Curtea de Conturi, în prezenţa  dlui V.Negruţa, ministrul finanţelor, dlui N.Platon, şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, dlui Gh.Cojocari, şef-adjunct al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, dnei L.Botnari, şeful Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chişinău, dnei L.Dereli, şeful Inspectoratului Fiscal de Stat Şoldăneşti, dlui Ig.Velicico şeful Inspectoratului Fiscal de Stat Drochia, dlui I. Movilă, şeful  Inspectoratului Fiscal de Stat Glodeni, dlui V.Balinschi, şeful Inspectoratului Fiscal de Stat Orhei, dnei A.Grinceşen, şef-adjunct al Direcţiei dezvoltarea mediului financiar şi fiscal al Ministerului Economiei, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit. a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului veniturilor administrate de Serviciul Fiscal de Stat în perioada anului 2010 (în continuare – SFS).
    __________________________________________
    ¹ M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

    Misiunea de audit s-a desfăşurat la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (în continuare – IFPS) şi la unele inspectorate fiscale teritoriale (în continuare – IFST), în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008² şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2011³, avînd drept obiectiv evaluarea modului de acumulare şi administrare a veniturilor fiscale de către organele SFS, precum şi a procesului de evidenţă, întocmire şi prezentare a rapoartelor veniturilor acumulate.
    __________________________________________
    ² Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările şi completările ulterioare).
    ³ Hotărîrea  Curţii de Conturi nr.74 din 30.12.2010 ,,Privind aprobarea Programului de audit a Curţii de Conturi pe anul 2011” (cu modificările ulterioare).

    Auditul a fost planificat şi s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi⁴.
    __________________________________________
    ⁴ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 ,,Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

    Probele de audit au fost obţinute în urma aplicării procedurilor analitice şi efectuării testelor de fond, cu folosirea diferitor tehnici şi metode, cum ar fi: examinarea reglementărilor şi actelor normative, rapoartelor financiare, registrului sumelor calculate, dărilor de seamă privind încasările la bugetul public naţional (în continuare – BPN), dărilor de seamă privind restanţa la BPN, documentelor primare etc. Au fost utilizate proceduri de analiză a indicilor şi elementelor de importanţă semnificativă privind modul de executare a veniturilor în aspectul bugetelor şi clasificaţiei bugetare, precum şi analiza comparativă a datelor şi informaţiilor financiare; observaţii directe.
    Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, Curtea de Conturi

    Asigurarea părţii de venituri la BPN, realizată prin executarea atribuţiilor de administrare fiscală, rămîne a fi printre obiectivele prioritare ale SFS. În anul 2010, SFS a avut misiunea, în limitele competenţei, de colectare maximă a veniturilor bugetare, precum şi de asigurare a cadrului necesar pentru aplicarea unitară a legislaţiei fiscale, în scopul instituirii unei administrări fiscale eficiente, informatizate şi uşor adaptabile la evoluţiile social-economice.
    În anul 2010, de către SFS au fost administrate 14790,5 mil.lei, sau 53,7% din veniturile total încasate la BPN, contribuind la acumularea veniturilor la toate componentele. Pentru anul 2010, de către SFS a fost realizat planul de venituri la BPN, în ansamblu pe ţară, la nivel de 100,6%.
    În aspect teritorial, nu s-a asigurat executarea planului indicativ la veniturile bugetului de stat de către IFS pe mun. Chişinău cu 29,3 mil.lei, de către IFS UTA Găgăuzia în sumă de 5,6 mil.lei. La bugetul asigurărilor sociale de stat n-au asigurat executarea 11 IFST cu 34,8 mil.lei. Totodată, 25 de  IFST au asigurat colectările în ansamblu la BPN sub nivelul realizat în anul 2009. De asemenea, SFS n-a asigurat executarea bugetului de stat, la capitolul venituri din TVA, cu 290,6 mil.lei, sau 8,4%, fără plăţile în avans, care au constituit 89,7 mil.lei.
    La situaţia din 31.12.2010, restanţele contribuabililor faţă de BPN au înregistrat o creştere comparativ cu 01.01.2010 şi au constituit 1146,0 mil. lei, sau cu 95,8 mil.lei (8,3%), din care 883,7 mil.lei, sau 77,1% se estimează a fi recuperabile. Măsurile întreprinse de SFS n-au asigurat o bună administrare întru redresarea situaţiei privind reducerea restanţelor, mai cu seamă, a neplăţilor faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat, care au atins cifra de aproape 740,0 mil.lei. Această stare de lucruri atestă o activitate necorespunzătoare a IFPS privind asigurarea disciplinei de plată.
    Alte probleme şi derogări s-au constatat în administrarea posturilor fiscale, contracararea activităţii firmelor-fantomă, înregistrarea plătitorilor TVA, monitorizarea facturilor fiscale eliberate, aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligaţiilor fiscale şi modalităţilor de executare silită, eliberarea patentelor de întreprinzător şi în activitatea desfăşurată în baza acestor patente, încasarea unor impozite şi taxe locale, evidenţa, evaluarea şi comercializarea  bunurilor confiscate, adoptarea unor decizii asupra cazurilor de încălcare a legislaţiei în urma controalelor fiscale.
    Cele menţionate şi constatările rezultate din verificările efectuate în cadrul auditului, reflectate în Raportul de audit, relevă următoarele:
    • Veniturile bugetare planificate în aspect teritorial nu reflectă întocmai baza impozabilă şi obligaţiunile fiscale ale contribuabililor, ca rezultat, sumele colectate de organele fiscale nu întrunesc rigorile necesare pentru evaluarea eficienţei administrării fiscale.
    • Gradul redus al administrării veniturilor publice şi, în consecinţă, restanţele către bugetele componente ale BPN reprezintă un risc pentru echilibrul acestora şi subminează capacitatea de onorare a angajamentelor asumate în condiţiile legii.
    • Măsurile întreprinse de SFS şi controlul intern neadecvat stabilit în unele IFST n-au fost suficiente pentru  asigurarea eficace a administrării fiscale, în vederea acumulării unor impozite, taxe şi altor plăţi obligatorii, administrării restanţelor, restituirii TVA, prevenirii evaziunilor fiscale.
    • Lipsa analizei permanente şi detaliate a riscurilor parvenite în rezultatul unor activităţi ce întrunesc indici de evaziune fiscală, precum şi a unor obiective clare de colectare a restanţelor, cadrul metodologic necorespunzător de exercitare a controlului fiscal, neutilizarea tuturor pîrghiilor la prevenirea evaziunilor fiscale, măsurile neadecvate întreprinse în scopul colectării veniturilor.
    Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit. a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16  lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

    1. Se aprobă Raportul  auditului veniturilor administrate de Serviciul Fiscal de Stat în perioada anului 2010, anexat la prezenta Hotărîre.
    2. Hotărîrea şi Raportul de audit se remit:
    2.2. Ministerului Finanţelor, pentru documentare şi monitorizarea continuă a implementării recomandărilor menţionate în Raportul de audit, şi se cere:
    2.2.1. să examineze în cadrul şedinţei Colegiului ministerului situaţiile constatate de audit, cu evaluarea gradului de responsabilitate a persoanelor cu  funcţii de răspundere, pentru admiterea încălcărilor constatate, asigurînd întreprinderea acţiunilor pentru lichidarea cauzelor lor şi determinarea, în condiţiile legii, a veniturilor neîncasate, cu luarea măsurilor legale de  extindere a bazei impozabile;
    2.2.2. să iniţieze măsuri necesare de ordin legislativ şi administrativ pentru eliminarea lacunelor care erodează baza de colectare a impozitelor şi taxelor, precum şi în aspect de management instituţional, întru modernizarea instrumentelor şi procedurilor de administrare a veniturilor publice;
    2.2.3. să asigure elaborarea şi aplicarea cadrului regulator departamental referitor la procedurile de evaluare-prognozare a bazei impozabile şi obligaţiunilor fiscale, avînd drept obiectiv stabilirea indicatorilor de performanţă pentru organele fiscale din subordine în materie de administrare fiscală;
    2.3. Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, pentru implementarea recomandărilor indicate în Raportul auditului veniturilor administrate de Serviciul Fiscal de Stat  în perioada anului 2010, în vederea realizării obiectivelor stabilite, precum şi a executării veniturilor bugetului public naţional, prin îmbunătăţirea continuă a nivelului conformării voluntare a contribuabililor, şi se cere să asigure:
    2.3.1. monitorizarea implementării recomandărilor propuse de audit subdiviziunilor sale;
    2.3.2. examinarea în cadrul şedinţei Consiliului coordonator a rezultatelor auditului efectuat şi, după caz, tragerea la răspundere, conform legislaţiei, a persoanelor cu  funcţii de răspundere, pentru admiterea încălcărilor şi deficienţelor constatate;
    2.3.3. reevaluarea bazei impozabile a contribuabililor şi ajustarea obligaţiilor fiscale în aspect teritorial, pentru aprecierea nivelului de colectare a veniturilor bugetare şi a eficienţei activităţii organelor fiscale subordonate;
    2.3.4. instituirea unui mecanism de monitorizare a contribuabililor declaraţi în stare de insolvenţă, pentru excluderea evaziunilor şi fraudelor;
    2.3.5. remedierea situaţiei existente în administrarea şi colectarea veniturilor, inclusiv a modului de evidenţă şi stingere a restanţelor obligaţiilor fiscale;
    2.4. Parlamentului Republicii Moldova, pentru documentare;
    2.5. Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, pentru examinare şi luare de atitudine.
    3. Se informează Guvernul Republicii Moldova despre problemele şi neregularităţile constatate, pentru luare de atitudine.
    4. Se ia act că Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în baza materialelor  auditului, pînă la adoptarea prezentei Hotărîri, a efectuat controale la 72 de contribuabili privind tranzacţiile efectuate pe facturi fiscale, fiind calculată suplimentar la buget TVA în sumă de 3865,5 mii lei şi micşorată TVA destinată trecerii în cont cu 1394,4 mii lei, şi în baza deciziilor adoptate pe marginea acestora urmează să aplice amenzi şi majorări de întîrziere.
    5. Hotărîrea şi Raportul anexat se remit Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, pentru examinare după competenţă.
    6. Despre implementarea recomandărilor auditului, precum şi despre executarea cerinţelor subpunctelor 2.2. şi 2.3. se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.
    7. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

    PREŞEDINTELE CURŢII DE CONTURI                          Serafim URECHEAN

    Nr. 60. Chişinău, 26 septembrie 2011.

    Auditul veniturilor administrate de către organele Serviciului Fiscal de Stat (în continuare – SFS) în perioada anului 2010 a fost efectuat la IFPS şi la unele inspectorate fiscale teritoriale în temeiul art.28 şi art. 31 din Legea Curţii de Conturi¹ şi conform Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2011
    _________________________________________
    ¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările şi completările ulterioare).

    Auditul a fost iniţiat pentru a constata modul în care au fost colectate veniturile administrate de SFS, dacă pe parcursul anului 2010 au existat probleme la acumularea veniturilor fiscale şi cum această instituţie publică administrează veniturile, cît de corect unii contribuabili respectă legislaţia fiscală şi care sînt oportunităţile de a îmbunătăţi eficacitatea sistemului actual şi a proceselor de colectare a veniturilor.
    Concomitent, auditul a avut drept scop stabilirea nivelului de organizare şi verificare de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (în continuare – IFPS) a evidenţei încasărilor la bugetul public naţional (în continuare – BPN) şi de respectare a normelor şi instrucţiunilor privind acumularea şi evidenţa veniturilor în cadrul subdiviziunilor teritoriale, precum şi, după caz, verificarea legalităţii acţiunilor întreprinse de către unii contribuabili la achitarea impozitelor şi taxelor.
    Auditul a fost efectuat la IFPS şi la 6 inspectorate fiscale de stat teritoriale (IFS pe mun.Chişinău, IFS Edineţ, IFS Drochia, IFS Glodeni, IFS Orhei şi IFS Şoldăneşti), care administrează 71,4% (10563,2 mil.lei) din totalul veniturilor administrate în sumă de 14790,4 mil.lei.
    1.2. Responsabilităţile părţilor
    Responsabilitatea conducerii organelor fiscale constă în organizarea şi efectuarea administrării fiscale; în exercitarea atribuţiilor, obligaţiilor, drepturilor abilitate în temeiul, în limitele şi potrivit prevederilor Codului fiscal², Legii nr.158-XVI din 04.07.2008³ şi ale altor legi corespunzătoare. Totodată, conducerea poartă răspundere în conformitate cu legea pentru exercitarea neconformă a funcţiilor şi drepturilor delegate.
    _________________________________________
    ² Codul fiscal al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr.1163-XIII din 24.04.1997 „Codul fiscal” (în continuare – Codul fiscal).
    ³ Legea nr.158-XVI din 04.07.2008 „Cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public” (cu modificările şi completările ulterioare).

    Responsabilitatea echipei de audit a constat în auditarea activităţii de administrare fiscală şi în exprimarea concluziilor asupra modului în care au fost colectate veniturile la BPN, precum şi asupra regularităţii şi veridicităţii măsurilor de administrare fiscală.
    Obiectivele de audit
    Obiectivul principal a constat în evaluarea modului de acumulare şi administrare a veniturilor fiscale de către organele SFS, precum şi a procesului de evidenţă, întocmire şi prezentare a rapoartelor privind veniturile acumulate.
    Obiectivele specifice au constat în evaluarea legalităţii şi regularităţii administrării veniturilor fiscale, nivelului de organizare şi verificare de către IFPS a evidenţei încasărilor la BPN şi de respectare a normelor, instrucţiunilor privind acumularea şi evidenţa veniturilor în cadrul structurilor teritoriale. Concomitent, în cadrul acestor evaluări s-a determinat, după caz, legalitatea acţiunilor efectuate de către unii contribuabili la achitarea impozitelor şi taxelor.

    Organul fiscal este autoritatea Serviciului Fiscal de Stat şi este reprezentată prin: Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor, Inspectoratul fiscal de stat teritorial aflat în subordinea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor.
    Sarcina de bază a organului fiscal constă în exercitarea controlului asupra respectării legislaţiei fiscale, asupra calculării corecte, vărsării depline şi la timp la buget a sumelor obligaţiilor fiscale.
    Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor şi fiecare Inspectorat fiscal de stat teritorial, fiind subordonat primului:
    a) au statut de persoană juridică şi sînt finanţate de la bugetul de stat;
    b) activează în temeiul Constituţiei Republicii Moldova, Codului fiscal şi al altor legi, hotărîrilor Parlamentului, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, hotărîrilor şi ordonanţelor Guvernului, deciziilor în probleme fiscale adoptate de autorităţile administraţiei publice locale, în limitele competenţei.
    Ministerul Finanţelor exercită dirijarea metodologică a activităţii IFPS fără ingerinţe în activitatea lui şi a Inspectoratelor fiscale de stat teritoriale (în continuare – IFST).
    Obiectivele principale ale organelor Serviciului Fiscal de Stat au menirea asigurării echităţii, stabilităţii şi transparenţei fiscale, extinderii în continuare a bazei impozabile.
    Obiectivele specifice sînt:
    • Realizarea veniturilor bugetului public naţional, prin îmbunătăţirea continuă a nivelului conformării voluntare a contribuabililor
    • Prestarea serviciilor de informare şi asistenţă către contribuabili, în scopul înţelegerii şi aplicării corecte a legislaţiei fiscale
    • Formarea de resurse umane competente şi motivate
    • Prevenirea şi combaterea evaziunii şi fraudei fiscale
    • Dezvoltarea tehnologiilor de informare şi comunicare.
    Structura organizatorică a Serviciului Fiscal de Stat se aprobă de Guvern, iar raza de activitate a organelor fiscale teritoriale şi raza de deservire a contribuabililor – de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor. Modul de funcţionare a organului fiscal, de aprobare a structurii, a personalului scriptic şi a fondului de retribuire a muncii, precum şi modul de atribuire a gradelor de calificare funcţionarilor sînt stabilite în Regulamentele aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1736 din 31.12.20024.
    __________________________________________
    ⁴ Hotărîrea Guvernului nr.1736 din 31.12.2002 „Cu privire la reglementarea activităţii organelor Serviciului Fiscal de Stat” (cu modificările ulterioare).

    3.1. Modul de aprobare a veniturilor administrate de SFS
    Pentru realizarea obiectivului de colectare a veniturilor în anul 2010, Ministerul Finanţelor a efectuat repartizarea lunară a veniturilor de la componenta de bază a bugetului de stat, administrate de organele Serviciului Fiscal de Stat. Deşi suma veniturilor a fost stabilită pentru intreg anul 2010, pe parcurs aceasta a suferit modificări. Modificările s-au produs în scopul ajustării planului la încasările real executate.
    Astfel, prin Scrisoarea nr.02/6-13/2 din 11.01.2010, Ministerul Finanţelor a repartizat IFS, pe luni şi tipuri de încasări la bugetul de stat, venituri în sumă totală de 4672,8 mil.lei. Totodată, ministerul a repartizat veniturile respective Inspectoratelor fiscale teritoriale. Ulterior, prin Scrisoarea nr.06/3-13/2 din 28.07.2010, Ministerul Finanţelor a modificat suma repartizată iniţial, ca rezultat fiind micşorat totalul cu 9,9 mil.lei. Deşi modificările respective s-au efectuat în luna iulie, modificări în planul aprobat iniţial s-au operat din luna martie. Astfel, în lunile martie şi aprilie 2010, planul s-a majorat cu 15,0 mil.lei şi, respectiv, cu 10,0 mil.lei, iar în luna mai acesta a fost micşorat cu 3,9 mil.lei. Şi în lunile iunie-iulie planul a fost micşorat cu 36,1 mil.lei şi, respectiv, cu 39,1 mil.lei. În aşa fel, planul în aceste luni a fost modificat la suma încasărilor, care au constituit 373,9 mil.lei (faţă de planul iniţial de 352,5 mil.lei.) şi, respectiv, 350,5 mil.lei (365,7 mil.lei), 379,2 mil.lei (383,1 mil.lei), 479,1 mil.lei (456,7 mil.lei), 370,0 mil.lei (406,5 mil.lei).
    Similar a fost modificat planul şi pe celelalte bugete, inclusiv pe bugetele unităţilor administrativ-teritoriale (în continuare – BUAT) a fost majorat cu 204,0 mil.lei, iar pe bugetul asigurărilor sociale de stat (în continuare – BASS) – cu 280,5 mil.lei.
    În urma modificărilor operate, planul la venituri în total pe BPN a fost modificat în sumă de 14700,7 mil.lei, inclusiv pe bugete, după cum se prezintă în Tabelul nr.1.

    E de menţionat faptul că planurile anuale de încasare a veniturilor sînt stabilite doar organelor fiscale teritoriale. Nu sînt elaborate şi stabilite planuri de încasare a veniturilor pentru Direcţia marilor contribuabili (în continuare – DMC), deşi aceasta încasează la BPN peste 38% din totalul încasărilor de venituri administrate de SFS. Veniturile încasate de către direcţia respectivă contribuie doar la executarea părţii de venituri a organului teritorial.
    3.2. Executarea veniturilor administrate de SFS în plan bugetar
    SFS, fiind responsabil de îndeplinirea planurilor, a întreprins măsuri pentru realizarea rezultatelor planificate, însă unele din acestea nu s-au soldat cu succes. Unele IFST au obţinut rezultatele preconizate, însă altele nu. Incapacitatea SFS de a obţine rezultatele planificate a fost cauzată de situaţia economico-financiară a contribuabililor, precum şi de ineficienţa controlului intern din cadrul subdiviziunilor SFS.
    Toate acestea au făcut posibile modificările în actele normative şi legislative, prin diminuarea veniturilor atît la nivel local, cît şi la nivel central.
    Printre obiectivele prioritare ale SFS rămîne a fi asigurarea părţii de venituri la plăţile administrate de organele fiscale. Astfel, reieşind din Strategia de dezvoltare a SFS pentru anii 2006-2010, SFS are misiunea de colectare eficientă a veniturilor bugetare, în limitele competenţei, de asigurare a cadrului necesar pentru aplicarea unitară a legislaţiei fiscale şi reducerea cheltuielilor, cu scopul de instituire a unei administraţii fiscale eficiente, informatizate şi uşor adaptabile la evoluţiile care au loc în societate.
    3.2.1. Veniturile administrate de SFS în anul 2010 la BPN
    În totalul veniturilor bugetare încasate în anul 2010 la BPN, 53,7% pentru administrare şi încasare revin organelor fiscale.
    Prin activitatea sa, SFS contribuie la acumularea veniturilor la toate componentele BPN.

    Datele din tabel denotă că, din veniturile total încasate la BPN în sumă de 27540,2 mil.lei, veniturile în mărime de 14790,5 mil.lei revin SFS. Deşi veniturile BASS, fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală (în continuare – FAOAM), BUAT sînt aprobate de organele respective la elaborarea bugetelor, activitatea de administrare a acestor venituri revine SFS.
    Pe parcursul anului 2010, rezultatele obţinute, faţă de plan, au generat realizarea planului de venituri la BPN, în ansamblu pe ţară, la nivel de 100,6%, suma veniturilor acumulate constituind 14790,5 mil.lei, comparativ cu planul în sumă de 14700,7 mil.lei.
    Faţă de anul 2009, în BPN veniturile administrate de către organele SFS sînt în creştere cu 8,2 puncte procentuale. Astfel, din suma totală a veniturilor BPN, veniturile fiscale au constituit 14790,5 mil.lei, sau cu 1123,1 mil.lei mai mult faţă de anul 2009 (13667,4 mil.lei). Majorarea veniturilor s-a produs din contul majorării încasărilor la BS cu 366,5 mil.lei, la BUAT – cu 237,0 mil.lei, la BASS şi FAOAM – cu 411,4 mil.lei şi, respectiv, cu 108,1 mil.lei.
    3.2.2. Veniturile bugetului de stat
    În perioada anului 2010, la bugetul de stat au fost încasate venituri în sumă de 4671,5 mil.lei, faţă de 4672,8 mil.lei – planificate, cu o executare de 99,98%, sau cu 1,3 mil.lei mai puţin. Cauzele care au influenţat micşorarea veniturilor în bugetul de stat vor fi menţionate în capitolele următoare ale prezentului Raport.
    Faţă de anul 2009, veniturile bugetului de stat au fost majorate cu 366,5 mil.lei, sau cu 8,5%.
    Creşterea veniturilor la bugetul de stat, comparativ cu perioada anului 2009, se prezintă în Diagrama nr.1.

