionale, va colecta datele cu privire la dinamica indicatorilor de performanţă, va organiza şi va coordona realizarea sondajelor în rîndurile cetăţenilor, precum şi în rîndurile instituţiilor implicate, va raporta trimestrial Băncii Mondiale în perioada de implementare a Proiectului „e-Transformare a Guvernării”, Comisiei naţionale pentru e-Transformare şi Cancelariei de Stat. Instrumentele de raportare şi monitorizare folosite la nivelul instituţiilor de stat vor fi raportarea trimestrială cu privire la progresul activităţilor, inclusiv monitorizarea indicatorilor de performanţă, şi jurnalul continuu de monitorizare a performanţei.
    146. Pe baza datelor primare primite din partea instituţiilor implicate, a partenerilor externi şi locali în implementarea e-Transformării, precum şi pe baza datelor extrase din sondajele interne, externe, în rîndurile cetăţenilor şi în rîndurile instituţiilor selectate, Cancelaria de Stat va elabora rapoarte periodice de progres, rapoarte de evaluare la mijloc de termen şi la încheiere, note informative pentru instituţiile relevante, la solicitare şi necesitate, precum şi va disemina rapoarte, note informative, comunicate de presă cu privire la rezultatele obţinute la diverse etape de implementare a proiectelor din cadrul agendei. Astfel, se mizează pe asigurarea unei informaţii exhaustive, transparente şi accesibile cetăţenilor, mediului de afaceri şi autorităţilor administraţiei publice centrale.
    147. Pentru asigurarea unui proces eficient de colectare, verificare, raportare şi diseminare a datelor pe indicatorii generali de progres (la nivel naţional şi internaţional) care sînt monitorizaţi de alte instituţii şi, respectiv, solicită o coordonare a eforturilor de către Cancelaria de Stat şi instituţiile-partenere de implementare a prezentului Program strategic, entităţile implicate în procesul de implementare vor institui un mecanism interinstituţional de comunicare a datelor, colaborare şi monitorizare în comun a indicatorilor care presupun această necesitate, pentru a nu se dubla în activităţile sale.
    148. Colectarea de date va fi automatizată pe cît posibil, va avea drept surse rapoartele de progres din partea instituţiilor selectate, sondajele interne şi externe (de nivel naţional şi internaţional), rapoartele automatizate generate de modulele de monitorizare a numărului de vizitatori, proceduri parcurse în regim online, durata de deservire înregistrată în mod automat etc. Or, serviciile publice digitalizate, portalul guvernamental unic şi platforma tehnologică comună sînt astfel construite încît să facă posibilă colectarea automatizată a datelor.