MODIFICAT
    HG1143 din 21.11.18, MO13-21/18.01.19 art.7; în vigoare 18.01.19

    NOTĂ:
    Pe tot parcursul textului hotărîrii și al anexelor, cuvintele „Ministerul Mediului” și „Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului”, la forma gramaticală corespunzătoare prin HG1143 din 21.11.18, MO13-21/18.01.19 art.7; în vigoare 18.01.19




    În scopul implementării Concepţiei politicii naţionale în domeniul resurselor de apă, aprobate prin Hotărîrea Parlamentului nr.325-XV din 18 iulie 2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.191-195, art.761), cu modificările ulterioare, şi pentru eficientizarea activităţii sectorului de gospodărire a  apelor şi hidroamelioraţiei, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Programul de dezvoltare a gospodăririi apelor şi a hidroamelioraţiei în Republica Moldova pentru anii 2011-2020 (se anexează).
    2. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului:
    în comun cu ministerele de resort şi autorităţile administraţiei publice locale, vor întreprinde măsurile necesare pentru realizarea prevederilor Programului nominalizat;
    va coordona realizarea Programului sus-numit;
    va informa anual Guvernul, pînă la data de 15 aprilie, despre îndeplinirea Programului menţionat.
    3. Măsurile incluse în Program se vor implementa din contul şi în limita alocaţiilor prevăzute în acest scop în bugetul de stat.
    4. Se abrogă Hotărîrea Guvernului nr. 256 din 17 aprilie 2001 „Cu privire la reabilitarea sistemelor de irigare” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 46, art. 291).

    PRIM-MINISTRU                                                         Vladimir FILAT

    Contrasemnează:
    Viceprim-ministru,
    Ministrul economiei                                                        Valeriu Lazăr
    Ministrul finanţelor                                                         Veaceslav Negruţa
    Ministrul mediului                                                           Gheorghe Şalaru
    Ministrul agriculturii
    şi industriei alimentare                                                    Vasile Bumacov

    Nr. 751. Chişinău, 5 octombrie 2011.