Diagrama nr.1

    Sursă: Raportul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat
    În aspect teritorial, planurile n-au fost realizate de către IFS pe mun.Chişinău – în sumă de 29,3 mil.lei, de IFS UTA Găgăuzia – în sumă de 5,6 mil.lei şi de IFS Basarabeasca – în sumă de 0,03 mil.lei. Măsurile întreprinse de conducerea IFPS au condiţionat, comparativ cu anul 2009, majorarea încasărilor la 9 IFST, printre care IFS Drochia – cu 44,4%, Călăraşi – cu 19,6%, Anenii Noi – cu 18,1%, Chişinău – cu 12,8% şi altele – cu 7-11 %.
    Din numărul total de 35 de IFST, 25 şi-au diminuat, faţă de anul 2009, încasările de la 0,8% pînă la 45%, printre care IFS: Rîşcani – cu 40,9%, UTA Găgăuzia – cu 44,6%, Floreşti – cu 34,6%, Făleşti – cu 31,7%, Basarabeasca – cu 31,4% şi alte inspectorate – cu 0,8-22%.
    Cota veniturilor bugetului de stat administrate de SFS în anul 2010 s-a micşorat în totalul veniturilor bugetului de stat cu 3,9%, realizîndu-se o creştere în dinamică a veniturilor administrate de Serviciul Vamal.
    În perioada supusă auditului, veniturile bugetului de stat au fost în descreştere faţă de plan, datorită diminuării taxei pe valoarea adăugată cu 198,3 mil.lei, taxei pentru revitalizarea viticulturii – cu 13,5 mil.lei şi taxei pentru practicarea unui anumit gen de activitate – cu 1,3 mil.lei. Totodată, veniturile bugetului de stat au fost majorate, faţă de plan, din contul impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător – cu 25,6 mil.lei, de la plata accizelor – cu 90,7 mil. lei, de la taxele rutiere – cu 25,4 mil.lei, din alte venituri din activitatea de întreprinzător – cu 40,5 mil.lei, de la taxele de stat şi plăţile administrative – cu 31,6 mil.lei şi de la aplicarea amenzilor şi sancţiunilor – cu 1,1 mil.lei.
    3.2.3. Veniturile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale
    În perioada anului 2010, ponderea veniturilor BUAT în totalul veniturilor BPN, administrate de SFS, a constituit 18,2%, fiind diminuate, faţă de anul 2009, cu 0,9%.
    Conform planului, în anul 2010 s-au prevăzut venituri în sumă de 2582,4 mil.lei, fiind colectate în sumă de 2684,9 mil.lei, sau cu 102,5 mil.lei mai mult decît veniturile planificate. Încasările anului respectiv au înregistrat, faţă de anul 2009, o creştere a veniturilor locale în sumă de 236,9 mil.lei.
    Planul de venituri la BUAT a fost realizat cu o depăşire semnificativă de către: IFS Rezina – 120,8%, IFS Drochia – 116,2%, IFS Ştefan Vodă – 115,7%, IFS Ocniţa – 115,1%, IFS Criuleni – 113,9%.
    Mai puţin decît planul stabilit au încasat venituri IFS Floreşti şi Soroca, suma cărora se prezintă în mărime de 99,2% şi, respectiv, 98,0%. Faţă de anul 2009, mai puţin au încasat venituri IFS: UTA Găgăuzia, Ialoveni şi Rezina, respectiv, cu 7,1 mil.lei, 2,5 mil.lei şi 33,3 mil.lei.
    Neexecutarea părţii de venituri este determinată de măsurile insuficiente întreprinse de unele autorităţi ale administraţiei publice locale privind planificarea şi executarea veniturilor, iresponsabilitatea contribuabililor din teritoriu privind achitarea impozitelor, managementul redus la administrarea veniturilor aferente BUAT din partea IFST şi a responsabilului pe impozite din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale (în continuare – AAPL).
    3.2.4. Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat
    În anul 2010, veniturile BASS administrate de SFS au deţinut în BPN o cotă de 17,0%. În perioada raportată, în bugetul asigurărilor sociale de stat au fost încasate venituri în sumă de 5986,8 mil.lei, sau cu 1,6 mil.lei mai puţin decît planul stabilit. În perioada menţionată, 24 de IFST au realizat planul încasării veniturilor în proporţie de la 100,2% pînă la 108,6%. Cele mai mari realizări ale planului au fost obţinute de către IFST Drochia, Soroca, Orhei, Donduşeni, Hînceşti, executarea fiind de 108,6% şi, respectiv, 104,5%, 104,0%, 102,9%, 101,6%.
    În perioada supusă auditului, 11 IFST din 35 n-au realizat planul încasărilor la BASS. Cel mai redus nivel de realizare au înregistrat IFS Taraclia – 91,6%, IFS Floreşti – 97,8%, IFS Ştefan Vodă – 98,5% şi IFS Străşeni – 98,6%. Comparativ cu anul 2009, veniturile BASS au fost majorate cu 411,5 mil.lei. Faţă de perioada respectivă a micşorat veniturile IFS Edineţ – cu 214,9 mii lei.
    Pe parcursul anului 2010, atît la nivel teritorial, cît şi republican, se constată necoincidenţe în rapoartele IFST şi Casei Naţionale de Asigurări Sociale (în continuare – CNAS). Divergenţele constatate sînt cauzate de lipsa concordanţei dintre momentul prezentării Dării de seamă „Privind calcularea, utilizarea şi transferarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat (4 BASS)” şi cel al plasării ei în baza de date a SFS. În multe cazuri, aceasta a influenţat negativ asupra situaţiei reale a restanţei şi asupra măsurilor de executare silită şi de asigurare a stingerii obligaţiilor fiscale. În scopul înlăturării necoincidenţelor, IFPS, în comun cu BASS, au aprobat Regulamentul comun nr.26-06/2-17-83/363 din 25.01.2011, nr.XIX-02/22-295 din 21.01.2011 cu privire la schimbul de informaţii între Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, precum şi au întocmit informaţia totalizatoare pe tranzacţiile aferente BASS, semnată de conducerea IFPS şi CNAS.
    3.2.5. Veniturile fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală
    Veniturile fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, administrate de SFS, constituie în BPN 9,8%. În perioada anului 2010, asemenea venituri au fost încasate în sumă de 1447,3 mil.lei, faţă de 1406,3 mil.lei planificate, sau au fost încasate mai mult cu 41,0 mil.lei.
    Comparativ cu anul 2009, s-au încasat cu 108,1 mil.lei, sau cu 8,1% mai mult.
    Planul a fost supraîmplinit de către IFS Soroca – 111,3%, IFS Călăraşi – 108,6%, IFS Ialoveni – 108,0%. În acelaşi timp, nu s-a realizat planul de încasări de către IFS Cahul, IFS Rezina, IFS Taraclia, IFS Edineţ şi IFS Glodeni, executarea constituind 99,2% şi, respectiv, 99,1%, 97,3%, 96,7% şi 94,9%. Analiza efectuată privind rezultatele inspectării activităţii IFST a constatat că, în unele cazuri, nu este asigurat controlul asupra corectitudinii calculării primelor asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi nu în toate cazurile se întocmesc procese-verbale contravenţionale pentru neprezentarea rapoartelor MED 08.
    Concluzii: Pe parcursul anului 2010, veniturile administrate de SFS la BPN au fost planificate cu o rată majorată faţă de perioada precedentă a anului 2009, deşi nu s-a menţinut în decursul anului volumul veniturilor iniţial planificate. Urmare realizării planului stabilit BPN, s-a obţinut o creştere semnificativă, deşi n-a fost executată partea de venituri la BS şi FAOAM. Totodată, nefiind executat planul veniturilor la unele bugete, s-au majorat esenţial veniturile, comparativ cu anul 2009. Unele IFST au obţinut rezultatele preconizate, altele – însă nu. Asupra încasării veniturilor în bugetele de toate nivelurile au influenţat negativ instabilitatea actelor normative, controlul intern neadecvat stabilit în unele IFST, în unele cazuri, conlucrarea ineficientă a acestora cu autorităţi ale administraţiei publice locale la determinarea datelor raportate, neperseverenţa AAPL, iresponsabilitatea unor contribuabili în teritoriu.
    Recomandări IFPS:
    1. Să elaboreze un plan de măsuri orientat la înlăturarea problemelor identificate, prin asigurarea unui mediu de control adecvat asupra activităţilor organelor teritoriale ale SFS, care ar duce la asigurarea plenitudinii colectării obligaţiilor fiscale calculate şi planificate.
    2. Să stabilească, faţă de perioada precedentă, o conlucrare mai sporită cu contribuabilii, în contextul conformării benevole a acestora la executarea obligaţiilor fiscale.
    3. În scopul majorării responsabilităţii, să elaboreze şi să stabilească un plan separat de încasare a veniturilor către Direcţia marilor contribuabili, ţinînd cont că aceasta încasează la BPN peste 30% din totalul încasărilor de venituri administrate de SFS.
    3.3. Modul în care au fost acumulate veniturile administrate de SFS în aspectul clasificaţiei bugetare
    Un rol important în acumularea veniturilor administrate de către SFS îi revine fiscalităţii, care se delimitează ca un sistem de percepere a impozitelor şi de încasare a taxelor. Conform definiţiei, fiscalitatea reprezintă totalitatea impozitelor şi taxelor, a reglementărilor de natură fiscală, precum şi ale aparatului fiscal, ce influenţează direct sau indirect activitatea unui agent economic devenit contribuabil.
    3.3.1. Structura veniturilor administrate de SFS
    Reieşind din conţinutul economic al veniturilor, veniturile fiscale ale statului, administrate de SFS, sînt venituri curente, adică prelevări cu caracter obligatoriu. Veniturile curente deţin ponderea cea mai mare în formarea bugetului, fiind încasate în baza unor prevederi legale, cu o mare valabilitate în timp, şi diferă de la un an bugetar la altul.
    Din punct de vedere structural, gruparea impozitelor şi a taxelor s-a efectuat potrivit clasificaţiei bugetare a veniturilor, ceea ce corespunde şi ordinii în care acestea au fost plasate în bugetul de stat şi în bugetele locale. Astfel, impozitele divizate în impozite directe şi impozite indirecte sînt componente ale veniturilor fiscale şi, implicit, ale veniturilor curente. În categoria impozitelor directe sînt incluse cele mai importante venituri bugetare administrate de organele SFS, şi anume: impozitul pe venitul din salariu, impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător reţinut la sursa de plată, impozitul funciar, impozitul pe bunurile imobiliare, taxa pentru patenta de întreprinzător, taxa pentru amenajarea teritoriului etc.
    Din impozitele indirecte administrate de SFS fac parte TVA şi accizele.
    Din analizele efectuate, reiese că, în ultimii ani, impozitele directe şi cele indirecte deţin ponderea cea mai mare – de peste 90% în totalul veniturilor acumulate la BS şi BUAT.
    3.3.2. Modul în care au fost administrate şi nivelul de încasare a veniturilor de la impozitul pe venit şi de la încasări nefiscale
    Veniturile acumulate în BPN în anul 2010 de la impozitul pe venit au constituit 13,7%. Pentru anul respectiv s-a stabilit planul încasărilor de la impozitul pe venit în sumă de 1919,8 mil.lei, care a fost executat în sumă de 2028,6 mil.lei, sau la nivel de 105,7%. Planul a fost supraîmplinit datorită majorării impozitului pe venitul din salariu, iar cel din urmă datorită majorării pe parcursul anului a plăţilor salariale, precum şi de la impozitul pe venitul declarat de persoanele fizice. La majorarea acestor venituri nesemnificativ au influenţat impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător şi impozitul din suma dividendelor achitate.
    Analiza efectuată de audit asupra încasării impozitului respectiv în plan bugetar a constatat că suma veniturilor acumulate la bugetul de stat de la aplicarea acestui impozit a constituit 215,6 mil.lei, iar la BUAT – 1813,0 mil.lei, cu o creştere, comparativ cu anul 2009, de 32,4 mil.lei şi, respectiv, de 88,4 mil.lei. Veniturile obţinute de la impozitul pe venit în BS mai mici decît cele încasate în BUAT se explică prin faptul că, conform Legii nr.397-XV din 16.10.2003⁵ şi Regulamentului, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.103 din 09.12.2005⁶, apartenenţa bugetară a impozitului pe venitul din salariu totalmente revine BUAT. În BS, la acest capitol, urmau a fi defalcate veniturile obţinute de persoanele juridice din activitatea de întreprinzător.
    __________________________________________
    ⁵ Legea nr.397-XV din 16.10.2003 ,,Privind finanţele publice locale” (cu modificările şi completările ulterioare).
    ⁶ Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.103 din 09.12.2005 „Privind modul de efectuare a înscrierilor  în conturile personale ale contribuabilului şi perfectarea rapoartelor asupra obligaţiilor fiscale, inclusiv asupra restanţelor fiscale” (în continuare – Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.103 din 09.12.2005).

    Examinările efectuate de audit la acest capitol au constatat că, pe parcursul anului 2010, au existat rezerve de majorare a veniturilor bugetare din încasări nefiscale. Astfel, conform Hotărîrii Guvernului nr.1396 din 12.12.2007⁷, societăţile pe acţiuni şi întreprinderile de stat urmau, prin intermediul reprezentanţilor săi în consiliul societăţii pe acţiuni şi reprezentanţii statului şi, respectiv, prin intermediul consiliilor de administrare, să efectueze defalcarea în buget a unei părţi din profitul net obţinut în proporţie nu mai mică de 30 la sută din valoarea totală a acestuia. Totodată, s-a constatat că, în unele cazuri, cu acordul prealabil al Guvernului, partea de profit net nu mai mică de 90 la sută poate fi utilizată pentru investiţii, cu capitalizarea obligatorie a acesteia, iar anual, pînă la data de 1 iulie, trebuiau să prezinte IFST darea de seamă privind calculul defalcărilor din profitul net al acestora.
    __________________________________________
    7 Hotărîrea Guvernului nr.1396 din 12.12.2007 „Cu privire la unele aspecte ce ţin de repartizarea profitului net anual al întreprinderilor de stat şi al societăţilor pe acţiuni cu cota de participare a statului”. Abrogată la 04.03.2011.

    Verificările efectuate de audit relevă că nu în toate cazurile societăţile pe acţiuni şi întreprinderile de stat au efectuat defalcările menţionate, nefiind întreprinse măsuri corespunzătoare. Astfel, auditul a supus verificărilor dările de seamă ale 26 de societăţi pe acţiuni şi 33 de întreprinderi de stat administrate de DMC, constatîndu-se că 2 societăţi pe acţiuni (S.A. „Barza Albă” şi S.A. „Viorica- Cosmetic”), care au obţinut în anul 2009 un venit de 6807,5 mii lei şi, respectiv, de 14,6 mii lei, n-au transferat în bugetul de stat dividende în sumă de 2042,3 mii lei şi, respectiv, 4,4 mii lei. Deşi în procesul-verbal al adunării generale a S.A. „Barza Albă” se menţionează că cota-parte din profit a fost repartizată la investirea dezvoltării producţiei, auditului nu i s-a prezentat acordul Guvernului şi nu s-a menţionat despre capitalizarea acestuia.
    Analogic, S.A. ,,Franzeluţa” a obţinut în anul 2009 profit net în sumă 33472,9 mii lei şi urma să transfere în buget dividende în sumă de 5271,9 mii lei. Totodată, cu acordul reprezentantului statului şi fără acordul Guvernului, la adunarea generală s-a hotărît ca dividendele în mărimea cotei statului de 52,5%, care au constituit 5271,9 mii lei, să fie direcţionate la fondul de dezvoltare a întreprinderii. Prin decizia IFPS adoptată în timpul auditului, s-a decis de a calcula şi încasa în buget suma dividendelor respective, care au fost percepute prin înaintarea ordinelor incaso în perioada efectuării auditului.
    Auditul a verificat şi unele aspecte ce ţin de repartizarea profitului net pe anul 2009 de către 33 de întreprinderi de stat administrate de DMC.
    Examinînd conturile personale generalizate din sistemul de evidenţă al SFS, dările de seamă privind calculul defalcării din profitul net al acestora, rapoartele financiare pe anul 2009, auditul a constatat că, din întreprinderile de stat supuse verificărilor, 5 n-au efectuat defalcări din profitul net în sumă totală de 8132,0 mii lei. Prin confruntarea datelor din dările de seamă prezentate de către acestea IFS cu datele din raportul financiar obţinut din baza de date a Biroului Naţional de Statistică, s-a constatat că o parte din întreprinderile menţionate au diminuat în darea de seamă prezentată SFS suma calculată şi achitată a defalcărilor din profitul net. Astfel, Î.S. „Air Moldova” a indicat în darea de seamă suma defalcărilor calculate şi achitate în mărime de 5415,8 mii lei, pe cînd, conform raportului financiar, suma defalcărilor trebuia să constituie 5704,1 mii lei, sau mai mult faţă de suma declarată cu 288,3 mii lei. Analogic, Î.S. „Iprocom” şi Î.S. „Inmex” au declarat venituri din defalcări în sumă de 6,2 mii lei şi 159,8 mii lei, pe cînd, potrivit raportului financiar, urmau să achite 15,6 mii lei şi, respectiv, 160,4 mii lei. Îndeosebi, Î.S. „Aeroportul Internaţional Mărculeşti” n-a indicat defalcări în dările de seamă prezentate, pe cînd urma, conform datelor raportului financiar, să calculeze şi să achite la buget venituri în sumă de 5043,7 mii lei. Pe parcursul anului 2010, societăţile pe acţiuni şi întreprinderile de stat menţionate n-au fost supuse controlului din partea SFS.
    În alte cazuri, fiind efectuate controale la unele societăţi pe acţiuni şi întreprinderi de stat, n-au fost întreprinse măsuri privind achitarea cotei-părţi din profitul net. Astfel, în cadrul controlului fiscal efectuat la S.A. „Floare Carpet” (cota statului 59,49%) pe perioada anilor 2008-2009 nu s-a menţionat despre calcularea şi achitarea cotei din profitul net. Verificările efectuate de audit în baza materialelor de control au constatat că societatea a obţinut în anul 2008 profit net în sumă de 2529,9 mii lei, iar în 2009 – 244,5 mii lei şi urma să efectueze defalcări în bugetul de stat în sumă de 67,4 mii lei, care de fapt n-au fost transferate. Mai mult decît atît, în „Declaraţia persoanei juridice cu privire la impozitul pe venit”, prezentată SFS, n-a fost indicat profitul net şi, respectiv, a fost indicată cota zero la dividende. Reieşind din datele Rapoartelor financiare pe anii 2008-2009, obţinute din baza de date a Biroului Naţional de Statistică, venitul respectiv nici n-a fost capitalizat.
    Auditul efectuat la Direcţia administrare fiscală sect.Centru, mun.Chişinău, a constatat că 4 societăţi pe acţiuni din raza de administrare a acesteia care deţineau cota statului în mărime de la 0,8% pînă la 99,1% şi o întreprindere de stat n-au achitat în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr.1396 din 12.12.2007 dividende aferente cotei statului, care urmau să constituie 3233,4 mii lei şi, respectiv, 443,5 mii lei.
    Unele întreprinderi de stat, nici după adoptarea deciziilor de către SFS pe marginea actelor de control, n-au efectuat defalcări din profitul net, de către IFS nefiind întreprinse prompt măsuri de executare silită. Astfel, nici pînă la finalizarea auditului, la buget n-a fost încasată mărimea defalcărilor din profitul net al Î.S. “Hînceşti Silva” în sumă de 445,1 mii lei, deşi în această privinţă a fost adoptată decizia din 30.03.2011. În acest caz, SFS a aplicat modalităţile de executare silită prin sechestrarea bunurilor abia la 20.06.2011, iar la 25.07.2011 a încheiat cu contribuabilul un contract de eşalonare a datoriilor respective.
    Auditul a constatat şi alte probleme şi deficienţe la calcularea, evidenţa şi achitarea impozitului pe venit, după cum urmează:
    Persoanele juridice nu în toate cazurile prezintă Declaraţia cu privire la impozitul pe venit
    Astfel, în perioada anului 2010, unii contribuabili n-au efectuat defalcări din veniturile persoanelor juridice, gospodăriilor ţărăneşti şi întreprinzătorilor individuali. Asemenea venituri nu s-au acumulat la BS, deoarece, în perioada anilor 2008-2009, subiecţii menţionaţi, conform art.15 lit.b) şi lit.c) din Codul fiscal, au fost impozitaţi la cota zero. Totodată, unii dintre aceştia nu prezentau declaraţii pe venit, deşi, potrivit prevederilor art.83 alin.(2) lit.c) din Codul fiscal, persoanele juridice sînt obligate să prezinte declaraţiile cu privire la impozitul pe venit, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului. Astfel, la IFS Orhei gradul prezentării s-a înregistrat la nivel de 72%, iar 2,2% au prezentat această declaraţie cu întîrziere. Pentru neprezentarea Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit, organul fiscal în majoritatea cazurilor n-a putut aplica faţă de agenţii economici care au ignorat obligaţia de a prezenta Declaraţia cu privire la impozitul pe venit sancţiunile prevăzute de Codul fiscal. O problemă în imposibilitatea aplicării sancţiunilor constă în faptul că, potrivit Codului fiscal, pentru neprezentarea Declaraţiei privind impozitul pe venit agentul economic se sancţionează cu o amendă în mărimea impozitului nedeclarat, şi nu din mărimea venitului nedeclarat, iar în cazul cotei zero impozitul nedeclarat de asemenea este zero şi nu se formează obligaţie fiscală. Totodată, în unele cazuri, SFS n-a utilizat drepturile prevăzute de art.134 alin.(1) lit.o) şi art.229 din Codul fiscal, care îi permit suspendarea operaţiunilor la conturile bancare.
    Suma veniturilor declarate de către persoanele juridice se prezintă în Diagrama nr.2.

    Pe parcursul anului, nu în toate cazurile IFST au efectuat verificări asupra obligaţiilor fiscale ale persoanelor care au obţinut venit sub formă de creştere de capital. Astfel, examinările efectuate în cadrul IFS pe mun.Chişinău au constatat că nu în toate cazurile au fost citate persoanele care au realizat creştere de capital în urma înstrăinării imobilelor sau a cotelor de participare în capitalul statutar. În acest sens, putem menţiona că oficiile cadastrale, deţinătorii registrelor de valori mobiliare, Î.S. „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat ,,Registru”” nu prezintă către IFPS informaţia privind determinarea obligaţiilor fiscale ce ţin de înstrăinarea activelor de către persoane fizice. IFPS, pentru perioada auditată, n-a încheiat acorduri cu subiecţii menţionaţi, după cum prevede art.92 alin.(9) din Codul fiscal, deşi au fost întreprinse unele măsuri în privinţa elaborării unui mecanism (program) care ar permite vizualizarea în fişa de verificare a informaţiei aferente înstrăinării imobilului.
    Urmare examinărilor efectuate de către echipa de audit, s-a constatat că din an în an numărul Declaraţiilor privind impozitul pe venit al persoanelor fizice este în descreştere.

Dinamica Declaraţiilor pe venit, depuse pentru
anii 2007-2010, la situaţia din 02.09.2001

    După cum denotă datele din diagramă, comparativ cu anul 2009, numărul declaraţiilor depuse de către persoanele fizice s-a micşorat cu 15513, sau cu 13,8%. Analiza selectivă efectuată la unele IFST (Orhei şi Edineţ) a constatat că, la momentul finalizării auditului, se efectua verificarea corectitudinii determinării obligaţiilor fiscale ale persoanelor fizice pentru anii 2008-2009.
    Concluzii: Veniturile obţinute de la impozitul pe venit au fost încasate în conformitate cu planul stabilit. Totodată, în anul 2010 au fost micşorate veniturile datorită impozitării şi în continuare a persoanelor juridice la cota zero. Profitînd de această normă, unii contribuabili au ignorat şi prezentarea Declaraţiei pe venit. N-au fost utilizate rezervele existente de majorare a veniturilor bugetare de la încasarea veniturilor nefiscale, deşi au existat asemenea posibilităţi. N-au fost asigurate IFST cu informaţia privind impozitarea venitului sub formă de creştere de capital al persoanelor fizice-cetăţeni. Cele menţionate sînt o consecinţă a controlului intern neadecvat în unele IFST, a unor neclarităţi în legislaţie, a  neexaminării dărilor de seamă asupra achitării dividendelor în folosul statului, a neasigurării controlului şi încasării plăţilor la buget.
    Recomandări IFPS:
    4. Să prevadă posibilitatea obţinerii informaţiei necesare de la oficiile cadastrale, deţinătorii registrelor de valori mobiliare, Î.S. ,,Centrul Resurselor Informaţionale de Stat ,,Registru”” privind determinarea obligaţiilor fiscale ce ţin de înstrăinarea activelor de către persoanele fizice, după cum prevede art.92 alin.(9) din Codul fiscal.
    5. Să stabilească persoanele fizice-cetăţeni care au obligaţii fiscale şi să intensifice controlul asupra prezentării de către acestea şi persoanele juridice a Declaraţiilor pe venit.
    6. Să informeze Guvernul despre faptul executării necorespunzătoare a funcţiilor de către unii reprezentanţi ai statului în societăţile pe acţiuni, preşedinţi şi membri ai Consiliilor de administrare ale întreprinderilor de stat.
    Recomandări Ministerului Finanţelor:
    7. În comun cu Ministerul Economiei, să asigure, prin intermediul instituţiilor de control din subordine, corectitudinea calculării şi repartizării dividendelor obţinute din profitul net pe anul 2009 de către întreprinderile de stat şi societăţile pe acţiuni cu cota majoritară a statului, cu întreprinderea măsurilor de rigoare, precum şi să intensifice controlul asupra calculării şi încasării depline la buget a dividendelor pentru perioadele ulterioare, totodată, să înainteze Guvernului un proiect de act normativ care ar prevedea expres organul responsabil de calculare, control şi încasare a dividendelor.
    3.3.3. Contribuţia şi problemele generate la formarea veniturilor bugetare de la aplicarea TVA
    TVA este un impozit indirect, adică un impozit pe consum care se stabileşte asupra operaţiunilor privind transferul bunurilor. TVA reprezintă o impunere pe consum cu caracter general, care se aplică o singură dată asupra produselor, indiferent dacă acestea reprezintă bunuri de consum sau mijloace de producţie, precum şi asupra serviciilor. Veniturile de la TVA constituie 48,9% din suma tuturor veniturilor administrate de SFS.
    3.3.3.1. Modul şi nivelul încasărilor TVA
    În anul 2010, veniturile încasate de la aplicarea TVA au constituit 22,1% din totalul veniturilor acumulate de SFS la BPN.
    Pentru perioada respectivă au fost planificate venituri de la TVA în sumă de 3465,7 mil.lei, efectiv fiind executate în sumă de 3264,8 mil.lei, sau la nivel de 94,2%. În BS au fost încasate venituri de la TVA în sumă de 3222,5 mil.lei, iar în BUAT (UTA Găgăuzia) – 42,3 mil. lei.
    Conform datelor IFPS, la BPN au fost calculate venituri de la TVA în sumă de 3341,2 mil.lei, faţă de planul stabilit în sumă de 3465,7 mil.lei, fiind încasate cu 124,5 mil.lei mai puţin decît suma calculată. În raport faţă de plan şi comparativ cu perioada de gestiune 2009, suma TVA calculată s-a majorat cu 42,1 mil.lei şi, respectiv, 166,7 mil.lei. Mai puţine venituri decît cele planificate au înregistrat 19 IFST. Cele mai majore neîncasări s-au înregistrat la IFS pe mun. Chişinău – 173,3 mil.lei, IFS pe mun.Bălţi – 6,9 mil.lei, IFS Cahul – 3,5 mil.lei, IFS Orhei – 2,8 mil.lei, IFS Sîngerei – 2,5 mil.lei.
    Analiza efectuată asupra încasărilor TVA a stabilit că unii agenţi economici au efectuat la sfîrşit de an (31.12.2010) plăţi în avans, care au generat majorarea încasărilor faţă de sumele calculate. Astfel de transferuri au constituit suma de 89,7 mil.lei. Cele mai semnificative avansuri au fost transferate de către Î.M. „Orange Moldova” S.A. în sumă de 17,8 mil.lei, Î.M. „Moldcell” S.A. – 12,3 mil.lei, I.C.S. „Metro Cash & Carry Moldova” S.R.L. – 5,6 mil.lei etc.
    3.3.3.2. Modul în care a fost gestionată şi administrată TVA
    Dispoziţiile generale, subiecţii şi obiectele impozabile, modul de calculare şi achitare a TVA, livrările scutite şi impozitarea la cota zero, termenele obligaţiei fiscale, precum şi administrarea TVA sînt prevăzute în 25 de articole ale Titlului III din Codul fiscal.
    Auditul a constatat că măsurile inadecvate întreprinse de către unele IFST, nerespectarea obligaţiilor fiscale de către unii contribuabili, precum şi imperfecţiunea şi neclaritatea unor norme tratate în legislaţie au generat probleme, nereguli şi încălcări în domeniul încasării veniturilor de la TVA, după cum urmează.
    • Referitor la înregistrarea subiecţilor impozabili
    Conform art.112 alin.(1) din Codul fiscal, subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia autorităţilor publice, şi a efectuat livrări de mărfuri şi servicii în sumă ce depăşeşte 300,0 mii lei (din septembrie 2010 – 600,0 mii lei), este obligat să se înregistreze ca plătitor TVA.
    După înregistrarea agenţilor economici ca plătitori TVA nu se efectuau vizite fiscale, după cum a fost stabilită modalitatea prin Ordinul IFPS nr.02 din 14.01.2008.
    Astfel, IFS Glodeni nu a monitorizat timp de 6 luni 3 agenţi economici înregistraţi în calitate de plătitori TVA prin neefectuarea vizitelor fiscale şi neverificarea activităţii pe adresa juridică înregistrată.
    Verificările selective efectuate la IFS Drochia au constatat că în multe dosare ale contribuabililor înregistraţi în anul 2010 ca subiecţi ai impunerii cu TVA lipsesc actele de vizită fiscală.
    • Referitor la anularea înregistrării ca plătitor TVA
    Anularea înregistrării ca plătitor TVA se efectuează în temeiul art.113 din Codul fiscal, dacă livrările, în perioada de 12 luni consecutive, nu au depăşit plafonul de 100,0 mii lei, sau subiectul impunerii n-a prezentat declaraţia TVA sau a prezentat informaţie neveridică prevăzută de art.8 alin.(2) din Codul fiscal. La examinarea selectivă a cazurilor privind anularea înregistrării în calitate de plătitor TVA, s-a constatat că, pe parcursul anului 2010, de către SFS au fost anulaţi ca subiecţi ai impunerii cu TVA 764 de agenţi economici.
    Nu întotdeauna SFS întreprinde măsuri necesare şi suficiente întru clarificarea circumstanţelor şi anularea urgentă a înregistrării agenţilor economici ca subiecţi ai impunerii cu TVA.
    Astfel, pe parcursul a 7 ani de la înregistrarea ca plătitor TVA, n-au fost efectuate vizite fiscale şi alte controale fiscale la S.R.L. „Bienestar-Plus” din raza de deservire a Direcţiei administrare fiscală (în continuare – DAF) Botanica, mun. Chişinău. Ulterior, în baza solicitării Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (în continuare – CCCEC) din 21.04.2010, la contribuabilul menţionat s-a efectuat vizita fiscală la 30.04.2010, care a stabilit prezentarea informaţiei neveridice de către subiectul impunerii în conformitate cu art.8 alin.(2) lit.b) din Codul fiscal. În baza actului de control, semnat şi de conducătorul S.R.L. „Bienestar-Plus” (Leviţki Oleg Leonid, potrivit datelor sistemului de evidenţă al SFS, în perioada anilor 2010-2011), a fost emisă decizia de anulare în calitate de plătitor TVA la 30.04.2010, deşi, reieşind din explicaţiile conducătorului nominalizat, contribuabilul urma a fi inclus şi în lista firmelor-fantomă.
    Totodată, agentul economic respectiv, în ziua anulării ca plătitor TVA, a eliberat facturi fiscale către S.R.L. „Cridens” în sumă totală de 715,6 mii lei, inclusiv TVA – 119,3 mii lei, ultima rezervîndu-şi dreptul de a atribui la decontări cu bugetul suma TVA aferentă.
    Analiza efectuată de audit a identificat agenţi economici care au înregistrat livrări pe facturi fiscale după anularea înregistrării ca plătitor TVA, majorînd trecerea în cont a sumei TVA la alţi contribuabili.
    S.R.L. „Premer-S.V.” (c/f 1002600025408) la 22.12.2010 a fost anulată ca plătitor TVA, iar la 25.03.2011 a fost inclusă în lista firmelor-fantomă. Totodată, în perioada 23.12.2010-25.02.2011, aceasta a efectuat 95 de livrări impozabile în sumă totală de 62130,8 mii lei, inclusiv TVA în sumă de 10104,6 mii lei, iar agenţii economici care au înregistrat tranzacţiile respective cu S.R.L. „Premer-S.V.” şi-au rezervat dreptul de a atribui suma TVA la decontări cu bugetul.
    Urmare auditului, s-a constatat că, deşi SFS a declarat S.R.L. „Premer-S.V.” ca firmă-fantomă, potrivit informaţiei din sistemul de evidenţă al SFS, în privinţa întreprinderii este derulată procedura de insolvabilitate, începînd cu 19.07.2011.
    După cum a constatat auditul, SFS n-a întreprins măsuri pentru a efectua verificări operative şi de contrapunere, nefiind excluse de la decontări cu bugetul sumele respective.
    În alte cazuri, deşi unii contribuabili erau incluşi în lista firmelor-fantomă şi anulaţi ca plătitori de TVA, ulterior aceştia au eliberat facturi fiscale către alţi agenţi economici plătitori de TVA.
    Astfel, S.C. „Bricevic Agro” (c/f 1003604011323) la 13.09.2010 de către CCCEC a fost declarată firmă-fantomă, la 15.09.2010 de către SFS a fost anulată ca plătitor al TVA, în lipsa procurărilor pentru perioada 01.01.2010-31.12.2010, la 01.10.2010 a eliberat o factură fiscală în sumă totală de 389,0 mii lei, inclusiv TVA în sumă 64,8 mii lei către Î.M. „Aitel Sistem” şi la 13.10.2010, eliberînd o altă factură fiscală în sumă totală de 104,9 mii lei, inclusiv TVA în sumă de 7,8 mii lei către S.C. „Nordagroservice” S.R.L., aceasta din urmă rezervîndu-şi dreptul de a atribui la decontări cu bugetul sumele TVA aferente.
    În cazurile menţionate, după cum a constatat auditul, suma TVA destinată trecerii în cont a fost neîntemeiat majorată cu 10,3 mil.lei.
    • Referitor la activitatea firmelor-fantomă care întrunesc indici de evaziune fiscală
    Fraudele la capitolul TVA ce întrunesc indici ai evaziunii fiscale şi unele măsuri ineficiente întreprinse de organele fiscale în contracararea activităţii şi în continuare a firmelor-fantomă reprezintă un factor negativ care diminuează veniturile bugetului de stat.
    Legislaţia Republicii Moldova nu reglementează noţiunea juridică, statutul juridic, condiţiile şi criteriile de declarare, precum şi eventualele efecte juridice ce ar surveni ca urmare a desfăşurării activităţii de către firmele-fantomă, precum şi a relaţiilor subiecţilor impunerii cu acestea. În acest sens, se creează o problemă la nivel naţional privind activitatea firmelor-fantomă, incriminarea fenomenului de evaziune fiscală sau pseudoactivitate în aspectul legii penale.
    Auditul a constatat că statutul de uz intern – ,,firmă-fantomă”, utilizat de SFS, este atribuit unor categorii de contribuabili ce corespund criteriilor de identificare a întreprinderilor create cu intenţia de a desfăşura activitate de antreprenoriat fictivă.
    Criteriile de identificare a întreprinderilor create cu intenţia de a desfăşura activitate de antreprenoriat fictivă au fost stabilite prin Indicaţiile metodice privind identificarea, evidenţa şi controlul firmelor-fantomă, precum şi prin Regulamentul privind criteriile de identificare a întreprinderilor create cu intenţia de a desfăşura activitate de antreprenoriat fictivă şi mecanismele de conlucrare a Serviciului Fiscal de Stat cu Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în domeniul prevenirii şi combaterii activităţii acestora (în continuare – Regulament), aprobate prin Ordinele comune ale CCCEC şi IFPS nr.70/135 din 30.06.2003 şi nr.83/215 din 05.08.2009). Actele normative interne respective specifică atribuţiile SFS în partea ce ţine de depistarea, prevenirea şi contracararea activităţii întreprinderilor ce desfăşoară activitate fictivă, modul de includere în lista firmelor-fantomă, precum şi mecanismele de conlucrare a SFS cu CCCEC în domeniul prevenirii şi combaterii activităţii acestora. Utilizarea actelor respective în lipsa unui act legislativ privind depistarea atît a firmelor-fantomă, cît şi a conducătorilor, fondatorilor care monitorizează activitatea acestora, modul de excludere de la decontări cu bugetul a tranzacţiilor efectuate, precum şi responsabilităţile pentru tranzacţiile efectuate nu generează efecte imediate de contracarare a fenomenului de pseudoactivitate (firme-fantomă).
    Deşi înregistrarea firmelor-fantomă în ultimii ani este în descreştere, existenţa fenomenului persistă. Dinamica depistării firmelor-fantomă, pentru anii 2008-2010, se prezintă în Diagrama nr.4.

Diagrama nr.4

    Pe parcursul anului 2010, SFS a înregistrat 63 de firme-fantomă, din care 48 – înregistrate anterior ca plătitori TVA. Majoritatea firmelor-fantomă sînt înregistrate la IFS pe mun.Chişinău – 73,4%, iar la IFST – 26,6%. Acestea s-au înregistrat într-o listă separată, inclusă în sistemul informaţional al SFS de uz intern.
    Prejudiciul adus de către firmele-fantomă, în perioada menţionată, a constituit 261,3 mil.lei.
    Cele mai semnificative procurări efectuate de la firmele-fantomă, cu atribuirea ulterioară la decontări cu bugetul a sumelor TVA, au înregistrat S.R.L. „PW Consulting” în sumă totală de 82995,9 mii lei, inclusiv TVA – 16599,2 mii lei; S.R.L. „Valeriavic” în sumă totală de 81840,9 mii lei, inclusiv TVA – 15718,1 mii lei; S.R.L. „Proferus” în sumă totală de 62018,5 mii lei, inclusiv TVA – 12403,7 mii lei.
    Cele mai mari livrări efectuate au înregistrat următorii agenţi economici, care au fost incluşi în lista firmelor-fantomă pentru anul 2010: S.R.L. „Solemio-Nest” în sumă de 126226,8 mii lei, inclusiv TVA – 21018,7 mii lei; S.R.L. „Abricol DC” în sumă totală de 55604,1 mii lei, inclusiv TVA – 10349,9 mii lei; S.R.L. ,,Mivitalex-Grup” în sumă de 34863,8 mii lei, inclusiv TVA – 5777,0 mii lei; S.R.L. „Ataix-Grup” în sumă totală de 27638,6 mii lei, inclusiv TVA – 5527,7 mii lei; S.C. „Tehvento” S.R.L. în sumă totală de 11876,6 mii lei, inclusiv TVA – 2375,3 mii lei; S.C. „Valil Grup” S.R.L. în sumă totală de 8895,2 mii lei, inclusiv TVA – 1779,0 mii lei.
    Echipa de audit a constatat necoincidenţe între data declarării firmelor-fantomă şi data anulării înregistrării ca subiect al impunerii cu TVA, fapt ce a permis în această perioadă majorarea trecerii în cont a TVA unor întreprinderi viabile. În acest sens, exemplificăm următoarele cazuri.
    Astfel, la 01.03.2010, CCCEC a declarat firmă-fantomă S.C. „Valdim Grup” S.R.L. (c/f 1005600019060), pe motiv că în numele întreprinderii înregistrate se desfăşoară activitate de antreprenoriat de către persoane neidentificate şi că aceasta nu se află pe adresele declarate la Serviciul Fiscal. La aceeaşi dată (01.03.2010), SFS a efectuat un control fiscal prin metoda verificării faptice în scopul verificării adresei juridice. Conform Actului de control din 04.03.2010, s-a stabilit încălcarea art.8 alin.(2) lit.b) din Codul fiscal, prin prezentarea informaţiei neveridice despre sediu şi schimbarea lui, iar prin Decizia nr.4461 din 03.03.2010 SFS a anulat înregistrarea firmei respective ca plătitor TVA, conducătorul şi fondatorul întreprinderii respective fiind citaţi pentru a se prezenta la SFS la 09.03.2010, potrivit citaţiilor din 05.03.2010. În consecinţă, la 01.03.2010, S.C. „Valdim Grup” S.R.L. a eliberat 2 facturi la 2 agenţi economici viabili, inclusiv una în sumă totală de 545,3 mii lei către „Vipcel” S.R.L. (c/f 1008600005899), rezervîndu-i dreptul acesteia de a-şi atribui în cont TVA în sumă de 90,9 mii lei. O altă factură în sumă totală de 99,6 mii lei a fost eliberată către Î.M. „Accent Electronic” S.A. (c/f 1003600023124), rezervîndu-i dreptul de a atribui la decontări cu bugetul TVA în sumă de 16,6 mii lei.
    Alte situaţii similare de eliberare a facturilor fiscale de către firmele declarate ,,fantomă” de CCCEC se prezintă în Tabelul nr.1 din Anexă.
    În cazurile menţionate SFS nu a efectuat verificări de contrapunere privind corectitudinea tranzacţiilor efectuate la 14 agenţi economici cumpărători, care au înregistrat 20 de procurări de la firmele incluse în tabel în sumă totală de 42160,4 mii lei, inclusiv TVA în sumă de 7011,0 mii lei, care a fost atribuită agenţilor economici viabili la decontări cu bugetul.
    În cazurile respective nu au fost întreprinse măsuri operative de transmitere organelor de anchetă a materialelor controalelor şi estimărilor efectuate firmelor-fantomă menţionate.
    Ulterior situaţiilor menţionate, la 27.09.2010 (după 7 luni de la declararea acesteia ca firmă-fantomă şi anularea înregistrării ca subiect al impunerii cu TVA) de către Direcţia generală control fiscal mun.Chişinău au fost estimate obligaţiile fiscale ale S.C. „Valdim Grup” S.R.L. pentru perioada 01.01.2007-06.02.2010, stabilind diminuarea impozitului în sumă de 23842,4 mii lei. La 18.03.2010 (după o lună) de către IFS Ialoveni s-a estimat obligaţia fiscală a contribuabilului S.R.L. „Tapet”, la capitolul TVA, în mărime de 5336,2 mii lei, pentru perioada 01.05.2009-11.03.2010, iar de către IFS Ocniţa s-a estimat obligaţia fiscală (fără a indica data) a contribuabilului S.R.L. „Bricevic Agro”, pentru perioada 01.07.2010-31.10.2010, în sumă totală de 5355,3 mii lei.
    Direcţia antifraudă fiscală a IFPS a remis la 28.09.2010 şi, respectiv, la 24.03.2010 şi 13.01.2011 în organele de drept materialele privind estimările efectuate, pentru examinare şi stabilirea elementelor componenţei de infracţiune, prevăzută la art.244 din Codul penal „Evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor”. Totodată, la momentul efectuării auditului, SFS nu dispunea de informaţie despre rezultatele examinării sesizărilor, în sensul pornirii sau refuzului de a porni urmărirea penală în baza materialelor expediate către organele de drept.
    Analiza datelor din sistemul de evidenţă al SFS a identificat agenţi economici, prezentaţi în Tabelul nr.2 din Anexă, care înainte de includerea lor în lista firmelor-fantomă înregistrau livrări impozabile în lipsa procurărilor şi efectuării importului, fără înregistrarea obligaţiilor fiscale faţă de bugetul public naţional şi prezentarea dărilor de seamă privind TVA conform articolelor 114-115 din Codul fiscal şi care, potrivit declaraţiei TVA, nu înregistrau trecere în cont a TVA pentru perioada precedentă, precum şi TVA destinată trecerii în cont în perioada ulterioară, tranzacţii ce nu au fost supuse verificărilor de către SFS sub aspectul veridicităţii.
    Auditul a constatat 3 cazuri de excludere din listă a firmelor-fantomă, fără ca această modalitate să fie prevăzută de Ordinele comune ale CCCEC şi IFPS nr.70/135 din 30.06.2003 şi nr.83/215 din 05.08.2009, ca temei servind cererea privind modificarea documentelor de constituire, prezentarea documentelor pentru verificare şi stingerea obligaţiilor fiscale.
    Concluzii: Pentru perioada anului 2010 n-a fost executat planul de încasări la TVA. Faţă de anul 2009, încasările au fost diminuate. N-au fost întreprinse măsuri corespunzătoare la înregistrarea şi anularea contribuabililor ca subiecţi ai impunerii cu TVA. Deşi pe parcursul anului 2010 numărul firmelor-fantomă s-a micşorat, existenţa acestora a persistat, continuînd activitatea generată de evaziuni fiscale. Drept dovadă de existenţă a fenomenului firmelor-fantomă pot servi lipsa la nivel central a unui act normativ privind depistarea firmelor cu pseudoactivitate (fantomă) şi argumentarea fictivităţii operaţiunilor acestora, în unele cazuri, conlucrarea insuficientă a organelor cu atribuţii fiscale, precum şi măsurile neadecvate întreprinse de către unele organe fiscale în asigurarea managementului corespunzător la administrarea TVA, fapt ce denotă existenţa prejudiciului adus bugetului de stat în sumă de peste 260,0 mil lei.
    Recomandări IFPS:
    8. Să elaboreze şi să implementeze măsuri eficiente în vederea stabilirii şi menţinerii în cadrul organelor fiscale a unui sistem de management şi control intern, capabil să asigure administrarea eficientă şi în condiţii legale a taxei pe valoarea adăugată.
    9. Să stabilească o conlucrare mai eficientă cu organele de drept asupra depistării mai operative a contribuabililor care practică pseudoactivitate şi să urgenteze anularea înregistrării acestora ca plătitori TVA.
    10. Să revizuiască derularea proceselor sistemului informaţional pentru o actualizare şi o analiză mai operativă a tranzacţiilor economice desfăşurate de contribuabili.
    11. În comun cu CCCEC, să examineze posibila includere în Indicaţiile metodice privind identificarea, evidenţa şi controlul firmelor-fantomă, aprobate prin Ordinul comun al CCCEC şi IFPS, a temeiurilor şi condiţiilor de excludere din lista firmelor-fantomă a contribuabililor declaraţi anterior firme-fantomă.
    Recomandări Ministerului Finanţelor:
    12. Să înainteze Guvernului propuneri pentru o iniţiativă legislativă întru adoptarea unei legi privind depistarea şi contracararea activităţii firmelor-fantomă, stabilind statutul juridic, condiţiile şi criteriile de declarare, precum şi eventualele efecte juridice ce ar surveni ca urmare a desfăşurării activităţii de către acestea, argumentarea fictivităţii operaţiunilor şi excluderea de la decontări cu bugetul a tranzacţiilor efectuate, precum şi responsabilitatea părţilor implicate.
    13. Să prevadă o posibilă modalitate de gestionare şi administrare a TVA numai prin conturi deschise în Trezoreria de Stat.
    • Referitor la utilizarea formularelor facturilor fiscale de către subiecţii impunerii cu TVA la efectuarea livrărilor impozabile
    Conform Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.294 din 17.03.1998⁸, una din sarcinile Inspectoratului Fiscal Principal de Stat constă în editarea centralizată a facturilor fiscale, prevăzute cu însemne de protecţie, serie şi număr, precum şi înregistrarea, evidenţa, păstrarea şi eliberarea acestora către entităţi prin intermediul Inspectoratelor fiscale de stat teritoriale contra plată şi exclusiv contra semnătură persoanelor autorizate potrivit statutului, la prezentarea delegaţiei şi certificatului de atribuire a codului fiscal.
    _________________________________________
    ⁸ Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.294 din 17.03.1998 ,,Cu privire la executarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.406-II  din  23.12.1997” (cu modificările şi completările ulterioare).