    1. Condiţiile naturale şi starea actuală a domeniului vizat
    Resursele de apă ale Republicii Moldova sînt concentrate în 3621 cursuri de apă cu lungimea totală de 16000 km, inclusiv rîurile mari Nistru (652 km), Prut (695 km) şi Răut (286 km), cu un volum total de apă mediu multianual de curgere de circa 13,6 km3 pe an.
    Cele mai importante surse de apă sînt rîurile transfrontaliere Nistru şi Prut, care sînt folosite în comun cu ţările vecine – Ucraina şi România.
    Volumul apelor de suprafaţă acumulate în aproape 4 mii bazine de apă constituie circa 1,32 mlrd. m³.
    Teritoriul Republicii Moldova este afectat de secete periculoase (o dată în 3-4 ani), iar în zonele de sud - fiecare al doilea an.
    Teritoriul republicii este supus proceselor de inundaţie şi subinundaţie care au impact negativ asupra dezvoltării social-economice.
    Managementul resurselor de apă este reglementat de Codul apelor al Republicii Moldova nr.1532-XII din 22 iunie 1993, Concepţia politicii naţionale în domeniul resurselor de apă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.325-XV din 18 iulie 2003, Legea nr. 440-XIII din 27 aprilie 1995 cu privire la fîşiile de protecţie a apelor, rîurilor şi bazinelor de apă, Legea nr.272-XIV din 10 februarie 1999 cu privire la apa potabilă, Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr.1402-XV din 24 octombrie 2002, Hotărîrea Guvernului nr.619 din 16 august 1994 „Despre reglementarea relaţiilor din domeniul gospodăririi apelor şi folosirea raţională a resurselor de apă în Republica Moldova” şi Hotărîrea Guvernului nr.626 din 18 august 1994 „Privind aprobarea Regulamentului Cadastrului de Stat al Apelor”.
    Conform datelor statistice cu privire la utilizarea apelor, în ultimii ani agenţii economici au utilizat circa 1,0 mlrd. m3 de apă. Acest volum include apele subterane folosite în volum de 60 mil.m3 şi apele de suprafaţă în volum de 870 mil.m3. La irigarea terenurilor se consumă un volum de apă de circa 50 mil m³.
    Actualmente, nu se ţine evidenţa infrastructurii fondului apelor. Pentru eficientizarea deciziilor ce ţin de gospodărirea apelor, este necesară crearea bazei de date informaţionale şi analitice privind patrimoniul hidrotehnic, utilizarea şi evacuarea apei, irigarea şi desecarea terenurilor.
    În prezent, pierderile resurselor de apă constituie de la 20-30% la utilizarea apei pentru irigare pînă la 40-60% în cazul alimentării cu apă potabilă; aceste pierderi pot fi reduse considerabil prin implementarea unui sistem de gestionare complexă şi eficientă a resurselor de apă.
    Lungimea totală a digurilor de protecţie pe rîurile Nistru, Prut şi pe alte rîuri mici constituie 1014 km, acestea fiind deteriorate esenţial. Digurile indicate protejează cca 95 mii hа şi 93 de localităţi, cu o populaţie de peste 250 mii de persoane. Starea tehnică a digurilor de protecţie antiviitură este nesatisfăcătoare şi necesită executarea de urgenţă a lucrărilor de restabilire.
    Protecţia împotriva inundaţiei a localităţilor şi a terenurilor agricole din luncile rîurilor Nistru şi Prut, precum şi din luncile rîurilor mici, se realizează prin construcţia şi menţinerea într-o stare tehnică satisfăcătoare a digurilor de protecţie antiviitură.
    O mare parte a digurilor de protecţie în procesul exploatării au fost deteriorate de apele de viitură şi necesită lucrări semnificative de rambliere şi corectare pînă la cotele de nivel de proiect, întrucît reparaţia şi întreţinerea digurilor de protecţie antiviitură într-o stare tehnică conformă este parte componentă a exploatării acestora.
    Sistemele de irigare sînt amplasate pe o suprafaţă de 144,6 mii ha. Transformările organizatorice, parcelarea terenurilor şi privatizarea patrimoniului hidrotehnic au cauzat pierderea integrităţii şi complexităţii sistemelor hidroameliorative, reducerea semnificativă a volumului de producţie agricolă obţinută pe terenurile irigate.