    Reglementările privind noţiunea de factură fiscală, eliberarea, evidenţa, utilizarea şi răspunderea juridică pentru utilizarea neconformă a acesteia sînt prevăzute de articolele 93, 117, 1171, 257 din Codul fiscal.
    Auditul a supus verificărilor DAF Centru, Botanica, Buiucani şi Ciocana ale IFS pe mun.Chişinău privind modul în care acestea au eliberat, au ţinut evidenţa stocurilor şi au efectuat controlul asupra utilizării facturilor fiscale de către firmele devenite fantomă în anul 2010, constatînd unele nereguli şi abateri:
    Analiza datelor din sistemul informaţional al SFS, efectuată de audit, a constatat erori şi unele neregularităţi în administrarea şi evidenţa facturilor fiscale.
    Astfel, după cum indică înscrierile din sistemul informaţional, la 11.10.2010, şi, respectiv, la 29.10.2010, S.R.L. „Revolvex” (administrată de IFS pe mun.Chişinău, DAF Ciocana), fiind anulată ca plătitor TVA, la 13.10.2010 a eliberat 2 facturi fiscale (Seria XT nr.4297190 şi nr.4297191) în sumă totală de 2549,6 mii lei, inclusiv TVA în sumă de 424,9 mii lei către S.R.L. „Baltpost” (administrată de IFS Străşeni), formulare care anterior, la 28.05.2010, au fost procurate de la organul fiscal de către S.R.L. „Inil Trans” şi aparţineau acesteia (aflată la evidenţă la IFS Anenii Noi), care la 27.10.2010 a fost declarată firmă-fantomă, iar la 01.11.2010 a fost anulată ca plătitor TVA.
    Alte situaţii similare stabilite de către echipa de audit se prezintă în Tabelul nr.3 din Anexă.
    Verificările efectuate de SFS în baza materialelor auditului au constatat deficienţe şi comiterea erorilor de către cei menţionaţi în tabel, în rezultatul indicării incorecte în anexa la Declaraţia TVA, inclusiv de către cumpărători, a seriei facturilor fiscale, numărului facturilor fiscale, precum şi comiterea erorilor de către Î.S. „Fiscservinform” la introducerea datelor, indicarea incorectă în facturi de către unii furnizori a codului fiscal. După cum au menţionat responsabilii SFS, în cazurile date furnizorii şi cumpărătorii vinovaţi de erorile comise au fost sancţionaţi.
    Eliberarea de către agenţi economici a facturilor fiscale cu data anterioară primirii lor de la organul fiscal
    Astfel, la 16.07.2010, S.R.L. „Revolvex” a procurat de la organul fiscal blanchete de facturi fiscale Seria KX nr.6198555, nr.6198556, nr.6198558, nr.6198560, iar livrările înregistrate ulterior pe această factură către „Baltpost” S.R.L. au fost datate cu 12.07.2010 şi, respectiv, 05.07.2010, 01.07.2010 şi 21.06.2010, suma totală a tranzacţiilor efectuate constituind 5632,8 mii lei, inclusiv TVA în sumă de 938,8 mii lei.
    În aceste circumstanţe organul fiscal nu a efectuat un control fiscal asupra corectitudinii tranzacţiilor efectuate.
    Verificările efectuate de către echipa de audit au constatat cazuri în care SFS nu dispune de o informaţie veridică şi, respectiv, de o evidenţă clară privind stocul blanchetelor de facturi fiscale ale agenţilor economici la data primirii altor blanchete de facturi fiscale conform comenzilor depuse.
    În acest sens, menţionăm situaţia agentului economic „Valil Grup” S.R.L. (inclusă în lista firmelor-fantomă la 06.09.2010). Astfel, în informaţia prezentată de către DAF Buiucani se indică că, la momentul procurării de către întreprindere a blanchetelor de facturi fiscale Seria KX nr.4825201-4825400 în număr de 200 de bucăţi la 31.03.2010 şi Seria KX nr.4973901-4974000 în număr de 100 de bucăţi la 15.04.2010, stocul constituia 22 de blanchete de facturi fiscale neutilizate. Pe cînd echipa de audit, examinînd datele sistemului de evidenţă al SFS privind blanchetele de strictă evidenţă livrate şi privind livrările pe facturile fiscale efectuate, a constatat că în realitate stocul la acel moment constituia 49 de blanchete neutilizate care au fost procurate de acest agent economic de la SFS la 26.10.2009.
    Totodată, din numărul total de 300 de blanchete procurate de la organul fiscal la 31.03.2010 şi 15.04.2010 n-au fost utilizate 31 de blanchete. Reieşind din numărul existent în stoc de 49 de blanchete şi din numărul de blanchete neutilizate din cele primite, la data finalizării auditului, numărul total de blanchete neutilizate în stoc a constituit 80.
    Cazuri similare au fost constatate şi la alte firme administrate de către DAF Centru, Botanica şi Buiucani, care se prezintă în Tabelul nr.4 din Anexă.
    Echipa de audit, analizînd informaţia prezentată de SFS, a constatat că, din numărul total de 1454 de blanchete de facturi fiscale procurate de la organul fiscal de către 19 agenţi economici incluşi în anul 2010 în lista firmelor-fantomă, 343 de facturi fiscale procurate din ultima comandă nu au fost utilizate, generînd riscul ca acestea să fie folosite în circuitul economic, fapt care ar atrage după sine prejudicierea bugetului public naţional.
    Totodată, în acest context, auditul constată că SFS nu are elaborată o procedură privind aducerea la cunoştinţa contribuabililor a informaţiei despre blanchetele de facturi fiscale procurate, dar neutilizate de către firmele-fantomă, şi subiecţii anulaţi ca plătitori TVA, precum şi referitor la eventualele consecinţe juridice ale efectuării unor operaţiuni economice în baza acestor documente.
    De asemenea, auditul a constatat că SFS a acordat unui agent economic care era anulat ca subiect al impunerii cu TVA şi ulterior a fost inclus în lista firmelor-fantomă dreptul de a imprima de sine stătător facturi fiscale pe hîrtie specială cu însemne de protecţie.
    Astfel, prin Ordinul IFPS nr.626 din 27.12.2010 ,,Cu privire la aprobarea listei agenţilor economici care vor beneficia în anul 2011 de dreptul imprimării de sine stătător a facturilor fiscale pe hîrtie specială cu însemne de protecţie”, i s-a acordat acest drept contribuabilului „Premer-S.V.” S.R.L., care la 22.12.2010 deja era anulat ca plătitor TVA şi care, în perioada 23.12.2010-25.02.2011, a efectuat 95 de livrări impozabile în sumă totală de 62130,8 mii lei, inclusiv TVA în sumă de 10104,6 mii lei, majorînd neîntemeiat trecerea în cont a TVA agenţilor economici care au înregistrat tranzacţiile respective cu S.R.L. „Premer-S.V.”. Firma menţionată la 25.03.2011 a fost inclusă în lista firmelor-fantomă. Conform explicaţiilor responsabililor SFS, contribuabilul respectiv a fost anulat ca subiect al impunerii cu TVA la 12.03.2011, cu data anterioară de 22.12.2010, în vederea excluderii prejudicierii bugetului, pe cînd în alte cazuri („Tapet” S.R.L., „Bricevic Agro” S.R.L., „Inil Trans” S.R.L.) nu s-a utilizat această modalitate.
    Concluzii: Deşi IFPS, în perioada anului 2010, a întreprins unele măsuri privind evidenţa facturilor fiscale, pe parcursul anului 2010, SFS s-a confruntat cu unele probleme ale administrării fiscale, legate de monitorizarea şi controlul asupra modului de evidenţă şi utilizare regulamentară a blanchetelor de facturi fiscale de către unii subiecţi ai impunerii incluşi în lista firmelor-fantomă pe parcursul anului 2010 de către SFS. Măsurile întreprinse de unele IFST şi Direcţia administrare fiscală nu au fost tocmai adecvate, nefiind sancţionate persoanele care se fac vinovate de încălcările fiscale asupra modului de păstrare, evidenţă şi utilizare la efectuarea livrărilor impozabile de către subiecţii impunerii a blanchetelor de facturi fiscale.
    Recomandări:
    14. Să examineze situaţiile create, menţionate de audit, şi să efectueze controale fiscale similare la toate DAF ale IFS pe mun.Chişinău şi IFST asupra corectitudinii şi veridicităţii eliberării, evidenţei şi utilizării facturilor fiscale de către firmele care au devenit fantomă în anul 2010, cu întreprinderea măsurilor prevăzute de legislaţie.
    15. Să întreprindă măsuri de sancţionare a persoanelor care se fac vinovate de încălcările fiscale privind modul de păstrare, evidenţă şi utilizare la efectuarea livrărilor impozabile de către subiecţii impunerii cu TVA a blanchetelor de facturi fiscale.
    16. Să publice în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi în alte surse de informare în masă informaţia despre blanchetele de facturi fiscale procurate, dar neutilizate de către firmele-fantomă şi agenţii economici anulaţi ca subiecţi ai impunerii cu TVA.
    • Eficienţa creării şi activităţii posturilor fiscale în contracararea fenomenului de fraudă ce întruneşte indici ai evaziunii fiscale
    Întru eficientizarea măsurilor de contracarare a evaziunilor fiscale, SFS a instituit la unii contribuabili posturi fiscale. Potrivit art.146 alin.(1) Cod fiscal, postul fiscal se creează de organul fiscal în scopul prevenirii şi depistării cazurilor de încălcare fiscală, inclusiv a cazurilor de eschivare de la stingerea obligaţiilor fiscale, precum şi întru exercitarea altor atribuţii de administrare fiscală.
    Deşi art.146 alin.(4) prevede că Inspectoratul Fiscal Principal de Stat aprobă regulamentul posturilor fiscale instituite, un asemenea regulament n-a fost elaborat şi aprobat în anul 2010. La 26.04.2011, de către IFPS a fost aprobat un Regulament-cadru privind activitatea posturilor fiscale.
    În anul 2010, conform ordinelor IFPS, au fost create 466 de posturi fiscale, inclusiv 341 mobile şi 125 staţionare, cu diferite perioade de funcţionare, care se prezintă în Tabelul nr.3.

    Reieşind din ordinele IFPS privind instituirea posturilor fiscale, persoanele responsabile de funcţionarea postului fiscal urmau să remită pe adresa IFPS o copie a notei informative privind activitatea postului fiscal. Din informaţia responsabililor din cadrul IFPS reiese că de la 466 de posturi fiscale instituite, de către inspectori au fost prezentate note informative aferente pe 136 de posturi fiscale. Examinările efectuate de audit au constatat că, în perioada misiunii de audit, 65 din numărul total de posturi instituite îşi continuau activitatea.
    Pe anul 2010, IFPS nu dispunea de o analiză generalizată asupra eficienţei activităţii posturilor fiscale şi încasărilor acumulate în rezultatul acesteia.
    În raport cu lipsa unor reguli prestabilite de creare şi funcţionare a posturilor fiscale instituite de SFS în anul 2010, a unor criterii de risc „aprobate” privind selectarea contribuabililor pentru instituirea posturilor fiscale, a analizei permanente şi detaliate a riscurilor parvenite în rezultatul activităţii posturilor fiscale, auditul a constatat şi alte deficienţe, după cum urmează:
    Unele ordine de instituire a postului fiscal, emise de IFPS, nu conţin informaţii despre data instituirii postului.
    Asemenea cazuri au fost constatate în ordinele de instituire a posturilor fiscale la S.C. „Autoimpex Prim”, „Conductgaz-apă” S.R.L., la S.C. „Tehvento” S.R.L., la S.C. „Climcom-Nord” S.R.L. la „Vizet Grup” S.R.L.
    În unele ordine de instituire a postului fiscal, emise de IFPS, nu se indică obiective spre realizare.
    De exemplu, în Ordinul nr.153 din 13.04.2010, aferent postului fiscal instituit la „Le Bridge Corporation Limited” S.R.L., se indică doar faptul că acesta se instituie, precum şi tipul postului fiscal, perioada de funcţionare, IFST care va decide asupra componenţei postului şi transmiterea la finalizarea activităţii postului a Notei către Direcţia antifraudă a IFPS.
    În unele ordine de instituire, pe lîngă menţiunile indicate, se stabileşte ca obiectiv doar asigurarea ridicării facturilor fiscale neutilizate, cu eliberarea acestora agentului economic la momentul efectuării livrărilor şi verificării mărfurilor. În alte ordine de instituire se stabileşte ca obiectiv vizualizarea tuturor livrărilor şi procurărilor, cu întocmirea unei dări de seamă conform modelului prevăzut.
    Obiectivele stabilite în ordinile de instituire a postului fiscal nu coincid cu cele reflectate în unele note informative privind activitatea postului fiscal.
    De exemplu, în Ordinul de instituire a postului fiscal la S.A. „Basarabia Nord”, emis de IFPS, se indică ca scop sporirea eficienţei administrării fiscale, prin verificarea corectitudinii calculării şi achitării impozitelor, taxelor şi a altor plăţi la bugetul BPN, pe cînd în Nota informativă privind rezultatele postului fiscal se indică expres ca tematică doar verificarea reflectării livrărilor/procurărilor (de mărfuri/servicii) în zilele de acţiune a postului fiscal, fără efectuarea analizei prevăzută de ordin. Situaţii similare se constată în cazul posturilor fiscale instituite la „Verde&Co” S.R.L., „Conect-Com” S.R.L., „Comaristo” S.R.L. etc.
    Unele note informative nu cuprind o informaţie completă, nefiind specificate relaţiile agentului economic cu firme care ulterior, în perioada activităţii postului fiscal, au devenit firme-fantomă, fapt ce pune la îndoială veridicitatea şi corectitudinea rezultatelor postului fiscal, neatingînd scopul preliminar: depistarea şi prevenirea cazurilor de eschivare de la  stingerea obligaţiilor fiscale.
    Astfel, în Nota informativă privind rezultatele activităţii postului fiscal instituit, pentru perioada 31.03.2010-31.03.2011, la S.C. „Tehvento” S.R.L. (c/f 1006600052187) se indică lipsa relaţiilor cu întreprinderi-fantome sau delincvente. De fapt, după cum a constatat auditul, la 07.04.2010 şi, respectiv, la 01.05.2010 (cînd documentele contabile erau ridicate de CCCEC), agentul economic menţionat a eliberat 2 facturi fiscale în sumă totală de 14251,9 mii lei, inclusiv TVA în sumă totală de 2375,3 mii lei către „Abricol DC” S.R.L., aceasta din urmă rezervîndu-şi dreptul de a atribui la decontări cu bugetul sumele TVA aferente, fiind declarată firmă-fantomă de CCCEC la 15.02.2011. Totodată, este necesar de menţionat că la 17.06.2010 CCCEC a declarat firmă-fantomă şi S.C. „Tehvento” S.R.L., iar în Nota informativă privind rezultatele activităţii postului fiscal nu se constată nimic în acest sens. Cele expuse denotă o analiză neadecvată a tranzacţiilor efectuate, în rezultatul căreia n-a urmat anularea lor în perioada de activitate a postului fiscal.
    În unele cazuri Notele privind activitatea posturilor fiscale nu conţin informaţia completă despre toate livrările şi procurările efectuate de agent economic în perioada de acţiune a postului fiscal.
    În acest caz, auditul a examinat veridicitatea Notei informative nr. 67-3-08/734 din 16.08.2010 privind rezultatele activităţii postului fiscal la S.R.L. „Viocon Lux” (c/f 1005600006127), instituit la 28.04.2010 pe o durată de 365 de zile. Conform Notei informative, din data instituirii postului fiscal întreprinderea nu a mai efectuat livrări de mărfuri, stocul mărfurilor la acel moment fiind nul. Urmare analizei efectuate de audit asupra bazei de date a IFPS, s-a constatat că în ziua de acţiune a postului fiscal, adică la 28.04.2010, firma, pe 2 facturi fiscale, a efectuat livrări către „Vitasistem” S.R.L. în sumă totală de 1401,6 mii lei, inclusiv TVA în sumă de 213,6 mii lei, aceasta rezervîndu-şi dreptul de a atribui la decontări cu bugetul sumele TVA aferente. Totodată, din data instituirii postului fiscal contribuabilul menţionat a efectuat procurări în sumă totală de 3840,3 mii lei, inclusiv TVA – 357,7 mii lei.
    Analogic, în Nota privind rezultatele activităţii postului fiscal instituit la S.C. „Autoimpex Prim” S.R.L. (c/f 1007602002448) pe un termen de 30 zile se arată că, în perioada respectivă, nu s-au efectuat livrări şi procurări, pe cînd echipa de audit a constatat că, de fapt, în această perioadă contribuabilul a avut livrări şi procurări în sumă de 7868,0 mii lei, inclusiv TVA – 1311,3 mii lei şi, respectiv, 116,5 mii lei, inclusiv TVA – 19,4 mii lei.
    Instituirea posturilor fiscale pe o perioadă scurtă de timp nu disciplinează contribuabilii, permiţînd unora să efectueze tranzacţii neregulamentare prompt finalizării activităţii postului fiscal.
    Astfel, exemplificăm cazul cînd S.R.L. „Maurt”, după finalizarea activităţii postului fiscal instituit pentru perioada 01.02.2010-02.03.2010, a efectuat la 12.03.2010 o procurare în sumă totală de 958,3 mii lei, inclusiv TVA în sumă de 159,7 mii lei de la S.R.L. „Tapet” (declarată firmă-fantomă de CCCEC la 24.02.2010), rezervîndu-şi dreptul de a atribui la decontări cu bugetul suma TVA aferentă.
    Examinările efectuate de echipa de audit au identificat cazuri de sistare a activităţii posturilor fiscale pînă la expirarea perioadelor de funcţionare indicate în ordinile de instituire, fapt care nu este stabilit şi reglementat de Codul fiscal.
    Examinînd ordinele IFPS, auditul a identificat 109 cazuri de sistare a activităţii posturilor fiscale, cu durata de funcţionare de 365 de zile, inclusiv 6 cazuri cu durata de 30 de zile şi 1 caz cu durata de 180 de zile. După cum a constatat auditul, funcţionalitatea posturilor fiscale instituite pe 365 de zile pînă la sistare a constituit de la 6 pînă la 133 de zile, iar cele cu durata de 30 de zile – nu mai mult de 10 zile.
    Auditul a constatat cazuri cînd unii agenţi economici, la care au fost sistate posturile fiscale înainte de expirarea perioadei pentru care a fost instituit, au efectuat procurări de la firme care au devenit firme-fantomă în scurt timp după efectuarea tranzacţiei.
    Astfel, la „Sereb-Com” S.R.L. activitatea postului fiscal, instituit la 20.05.2010 pentru 365 de zile, a fost sistată la 04.08.2010, însă aceasta, în perioada 12.08-24.08.2010 a înregistrat procurări în sumă totală de 15139,2 mii lei şi TVA – 3027,8 mii lei de la „Minacol-Gab” S.R.L., care la 16.09.2010 a devenit firmă-fantomă.
    Asemenea cazuri, menţionate în Tabelul nr.5 din Anexă, au fost constatate la încă 8 agenţi economici, la care s-a sistat activitatea postului fiscal înainte de termenul stabilit la instituire, acestea efectuînd procurări de la 9 firme, devenite firme-fantomă în scurt timp după efectuarea tranzacţiei în sumă totală de 119347,0 mii lei, şi TVA în sumă de 23364,2 mii lei, la care ulterior au fost instituite imediat repetat posturi fiscale.
    Urmare auditului, s-a constatat că unii agenţi economici la care a fost instituit postul fiscal au efectuat procurări de la firmele care au devenit firme-fantomă în timpul activităţii postului fiscal şi care a fost sistată de către SFS după înregistrarea tranzacţiei.
    Astfel, la 18.03.2010 a fost instituit post fiscal la „Cridens” S.R.L., pe o perioadă de 365 de zile, iar la 30.04.2010 aceasta a efectuat o procurare în sumă totală de 715,6 mii lei, inclusiv TVA, în sumă de 119,3 mii lei de la „Bienestar-Plus” S.R.L., care la 30.04.2010 a fost anulată ca subiect al impunerii cu TVA şi inclusă în lista firmelor-fantomă de CCCEC, la 20.05.2010. Ulterior, la 21.06.2010, SFS a sistat activitatea postului fiscal instituit.
    În alte cazuri, după cum a constatat auditul, unii agenţi economici la care a fost instituit postul fiscal au înregistrat procurări de la firme care au devenit pînă la 30 de zile firme-fantomă. Astfel, „Danitel Plus” S.R.L. la care a fost instituit în septembrie 2010 postul fiscal pe 365 de zile, a înregistrat procurări, în perioada 09.09.2010-10.09.2010, de la „Bricevic Agro” S.R.L., în sumă de 6716,7 mii lei, care a devenit firmă-fantomă peste 4 zile de la efectuarea tranzacţiilor (13.09.2010) şi, totodată, „Bricevic Agro” S.R.L., la 13 şi 14 septembrie 2010, a înregistrat 2 livrări către „Aralia” S.R.L. în sumă de 1962,4 mii lei, TVA constituind 373,5 mii lei. Asemenea cazuri, menţionate în Tabelul nr.6 din Anexă, au fost stabilite încă la 5 contribuabili („Marolinis Prim” S.R.L., „MTO-Plus” S.R.L., „Cridens” S.R.L., „Energo-Rotor” S.R.L., „Dimix-Com” S.R.L.), care au înregistrat procurări de la 4 firme („Ataix-Grup” S.R.L., „Granplast” S.R.L., „Nalex Prim” S.R.L., „Bienestar-Plus” S.R.L.), care, în termen de pînă la 30 de zile de la încheierea tranzacţiilor respective, au devenit firme-fantomă, suma procurărilor constituind 7878,5 mii lei şi TVA – 1313,1 mii lei, şi care urmează a fi verificată de SFS.
    Motivul indicat în informaţia parvenită de la posturile fiscale în adresa IFPS, expusă ulterior în ordinile IFPS precum că sistarea posturilor fiscale atît staţionare, cît şi mobile are loc la agenţii economici care s-au conformat şi reprezintă un stimul mai ales pentru contribuabilii care încep să se racordeze la cadrul legal, să calculeze şi să achite la buget, precum şi că sistarea posturilor fiscale se face şi în cazul agenţilor economici care şi-au pierdut statutul de plătitor al TVA şi ulterior şi-au stopat activitatea, aceştia deja neprezentînd pericol pentru buget, nu în toate cazurile corespunde faptelor menţionate.
    Concluzie: Pe parcursul anului 2010, au existat probleme şi deficienţe privind instituirea şi activitatea posturilor fiscale. Astfel, au fost create posturi fiscale, fără a fi elaborate şi aprobate regulamentul de funcţionare a posturilor fiscale, un plan anual bazat pe obiective bine determinate, stabilite criterii de risc de selectare a contribuabililor. Modul de organizare, funcţionare şi de raportare, precum şi cel de sistare a unor posturi fiscale a generat riscul eschivării unor contribuabili de la onorarea obligaţiilor fiscale faţă de buget prin relaţii cu firmele-fantomă. Acestea se datorează controlului intern neadecvat stabilit în cadrul SFS, precum şi lipsei unei analize permanente şi detaliate a riscurilor parvenite în rezultatul activităţii posturilor fiscale, inexistenţei unor reguli şi cerinţe unice privind criteriile de selectare şi instituire a posturilor fiscale pe domenii de activitate, obligaţiile şi responsabilităţile funcţionarilor postului fiscal.
    Recomandări IFPS:
    17. Să elaboreze şi să aprobe odată cu instituirea postului fiscal regulamentul acestuia, care să prevadă modul şi criteriile de selectare şi instituire a posturilor fiscale, de organizare, funcţionare, raportare şi sistare a activităţii postului fiscal, drepturile, obligaţiile şi responsabilităţile funcţionarilor postului fiscal.
    18. Să efectueze o analiză permanentă şi detaliată a riscurilor parvenite în rezultatul activităţii posturilor fiscale, cu întreprinderea măsurilor prevăzute de legislaţie.
    19. Să verifice corectitudinea tranzacţiilor menţionate şi, după caz, să întreprindă măsuri legale privind anularea lor, cu restabilirea prejudiciului pricinuit bugetului de stat.
    3.3.3.3. Analiza legalităţii şi corectitudinii restituirii taxei pe valoarea adăugată
    În perioada de gestiune, de către agenţii economici a fost solicitată spre restituire TVA în sumă de 1130809,5 mii lei, din care s-a acceptat spre restituire suma de 991985,1 mii lei, sau 87,7 la sută.
    Restituirile TVA efectuate în anul 2010 au însumat 10,8% din încasările totale la acest tip de venituri şi 33,9% din încasările acestui impozit, administrate de SFS. Suma restituirilor TVA în anul 2010 s-a micşorat cu 115,5 mil.lei, sau cu 9,45%, în raport cu anul 2009.
    Prin Ordinul IFPS din 31.03 2010, a fost instituită Comisia republicană cu privire la examinarea disensiunilor între subiecţii impozabili şi IFS teritoriale privind restituirea TVA. În anul 2010, Comisia respectivă a aprobat 6 decizii privind unele divergenţe apărute pe marginea unor restituiri.
    Verificările efectuate la DGCF din cadrul IFS pe mun.Chişinău au constatat nerespectarea termenului de efectuare a controlului la agenţi economici şi încălcarea termenelor de restituire a TVA prevăzute de art.101 alin.(5) din Codul fiscal şi de Regulamentul privind restituirea TVA, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.287 din 11.03.2008⁹. Auditul a constatat un caz de dezafectare incontestabilă a mijloacelor bugetare direct de la bugetul de stat. Astfel, prin cererile din anii 2009 şi 2010, Î.M. „Intertrascord” S.R.L. a solicitat instanţelor de judecată plata dobînzii aferente sumei restituite cu depăşirea termenelor de 45 de zile. Prin deciziile Curţii Supreme de Justiţie, s-a dispus de a încasa de la bugetul de stat în beneficiul contribuabilului menţionat dobînda calculată pentru perioada 07.05.2008-15.02.2010, care a constituit 1892,5 mii lei şi care a fost transferată contribuabilului în anii 2009-2011 de la capitolul „Restituirea TVA”, în baza art.176 alin.(3) Cod fiscal, în temeiul hotărîrilor instanţelor de judecată.
    __________________________________________
    ⁹ Hotărîrea Guvernului nr.287 din 11.03.2008 „Pentru aprobarea Regulamentului privind restituirea taxei pe valoare adăugată” (cu modificările ulterioare).  Abrogat  la 01.11.2010.

    Concluzii: Calcularea şi restituirea TVA s-a efectuat de către IFS teritoriale şi DMC în majoritatea cazurilor cu respectarea normelor legale. Totodată, unele inspectorate au admis încălcarea termenului de restituire, care s-a soldat cu pagube pricinuite bugetului de stat şi, respectiv, cu micşorarea sumei TVA încasate la buget. Acestea au fost condiţionate de managementul neadecvat stabilit în cadrul unor inspectorate.
    Recomandări IFPS:
    20. Să evite cazurile de tergiversare a examinării cererilor şi restituirii TVA contribuabililor, ţinînd cont de consecinţele suportate anterior.
    3.4. Măsurile întreprinse pentru majorarea veniturilor prin stingerea restanţelor faţă de bugetul public naţional
    La situaţia din 01.01.2011, contribuabilii ale căror obligaţii fiscale sînt luate la evidenţă de organele SFS au înregistrat restanţe la bugetul public naţional în sumă totală de 1146,0 mil.lei, constatîndu-se o majorare cu 95,8 mil.lei, sau cu 8,3% faţă de cele existente la 01.01.2010. Majorarea restanţei pentru perioada menţionată a fost admisă de IFS pe mun.Chişinău cu 98,9 mil.lei, sau 23,7%, IFS pe mun.Bălţi – cu 14,1 mil.lei, sau cu 27,5%, IFS Taraclia – 15,4 mil.lei, sau 36,9%, IFS Edineţ – cu 4,4 mil.lei, sau 25,5%, IFS Ocniţa – cu 2,6 mil.lei, sau 40,3%, IFS Ungheni – cu 4,1 mil.lei, sau 19,5%.
    În aspectul bugetelor, ponderea cea mai mare a restanţei în BPN revine BASS, care a constituit, conform raportului SFS, 683,6 mil.lei (BASS – 740,0 mil.lei), sau 47,2% faţă de suma totală a BPN. Restanţa faţă de BS, la 31.12 2010, a constituit 291,7 mil.lei, sau 25,5% din suma totală a BPN. Suma restanţei la BUAT a constituit 448,1 mil.lei, sau 39,1% din suma totală a BPN. În perioada anului 2010, restanţa la BS a crescut cu 24,8 mil.lei, sau cu 9,3%, la BUAT – cu 2,5 mil.lei, sau cu 1,6%.
    În aspectul clasificaţiei bugetare, restanţa cea mai considerabilă la BS s-a format de la neachitarea TVA, care a constituit 256,4 mil.lei, fiind în creştere, faţă de 01.01.2010, cu 9,7 mil.lei, iar la BUAT – de la neachitarea plăţii pe bunurile imobile, care a constituit 19,4 mil.lei, faţă de 11,9 mil.lei la început de an. Structura restanţei la BPN se prezintă în Diagrama nr.5.