    Echipamentul de irigare este distrus sau descompletat. Începînd cu anul 2002 agenţii economici au iniţiat procesul de renovare a echipamentului de irigare. Pînă în prezent au fost reparate şi instalate circa 900 echipamente de irigare, sau 10-12% din numărul necesar. În prezent, la irigarea terenurilor se utilizează tehnica şi utilajul de irigare importat, de aceea la întreprinderile de profil autohton ar fi binevenită confecţionarea blocurilor-module pentru irigare în gospodăriile de fermieri.
    Din suprafaţa totală ocupată de sistemele de irigare pe terenurile compacte, numai 124,3 mii ha, din punct de vedere economic, sînt propuse pentru reabilitare. Condiţie obligatorie în extinderea suprafeţelor de teren irigate este majorarea numărului de asociaţii ale utilizatorilor de apă şi consolidarea terenurilor agricole parcelate.
    În ultimii ani se dezvoltă în ritm sporit irigaţia mică, care poate fi extinsă pînă la circa 36 mii ha, în baza folosirii resurselor de apă din circa 400 bazine de apă, în care calitatea apei este adecvată pentru irigare.
`    Actualmente, lipsesc careva măsuri care ar încuraja extinderea suprafeţelor irigate. Ca rezultat al tranziţiei la noile relaţii economice şi al proceselor de privatizare, s-a redus considerabil suprafaţa terenurilor irigate, ceea ce a condiţionat diminuarea producţiei globale agricole obţinute pe aceste terenuri.
    În anii 1970-1980, pe terenurile din luncile rîurilor au fost construite sisteme de desecare cu o suprafaţă de 58,9 mii ha, care includ canale de desecare, colectoare şi 34 de staţii de desecare.
    În urma exploatării îndelungate şi nerespectării termenelor de curăţare, pe o suprafaţă de cca 80% din total s-au înnămolit canalele, colectoarele şi construcţiile de reglare, s-a mărit nivelul apelor freatice, fapt ce a condiţionat degradarea particularităţilor hidrofizice ale solului şi reducerea considerabilă a recoltei culturilor agricole.
    Argumentarea ştiinţifică a procedeelor tehnologice de gospodărire a apelor, asigurarea cu recomandări practice pentru implementarea tehnologiilor avansate de irigare în condiţii de subasigurare cu apă, precum şi asigurarea cu specialişti de profil, sînt insuficiente.
    În republică funcţionează două hidrocentrale - Costeşti-Stîncа, construită în anul 1978 în componenţa Nodului hidrotehnic pe rîul Prut, suprafaţa lacului de acumulare fiind de 53,9 km2, şi Dubăsari, construită în anul 1955 pe rîul Nistru, suprafaţa lacului de acumulare fiind de 67,5 km2, destinate producerii energiei electrice, alimentării cu apă pentru irigare şi a industriei de procesare, precum şi reglării debitelor de viitură.
Hidrocentralele, cu capacitatea 64 MW, acoperă 2,1% din necesarul ţării în energie electrică.
    Agenţia „Apele Moldovei” asigură gestionarea resurselor de apă prin intermediul întreprinderilor subordonate şi exercită funcţiile de ţinere a regimului hidrologic al cursurilor de apă, exploatare a construcţiilor hidrotehnice, inclusiv a digurilor de protecţie, a barajelor şi construcţiilor de reglare, monitoring cantitativ al resurselor de apă, protecţie a localităţilor şi a terenurilor agricole împotriva inundaţiilor.
    În cadrul Agenţiei „Apele Moldovei” a fost creată Direcţia bazinieră de gospodărire a apelor, a cărei sarcină primordială este evidenţa utilizării raţionale a resurselor de apă şi ţinerea cadastrului fondului apelor, în aspect de bazin hidrografic.
    2. Formularea problemei
    Pornind de la situaţia reală creată în domeniul gospodăririi apelor şi protecţiei localităţilor şi terenurilor agricole împotriva inundaţiilor, pot fi formulate următoarele probleme:
    1) lipsa unui management eficient şi stabil al resurselor de apă;
    2) asigurarea nesatisfăcătoare cu apă de calitate, inclusiv cu apă tehnologică;
    3) impactul negativ al efectelor distructive ale apelor;
    4) reducerea semnificativă a suprafeţelor hidroameliorate;
    5) eficienţă redusă a terenurilor irigate;
    6) utilizarea iraţională a resurselor de apă;
    7) lipsa tehnicii performante pentru irigare;
    8) lipsa bazei de date informaţionale şi analitice;
    9) lipsa recomandărilor ce ţin de procedeele tehnologice.
    3. Pentru soluţionarea problemelor identificate, a fost elaborat prezentul Program de dezvoltare a gospodăriei apelor şi a hidroamelioraţiei în Republica Moldova pentru anii 2011-2020 (în continuare – Program).
    4. Obiectivele specifice ale Programului sînt următoarele:
    1) crearea unui management eficient al resurselor de apă, armonizat cu standardele şi normele Uniunii Europene privind normele tehnologice în domeniul gospodăririi apelor şi managementul durabil al apelor de suprafaţă şi subterane – pînă la finele anului 2013;
    2) asigurarea populaţiei şi a economiei naţionale cu apă de calitate corespunzătoare cerinţelor normative în vigoare (conform Hotărîrii Guvernului nr.934 din 15 august 2007 „Cu privire la instituirea Sistemului informaţional automatizat „Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate”) – pînă la finele anului 2013;
    3) asigurarea protecţiei împotriva inundaţiei a 93 localităţi şi 95 mii ha de teren agricol – pînă la finele anului 2017;
    4) majorarea suprafeţelor de teren irigat pînă la 300 mii ha, atît din contul celor reabilitate, cît şi al celor construite noi – pînă la finele anului 2020;
    5) sporirea randamentului producerii pe terenurile irigate la: culturile legumicole – pînă la 35 t/ha; la fructe – pînă la 15 t/ha; la sfecla de zahăr – pînă la 32 t/ha; la viţa de vie (soiuri de masă) – pînă la 12 t/ha şi la viţa de vie (soiuri tehnice) – pînă la 8 t/ha, prin menţinerea nivelului minimal al umidităţii solului nu mai jos de 70% din capacitatea de cîmp pentru apă – pînă la finele anului 2020;
    6) majorarea numărului de asociaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigaţie, inclusiv prin consolidarea terenurilor agricole parcelate pînă la 32 unităţi – pînă la finele anului 2020;
    7) organizarea producerii la întreprinderile autohtone de profil a 8 blocuri-module pentru irigare în gospodăriile de fermieri – pînă la finele anului 2014;
    8) crearea bazei de date a sistemului informaţional al fondului apelor privind patrimoniul hidrotehnic, utilizarea şi evacuarea apei, irigarea şi desecarea terenurilor, care vor servi drept temei la luarea deciziilor – pînă la finele anului 2014;
    9) argumentarea tehnico-ştiinţifică a proceselor tehnologice în domeniul gospodăririi apelor prin elaborarea a 3 recomandări tehnologice şi asigurarea ramurii cu specialişti de profil în număr de 140 persoane – pînă la finele anului 2015.
    5. Programul va fi implementat pe etape, reieşind din nivelul de importanţă a lucrărilor. La prima etapă (2011-2015) se preconizează implementarea gestionării resurselor de apă după principiul de bazin hidrografic, reabilitarea sistemelor de irigare pe terenurile consolidate şi gruparea producătorilor agricoli în asociaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigare, curăţarea canalelor înnămolite şi reparaţia digurilor de protecţie antiviitură, cu pericol sporit de inundaţie. Totalitatea de acţiuni care urmează a fi realizate pentru executarea prezentului Program se preconizează a fi conforme obiectivelor stabilite în capitolul II, inclusiv:
    1) crearea şi implementarea sistemului bazinier de gestionare a resurselor de apă şi ajustarea cadrului normativ;
    2) elaborarea şi implementarea schemelor de utilizare în complex a resurselor de apă pînă în anul 2013;
    3) calculul cotei de nivel a digului de protecţie antiviitură în temeiul studiului curbei suprafeţei libere a cursului de apă şi reparaţia digurilor de protecţie antiviitură, conform tabelului nr. 1.