Diagrama nr.5

Structura restanţei la BPN

    După cum a constatat auditul, numărul restanţierilor înregistraţi, la 31.12.2010, a constituit 231827. Din suma restanţei de 1146,0 mil.lei, la 208070 contribuabili restanţa recuperabilă constituie suma de 883,7 mil.lei, sau 77,1%.
    3.4.1. Măsurile de executare silită şi de asigurare a stingerii obligaţiilor fiscale
    Potrivit art.227 şi art.194 din Codul fiscal, SFS a aplicat măsurile de asigurare a stingerii obligaţiei fiscale şi modalităţile de executare silită a obligaţiei fiscale prin:
    a) suspendarea operaţiunilor la conturile bancare ale contribuabililor;
    b) încasarea mijloacelor băneşti de pe conturile bancare ale contribuabililor;
    c) ridicarea de la contribuabil a mijloacelor băneşti în numerar;
    d) urmărirea bunurilor contribuabililor;
    e) urmărirea datoriilor debitoare ale contribuabililor.
    3.4.1.1. Suspendarea operaţiunilor la conturile bancare
    Asigurarea încasării mijloacelor băneşti de pe conturile bancare ale contribuabililor prin suspendarea operaţiunilor la conturile bancare este prevăzută de art.229 din Codul fiscal.
    În scopurile menţionate, SFS a încasat în mod forţat de pe conturile bancare ale contribuabililor suma de 272,8 mil.lei, iar de pe conturile debitorilor acestor plătitori – 17,7 mil.lei, sau cu 2,6 mil.lei mai mult faţă de anul 2009. După cum a constatat auditul, au existat mai multe rezerve pentru stingerea, prin acest mod, a obligaţiilor fiscale, care de fapt au fost ratate din cauza unor deficienţe stabilite la unele subdiviziuni ale SFS.
    Atitudinea loială din partea SFS faţă de unii contribuabili nu în toate cazurile a permis suspendarea operaţiunilor la conturile bancare ale contribuabililor rău-platnici.
    Astfel, în multe cazuri au fost înaintate ordine incaso, fără suspendarea prealabilă a operaţiunilor la conturile bancare ale contribuabililor. Pe parcursul anului 2010, de către DMC au fost înaintate 983 de ordine de incaso în valoare totală de 280320,0 mii lei, din care la BPN au fost încasate 7004,6 mii lei de pe conturile bancare ale contribuabililor şi 8836,5 mii lei – de pe conturile debitorilor, ceea ce constituie 6%. Nivelul redus de încasare a mijloacelor băneşti este cauzat de faptul că prin metoda incaso banca plătitoare trece la scăderi suma totală sau parţială înscrisă în ordinul incaso în ziua primirii acestuia spre executare (valabilitatea fiind de o zi), conform pct.5.5 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Băncii Naţionale a Moldovei nr.375 din 15.12.2005¹⁰. Ca exemplu pot servi 8 ordine incaso, înaintate în perioada 04.07.2010-07.09.2010 la conturile bancare ale S.A. „Drojdii Chişinău”, în sumă de 203,9 mii lei, fiind încasate numai 5,3 mii lei. S.A. „Incorgaz” i s-au înaintat 17 ordine incaso în sumă de 3237,2 mii lei, fiind încasaţi numai 55 lei.
    __________________________________________
    ¹⁰ Hotărîrea Băncii Naţionale a Moldovei nr.375 din 15.12.2005 „Cu privire la aprobarea Regulamentului privind suspendarea operaţiunilor, sechestrarea şi perceperea în mod incontestabil a mijloacelor băneşti din conturile bancare”.

    Astfel, înlocuirea suspendării operaţiunilor la conturile bancare pe un termen mai îndelungat cu ordine incaso nu permite SFS să disciplineze contribuabilii care au restanţe considerabile la executarea obligaţiilor fiscale.
    În unele cazuri aplicarea deciziei privind suspendarea operaţiunilor la conturile bancare ale contribuabililor se efectuează cu mari întîrzieri.
    Auditul, examinînd informaţia din sistemul de evidenţă al SFS, a constatat că unor agenţi economici, cum ar fi: S.A. „Produse Cerealiere”; S.A. „Basarabia- Nord”; S.R.L. „Glorinal”; S.A. “Uzina Turnătorie Aralit”; S.A. “Zimbru-Nord; S.A. “Carahasani-Vin; Î.M. “Regia Apă-Canal Bălţi”, avînd restanţă la BPN, li s-au aplicat măsuri de asigurare – suspendarea operaţiunilor la conturile bancare. Totodată, s-a constatat că suspendarea de fapt a operaţiunilor la conturile bancare, faţă de data emiterii dispoziţiei respective, s-a efectuat cu diferite întîrzieri de la 5 zile (la S.A. „Basarabia-Nord”) pînă la 11 zile (la S.A. „Zimbru-Nord”), fiind condiţionată atît de acţiunile SFS, cît şi ale altor instituţii implicate în acest proces, cum ar fi: oficiile poştale şi instituţiile financiare.
    Unele IFST nu au utilizat drepturile de adoptare a deciziilor privind suspendarea operaţiunilor la conturile bancare ale contribuabililor.
    Astfel, IFS Şoldăneşti a emis dispoziţia de suspendare a operaţiunilor la conturile bancare ale S.R.L. ,,Mina Nouă” (c/f 1004606003246) abia la data de 10.09.2010, deşi aceasta, la 01.01.2010, înregistra restanţe la plăţile de bază în sumă de 52,1 mii lei şi la sancţiuni – 6,4 mii lei, permiţîndu-i să-şi majoreze restanţa cu 54,7 mii lei, care la momentul adoptării deciziei a constituit 106,8 mii lei. Asemenea neregularităţi au fost constatate în sume nesemnificative şi la IFS Orhei, IFS Glodeni ş.a. Cazul respectiv şi cel menţionat anterior scot în evidenţă faptul că organele SFS n-au utilizat împuternicirile prevăzute de art.197 alin. (1) Cod fiscal, care stipulează expres că, începînd cu ziua următoare celei în care a apărut restanţa sau în care s-a aflat despre apariţia ei, organul fiscal este în drept să aplice modalitatea de executare silită.
    Suspendarea operaţiunilor la conturile bancare, în unele cazuri, la unii contribuabili s-a efectuat nu la toate instituţiile financiare în care aceştia aveau deschise conturi bancare. Totodată, unii contribuabili, avînd conturile bancare suspendate, au deschis cu suportul SFS conturi bancare noi. Astfel, la Î.M. “Regia Apă-Canal Bălţi”, care la data de 09.12.2010 înregistra în sistemul informaţional al SFS restanţă în sumă de 832,5 mii lei, au fost suspendate operaţiunile la toate conturile bancare, cu excepţia a 2 conturi bancare înregistrate în BC „Moldova-Agroindbank” S.A., filiala Bălţi. Analogic, Î.S. „Acva-Nord”, care dispunea de o datorie de 1666,8 mii lei, la 04.12.2009 de către IFS Soroca i-au fost suspendate operaţiunile la conturile bancare înregistrate la BC “Banca Socială”, filiala Soroca, nefiind suspendat nici contul înregistrat la BC “Energbank”, filiala Soroca, şi la BC ,,Moldova-Agroindbank” S.A. Mai mult decît atît, în momentul cînd erau suspendate operaţiunile la conturile bancare ale Î.S. „Acva-Nord”, la 30.12.2009 acesteia i s-a deschis un cont nou bancar în lei la „Banca de Economii” S.A., filiala Soroca, iar la 31.03.2010 – un cont curent la BC „Banca Socială” S.A., or. Soroca. După cum a constatat echipa de audit, conturile noi au fost deschise în baza certificatelor eliberate de DMC, care la 13.01.2010 a preluat dosarul contribuabilului menţionat, cînd datoria, la 30.12.2009, constituia 1579,1 mii lei, iar la 31.03.2010 – 2284,6 mii lei, fără a fi suspendate operaţiunile la ele.
    În acest context, auditul a constatat că restanţa reflectată în certificatele privind lipsa datoriilor nu corespunde situaţiei reale la data eliberării lor, prin ce nu s-a respectat art.136 din Codul fiscal şi pct.79 din Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.103 din 09.12.2005. Astfel, S.A. „Incomlac” i s-a eliberat certificat, indicîndu-se în el lipsa datoriilor, pe cînd, potrivit informaţiei obţinute de audit din sistemul informaţional al SFS, la data eliberării certificatului contribuabilul înregistra datorii faţă de buget în sumă de 400,6 mii lei. Totodată, în unele certificate se indică o datorie diminuată faţă de datoria real înregistrată la acea dată după contribuabil. Astfel, în acelaşi eşantion supus auditului s-a constatat că la 06.09.2010 S.A. „Ascom Grup” înregistra o restanţă la plăţi de bază la BPN în sumă de 2198,3 mii lei, pe cînd în certificatul privind lipsa sau existenţa restanţei faţă de BPN, eliberat la data respectivă, s-a indicat restanţa în sumă de 42,2 mii lei, cu o diferenţă de 2156,1 mii lei. Asemenea situaţii au fost constatate şi în certificatele eliberate agenţilor economici S.C. „Gorcomdorn” S.R.L., S.A. „Lusmecon”, la care suma indicată în certificatele eliberate a fost diminuată faţă de cea real înregistrată după contribuabil cu 357,5 mii lei şi, respectiv, cu 49,3 mii lei.
    După cum explică responsabilii din cadrul SFS, diferenţa dintre suma restanţei reflectate în certificat şi contul personalizat al contribuabilului este condiţionată de plasarea întîrziată a dărilor de seamă prezentate de contribuabil, deşi, reieşind din analiza efectuată de audit, unii contribuabili înregistrau datorii atît la începutul, cît şi la sfîrşitul lunii în perioada de gestiune a obligaţiei fiscale.
    S-au constatat cazuri de anulare neîntemeiată a dispoziţiei privind suspendarea operaţiunilor la conturile bancare ale contribuabililor restanţieri, fapt ce contravine art.229 alin.(8) Titlul V din Codul fiscal. Astfel, S.A. „Avicola Roso”, înregistrînd la 29.12.2009 o restanţă de 885,8 mii lei, i-au fost suspendate operaţiunile la conturile bancare. Aceasta nefiind stinsă, la 03.02.2010 de către conducerea DMC a fost anulată suspendarea (ca urmare a încheierii contractului de eşalonare acţiunea căruia a durat 2 luni), atunci cînd, conform contului personal, restanţa constituia 822,8 mii lei. La 06.07.2010 a fost emisă o altă dispoziţie de suspendare a operaţiunilor la conturile bancare, care ulterior, la 04.01.2011, a fost iarăşi anulată, atunci cînd contribuabilul respectiv înregistra o restanţă în sumă de 1326,3 mii lei, sau cu 503,5 mii lei mai mult faţă de ultima suspendare.
    Analogic, de către IFS Drochia a fost anulată dispoziţia privind suspendarea operaţiunilor la conturile bancare ale S.C. ,,Primsolagro” S.R.L. (c/f 1006607007382), care la 06.10.2010 înregistra o restanţă de 3,7 mii lei.
    Deşi, prin decizia comună a IFPS, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, s-a prevăzut retragerea temporară (în legătură cu lucrările de primăvară) a dispoziţiilor privind suspendarea operaţiunilor la conturile bancare şi aplicarea altor măsuri şi modalităţi de încasare a obligaţiei fiscale, unele inspectorate au recurs doar la suspendarea operaţiunilor la conturile bancare, permiţînd unor contribuabili să majoreze restanţa. Astfel, IFS Glodeni în 11 cazuri a anulat neîntemeiat dispoziţiile de suspendare a operaţiunilor la conturile bancare ale agenţilor economici restanţieri, fără ca să aplice o altă măsură de executare silită sau să lichideze încălcarea pentru care a fost aplicată suspendarea, suma restanţelor totale la momentul anulării fiind de 4520,1 mii lei.
    În unele IFST restanţierii au fost facilitaţi prin înlocuirea suspendării operaţiunilor la conturile bancare, cu încheierea contractelor de eşalonare, care de facto nu erau respectate. Astfel, IFS Orhei a suspendat operaţiunile la conturile bancare ale ,,Vlaconic” S.R.L. (c/f 1002606001891) la data de 25.01.2010, care avea o restanţă, la 01.01.2010, în sumă de 89,9 mii lei şi sancţiuni în sumă de 3,9 mii lei. Ulterior, la 18.05.2010, a anulat dispoziţiile de suspendare, încheind cu aceasta contractul de eşalonare. Contribuabilul respectiv n-a respectat nici condiţiile contractului. Ca rezultat, suma restanţei, la 31.12.2010, a crescut, înregistrîndu-se la plăţile de bază – 116,0 mii lei şi la sancţiuni – 15,1 mii lei.
    3.4.1.2. Ridicarea mijloacelor băneşti din casieriile contribuabilului
    În anul 2010, SFS a ridicat de la contribuabili mijloace băneşti în numerar în sumă totală de 43,7 mil.lei, sau cu 10,1 mil.lei mai mult faţă de anul 2009. Cele mai mari încasări din casierii au fost efectuate de către IFS pe mun. Chişinău şi IFS Anenii Noi în sumă de 8,0 mil.lei şi, respectiv, 4,0 mil. lei.
    IFS Căuşeni a ridicat mijloace băneşti în numerar în sumă de numai 10,5 mii lei, înregistrîndu-se o restanţă faţă de BPN în sumă de 23,6 mil.lei; IFS Leova, IFS Basarabeasca, IFS Cimişlia, IFS Glodeni au ridicat mijloace băneşti în sumă de, respectiv, 23,0 mii lei, 53,5 mii lei, 60,5 mii lei şi 94,1 mii lei faţă de restanţele formate la aceşti contribuabili, care au constituit, respectiv, 9,4 mil.lei, 4,0 mil.lei, 11,4 mil.lei şi 15,1 mil.lei.
    Examinările efectuate de audit, precum şi rezultatele auditului intern al SFS n-au stabilit cazuri de încălcare a modului de încasare a mijloacelor din casieriile contribuabililor.
    3.4.1.3. Sechestrarea bunurilor
    Pe parcursul anului 2010, SFS, utilizînd art.200 din Codul fiscal, a aplicat sechestru asupra bunurilor contribuabililor ca măsură de asigurare a stingerii obligaţiei fiscale. Conform datelor IFPS, în perioada respectivă au fost comercializate bunuri în sumă totală de 192,0 mil.lei, iar soldul bunurilor sechestrate în anii anteriori a constituit suma de 155,5 mil.lei.
    După cum a constatat auditul, prin Ordinul IFPS nr.220 din 07.05.2010, a fost creată comisia (în număr de 3 persoane, angajaţi ai IFPS) de repartizare experţilor a materialelor pe bunurile sechestrate, pentru efectuarea evaluării şi comercializării lor ulterioare. Tot prin acest ordin, a fost aprobat Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei respective (în continuare – Regulament). Conform Regulamentului, bunurile sechestrate au fost repartizate la 3 firme evaluatoare. Repartizarea s-a efectuat prin tragerea la sorţi.
    O parte din bunuri au fost comercializate prin intermediul Bursei Universale de Mărfuri (în continuare – BUM) şi Agenţiei Proprietăţii Publice.
    Pe toată perioada auditată au fost restituite bunuri din cele sechestrate în sumă de 130,1 mil.lei. Drept motiv pentru restituirea bunurilor a servit achitarea restanţelor de contribuabili, suma restituirilor constituind 39,1 mil. lei. Printre alte motive care au servit ca bază pentru restituire au fost schimbarea modului de executare silită, astfel fiind înlocuit sechestrul, cu încheierea contractelor de eşalonare a datoriilor, suma constituind 15,0 mil.lei. O parte din contribuabili, nerespectînd prevederile Codului fiscal, au înstrăinat samavolnic bunurile sechestrate în sumă de 2,5 mil.lei.
    Bunurile sechestrate se comercializează destul de anevoios, iar altele practic nu pot fi realizate, fiind expuse la licitaţie de 3 şi mai multe ori. Astfel, din pricina licitaţiilor nule, au fost restituite contribuabililor bunurile sechestrate în sumă totală de 21,4 mil.lei. Din suma totală de 7839,5 mii lei a bunurilor sechestrate, 5127,8 mii lei, sau 65,4% au fost comercializate de SFS. Bunuri sechestrate în sumă de 2672,7 mii lei, sau 34,1% au fost comercializate prin intermediul BUM. Pe parcursul anului 2010, de către Agenţia Proprietăţii Publice au fost comercializate bunuri sechestrate în sumă de numai 20,2 mii lei.
    Una din cauzele comercializării dificile a fost sechestrarea unor bunuri care nu prezintă interes pentru societate şi care din start nu vor putea fi comercializate. Astfel, în cea mai mare parte sînt sechestrate terenuri agricole în parcele mici, situate în diferite sectoare ale localităţii respective.
    Unele inspectorate n-au fost cointeresate în comercializarea bunurilor, nefiind desfăşurate licitaţiile preconizate. Pe parcursul anului, de către IFS pe mun.Chişinău n-a fost desfăşurată nici o licitaţie, acesta dispunînd de bunuri sechestrate în sumă de 31,5 mil.lei. Nici o licitaţie din cele 9 preconizate n-au fost desfăşurate la IFS Anenii Noi, acesta dispunînd de astfel de bunuri în sumă de 9,7 mil.lei. Din totalul de 35 de IFST, la 20 nu s-au desfăşurat licitaţii. Direcţia marilor contribuabili, care dispune de bunuri sechestrate în sumă de 46,5 mil. lei, a desfăşurat o singură licitaţie din cele 4 preconizate, fiind comercializate bunuri în sumă de 13,2 mil.lei.
    Sechestrarea a fost efectuată cu nerespectarea art.200 alin.(7) din Codul fiscal, în unele cazuri fiind stabilit un preţ mai mare decît suma restanţei, în alte cazuri – mai mică faţă de rezultatele expertizei. Astfel, IFS Glodeni a stabilit valoarea bunurilor sechestrate de la S.A. ,,Fabrica de conserve” Glodeni de 5 ori mai mare decît suma restanţei (407,1 mii lei), care a fost anulată abia după contestaţia contribuabilului. Tot la acest inspectorat, sechestrul în sumă de 2253,7 mii lei a fost retras din cauza sechestrării neregulamentare.
    IFS Orhei a sechestrat automobilul „IVECO-3410” de la S.R.L. „Kloscom”, care la 22.02.2010 avea o datorie de 7,7 mii lei. Bunul respectiv a fost evaluat la un preţ de 7,5 mii lei şi transmis la păstrare unei persoanei fizice, în lipsa contractului, prin ce nu au fost respectate prevederile art.200 alin.(12) din Codul fiscal. Expertiza efectuată la 31.05.2010 de către Agenţia de expertiză şi evaluare ,,Proexpert Sud” a evaluat starea tehnică a automobilului la un preţ mediu de piaţă de 28,0 mii lei.
    Tot IFS Orhei a sechestrat de la S.R.L. ,,Olliv” (c/f 1003606002149) şi de la S.R.L. ,,Algadan-Com” (c/f 1003606000086) bunuri în sumă mai mică decît cea necesară pentru stingerea obligaţiei fiscale, deşi dispuneau şi de alte bunuri pasibile sechestrării, acestea continuînd să majoreze restanţa cu 191,8 mii lei şi, respectiv, cu 626,8 mii lei faţă de cea stabilită la data aplicării sechestrului.
    Unele inspectorate n-au utilizat integral drepturile prevăzute de art. 196 alin.(5) din Codul fiscal, nefiind aplicate mai multe modalităţi de executare silită.
    Astfel, IFS Glodeni a aplicat faţă de S.R.L. ,,Cosfem-Agro” (c/f 1005602007988), ca măsură de executare silită, doar încasarea mijloacelor băneşti de pe conturile bancare, deşi aceasta, la data de 01.01.2010, avea restanţe faţă de BPN în sumă totală de 693,3 mii lei, pe care le-a majorat la sfîrşit de an pînă la 764,2 mii lei. Însă, IFS Şoldăneşti n-a aplicat faţă de F.C.P. ,,Dacia-Agrochim” S.R.L. (c/f 1003600027915), ca măsură de asigurare a stingerii obligaţiei fiscale, suspendarea conturilor bancare, limitîndu-se doar la sechestrarea bunurilor, fiind sechestrate bunuri în valoare de 296,0 mii lei, sau în valoare mai mică decît cea necesară pentru stingerea obligaţiei fiscale, estimată la 665,3 mii lei.
    O problemă în executarea art.196 alin.(3) constă în faptul că nu sînt prevăzute termenele de remitere a dosarului şi hotărîrii de executare silită a obligaţiei fiscale a contribuabililor care au trecut complet sau parţial la evidenţă în alt organ fiscal, ceea ce permite unora tergiversarea acţiunilor de remitere. Astfel, IFS Şoldăneşti a informat abia la data de 14.09.2010 despre aplicarea măsurilor de executare silită contribuabilului Î.M. ,,T.Schmidt Landbau” S.R.L., înregistrat la IFS Anenii-Noi, a, restanţa căreia faţă de bugetul public naţional, la 01.01.2010, constituia suma de 236,0 mii lei, majorîndu-se la sfîrşit de an cu 446,9 mii lei.
    Auditul a constatat cazuri de tergiversare a termenelor de evaluare şi comercializare a bunurilor sechestrate. Astfel, în contul stingerii datoriei de 2,8 mil.lei, DMC, la 21.09.2010, a aplicat faţă de „Basconslux” S.R.L. sechestru asupra a 2 apartamente, care au fost transmise Comisiei republicane de evaluare la 08.11.2010. Pînă la finalizarea auditului, bunurile sechestrate n-au fost evaluate şi n-au fost expuse spre comercializare, permiţîndu-i contribuabilului menţionat să majoreze restanţa, la 01.01.2011, pînă la 6,3 mil.lei.
    Auditul constată că, pe parcursul anului 2010, de către SFS n-a fost declanşată executarea silită a obligaţiei fiscale faţă de firmele declarate firme-fantomă, care dispuneau de bunuri asupra cărora putea fi aplicată executarea silită a obligaţiei fiscale.
    Astfel, materialele privind controalele estimative efectuate la firmele-fantomă nu conţin date despre verificări (interpelări în organele de resort: OCT, MTIC, AGEPI, Camera Înregistrării de Stat, Î.S. ,,Intehagro”, Comisia Naţională a Pieţei Financiare şi registratorii independenţi) asupra bunurilor ce aparţin firmelor respective.
    Examinările efectuate de audit au constatat în unele cazuri existenţa bunurilor înregistrate după firmele declarate firme-fantomă în anul 2010, care nu au fost verificate şi sechestrate de către SFS. De exemplu, S.A. ,,Valex”, inclusă în lista firmelor-fantomă la 21.04.10, conform informaţiei selectate la 19.08.2011 din Registrul de Stat al Transportului, dispunea de 3 mijloace de transport: Ford Tranzit, Daewoo Matiz, Daewoo Damas. Similar, S.R.L. ,,Erisand”, inclusă în lista firmelor-fantomă la 08.12.2010, potrivit informaţiei selectate la 24.08.2011 din Registrul de Stat al Transportului, dispunea de un mijloc de transport marca Peugeot J5.
    Neexecutarea silită în asemenea cazuri ţine de mai multe circumstanţe, printre care:
    • SFS nu adoptă decizii privind cazul de determinare a obligaţiei fiscale prin metode şi surse indirecte, prevăzute de art.225 din Codul fiscal, deşi în temeiul prevederilor art.133 alin.(1) lit.h1) din Codul fiscal, IFPS dispune de asemenea atribuţie.
    • Obligaţiile fiscale ale firmelor-fantomă, estimate prin metode şi surse indirecte, nu sînt incluse în sistemul de evidenţă al SFS şi nici într-o evidenţă separată, constituind pentru anii: 2008 – 1,59 mlrd.lei; 2009 – 3,31 mlrd.lei; 2010 – 0,8 mlrd.lei.
    • Nu s-au emis hotărîri cu privire la executarea silită a obligaţiei fiscale, pentru a stinge integral obligaţia fiscală determinată prin metode şi surse indirecte faţă de contribuabilii declaraţi firme-fantomă de organul fiscal.
    3.4.2. Eşalonarea sau amînarea achitării restanţelor
    În conformitate cu art.180 din Codul fiscal, organele SFS au încheiat cu contribuabilii-restanţieri la bugetul de stat şi bugetele UTA contracte de amînare şi eşalonare a obligaţiilor fiscale. Această procedură de modificare a termenului de stingere a obligaţiei fiscale, potrivit art.6 alin.(9) lit.g) din Codul fiscal, este determinată şi ca facilitate (înlesnire) fiscală.
    Pe parcursul anului 2010, pentru perioada anilor 2010-2011, de către organele fiscale teritoriale şi contribuabili au fost încheiate 485 de contracte de eşalonare a termenului de stingere a obligaţiilor fiscale în sumă totală de 126,3 mil.lei. În anul 2010 au fost eşalonate restanţe în sumă de 75,4 mil.lei, din care au fost achitate 47,3 mil.lei, sau 62,7%. Pentru anul 2011, suma eşalonării constituie 50,9 mil.lei. Cu contribuabilii care nu şi-au îndeplinit condiţiile contractuale au fost reziliate 208 contracte. Cele mai mari eşalonări ale restanţelor s-au constatat la IFS pe mun. Chişinău – 33140,1 mii lei, IFS Taraclia – 22988,82 mii lei, IFS Cahul – 10961,5 mii lei, la care restanţa a fost în creştere, respectiv, cu 23,7%, 36,9% şi 11,3%. Contribuabilii administraţi de IFST menţionate au restituit din sumele eşalonate 20268,6 mii lei, 889,9 mii lei, 735,6 mii lei.
    După cum a constatat auditul, nefiind îndeplinite condiţiile contractelor încheiate, acestea n-au fost reziliate de către serviciile fiscale. De exemplu, S.A. „Cariera de granit şi pietriş din Soroca” (c/f 1003607003198), pe parcursul valabilităţii contractului de eşalonare, nu a îndeplinit pct.2.2 lit.a), care prevede expres achitarea plăţilor curente în termenele stabilite. Contribuabilul respectiv, la 30.04.2010, urma să achite impozitul pe venitul din salariu în sumă de 30 mii lei, impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător reţinut la sursa de plată – 12,7 mii lei, primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (art.113/01) – 30,0 mii lei, impozitul pe bunurile imobiliare – 1,5 mii lei ş.a. Conform fişei contului personal, la data menţionată, agentul economic a prezentat numai calculul, nefiind îndeplinite condiţiile contractuale. Totodată, contractele n-au fost reziliate de către IFST. Şi în alte cazuri n-au fost reziliate de către DMC contractele încheiate cu S.A. „Avicola Roso”, S.A. „Carahasani-Vin” şi altele. Ulterior, cu unii din aceşti contribuabili au fost reziliate contractele peste o perioadă îndelungată după momentul neexecutării.
    La capitolul măsuri întreprinse pentru majorarea veniturilor prin acţiuni de lichidare a restanţelor constatăm că nu toate recomandările înaintate de auditul precedent au fost executate. Astfel, n-a fost elaborat şi implementat programul electronic de ţinere a evidenţei acţiunilor de executare silită.
    Concluzie: Măsurile întreprinse de conducerea SFS nu reflectă o ameliorare completă la capitolul micşorarea restanţelor, acestea înregistrînd pe parcursul anului o creştere. În multe cazuri măsurile de executare silită au ameliorat puţin situaţia privind stingerea datoriilor şi majorarea veniturilor la BPN. Atît suspendarea operaţiunilor la conturile bancare ale contribuabililor, cît şi sechestrarea bunurilor s-au efectuat cu unele neregularităţi, soldîndu-se cu o ineficienţă. Pe parcursul anului n-au fost aplicate măsuri de executare silită faţă de firmele declarate firme-fantomă. Cele menţionate sunt o consecinţă a controlului intern neadecvat stabilit la unele subdiviziuni ale SFS, neaprobării unui plan sau grafic de colectare a restanţelor, neclarităţii unor norme în actele normative, sperării unor contribuabili la o repetare a amnistiei fiscale, precum şi a neexecutării unor recomandări ale auditului efectuat anterior.
    Recomandări IFPS:
    21. Să elaboreze un program de măsuri menite să rezolve problemele identificate, prin asigurarea unui mediu de control adecvat asupra activităţilor organelor SFS, care ar duce la neadmiterea majorării restanţelor, asigurînd stingerea atît benevolă, cît şi prin executare silită a obligaţiei fiscale.
    22. Să elaboreze şi să aprobe un plan de colectare a restanţelor la BPN de către subdiviziuni.
    23. Să determine reguli de eficientizare a modului de încasare a mijloacelor de pe toate conturile bancare ale contribuabililor restanţieri fără tergiversarea termenelor de adoptare şi aplicare a deciziilor în acest sens.
    24. Să elaboreze şi să aprobe un mecanism de apreciere reală a obligaţiei fiscale la data eliberării contribuabililor a certificatelor privind lipsa sau existenţa datoriilor.
    25. Să aplice sechestru asupra tuturor bunurilor existente în mărimea restanţei şi care pe parcurs vor putea fi comercializate la licitaţiile preconizate.
    26. Să prevadă unele excepţii la încheierea contractelor de eşalonare a datoriilor, ţinînd cont că această măsură este aplicată sau înlocuită unor contribuabili cu restanţe pe care nu le vor putea achita prin metoda respectivă.
    27. Să întreprindă măsuri suficiente privind aplicarea măsurilor de executare silită asupra bunurilor firmelor declarate firme-fantomă.
    3.5. Măsurile întreprinse de SFS asupra riscului de evaziuni fiscale prin tranzacţiile efectuate cu firmele înregistrate în zona off-shore
    După cum a constatat auditul, un risc potenţial în acumularea veniturilor la BPN şi scoaterea mijloacelor valutare din circuitul Republicii Moldova poate persista la efectuarea de către unii contribuabili a tranzacţiilor cu firmele înregistrate în zonele off-shore. Întru realizarea pct.2.7.4. „Administrarea impozitelor pe venituri obţinute prin utilizarea jurisdicţiilor off-shore” din Planul de acţiuni pentru realizarea primei etape a Strategiei de dezvoltare economică a statelor CSI pentru perioada de pînă în anul 2020, în baza Indicaţiei IFPS nr.65 din 06.08.2010, Direcţia generală control fiscal a IFS pe mun. Chişinău şi Direcţiile de control fiscal ale IFST urmau în anul 2010 să prezinte lunar Direcţiei antifraudă fiscală din cadrul IFPS informaţia cu privire la tranzacţiile înregistrate cu întreprinderile din zonele off-shore.
    Deşi informaţia respectivă a fost prezentată pentru tranzacţiile efectuate în perioada 2006-2010, acestea n-au fost supuse unor verificări complexe atît de către Direcţia antifraudă fiscală, cît şi de către Direcţiile de control fiscal. Conform informaţiei prezentate, în perioada anului 2010, 16 agenţi economici rezidenţi ai Republicii Moldova au înregistrat tranzacţii în sumă de 71383,7 mii dol.SUA, 22512,5 mii euro, 5694,2 mii lei şi 4000,0 mii ruble ruseşti cu întreprinderi din zonele off-shore, în baza contractelor încheiate în perioada anilor 2006-2010.
    Analiza efectuată de audit asupra informaţiei prezentate a identificat riscuri sporite la tranzacţiile înregistrate cu întreprinderile din zonele off-shore, care au ca obiect cesiunea creanţei.
    Din eşantionul stabilit echipa de audit a considerat prioritar să verifice tranzacţiile înregistrate de S.R.L. „Petalber” (cedent) (c/f 1003600086936) cu ,,Torwell Services Corp” (Panama) (cesionar) şi debitorii ,,Nova Bimpeks Tar. Urun. Ith. Ihr. Ulus.Tic.” Ltd. Sti. (Turcia), ,,Milton Benefits” LLP (United Kingdom), ,,Odenville Group Limited” (British Virgin Islands), „Rockford Industry” LTD (British Virgin Islands), „Ronel Trade” LLC (USA), „Edilmacchine” SPA (Italia) şi S.R.L. „Chemal”, Republica Moldova, în baza contractelor aferente perioadelor anilor 2009-2010, care au ca obiect cesiunea creanţei.
    Examinînd rezultatele controlului fiscal efectuat la S.R.L. „Petalber”, auditul a constatat că acestea nu conţin date privind veridicitatea contractelor încheiate şi corectitudinea tranzacţiilor efectuate între S.R.L. „Petalber” şi debitori, ce ar confirma formarea datoriilor, extensiunea obligaţiilor contractuale, termenele de scadenţă a acestora, precum şi date despre plăţile efectuate ce ar confirma stingerea obligaţiilor contractuale în baza contractelor de cesiune de către debitori în favoarea Torwell Services Corp (Panama) (cesionar). În materialele de control nu sînt anexate nici copiile documentelor respective.
    Din documentele prezentate (prin intermediul organului fiscal) la cererea echipei de audit s-a constatat că valoarea totală a creanţelor cesionate de S.R.L. ,,Petalber” (Republica Moldova) către „Torwell Services Corp” (Panama) în vederea încasării integrale a sumelor datorate de debitori constituie 1103,3 mii dol.SUA.
    Totodată, echipa de audit a suspus unei analize separate alte 4 contracte care, de asemenea, au ca obiect cesiunea creanţelor, în care S.R.L. ,,Petalber”  (Republica Moldova), spre deosebire de situaţia expusă, apare în calitate de debitor, avînd obligaţia de a stinge integral datoriile faţă de cesionar, conform contractelor de cesiune încheiate. Echipa de audit constată în situaţia menţionată că valoarea totală a creanţelor cesionate către „Torwell Services Corp” (Panama) în vederea încasării integrale a sumelor datorate de S.R.L. ,,Petalber” (Republica Moldova) constituie 674,4 mii dol.SUA, sau cu 428,9 mii dol.SUA mai puţin decît valoarea totală a creanţelor cesionate de S.R.L. ,,Petalber” (Republica Moldova) către „Torwell Services Corp” (Panama) întru încasarea integrală a sumelor datorate de către debitori.
    O situaţie distinctă este prezentată în alte 2 contracte, potrivit cărora S.R.L. ,,Petalber” (Republica Moldova), avînd calitatea de creditor, cedează creanţa sa către S.R.L. ,,Speranţa PF-Com”, rezident al Republicii Moldova (cesionar), în vederea încasării integrale de către ultima a datoriei în sumă de 198,0 mii dol.SUA şi, respectiv, 196,0 mii dol.SUA de la „Torwell Services Corp” (Panama) care, potrivit contractului respectiv, posedă calitatea de debitor, contractele fiind valabile pînă la data executării integrale a cerinţelor contractuale.
    Urmare analizei efectuate asupra materialelor de control, s-a constatat că controlul fiscal efectuat pe perioada anului 2010 s-a axat integral pe datoriile şi creanţele înregistrate în evidenţa contabilă a S.R.L. ,,Petalber” la data de 01.01.2010, fără a verifica provenienţa lor.
    Auditul, examinînd suplimentar tranzacţiile de import-export din baza de date a Serviciului Vamal, contractele de vînzare-cumpărare a mărfurilor şi serviciilor, dispoziţiile de plată şi notele contabile pe conturile respective, a constatat că S.R.L. „Petalber”, în perioada anilor 2005-2010, a efectuat la 01.10.2007 un import (articole din sîrmă de oţel) în valoare de 20,2 mii lei şi la 30.01.2009 a importat un autocamion uzat „MAN TGA10” (anul fabricării 2006), în valoare de 377,1 mii lei, neavînd înregistrat nici un export. Totodată, conform dispoziţiilor de plată prezentate auditului, S.R.L. „Petalber” a transferat mijloace financiare firmei „Torwell Services Corp” (Panama) în sumă de 482,6 mii dol.SUA.
    Reieşind din cele constatate, auditul menţionează că, deşi DGCF a IFS pe mun.Chişinău a identificat în cadrul controlului fiscal la S.R.L. „Petalber” tranzacţiile înregistrate cu „Torwell Services Corp” (Panama), care au ca obiect cesiunea creanţei, aceste relaţii nu au fost examinate şi supuse verificării prin prisma prevederilor Legii nr.845-XII din 03.01.1992¹¹, sub aspectul relaţiilor de intermediere, precum şi ale Legii nr.1466-XIII din 29.01.1998¹², sub aspectul efectuării repatrierii în termen. E de menţionat faptul că în alte cazuri asemănătoare, pe parcursul perioadelor precedente şi în anul 2010, contribuabilii au fost sancţionaţi.
    ___________________________________________
    ¹¹ Legea nr.845-XII din 03.01.1992 ,,Cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi” (cu modificările şi completările ulterioare).
    ¹² Legea nr.1466-XIII din 29.01.1998 ,,Cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe” (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.1466-XIII din 29.01.1998).