    4) majorarea suprafeţelor de teren irigat pînă la 300 mii ha prin:
    a) implementarea planului de construcţie a sistemelor de irigare, conform indiciilor prezentaţi în tabelul nr. 2.

Indicii	Inclusiv pe anii										Total
	2011	2012	2013	2014	2015	2016	2017	2018	2019	2020
Suprafaţa, mii ha	11,5	33,5	66,0	99,0	11,0	113,0	115,0	117,0	119,0	221,0	16,0
Costul estimativ al     lucrărilor,        mil.lei	1100	2260	6440	6660	8810	9960	11100	11250	11400	11540	8520

    b) implementarea planului de reabilitare a sistemelor de irigare, conform indiciilor prezentaţi în tabelul nr. 3.

Indicii	Inclusiv pe anii										Total
	2011	2012	2013	2014	2015	2016	2017	2018	2019	2020
Suprafaţa, mii. ha	2,0	3,0	5,0	5,0	14,6	15,2	17,2	18,2	19,2	20,2	121,6
Costul estimativ al lucrărilor, mil.lei	40	60	100	100	290	310	350	370	390	460	2470

    c) conlucrarea cu autorităţile administraţiei publice locale şi agenţii economici privind finanţarea treptată a lucrărilor de reabilitare şi construcţie a sistemelor de irigare;
    d) stimularea aplicării irigaţiei prin alocarea mijloacelor bugetare pentru acoperirea parţială a cheltuielilor vizînd resursele energetice folosite la pomparea apei pentru irigare;
    5) implementarea tehnologiilor moderne la irigarea şi desecarea terenurilor agricole;
    a) obţinerea, în condiţii de hidroameliorare a terenurilor agricole, a recoltelor stabile;
    b) menţinerea parametrilor optimi ai umidităţii solului şi implementarea planului de curăţare a canalelor de desecare, conform tabelului nr. 4.

Indicii	Inclusiv pe anii										Total
	2011	2012	2013	2014	2015	2016	2017	2018	2019	2020
Suprafaţa mii ha	6,1	5,5	5,2	6,0	6,2	5,4	5,0	5,0	1,5	-	46,3
Costul     lucrărilor mil.lei	7,9	8,5	8,4	8,7	8,9	7,2	6,3	6,3	2,1	-	64,3

    6) majorarea numărului utilizatorilor de apă pentru irigaţie prin crearea asociaţiilor utilizatorilor de apă, consolidarea terenurilor agricole parcelate;
    7) producerea la întreprinderile de profil din ţară a blocurilor-module pentru irigare şi organizarea unui poligon experimental de irigare înzestrat cu utilaj şi echipament modern, pe baza tehnologiilor avansate;
    8) crearea bazei de date informaţionale şi analitice privind patrimoniul hidrotehnic, utilizarea şi evacuarea apei, irigarea şi desecarea terenurilor. Aceste date vor servi drept temei la luarea deciziilor privind întreţinerea şi exploatarea obiectelor de gospodărire a apelor şi ale hidroamelioraţiei;
    9) argumentarea tehnico-ştiinţifică şi elaborarea recomandărilor în domeniul gospodăririi apelor vor contribui la:
    a) elaborarea metodologiilor privind evaluarea utilizării raţionale a resurselor de apă şi reciclarea apelor uzate;
    b) elaborarea metodelor de protecţie eficientă a acumulărilor de apă împotriva înnămolirii şi a tehnologiilor de curăţare de nămol a cuvetelor bazinelor de apă;
    c) evaluarea energetică a proceselor tehnologice şi implementarea utilajului modern, maşinilor de irigare prin aspersiune, instalaţiilor de irigare prin picurare, a staţiilor de pompare, a utilajului hidromecanic cu consum redus de energie şi apă;
    d) elaborarea regimului de irigare a culturilor agricole în condiţii de subasigurare cu apă de calitate;
    e) pregătirea unui număr necesar de specialişti de profil la Universitatea Agrară de Stat din Moldova, conform tabelului nr. 5.

Anii	2011	2012	2013	2014	2015	2016	2017	2018	2019	2020	Total
Specialişti de      ramură	110	110	110	112	112	115	115	115	220	221	1140
Perfecţionarea сadrelor	880	880	880	880	880	1100	1100	1100	1150	1150	11000
Sursele     financiare, mil lei	00,05	00,05	00,05	00,07	00,07	00,1	00,1	00,1	00,19	00,22	1,0