    Concluzie: În procesul controlului fiscal Direcţia generală control fiscal a IFS pe mun.Chişinău s-a bazat în totalitate pe înscrierile contabile, fără o verificare amplă a provenienţei acestora, veridicităţii documentelor şi corectitudinii tranzacţiilor efectuate. Situaţia expusă denotă o conduită neconformă a SFS faţă de prerogativele conferite de lege, în vederea aplicării metodelor şi operaţiunilor concrete, utilizate la organizarea şi exercitarea controlului fiscal, întru verificarea circumstanţelor relatate de echipa de audit, în scopul verificării modului în care contribuabilul respectă legislaţia în vigoare. Totodată, una din cauzele neefectuării verificărilor detaliate se datorează lipsei unui act normativ care ar reglementa relaţiile economice cu rezidenţii zonelor off-shore.
    Recomandări IFPS:
    28. De comun acord cu Banca Naţională a Moldovei, să iniţieze verificări tematice complexe şi detaliate asupra corectitudinii tranzacţiilor economice efectuate cu firmele înregistrate în zonele off-shore.
    29. Să examineze informaţia obţinută de la Direcţiile teritoriale control fiscal privind tranzacţiile efectuate cu firmele înregistrate în zonele off-shore prin prisma prevederilor Legii nr.845-XII din 03.01.1992, sub aspectul relaţiilor de intermediere, precum şi ale Legii nr.1466-XIII din 29.01.1998, sub aspectul efectuării repatrierii în termen.
    30. Să analizeze situaţia expusă referitor la S.R.L. ,,Petalber”, cu întreprinderea măsurilor corespunzătoare.
    Recomandări Ministerului Finanţelor:
    31. Să înainteze Guvernului propuneri pentru o iniţiativă legislativă întru adoptarea unui act normativ privind zonele off-shore.
    3.6. Monitorizarea de către SFS a tranzacţiilor comerciale de import şi a lanţului valoric în comerţul interior
    Prin Hotărîrea Guvernului nr.128 din 22.02.2010¹³, au fost aprobate mecanismul de monitorizare a tranzacţiilor comerciale de import şi a lanţului valoric în comerţul interior, lista mărfurilor importate supuse monitorizării, precum şi componenţa nominală a Comisiei de monitorizare a tranzacţiilor comerciale de import şi a lanţului valoric în comerţul interior.
    __________________________________________
    ¹³  Hotărîrea Guvernului nr.128 din 22.02.2010 „Cu privire la monitorizarea tranzacţiilor comerciale de import şi a lanţului valoric în comerţul interior”.

    Verificarea efectuată de echipa de audit asupra modului de executare de către IFPS a principiilor de funcţionare, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.128 din 22.02.2010, a constatat că, deşi prin ordinul IFPS şi CCCEC au fost create grupuri comune de lucru conform pct.8 al Anexei nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.128 din 22.02.2010, nu s-a efectuat o monitorizare comună a tranzacţiilor comerciale de import a mărfurilor descrise de audit (citrice, castraveţi, tomate, flori).
    Astfel, după cum a fost informat Guvernul de către Ministerul Finanţelor, în anul 2010, SFS a verificat 78 de agenţi economici, care au desfăşurat activitate de comerţ cu legume, carne şi produse aferente, peşte şi produse aferente, conserve etc., precum şi 12 persoane fizice. În rezultatul controalelor, s-au stabilit deţinători de patente de întreprinzător, prin care se efectuează comercializarea mărfurilor la preţuri majorate, în documentele de evidenţă contabilă fiind reflectat un preţ nesemnificativ, înaintîndu-se unele propuneri de modificare a legislaţiei.
    Auditul a supus analizei operaţiunile de import ale unor agenţi economici – rezidenţi ai Republicii Moldova, modul de onorare de către ei a obligaţiilor fiscale, precum şi măsurile întreprinse de SFS asupra unor încălcări depistate la aceştia. Eşantionul analizat pentru perioada anului 2010 a cuprins 3 denumiri de produse, prevăzute în lista mărfurilor supuse monitorizării, precum şi una din reţeaua de flori, după cum e redat în Tabelul nr.7 din Anexă.
    După cum reiese din tabel, suma valorii totale a mărfurilor importate în anul 2010 de către agenţii economici-importatori, menţionaţi în tabel, constituie 8833,5 mii lei, inclusiv TVA la import – 1477,1 mii lei, taxa vamală – 801,3 mii lei, pe cînd suma totală a livrărilor în aceeaşi perioadă, efectuate pe teritoriul Republicii Moldova de agenţii economici respectivi, constituie doar 579,3 mii lei, inclusiv TVA – 96,6 mii lei. Astfel, suma totală a devierilor, determinată ca diferenţă dintre valoarea totală a mărfurilor importate şi suma totală a livrărilor impozabile, în aceeaşi perioadă de gestiune, în situaţia respectivă constituie 8254,2 mii lei, fapt ce presupune livrări către neplătitorii de TVA şi deţinătorii de patentă sau către alte persoane fizice.
    Examinările detaliate ale dosarelor unor contribuabili din cei menţionaţi au constatat următoarele.
    Astfel, ,,Supersnack” S.R.L. a importat în anul 2010 citrice în sumă de 1362,0 mii lei, nefiind înregistrate în sistemul informaţional livrări pe facturi fiscale, fapt ce demonstrează livrări către persoane neplătitori TVA. La agentul economic menţionat, în scopul asigurării aplicării Mecanismului de monitorizare a tranzacţiilor comerciale de import şi a lanţului valoric în comerţul interior, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.128 din 22.02.2010, de către SFS a fost efectuat la 11.02.2011 un control fiscal pentru perioada de activitate 01.11.2010-31.12.2010. Controlul respectiv a constatat că livrările s-au efectuat în adresa unei persoane fizice, în sumă de 237,8 mii lei. Controlul tematic din 23.02.2011, efectuat tot la agentul economic respectiv, pentru perioada 01.04.2010-31.01.2011, în scopul aprecierii plafonului de înregistrare ca plătitor TVA, a constatat că, în perioada 01.12.2010-31.12.2010, persoanei fizice i s-au livrat, în baza facturilor de expediţie, citrice în sumă totală de 3716,6 mii lei. Explicaţiile depuse de către persoana fizică la 28.02.2011 confirmă că citricele procurate au fost realizate pe piaţa republicii, iar în schimb aceasta va livra ,,Supersnack” S.R.L. nuci şi va declara veniturile obţinute de la această tranzacţie la DAF Ciocana. Verificînd sistemul de evidenţă al SFS, echipa de audit a constatat că persoana fizică nu a declarat pentru anul 2010 venitul obţinut în urma tranzacţiei efectuate. Totodată, SFS a efectuat, la 01.03.2011, un control fiscal, prin metoda verificării tematice, la ,,Supersnack” S.R.L., pentru perioada 01.12.2010-31.12.2010, în care nu se reflectă faptul dacă a avut loc stingerea obligaţiei contractuale de către persoană respectivă şi dacă aceasta a desfăşurat activitate de întreprinzător, cu înregistrarea corespunzătoare la organul abilitat. Ca rezultat, persoana fizică n-a fost sancţionată. N-au fost aplicate sancţiuni nici faţă de S.R.L. „Supersnack”, datorită faptului că legislaţia nu prevede o astfel de normă.
    Analogic, auditul a constatat aceleaşi încălcări comise de către ,,Maris-TMS” S.R.L., care a livrat la 3 persoane fizice citrice în valoare totală de 556,8 mii lei, fără ca acestea să-şi declare veniturile.
    O situaţie mai specifică a constatat auditul la ,,TTL Construct” S.R.L. Astfel, la contribuabilul respectiv s-a constatat o diferenţă de 597,3 mii lei între suma citricelor importate şi livrările înregistrate în baza de date a SFS, fapt ce demonstrează că şi acest agent economic a efectuat livrări pe facturi de expediţie sau marfa se află în stoc. Totodată, conform Actului de control fiscal din 16.05.2011, la acest contribuabil, la 05.05.2011, a fost efectuată inventarierea mărfii la depozitul din str.Feredeului nr.4/2, prin care s-au constatat lipsuri de mărfuri în sumă de 1258,2 mii lei, inclusiv TVA – 209,7 mii lei, fără a confirma documentar că acestea au fost sustrase sau au constituit pierderi supranormative.
    În acest sens, organul fiscal nu a descris clar şi exact încălcarea depistată (diminuarea TVA în sumă de 209,7 mii lei), inclusiv apariţia în dinamică a lipsurilor, după cum prevede art.216 alin.(6) din Codul fiscal, plagiind doar prevederile art.102 alin.(4) din Codul fiscal, care stipulează că valorile materiale procurate care în procesul activităţii de întreprinzător au fost sustrase sau au constituit pierderi normative conform legislaţiei nu se trec în cont şi se raportează la cheltuielile perioadei.
    În plus, organul fiscal, dispunînd de prerogativa legală de a determina obligaţia fiscală a contribuabilului aferentă diminuării impozitelor şi taxelor, de a calcula majorarea de întîrziere şi a aplica amendă în situaţia descrisă, nu a procedat conform legii, propunînd, prin decizia adoptată, calcularea de sine stătător a TVA pentru perioada respectivă în sumă de 209,7 mii lei.
    ,,Liatrans-Tur” S.R.L. a fost supusă de către Direcţia generală control fiscal din cadrul IFS pe mun. Chişinău controlului fiscal la 09.08.2010, prin metoda verificării totale, pentru perioada 01.01.2007-30.06.2010.
    Conform actului de control, au fost supuse controlului 16 pavilioane de comercializare a florilor (nr.49, 50, 51, 52, 61, 62, 65, 66, 71, 72, 75, 76, 77, 78, 79, 80), situate pe str. Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni 20/1 (Piaţa de flori). Potrivit aceluiaşi act, firma dispune de numai 2 aparate de casă şi control, înregistrate la SFS: unul pentru depozitul situat în com. Stăuceni, str. A.Mateevici 60, iar altul – pentru unitatea situată pe str. Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni 20/1 (Piaţa de flori). Totodată, controlul a stabilit că, cu încălcarea prevederilor art.8 alin.(2) lit.c) din Codul fiscal, întreprinderea a efectuat decontările băneşti în numerar în incinta pavilioanelor respective, situate pe str. Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni 20/1 (Piaţa de flori), fără a dispune de maşina de casă şi control cu memorie fiscală. Conform deciziei adoptate, pentru încălcarea menţionată contribuabilul respectiv a fost amendat în mărime de 5,0 mii lei, pentru un singur caz, potrivit prevederilor art.254 alin.(1) din Codul fiscal, pentru desfăşurarea activităţii, fără a avea maşină de casă şi control cu memorie fiscală.
    La adoptarea deciziei respective SFS n-a ţinut cont de faptul că, în conformitate cu art.8 alin.(2) lit.c) din Codul fiscal, contribuabilul este obligat să efectueze decontările băneşti în numerar, cu utilizarea maşinilor de casă şi control, precum şi să asigure păstrarea benzilor de control emise de acestea în modul stabilit de Guvern. Această obligativitate se extinde asupra tuturor subdiviziunilor (filială, reprezentanţă, oficiu, secţie, magazin, depozit, unitate comercială, unitate de prestări servicii (inclusiv unitate de transport – taxi) etc.) în care contribuabilul primeşte plăţile pentru tranzacţiile comerciale (consumatorul achită plata).
    Această normă este prevăzută şi de pct.4 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.474 din 28.04.199814 (în continuare – Regulament), prin care se stipulează că la efectuarea decontărilor băneşti în numerar pentru tranzacţiile comerciale cu consumatorii, contribuabilii sînt obligaţi să utilizeze maşinile de casă şi control, iar potrivit pct.41 al Regulamentului, maşinile de casă şi control se instalează în fiecare din locurile special destinate (loc de lucru al casierului, operatorului-casier, vînzătorului, prestatorului etc.), amenajate pentru primirea şi păstrarea temporară a mijloacelor băneşti, conform normelor în vigoare. Astfel, în viziunea echipei de audit, încălcarea trebuia constatată pentru fiecare pavilion în parte şi, respectiv, urma a fi aplicată amenda în sumă totală de 80,0 mii lei (5000*16). Mai mult decît atît, ulterior, la 26.08.2010, SFS a efectuat 2 controale la faţa locului prin verificare operativă la pavilioanele de flori nr.75 şi nr.80 din str. Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni 20/1 (Piaţa de flori) care aparţin ,,Liatrans-Tur” S.R.L. Ca rezultat, la primul pavilion s-a stabilit că întreprinderea efectuează decontări în numerar fără utilizarea maşinii de casă şi control existentă – model Datecs MP-55LD, înregistrată la IFS cu nr.1302011715, nr. de sigiliu CU 212540, iar în al doilea caz s-a stabilit că întreprinderea nu dispune de maşină de casă şi control cu memorie fiscală.
    ________________________________________
    ¹⁴ Regulamentul cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control pentru efectuarea decontărilor în numerar, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.474 din 28.04.1998.

    În decizia adoptată se constată doar încălcarea reflectată în actul de control al pavilionului nr.80, fiind aplicată amendă în mărime de 5,0 mii lei, pentru că întreprinderea nu dispune de maşină de casă şi control cu memorie fiscală, conform art.254 alin.(1), şi de 18,0 mii lei, potrivit prevederilor art.254 alin.(4) din Codul fiscal, pentru comiterea repetată a încălcării pe parcursul anului prin desfăşurarea activităţii, fără a dispune de maşină de casă şi control cu memorie fiscală, în total – 23,0 mii lei.
    Totodată, în conformitate cu decizia adoptată pe marginea controlului, urmau a fi verificate toate cele 16 pavilioane, cu aplicarea amenzii în sumă totală de 368,0 mii lei (16*5000+16*18000). Dar şi în ultimul caz, fiind verificate 2 pavilioane, amenda urma a fi aplicată pentru ambele, respectiv, la pavilionul 75 – pentru „efectuarea decontărilor în numerar fără utilizarea maşinii de casă şi control existentă”, conform art.254 alin.(2) – 6,0 mii lei şi pentru modul repetat – 18,0 mii lei, iar pentru pavilionul 80 – pentru că întreprinderea nu dispune de maşină de casă şi control cu memorie fiscală, potrivit art.254 alin.(1) – 5,0 mii lei şi pentru modul repetat – 18,0 mii lei. Astfel, suma totală a sancţiunilor pe ultimele 2 verificări trebuia să constituie 47,0 mii lei sau cu 24,0 mii lei mai mult faţă de suma aplicată.
    Neregularităţile constatate de audit sînt confirmate şi prin acţiunile întreprinse de DGCF în perioada anului 2011, conform cărora s-au efectuat verificări operative la 5 pavilioane, fiind întocmite actele respective şi aplicată amenda corespunzătoare pentru fiecare pavilion în parte.
    Analiza efectuată asupra tranzacţiilor Î.M. „Tropic-Mixt” S.R.L. a constatat că acesta, în perioada lunilor februarie-mai 2010, a efectuat tranzacţii, după cum se prezintă în Tabelul nr.4.

Nr d/o	Denumirea a/e	Import						Livrări impozabile			Total devieri 8-11 (mii lei)
		Denumirea mărfii	Cantitatea (kg);(buc)	Valoarea (mii lei)	TVA (mii lei)	Taxa vamală (mii lei)	Total 5+6+7 (mii lei)	Valoarea livrării fără TVA ( mii lei)	TVA (mii lei)	Total 9+10 (mii lei)
1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12
1	Î.M. ,,Tropic-Mixt” S.R.L.                c/f 1008600051911	Castraveți	47730	405,3	93,5	60,8	2167,5	0,00	0,00	0,00	2167,5
		Citrice	128130	943,4	208,3	94,3
		Tomate	25120	251,2	60,5	50,2

 

    Astfel, se constată că, deşi valoarea totală a importului efectuat constituie 2167,5 mii lei, în sistemul informaţional nu s-au înregistrat livrările mărfurilor menţionate.
    În rezultatul examinării materialelor incluse în dosarul contribuabilului respectiv, la DAF Buiucani s-a constatat că IFPS a efectuat controlul fiscal tematic la Î.M. „Tropic-Mixt” S.R.L. (c/f 1008600051911) la 20.05.2010. După cum reiese din rezultatele controlului, fostul fondator şi administrator a explicat despre faptul că a donat întreprinderea sa altor persoane fizice care nu se mai află pe adresa iniţial înregistrată (la domiciliul său). La indicaţia IFPS, DAF Buiucani a determinat obligaţia fiscală a contribuabilului prin metode şi surse indirecte în sumă de 444,3 mii lei. Materialele expuse în nota de serviciu din 26.07.2010 au fost transmise IFPS la 28.07.2010.
    Urmare celor expuse, direcţiile responsabile din cadrul SFS, reieşind din explicaţiile fondatorului, nu au analizat din punct de vedere al legislaţiei în vigoare şi al documentelor de constituire prerogativa unuia dintre fondatori de a dona întreprinderea, existenţa unui contract de donaţie în acest sens, data concretă a transmiterii gratuite, identificarea persoanelor care au preluat donaţia, responsabili la moment de activitatea întreprinderii, operarea modificărilor la Camera Înregistrării de Stat.
    Asemenea eschivări de la plata obligaţiei fiscale au fost constatate şi la ceilalţi agenţi economici expuşi în tabel.
    Concluzie: Din cele relatate la capitolul respectiv, concluzionăm că monitorizarea tranzacţiilor comerciale de import şi a lanţului valoric în comerţul interior nu s-a efectuat la cel mai înalt nivel. Astfel, numai în cazurile menţionate suma riscului asupra eschivării de la achitarea obligaţiilor fiscale constituie circa 1067,0 mii lei.
    Administrarea incorectă de către unele subdiviziuni ale SFS a încălcărilor şi aplicarea necorespunzătoare a sancţiunilor fiscale aferente lipsei/neutilizării maşinii de casă şi control este generată, în mare măsură, de interpretarea diferită a actelor normative aplicabile, aprecieri neuniforme asupra modului, metodelor, operaţiunilor de organizare şi desfăşurare a controlului, precum şi de valorificare a rezultatelor lui. La iniţierea controlului fiscal nu s-a determinat modul în care se va efectua controlul la subdiviziunile contribuabilului. Perceperea şi tălmăcirea neunivocă de SFS a sensului şi specificului noţiunii de subdiviziune, prevăzută de legislaţia fiscală, în coraport cu circumstanţele concrete ale cauzei, atît în ceea ce priveşte modul de amplasare şi aria de suprafaţă integrală, cît şi modul de declarare şi înregistrare a acesteia la organul fiscal, au generat diverse interpretări la aplicarea sancţiunilor fiscale în cuantum diferit.
    Nu a fost aplicată modalitatea adecvată de sancţionare a contribuabilului cînd prin controlul fiscal total se stabilesc încălcări privind decontări, fără utilizarea maşinilor de casă şi control la mai multe subdiviziuni care aparţin unuia şi aceluiaşi contribuabil.
    SFS, dispunînd de informaţia aferentă importului efectuat de agenţi economici, de informaţia (fişa contului personal generalizat) despre impozitele şi taxele calculate şi achitate de contribuabil la buget, precum şi de pîrghii suficiente de administrare fiscală, a avut posibilitate reală de a interveni la timp, inclusiv de a preîntîmpina fenomenul de eschivare a contribuabililor de la achitarea TVA, care au fost ratate pe parcursul anului 2010.
    Se recomandă Ministerului Finanţelor:
    32. Să întreprindă măsuri de respectare a prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.128 din 22.02.2010 privind crearea grupurilor comune de lucru, în scopul monitorizării eficiente a tranzacţiilor comerciale de import şi a lanţului valoric în comerţul interior.
    Se recomandă IFPS:
    33. Să efectueze un control operativ concomitent la toate subdiviziunile “Liatrans-Tur” S.R.L. privind utilizarea maşinilor de casă şi control, iar reieşind din situaţia stabilită, să aplice măsurile corespunzătoare, prevăzute de lege, şi să efectueze modificări în sistemul de evidenţă al SFS ale datelor despre existenţa maşinii de casă şi control cu memorie fiscală la contribuabilul respectiv.
    34. Să verifice executarea obligaţiilor fiscale ale persoanelor fizice implicate în tranzacţiile efectuate prin intermediul firmelor “Maris-TMS” S.R.L. şi “Supersnack” S.R.L., precum şi a obligaţiilor contractuale faţă de ultima, cu aplicarea măsurilor prevăzute de legislaţie.
    35. Să verifice suplimentar corectitudinea deciziei adoptate pe marginea actului de control efectuat la “TTL Construct” S.R.L. în privinţa recomandărilor propuse pe faptul lipsurilor de mărfuri stabilit.
    3.7. Respectarea modului de eliberare a patentelor
    Conform informaţiei IFPS, în perioada anului 2010, au fost eliberate 15546 de patente de întreprinzător, iar 70411 au fost prelungite.
    Numărul patentelor valabile, la data de 31.12.2010, a constituit 14664. Suma încasată de la eliberarea şi prelungirea patentelor pentru anul 2010 constituie 33122,9 mii lei. Dinamica eliberării patentelor, în ultimii 2 ani, se expune în Diagrama nr.6.

Diagrama nr.6

    După cum s-a constatat, în anul 2010, printre cele mai solicitate genuri de activitate desfăşurate în baza patentei au fost: comerţul cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete şi din autovehicule în pieţele autorizate şi/sau în locurile autorizate de către AAPL în număr de 54664, sau 63,6% din totalul patentelor de întreprinzător valabile pentru a. 2010.
    În urma examinării selective a unor dosare personale ale titularilor de patentă, s-a constatat că unele IFST, la prelungirea patentelor, n-au solicitat documentele ce confirmă statutul de persoană asigurată în sistemul asigurărilor de asistenţă medicală, astfel nefiind achitate primele de asigurări obligatorii de asistenţă medicală în fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2010. De exemplu, IFS Glodeni în 65 de cazuri la prelungirea patentelor din anul 2009 în anul 2010 a stabilit neîncasarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală în sumă totală de 161,0 mii lei.
    Problema, în acest sens, ţine de neclaritatea unor norme prevăzute de legislaţie, care au generat neîncasarea veniturilor în FAOAM. Astfel, conform art.16 şi art.22 din Legea nr.1593-XV din 26.12.2002¹⁵, precum şi pct.1 lit.d) din Anexa nr.2 la această lege, titularii de patentă de întreprinzător achitau în mod individual primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă. Iar, potrivit Regulamentului privind modul de completare, eliberare şi evidenţă a poliţelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală – Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.1015 din 05.09.2006¹⁶, poliţele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală se perfectează după prezentarea confirmării achitării primei de asigurare, amenzii şi penalităţii (după caz) pentru anul curent de gestiune.
    __________________________________________
    ¹⁵ Legea nr.1593-XV din 26.12.2002 „Cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală ”.
    ¹⁶ Regulamentul privind modul de completare, eliberare şi evidenţă a poliţelor de asigurare abligatorie de asistenţă medicală aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1015 din 05.09.2006.

    Totodată, art.4 alin.(5) din Legea nr.93-XIV din 15.07.1998¹⁷, prevede că la eliberarea patentei de întreprinzător de către SFS se solicită documentele confirmative de achitare a contribuţiilor de asigurări sociale de stat pentru întreaga perioadă solicitată de desfăşurare a activităţii în baza patentei de întreprinzător sau actele care confirmă scutirea de plata contribuţiei, precum şi documentele ce confirmă statutul de persoană asigurată în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală. În acest caz nu este reglementată de legislaţie achitarea primei în cazurile de prelungire a patentei pe parcursul anului curent de gestiune şi prelungite dintr-un an în altul.
    __________________________________________
    ¹⁷ Legea nr.93-XIV din 15.07.1998 „Cu privire la patenta de întreprinzător” (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.93-XIV din 15.07.1998).

    La unele IFST n-a fost respectat modul de achitare a taxei pentru patentă în cazul prelungirii termenului de valabilitate. IFS Orhei, nerespectînd prevederile art.14 alin.(1) din Legea nr.93-XIV din 15.07.1998, în unele cazuri a încasat taxa pentru prelungirea termenului de valabilitate a patentei după expirarea termenului pentru care a fost achitată plata. Astfel, auditul a identificat potenţialul risc de desfăşurare de către contribuabili a activităţii în lipsa patentei, precum şi de neîncasare în buget a plăţilor respective. În rezultatul tergiversării termenelor de depunere a cererilor de prelungire a patentelor şi achitării plăţilor de către unii deţinători de patentă, auditul a constatat la IFS Orhei, în 50 de cazuri verificate, neîncasarea veniturilor la BPN în anul 2010 în sumă de 6,4 mii lei, iar la IFS Şoldăneşti – în 15 cazuri verificate – 5,6 mii lei.
    Pentru a examina legalitatea activităţilor desfăşurate în baza legii menţionate, auditul, în comun cu inspectorii fiscali, a efectuat unele verificări asupra modului de desfăşurare a comerţului în bază de patente la pieţele din or.Glodeni, Drochia, Edineţ, Orhei şi Şoldăneşti, relevînd următoarele probleme şi neajunsuri:
    - titularii de patentă de întreprinzător comercializează mărfuri în lipsa documentelor de provenienţă a mărfii (factura de expediţie, chitanţa de percepere a taxei vamale, actul de achiziţie a mărfurilor), prin ce nu sînt respectate prevederile art.3 alin.(7) lit.a) din Legea nr.93-XIV din 15.07.1998; (IFS Glodeni – 46 de persoane);
    - unele persoane fizice comercializau mărfuri industriale în lipsa patentei de întreprinzător, prin ce nu au fost respectate prevederile art.18 alin.(4) lit.o) din Legea nr.93-XIV;
    - nerespectînd art.18 alin.(4) din Legea nr.93-XIV, unele persoane fizice comercializau mărfuri (piese de schimb, accesorii şi cosmetică auto, articole pentru construcţia reţelei de încălzire, de alimentare cu gaze şi cu apă, pentru grupul sanitar şi de evacuare a reziduurilor, aparataje sau utilaje cu termen de garanţie stabilit ş.a.) care, conform legii, nu sînt pasibile comercializării în baza patentei de întreprinzător;
    -  unii titulari de patentă de întreprinzător comercializau mărfuri în baza patentelor cu termen de valabilitate expirat;
    -  unele persoane desfăşoară activitatea de întreprinzător fără o înregistrare legală, astfel nerespectînd atît art.8 alin.(2) lit.a) din Codul fiscal, cît şi art. 13 alin. (1) din Legea nr.845-XII din 03.01.1992, art.1 alin.(1) din Legea nr.93-XIV  din  15.07.1998.
    Reieşind din prevederile art.3 alin.(3) din Legea nr.93-XIV din 15.07.1998, care stipulează că asupra titularului patentei nu se aplică cerinţele privind prezentarea dărilor de seamă financiare, auditul pune la îndoială efectuarea controlului asupra executării art.18 alin.(3) din Legea nr.93-XIV din 15.07.1998, care prevede că se permite comerţul cu amănuntul în baza patentei cu condiţia că veniturile din vînzări ale titularilor de patente nu vor depăşi 300,0 mii lei într-o perioadă de 12 luni consecutive. Deşi, după cum a constatat auditul, unii titulari de patentă pot obţine venituri şi mai mari decît limita respectivă, dar nu pot fi pedepsiţi reieşind din prevederile legilor actuale. În acest context, este necesar de revenit la cazurile expuse în capitolul monitorizarea tranzacţiilor comerciale de import în care se menţionează că suma mărfurilor importate de 5 firme diferă de cea livrată pe facturi fiscale cu 8,3 mil.lei, fapt ce denotă realizarea mărfurilor prin intermediul deţinătorilor de patentă sau persoanelor fizice neînregistrate ca subiecţi ai antreprenoriatului. Ca exemplu poate servi persoana fizică care a comercializat citrice în sumă de peste 3,7 mil.lei, obţinute de la un importator.
    Concluzii: Activitatea în bază de patentă un ultimii ani este în creştere. Aceasta, în mare măsură, nu a permis majorarea veniturilor la BPN, ţinînd cont de plăţile achitate pentru patentă şi de veniturile real obţinute de deţinătorii de patentă. Unele IFST s-au eschivat de la controlul adecvat şi responsabilităţile oferite pentru eliberarea patentei, prelungirea termenului de valabilitate şi încasarea taxei pentru patentă. Acestea se datorează faptului unor imperfecţiuni existente în actele normative, precum şi controlului inadecvat al unor responsabili din cadrul SFS.
    Recomandări Ministerului Finanţelor:
    36. Să intervină către Guvern cu propunerea înaintării unei iniţiative legislative privind completarea Legii nr.93-XIV din 15.07.1998 cu norme care ar prevedea modul de stabilire şi control asupra limitei de comercializare pe bază de patentă, precum şi responsabilităţile persoanelor care încalcă limita stabilită.
    37. Să propună Guvernului completarea art.4 alin.(5) din Legea nr.93-XIV din 15.07.1998, care ar prevedea plata primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi în cazul prelungirii patentelor.
    Recomandări IFPS:
    38. Să elaboreze norme şi să intensifice monitorizarea adecvată a activităţilor IFST în domeniul desfăşurării genurilor de activitate de întreprinzător în bază de patentă.
    3.8. Nivelul şi modul în care au fost acumulate veniturile de la achitarea impozitelor şi taxelor locale
    Veniturile BUAT, în perioada anului 2010, au fost acumulate în majoritate de la 2 impozite: impozitul pe venitul din salariu şi impozitul pe proprietate.
    Impozitul pe venitul din salariu a fost colectat în sumă de 1514,9 mil. lei, planul fiind executat la nivel de 104,4%. Deşi, în raport cu anul 2009, încasările aferente impozitelor pe proprietate s-au majorat cu 28,4 mil. lei, planul încasărilor de la impozitul pe proprietate n-a fost executat. Astfel, nivelul încasărilor a constituit 97,2%, fiind încasate 281,0 mil.lei, sau cu 8,2 mil.lei mai puţin faţă de suma planificată de 289,2 mil.lei. Aceasta se datorează neexecutării planului privind încasările de la impozitul funciar. Ca şi în anul 2009, la toate compartimentele clasificaţiei bugetare aferente impozitului funciar, planul încasărilor n-a fost executat. Planul încasărilor la impozitul funciar a fost îndeplinit la nivel de 93,6%, fiind încasate 180,5 mil.lei, faţă de 192,9 mil. lei planificate. Totodată, la acest compartiment se înregistrează restanţe pe fiecare municipiu, raion, precum şi pe UTA Găgăuzia, care în total pe republică constituie 37,4 mil. lei, sau de circa 3 ori mai mult decît suma neexecutată a planului anual.
    Încasările de la impozitul pe bunurile imobiliare au constituit 100,5 mil.lei, faţă de planul în sumă de 96,3 mil.lei, înregistrîndu-se o executare la nivel de 104,4%.
    Sistemul taxelor locale este reglementat de art.289 alin.(2) din Titlul VII al Codului fiscal. Acest sistem include 12 taxe. Pe parcursul anului 2010, de către AAPL au fost aplicate 11 taxe.
    Încasările aferente taxelor locale în anul 2010 au constituit 277,3 mil.lei, sau 107,9% faţă de nivelul planificat. Comparativ cu anul 2009, încasările au crescut la toate tipurile de taxe, majorarea constituind 76,9 mil lei.
    Totodată, la taxa pentru amenajarea teritoriului planul încasărilor în total pe republică n-a fost executat cu 1871,5 mii lei de către IFS pe mun.Chişinău, IFS pe mun. Bălţi, IFS UTA Găgăuzia şi ale 18 raioane. De menţionat că la taxa pentru amenajarea teritoriului, la situaţia din 31 decembrie 2010, restanţă s-a înregistrat în toate cele 35 de unităţi administrativ-teritoriale, în sumă totală de 5044 mii lei, sau de 2,7 ori mai mult faţă de suma taxei neexecutate pe an.
    Examinările efectuate de audit în teritoriu au constatat în unele cazuri:
    - Nerespectarea de către unii contribuabili a termenelor legale de prezentare a dărilor de seamă privind taxele de amplasare a publicităţii.
    - Neestimarea bunurilor imobile, cu altă destinaţie decît cea locativă, care aparţin persoanelor fizice. Asemenea neregularităţi au fost constatate în 16 cazuri din 50 supuse verificărilor la IFS Drochia.
    În unele cazuri auditul a constatat divergenţe dintre sumele calculate conform deciziilor AAPL şi sumele incluse în calcul de către contribuabili şi IFS la plata taxei de amplasare a publicităţii, precum şi la taxa pentru amplasarea unităţilor comerciale.
    Concluzie: IFPS şi AAPL, pe parcursul anului 2010, au întreprins unele măsuri de acumulare a veniturilor provenite din impozitele şi taxele locale, dar totuşi acestea n-au atins nivelul oportun. Astfel, n-au fost încasate pe deplin taxele, s-au diminuat şi nu s-au încasat unele impozite locale. Cele menţionate sînt condiţionate de conlucrarea neadecvată a organelor fiscale cu AAPL, de controlul intern insuficient desfăşurat în aceste instituţii, ceea ce poate determina micşorarea veniturilor BUAT, precum şi ale BPN.
    Recomandări IFPS:
    39. Să stabilească o modalitate de conlucrare eficientă a IFST cu organele administraţiei publice locale şi să monitorizeze în permanenţă termenul de executare şi responsabilitatea părţilor.
    3.9. Modul de evidenţă, evaluare şi comercializare a bunurilor confiscate, transmise SFS de către organele împuternicite
    Potrivit pct.3 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.972 din 11.09.2001¹⁸, inspectoratele fiscale de stat teritoriale îşi exercită atribuţiile privind evidenţa, evaluarea şi vînzarea bunurilor confiscate, fără stăpîn, sechestrate, uşor alterabile sau cu termenul de păstrare limitat, a corpurilor delicte, bunurilor succesorale şi a comorilor în conformitate cu Codurile: civil; penal; de procedură civilă; de procedură penală; contravenţional, precum şi cu alte acte normative.
    ________________________________________
    ¹⁸ Hotarîrea Guvernului nr.972 din 11.09.2001 „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul  de evidenţă, evaluare şi vînzare a bunurilor confiscate, fără stăpîn, sechestrate uşor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune şi a comorilor”.

    Conform informaţiei prezentate de IFPS, în anul 2010, instituţiile subordonate au primit pentru comercializare bunuri confiscate în valoare de 5896,5 mii lei de la organele de stat competente, pe lîngă soldul existent, la 01.01.2010, în sumă de 13911,5 mii lei.
    Analiza efectuată asupra mişcării bunurilor confiscate a constatat că, în perioada anului 2010, s-a înregistrat o ieşire a bunurilor confiscate în sumă de 5559,5 mii lei, la preţul de preluare la evidenţă. Pe parcursul anului, în rezultatul reevaluării unor bunuri, a fost micşorată valoarea lor în sumă de 992,4 mii lei. Unor persoane, în baza hotărîrilor judecătoreşti, le-au fost restituite bunuri în sumă de 205,5 mii lei. Suma corespunzătoare a bunurilor nimicite a constituit 1485,4 mii lei. Printre bunurile nimicite se numără ţigări şi articole din tutun, produse alimentare, produse alcoolice (vin şi votcă), fructe şi legume, condimente şi praf pentru vin, petarde, medicamente, producţie chimică, parfumuri.
    Cu titlu gratuit au fost transmise bunuri în sumă de 1031,7 mii lei, inclusiv mărfuri de larg consum în sumă de 802,6 mii lei au fost transmise cetăţenilor din localităţile care au suferit în urma inundaţiilor.
    Auditul a constatat probleme în acumularea veniturilor bugetare de la comercializarea bunurilor confiscate, preluate de organele fiscale. Astfel, de la comercializarea bunurilor confiscate în perioada anului 2010 au fost obţinute venituri în sumă de 1723,9 mii lei, ce constituie 8,7% din suma bunurilor confiscate, preluate de către SFS, şi soldul existent la 01.01.2010. Nivelul scăzut de realizare a bunurilor confiscate se datorează cazurilor de nimicire a bunurilor din motivul expirării termenului de valabilitate, precum şi faptului descompletării unor bunuri, care impune reducerea preţurilor acestora. Mai mult decît atît, SFS i se transmit bunuri confiscate care necesită a fi nimicite şi care ar putea fi nimicite şi de organele care au efectuat confiscarea. Totodată, bunurile confiscate iniţial procesului de transmitere organelor fiscale sînt evaluate de Camera de Comerţ şi Industrie reieşind din preţul mediu existent pe piaţă, care nu întotdeauna corespunde bunului confiscat. Diminuarea costului bunurilor confiscate faţă de valoarea lor iniţială a constituit în total pe SFS 1112,8 mii lei, sau 32,2%. Potrivit constatărilor auditului, reieşind din informaţia prezentată de IFPS, cea mai mare diminuare a preţului la comercializarea bunurilor confiscate s-a înregistrat la IFS pe raioanele: Soroca – 74,8%, Floreşti – 59,5%, Ocniţa – 58,5%, Hînceşti – 57,9%, Căuşeni – 53,7%, Bălţi – 45,9%.
    În alte cazuri, de exemplu la IFS pe mun. Chişinău, păstrarea îndelungată în condiţii nefavorabile în depozit a mărfurilor a condus la pierderea calităţii lor şi la imposibilitatea de a mai fi realizate. Un alt factor al nivelului redus de realizare a mărfurilor depozitate este că agenţii economici nu cunosc denumirea mărfurilor, cantitatea şi preţurile lor. Anunţurile asupra bunurilor confiscate expuse spre vînzare, publicate în Monitorul Oficial, nu întrunesc astfel de informaţii.
    Examinările efectuate asupra bunurilor confiscate transmise IFS pe mun. Chişinău denotă că unele bunuri se transmit în expresie naturală, fără indicarea valorii.
    Astfel, la 01.09.2010, în 122 de dosare au fost înregistrate mărfuri păstrate la depozit, fără ca acestea să fie evaluate, inclusiv din anii 2003-2009. În anul 2010, în 4 cazuri din 5 n-au fost evaluate metalele preţioase transmise de la Vistieria de Stat.
    Cheltuielile privind organizarea evidenţei, păstrării bunurilor sînt în creştere. La unele inspectorate acestea constituie peste 50 la sută din volumul celor comercializate. La IFS pe mun. Chişinău astfel de cheltuieli, în anul 2010, au constituit 444,2 mii lei, sau 59,6% din mijloacele obţinute de la comercializarea bunurilor confiscate. Din suma totală, pentru păstrarea mărfurilor la Combinatul „Liman” al Agenţiei Achiziţii Publice s-au cheltuit 188,7 mii lei şi la depozitul S.R.L. „Aldoni-Impex” – 29,7 mii lei, descărcarea, încărcarea mărfurilor la depozit – 3,9 mii lei şi altele. În total, pe SFS cheltuielile aferente procesului de comercializare (comisioanele, licitaţiile) au constituit 120,4 mii lei.
    La situaţia din 01.01.2011, soldul bunurilor confiscate păstrate la IFST constituie 14248,8 mii lei.
    Auditul a constatat că, în unele cazuri, bunurile confiscate în baza hotărîrilor instanţelor judecătoreşti nu s-au transmis în natură Inspectoratului fiscal de stat respectiv de către executorul judecătoresc în termen de 20 de zile de la primirea titlului executoriu, după cum prevede pct.5 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.972 din 11.09.2001.
    Astfel, pînă la momentul finalizării auditului, de către executorul judecătoresc n-au fost transmise IFS Orhei 1003 truse medicale, trecute în venitul statului, în baza titlului executoriu al Judecătoriei Orhei din 30.06.2009. Prin asemenea fapte persistă riscuri de netransmitere totală a bunurilor confiscate organelor fiscale.
    Totodată, unele Inspectorate fiscale de stat teritoriale n-au efectuat în anul 2010 controale la judecătorii, organele Ministerului Afacerilor Interne, procuratură, la parcări auto, ministere şi departamente, precum şi la depozitele din subordinea lor, în scopul exercitării de către acestea a atribuţiilor privind constatarea şi evidenţa bunurilor confiscate, fapt ce contravine pct.75 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.972 din 11.09.2001.
    Concluzie: În perioada anului 2010, de către SFS au fost întreprinse măsurile de preluare, evidenţă, păstrare, comercializare a bunurilor confiscate de către organele abilitate. Totodată, completarea veniturilor bugetare cu surse provenite din comercializarea bunurilor confiscate n-a avut o mare semnificaţie. La desfăşurarea acestui proces au existat un şir de probleme, care au diminuat această sursă de venituri, cauzate, în special, de preţuri ireale stabilite la unele bunuri, neevaluarea bunurilor într-un termen îndelungat, păstrarea bunurilor în condiţii neadecvate, nivelul insuficient de informare a societăţii despre bunurile confiscate şi altele, care duc la formarea unor stocuri imense în cadrul SFS, suportîndu-se cheltuieli în organizarea comercializării sau nimicirii unor bunuri. Mai mult decît atît, SFS cu personalul existent nu întruneşte toate posibilităţile de organizare a acţiunilor referitor la bunurile confiscate.
    Se recomandă Ministerului Finanţelor:
    40. Să examineze situaţia creată în ceea ce priveşte bunurile confiscate şi depozitate la SFS şi să întreprindă măsuri radicale în eficientizarea activităţii de valorificare a bunurilor confiscate.
    41. Să propună Guvernului soluţii privind nimicirea bunurilor confiscate, care nu pot fi comercializate, prin intermediul organelor care au efectuat confiscarea, precum şi privind modul de evaluare şi comercializare a bunurilor confiscate prin intermediul unităţilor de comerţ specializate, subordonate SFS.
    Se recomandă IFPS:
    42. Să intensifice controlul asupra plenitudinii transmiterii SFS a bunurilor confiscate de către organele împuternicite.
    43. Să întreprindă măsuri adecvate pentru urgentarea şi corectitudinea desfăşurării procesului de valorificare a bunurilor confiscate.
    3.10. Eficienţa controalelor fiscale şi corectitudinea deciziilor adoptate
    Potrivit situaţiei din 31.12.2010, conform Raportului 4-SF, în total pe republică sînt luaţi la evidenţă 686489 de contribuabili, din care persoane juridice – 101481, gospodării ţărăneşti – 521604 şi întreprinderi individuale – 61471.
    În perioada anului 2010, au fost efectuate 66875 de controale fiscale, comparativ cu perioada similară a anului precedent (63297 de controale fiscale), ce constituie cu 3578 de controale fiscale mai mult. Astfel, din numărul total al contribuabililor, controlului fiscal au fost supuşi 9,7%.
    După cum a fost menţionat şi în auditul efectuat de Curtea de Conturi în anul 2010, selectarea agenţilor economici care vor fi supuşi controlului se efectuează de către IFPS în baza factorilor de risc, în mod automat. Însă metoda planificării de către IFPS şi inspectoratele fiscale teritoriale a agenţilor economici care urmează a fi supuşi controlului prin verificare totală, reieşind din factorii de risc, pînă la momentul auditului, nu este reglementată şi nu este elaborat un act normativ intern în domeniul respectiv.
    În perioada de gestiune, în rezultatul controalelor fiscale efectuate, au fost calculate suplimentar la buget impozite, taxe şi alte plăţi în sumă totală de 497974,2 mii lei, inclusiv sancţiuni 253119,2 mii lei. În comparaţie cu perioada similară a anului 2009, au fost calculate impozite şi sancţiuni (449560,3 mii lei, inclusiv sancţiuni – 185435,6 mii lei), mai mult cu 48413,9 mii lei.
    Ponderea sumelor calculate, divizată pe metode de control este prezentată în Diagrama nr.7.