    6. Programul reprezintă un document de semnificaţie naţională pentru dezvoltarea ramurii gospodăririi resurselor de apă şi hidroamelioraţiei în condiţiile reale ale economiei de piaţă.
    7. Obiectivul primordial al prezentului Program prevede crearea unor condiţii adecvate pentru asigurarea securităţii alimentare a ţării, care urmează a fi atins prin următoarele activităţi ale autorităţilor responsabile:
    Ministerele de resort iniţiază un complex de măsuri care vor permite:
    a) asigurarea reabilitării sistemelor de irigare rentabile şi construcţia unor noi sisteme de irigare, în limitele alocaţiilor aprobate anual în bugetul de stat, granturilor, investiţiilor străine şi mijloacelor financiare proprii ale agenţilor economici;
    b) stimularea aplicării irigaţiei prin alocarea mijloacelor bugetare pentru recompensarea parţială a cheltuielilor suportate la pomparea apei;
Agenţia „Apele Moldovei”:
    a) аsigură elaborarea şi implementarea planurilor anuale de realizare a Programului;
    b) asigură atragerea investiţiilor străine, a granturilor şi a mijloacelor financiare de la producătorii agricoli;
    c) organizează şi controlează exploatarea construcţiilor hidrotehnice ale sistemelor de irigare;
    d) creează un parc de echipamente pentru irigare şi completează cu echipament întreprinderile subordonate, care ulterior vor presta serviciile respective producătorilor agricoli;
    e) întreţine în stare tehnică conformă, în limitele alocaţiilor aprobate anual în bugetul de stat, a staţiilor de pompare, a construcţiilor hidrotehnice şi a apeductelor magistrale sub presiune ale sistemelor de irigare;
    f) acordă asistenţă consultativă producătorilor agricoli care practică irigarea mică şi încurajează fondarea asociaţiilor utilizatorilor de apă;
    g) exercită controlul stării tehnice a echipamentului de irigare, parametrilor hidrofizici ai solului pe terenurile irigate, ţine evidenţa calităţii apei.
    8. Conform calculelor estimative, necesarul total de investiţii pentru dezvoltarea gospodăriei apelor şi hidroamelioraţiei în perioada 2011-2020 este de circa 11463,2 mil. lei.
    9. Investiţiile necesare pentru dezvoltarea gospodăriei apelor sînt următoarele:
    10. Finanţarea lucrărilor ce ţin de extinderea suprafeţelor de irigare şi a celor desecate, reparaţia digurilor de protecţie, în condiţiile în care starea financiară a producătorilor agricoli este dificilă, trebuie completată prin atragerea surselor suplimentare.
    11. Sursele financiare pentru realizarea Programului pot fi obţinute din:
    1) proiecte investiţionale şi fonduri nerambursabile de la Organizaţia privind Alimente şi Agricultură a Organizaţiei Naţiunilor Unite, Comisia Europeană, Corporaţia „Provocările Mileniului”, SUA şi de la alţi donatori;
    2) bugetul de stat – în limitele alocaţiilor prevăzute;
    3) capitalul privat;
    4) alte surse legale.
    12. Pe măsura realizării prezentului Program, finanţarea lucrărilor se va efectua din contul mijloacelor utilizatorilor de apă şi al mijloacelor obţinute de la prestarea serviciilor.
    13. Realizarea prezentului Program va asigura:
    1) în domeniul gospodăririi apelor:
    a) utilizarea raţională a apei şi asigurarea durabilă a economiei naţionale cu apă;
    b) evitarea inundaţiilor prin evacuarea în regim de siguranţă a apelor mari pe rîurile transfrontaliere şi interne;
    c) ţinerea bilanţului hidrologic în baza implementării principiului de bazin hidrografic;
    d) ţinerea Registrului patrimoniului hidrotehnic;
    e) menţinerea debitelor salubre şi de servitute pe cursurile de apă;
    f) protecţia apelor împotriva poluării;
    g) evitarea inundaţiilor şi subinundaţiilor localităţilor şi terenurilor agricole;
    h) ajustarea actelor normative, a standardelor şi a practicilor la cele ale Uniunii Europene;