    În rezultatul controalelor fiscale efectuate, din suma totală calculată pentru 12 luni ale anului 2010 au fost încasate impozite, taxe, majorări de întîrziere în sumă totală de 143039,5 mii lei, sau 28,7 la sută, inclusiv sancţiuni fiscale în sumă de 64428,8 mii lei, sau 25,4 la sută din suma sancţiunilor calculate.
    În urma reexaminării actelor de control şi a deciziilor asupra cazurilor de încălcare fiscală, sancţiunile au fost micşorate cu 32795,5 mii lei, inclusiv conform art.234 alin.(2) din Codul fiscal – cu 29427,1 mii lei.
    Totodată, în perioada auditată, în rezultatul controalelor efectuate şi deciziilor adoptate, au fost micşorate pierderile fiscale cu 170054,1 mii lei, precum şi suma TVA destinată trecerii în cont neargumentat cu 59843,0 mii lei.
    Deşi în urma controalelor fiscale efectuate au fost calculate suplimentar la buget impozite, taxe şi alte plăţi mai mult cu 20,0 mil.lei, comparativ cu anul 2009, la buget au fost încasate mai puţin cu 2,0 mil.lei.
    Verificările efectuate de audit asupra unor acte de control şi decizii adoptate denotă că în timpul controalelor nu se supun inventarierii mărfurile procurate şi nu sînt examinate cazurile privind diferenţele stabilite în urma controalelor repetate. Astfel, exemplificăm că, prin controlul efectuat la S.R.L. „Cerialis-Prod” (c/f 1006600033908), n-a fost supus inventarierii motorul sincronic în valoare de 57000,0 mii lei, donat de către Compania „Milport Marketing” LLP (Anglia) şi păstrat la depozitul Î.M. „Metalgazcom” S.R.L. din or. Vulcăneşti şi nu s-a stabilit corectitudinea raportării la venituri a acestuia. Dacă în actul de control iniţial S.R.L. “Cerialis-Prod” a fost amendată doar pentru nedeclararea depozitului, atunci prin controlul repetat s-a stabilit diminuarea venitului impozabil pentru anul 2008 cu 24755,2 mii lei, fiind aplicată o amendă în conformitate cu prevederile art.260 alin.(5) din Codul fiscal, în mărime de 3713,3 mii lei. În cazul respectiv nu s-au examinat cauzele divergenţelor dintre actul iniţial efectuat la 24.08.2009 şi cel repetat la 19.05.2010.
    Unele decizii adoptate pe marginea controalelor efectuate au fost modificate în baza unor scrisori explicative ale SFS.
    Astfel, controlul din 04.11.2010, efectuat de către Direcţia generală control fiscal din cadrul IFS pe mun. Chişinău la S.A. „Transcom” (c/f 1003600017682), a constatat că această instituţie a primit gratis de la S.A. „Pietriş” (c/f 1003600062729) mijloace fixe în sumă de 4192,6 mii lei. Prin decizia adoptată, s-a cerut încasarea TVA diminuată, majorări de întîrziere şi aplicarea amenzii în sumă totală 4990,1 mii lei. În baza contestaţiei agentului economic şi interpelării IFS pe mun. Chişinău, IFPS în răspuns a menţionat că bunurile materiale (mijloace fixe) transmise de către o întreprindere subiect al impunerii cu TVA către o altă întreprindere în cadrul realizării contractului de investiţii este о acţiune de transmitere a activelor, care nu presupune о achitare regulamentară. Însă, reieşind din considerentele că о astfel de livrare totuşi este rambursabilă (obţinerea unor drepturi, dividende ş.a.), suma TVA calculată de către investitor la transmiterea valorilor materiale se trece în cont de către subiectul impozabil, care a recepţionat bunurile în baza facturii fiscale primite.
    În baza scrisorii, s-a efectuat controlul repetat şi s-a modificat decizia anterioară, prin care s-a permis trecerea în cont a sumei TVA şi s-au anulat amenzile respective.
    Pe situaţia respectivă auditul a constatat că, în conformitate cu art.102 alin.(1) din Codul fiscal, în cazul achitării TVA la buget, subiecţilor impozabili înregistraţi conform prevederilor art.112 şi art.112¹ din Codul fiscal, li se permite trecerea în cont a sumei TVA achitate sau care urmează a fi achitată furnizorilor – plătitori ai TVA pe valorile materiale, serviciile procurate pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător. Totodată, reieşind din unele afirmaţii ale agentului economic precum că bunurile au fost transmise în scopul executării contractului de investiţii, atît în legislaţie, cît şi în indicaţiile Ministerului Finanţelor şi SFS nu este prevăzut modul de impozitare a mijloacelor transmise gratuit în acest scop.
    Prin modificarea unor decizii adoptate, au fost înlocuite unele sancţiuni cu micşorarea trecerii în cont a sumei TVA diminuată. Astfel, controlul din 15.02.2010, efectuat la S.C. ,,Calitate Construct” S.R.L. (c/f 1007600002271) a constatat diminuarea TVA aferentă bugetului în sumă de 1659,3 mii lei, diminuarea venitului impozabil cu 202,0 mii lei şi a impozitului pe venit cu 30,3 mii lei. În baza acestui act, s-a decis de a încasa de la agentul economic impozite şi taxe în sumă de 1689,6 mii lei, majorări de întîrziere – 12,1 mii lei şi amenzi în sumă de 524,9 mii lei. Suma totală a obligaţiilor fiscale a constituit 2304,8 mii lei.
    Agentul economic, printr-un demers, a solicitat anularea deciziei, motivînd prin faptul că S.C. „Bigaz Inert” nu a achitat datoriile de plată faţă de S.R.L. „Calitate Construct”. Controlul repetat efectuat la acest contribuabil la 27.10.2010 a constatat acţiuni inverse controlului iniţial, şi anume: majorarea impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător cu 30,3 mii lei; majorarea TVA aferentă bugetului pe anul 2009 cu 1659,1 mii lei, precum şi majorarea TVA destinată trecerii în cont pe perioada ulterioară cu 3052,4 mii lei, iar prin decizia adoptată anulează obligaţiile fiscale stabilite prin controlul iniţial prin micşorarea TVA destinată trecerii în cont pentru perioada ulterioară cu 3052,4 mii lei; micşorarea TVA cu 1659,1 mii lei în fişa contului personal generalizat al contribuabilului; micşorarea majorării de întîrziere, calculată în rezultatul controlului precedent, cu 212,3 mii lei; micşorarea amenzii, calculată în rezultatul controlului precedent, cu 512,9 mii lei.
    Tot la acest contribuabil a fost iniţiat în luna martie 2011 un control, prin verificare totală, care a constatat că în 3 declaraţii s-a micşorat neîntemeiat TVA aferentă procurărilor cu 1552,4 mii lei, iar în una – majorarea TVA cu 3,5 mii lei. Totodată, s-a constatat că nu s-a executat decizia SFS pe marginea controlului precedent, nefiind micşorată în declaraţia TVA suma TVA destinată trecerii în cont pentru perioada ulterioară cu 3052,4 mii lei.
    În cazul respectiv de către SFS nu s-a cerut achitarea impozitului diminuat, dar s-a aplicat o micşorare de trecere în cont pe suma diminuată. Totodată, n-au fost aplicate prevederile art.261 alin.(4) din Codul fiscal.
    Conform art.4 alin.(1) din Legea nr.1466-XIII din 29.01.1998, controlul asupra repatrierii mijloacelor băneşti, a mărfurilor şi serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe se efectuează de către organele Serviciului Fiscal de Stat în timpul controalelor efectuate la agenţii economici, în modul stabilit de legislaţie.
    În acest sens, auditul menţionează că SFS efectuează controlul asupra repatrierii mijloacelor respective doar prin verificări totale. Reieşind din aceasta, persoanele responsabile care n-au respectat termenul de repatriere în unele cazuri nu pot fi sancţionate contravenţional conform art.292 al Codului contravenţional19, datorită faptului că, potrivit art.30 alin.(2) din acest Cod, termenul de prescripţie al răspunderii contravenţionale este de 3 luni.
    ___________________________________________
    ¹⁹ Codul contravenţional, adoptat prin Legea nr.218-XVI din 24.10.2008 (cu modificările ulterioare).

    Pe parcursul anului n-au fost respectate prevederile art.4 alin.(4) din Legea nr.1466-XIII din 29.01.1998, care stabilesc că organele vamale prezintă lunar Inspectoratului Fiscal Principal de Stat informaţiile privind nerepatrierea mijloacelor materiale provenite din tranzacţiile menţionate, precum şi informaţiile referitoare la export-import în baza contractelor de leasing.
    Examinările efectuate asupra activităţii auditului intern din cadrul IFPS a stabilit unele deficienţe. Astfel, Direcţia audit intern dispune de un plan de efectuare a inspectărilor în anul 2010 ale Inspectoratelor fiscale teritoriale, bazat doar pe criteriul duratei termenului de efectuare a ultimului audit.
    Cele 10 inspectări efectuate de această direcţie pe parcursul anului 2010 au cuprins în majoritate perioadele anilor 2007-2009. Responsabilitatea executării deciziilor Consiliului Coordonator, adoptate în baza rezultatelor inspectărilor efectuate, a fost pusă în sarcina direcţiei respective, deşi prin regulament acesteia nu i s-a aprobat funcţia de control asupra executării cerinţelor înaintate pe marginea inspecţiilor efectuate.
    Concluzie: Pe parcursul anului 2010, SFS a majorat obligaţiile fiscale calculate în rezultatul măririi numărului de controale efectuate, neasigurînd încasarea deplină a acestor obligaţii. Deciziile adoptate sînt modificate în baza actelor de control repetat, unele din care nu au avut la bază motive bine argumentate. Nu sînt examinate divergenţele actelor de control iniţiale şi repetate. IFPS, în unele cazuri, a intervenit cu unele explicaţii care nu se încadrează în prevederile legii. În rezultatul unuia şi aceluiaşi control, sînt adoptate decizii contradictorii. Cele menţionate sînt o consecinţă a controlului neadecvat din partea conducerii IFPS asupra executării funcţiilor stabilite, precum şi a unor neclarităţi existente în actele normative.
    Recomandări:
    Se recomandă Ministerului Finanţelor:
    44. Să elaboreze un act normativ care ar specifica modalitatea de impozitare cu TVA a mijloacelor fixe transmise gratuit, în scopul executării programului investiţional, totodată examinînd corectitudinea deciziei luate pe marginea controlului efectuat la S.A. „Transcom”.
    Să recomandă IFPS:
    45. Să intensifice controlul asupra încasărilor sumelor calculate în rezultatul controalelor efectuate.
    46. Să examineze cazurile de divergenţe stabilite în cadrul controalelor repetate şi iniţiale.
    47. Să aprobe în Regulamentul Direcţiei audit intern al IFPS funcţia de control asupra executării cerinţelor înaintate pe marginea inspecţiilor efectuate.
    3.11. Acordarea facilităţilor fiscale
    Facilităţile fiscale sînt definite prin prevederile art.6 alin.(9) lit.g) din Codul fiscal. În perioada anului 2010, SFS a acordat facilităţi fiscale în baza a 15 articole din Codul fiscal în sumă totală de 3761,2 mil.lei, sau cu 376,4 mil. lei mai mult decît în a.2009. În anul 2010, cele mai multe facilităţi în sumă 3522,4 mil.lei au fost acordate la TVA, ceea ce constituie 93,7% din totalul facilităţilor acordate. Suma facilităţilor acordate în anii 2009-2010 se prezintă în Diagrama nr.8.

Diagrama nr.8

    Auditul a examinat unele aspecte ce ţin de aplicarea bazei impozabile de 8% la producţia din fitotehnie, horticultură şi zootehnie în formă naturală masă vie şi sacrificată, constatînd că IFPS, în rezultatul unor interpretări, a extins aplicarea cotei reduse a TVA la un cerc mai mare de contribuabili decît cel permis de Codul fiscal, fapt care generează riscul neacumulării veniturilor bugetare la acest tip de venituri. Astfel, IFPS, prin Scrisoarea nr. (26-2/2-02/1-66)1 din 13.01.2010, a informat Direcţiile teritoriale şi DMC că taxa redusă se aplică indiferent de faptul dacă subiectul impunerii este producătorul sau nu este producătorul ei, deşi art.96 lit. b) din Codul fiscal prevede că cota redusă în mărime de 8% se aplică la producţia din fitotehnie, horticultură şi zootehnie în formă naturală masă vie şi sacrificată produsă şi livrată pe teritoriul ţării. Prin interpretarea respectivă, IFPS permite aplicarea cotei reduse nu numai producătorului, dar şi intermediarilor.
    Concluzii: Comparativ cu anul 2009, în anul 2010, statul a acordat unor contribuabili mai multe facilităţi fiscale. Pe parcursul anului, IFPS a extins numărul lor prin tălmăcirea unor articole din Codul fiscal la discreţia proprie.
    Recomandări IFPS:
    48. Să reexamineze conţinutul scrisorii privind aplicarea cotei reduse la producţia din fitotehnie şi horticultură în formă naturală şi zootehnie în formă naturală masă vie şi sacrificată şi să determine subiecţii asupra cărora poate acţiona norma respectivă.

    Auditul veniturilor, efectuat pe perioada anului 2010, în majoritate a constatat gradul de regularitate al îndeplinirii de către organele SFS a atribuţiilor şi obligaţiilor prevăzute de Codul fiscal şi de Regulamentele interne pentru asigurarea eficace a administrării fiscale în vederea acumulării impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii, administrării restanţelor, facilităţilor fiscale, restituirilor TVA etc. Importanţa activităţii SFS este determinată de ponderea majoră a impozitelor, taxelor şi altor plăţi la BPN, administrate de acesta, de rolul principal metodologic şi generalizator în administrarea fiscală, precum şi de alte funcţii necesare altor organe cu atribuţii de administrare fiscală.
    În anul 2010, SFS a depus unele eforturi pentru majorarea nivelului de încasări de venituri la BPN, reducerea restanţelor, ridicarea profesionalismului funcţionarilor fiscali, precum şi a întreprins şi alte acţiuni.
    Totodată, constatările din raport evidenţiază prezenţa unor nereguli, probleme şi încălcări la administrarea veniturilor, precum şi cauzele şi efectul acestora. Printre acestea, se menţionează:
    Ajustarea planului la încasările reale pe parcursul întregului an; incapacitatea SFS de a obţine rezultatele planificate, nefiind executată partea de venituri a BS; neutilizarea de către SFS a rezervelor de majorare a veniturilor bugetare din încasări nefiscale; ignorarea de către unele persoane juridice a prezentării Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit; neefectuarea în unele cazuri a verificărilor asupra obligaţiilor fiscale ale persoanelor care au obţinut venit sub formă de creştere de capital. Cea mai critică situaţie se atestă la încasările din TVA la mărfurile produse şi serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova, din care s-au acumulat cu circa 5,8% mai puţine venituri decît era prevăzut, nefiind respectate regulile la înregistrarea contribuabililor ca subiecţi ai impunerii cu TVA, la anularea înregistrării, persistenţa evaziunilor fiscale la capitolul TVA şi unele măsuri ineficiente întreprinse de organele fiscale în contracararea activităţii şi în continuare a firmelor-fantomă – factori negativi care diminuează veniturile bugetului de stat, precum şi în unele cazuri întreprinderea măsurilor ineficiente în contracararea fenomenului de evaziune fiscală prin crearea posturilor fiscale. Printre alte probleme şi deficienţe putem evidenţia: măsurile neadecvate privind executarea silită şi de asigurare a stingerii obligaţiilor fiscale, nerespectarea modului de eliberare a patentelor şi a modului de activitate în baza acestor patente, neîncasarea unor impozite locale, nerespectarea modului de evidenţă, evaluare şi comercializare a bunurilor confiscate, transmise SFS de către organele împuternicite, şi adoptarea unor decizii neadecvate în urma controalelor fiscale.
    Cauza problemelor identificate depinde nu numai de organul fiscal, ci şi de alte circumstanţe produse pe parcursul anului. Printre acestea, pot fi enumerate: administrarea fiscală neadecvată din partea unor organe fiscale, controlul intern insuficient stabilit în unele inspectorate fiscale, instabilitatea actelor normative, prezenţa evaziunilor fiscale, situaţia economică instabilă a unor contribuabili, lipsa analizei permanente şi detaliate a riscurilor parvenite în rezultatul unor activităţi de combatere a infracţiunilor fiscale, precum şi a unui program naţional de colectare a restanţelor, faptul sperării într-o eventuală amnistie fiscală, lipsa metodelor unice la organizarea şi exercitarea controlului fiscal, neutilizarea tuturor pîrghiilor la prevenirea evaziunilor fiscale, măsurile neadecvate întreprinse în scopul colectării veniturilor şi din alte surse decît cele fiscale.
    În rezultatul celor expuse, pe parcursul anului 2010, au fost ratate încasări de venituri la BPN, au fost efectuate cheltuieli ineficiente de la BPN, nu s-a stopat complet activitatea firmelor-fantomă ce întrunesc indici ai evaziunii fiscale, au fost facilitaţi neobiectiv unii contribuabili.
    Pentru combaterea şi înlăturarea celor menţionate, este necesară intensificarea controlului asupra procesului de colectare a veniturilor la BPN, conlucrarea mai eficientă cu organele de drept, identificarea operativă a persoanelor care desfăşoară activitate ilicită/ilegală, intensificarea operativităţii controalelor efectuate, cu examinarea tuturor circumstanţelor cauzei, înaintarea urgentă a propunerilor privind modificările legislaţiei în contextul încălcărilor şi neajunsurilor constatate de audit, implementarea măsurilor eficiente de menţinere a unui sistem de management şi control intern adecvat, capabil să asigure o administrare fiscală eficientă, modernizarea sistemului informaţional al SFS, cu utilizarea unui sistem de gestiune mai eficient a bazelor de date, optimizarea controlului fiscal în scopul conformării benevole a contribuabililor.
    În acest context, menţionăm că auditul a urmărit scopul de a localiza zonele în care rezultatele activităţii de acumulare a veniturilor au fost ineficiente, precum şi de a identifica cauzele acestora, oferind părţilor implicate recomandări de îmbunătăţire a managementului în domeniul de completare a bugetului public naţional cu venituri administrate de SFS.
    Recomandări generale:
    Conducerea Ministerului Finanţelor să examineze materialele auditului efectuat de către Curtea de Conturi, cu întreprinderea măsurilor prevăzute de legislaţie.
    Conducerea IFPS să examineze rezultatele auditului efectuat în cadrul SFS şi să întreprindă măsuri de implementare a recomandărilor din acest Raport şi din Notele informative ale auditului efectuat în instituţiile subordonate.
    Prezentul Raport a fost întocmit în baza probelor acumulate de către auditorii publici: la IFPS – T.Suhan, I.Bulmaga, V.Pantelei; la IFS pe mun.Chişinău – N.Misail, D.Ivanov, V.Gheorgiţă; la IFS Drochia – A.Lazari, S.Malevici; la IFS Orhei – C.Furculiţa, M.Gonciar; la IFS Şoldăneşti – S.Josan; la IFS Glodeni – Ig.Lungu, A.Răileanu.

    SFS            – Serviciul Fiscal de Stat
    IFPS           – Inspectoratul Fiscal Principal de Stat
    IFS             – Inspectorat ul Fiscal de Stat
    IFST           – inspector at ul fiscal de stat teritorial
    OF              – Oficiu l f iscal
    BPN            – bugetul public naţional
    BS               – bugetul de stat
    BUAT         – bugetul unităţilor administrativ-teritoriale
    BASS          – bugetul asigurărilor sociale de stat
    FAOAM     – fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală
    DMC           – Direcţia marilor contribuabili
    UAT            – unităţi le administrativ-teritoriale
    AAPL          – autorităţi le administraţiei publice locale
    CNAS         – Casa Naţională de Asigurări Sociale
    TVA            – taxa pe valoare adăugată
    Î.S.              – Întreprindere de S tat
    S.A.             – Societate pe A cţiuni
    S.R.L.          – Societate cu răspundere limitată
    Î.M.             – Întreprindere mixtă
    Î.C.S.          – Întreprindere cu capital străin
    S.C.            – Societate comercială
    DAF           – Direcţia administrare fiscală
    CCCEC     – Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei
    BC              – bancă comercială
    BUM          – Bursa Universală de Mărfuri
    FCP           – firmă comercială de producţie
    OCT           – O ficiu l cadastral teritorial
    MTIC         – Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor
    AGEPI        – Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală
    CSI             – Comunitatea Statelor Independente
    DGCF         – Direcţia generală control fiscal

    tabelul nr.1

    tabelul nr.2

    tabelul nr.3

    tabelul nr.4

    tabelul nr.5

    tabelul nr.6

    tabelul nr.7