    2) În domeniul protecţiei împotriva impactului distructiv al apelor:
    a) reparaţia şi întreţinerea în stare tehnică conformă a digurilor de protecţie antiviitură;
    b) valorificarea terenurilor inundabile şi de luncă;
    c) asigurarea fiabilităţii digurilor de protecţie antiviitură;
    d) evitarea influenţei negative a inundaţiilor asupra economiei naţionale;
    3) în domeniul hidroamelioraţiei:
    a) asigurarea unui sistem funcţional şi stabil de irigare şi desecare;
    b) obţinerea venitului scontat de pe terenurile irigate şi desecate, în condiţiile de implementare a complexului de tehnologii moderne, cifrat la circa 3,5-4 mlrd. lei, inclusiv de la producerea culturilor agricole (cartofi, legume, struguri de masă, fructe) – peste 30 mii lei la 1 ha;
    c) crearea în gospodăriile agricole în anii 2011-2020 a circa 65-70 mii de noi locuri de muncă;
    d) implicarea agenţilor economici care practică irigarea la sistemele de irigare centralizate în întreţinerea şi exploatarea acestora;
    4) сa rezultat al colaborării internaţionale, vor fi obţinute următoarele privilegii:
    a) monitorizarea şi coordonarea cu organele de gospodărire a apelor a evacuării apelor de viitură pe rîurile transfrontaliere;
    b) exploatarea, în comun cu partea română, a Nodului hidrotehnic Costeşti-Stînca, stabilirea regimului de evacuare a debitelor mari din lac şi a graficului de producere a energiei electrice la centrala hidroenergetică şi reglementarea captării apei din fluviul Prut pentru irigarea terenurilor din zona Bugeacului;
    c) evitarea sau atenuarea consecinţelor inundaţiilor şi realizarea evacuărilor ecologice şi de viitură pe rîurile Nistru şi Prut.
    14. Gospodărirea resurselor de apă, a digurilor antiviitură şi a terenurilor hidroameliorate prevede următoarele:
    1) suprafeţe ale terenurilor agricole hidroameliorate – 300 mii ha;
    2) suprafeţe protejate de inundaţii – 95 mii ha;
    3) volumul total de apă utilizat şi evacuat în economia naţională;
    4) suprafeţe ale sistemelor de irigare reabilitate – 121,6 mii ha;
    5) suprafeţe ale sistemelor de irigare noi construite – 116 mii ha;
    6) lungime de dig restabilit – 376 km;
    7) număr al asociaţiilor utilizatorilor de apă pentru irigaţie nou-create – 32 unităţi;
    8) numărul recomandărilor şi numărul specialiştilor de profil, unităţi conform tabelului nr. 5
    15. Armonizarea cadrului legislativ cu cel al Uniunii Europene (UE) prevede adaptarea actelor normative la condiţiile UE.
    16. Sursele informaţionale şi instrumentele de monitorizare sînt următoarele:
    1) datele Biroului Naţional de Statistică;
    2) datele Cadastrului funciar;
    3) datele Cadastrului apelor;
    4) dările de seamă tehnice, ca sursă de bază a informaţiei complete privind starea şi potenţialul sectorului gospodăririi apelor;
    5) materialele informative şi analitice ale proiectelor finanţate de către instituţii financiare internaţionale.
    17. Coordonarea realizării prezentului Program este pusă în sarcina Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.
    18. Evaluarea prezentului Program va avea un caracter sistematic, fiind desfăşurată pe toată perioada de implementare, şi va include elaborarea, în baza indicatorilor de progres, a rapoartelor anuale.
    19. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului anual, pînă la 15 aprilie, va informa Guvernul despre implementarea Programului .
    20. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului va asigura informarea publicului privind implementarea prezentului Program, precum şi privind diseminarea informaţiilor relevante partenerilor din ţară şi de peste hotare.
    21. Planul privind realizarea Programului de dezvoltare a gospodăririi apelor şi a hidroamelioraţiei în Republica Moldova pentru anii 2011-2020 este prezentat în anexa la Program.

    planul de acţiuni