HKK61/2011
ID intern unic:  340879
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
CURTEA DE CONTURI
HOTĂRÎRE Nr. 61
din  26.09.2011
privind Raportul auditului veniturilor publice administrate
 de către Serviciul Vamal în anul 2010
Publicat : 11.11.2011 în Monitorul Oficial Nr. 192-196     art Nr : 57
    Curtea de Conturi, în prezenţa ministrului finanţelor dl V.Negruţa, directorului general al Serviciului Vamal dl T.Baliţchi, şefului Biroului vamal Chişinău dl M.Filimon, şefului Biroului vamal Centru dl E.Chichioi, şefului Biroului vamal Bălţi dl V.Muntean, şefului Biroului vamal Briceni dl V.Cemortan, şefului Biroului vamal Bender dl V.Dodon, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.20081, a examinat Raportul auditului veniturilor publice administrate de către Serviciul Vamal în anul 2010.
    ______________________________
    1Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările ulterioare).

    Misiunea de audit s-a desfăşurat în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 20112, avînd ca scop stabilirea gradului de regularitate a îndeplinirii de către organele vamale a funcţiilor şi atribuţiilor prevăzute de actele legislative şi normative privind perceperea drepturilor de import/export, administrarea restanţelor, înlesnirilor la plăţile vamale şi aplicarea regimurilor vamale cu impact economic, a respectării legislaţiei privind modul de apreciere a valorii în vamă la mărfurile introduse în regim vamal de import, precum şi a corectitudinii aplicării metodelor de determinare a valorii în vamă.
    _____________________________
    2Hotărîrea Curţii de Conturi nr.74 din 30.12.2010 ,,Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2011”.

    Auditul a fost planificat şi s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi3. Metodologia de audit a constat din acţiuni de colectare a probelor privind datele raportate de Serviciul Vamal în Informaţiile privind sumele calculate ale drepturilor de import/export, în conformitate cu Regulamentul „Cu privire la schimbul de informaţii între Ministerul Finanţelor şi Serviciul Vamal în contextul gestionării veniturilor bugetului de stat administrate de către Serviciul Vamal”, fiind folosite şi alte tehnici şi metode de audit.
    ____________________________
    3Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 „Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

    Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, Curtea de Conturi
a  c o n s t a t a t:
    Auditul veniturilor administrate de către Serviciul Vamal (în continuare – SV) în anul 2010 a relevat următoarele:
    ⇒ Veniturile colectate în anul 2010 la bugetul de stat de către Serviciul Vamal au fost executate în sumă de 9750,3 mil.lei (107,0%), sau cu o depăşire de 639,0 mil.lei faţă de planul indicativ aprobat.
    ⇒ În anul 2010, scutirile şi facilităţile fiscale, acordate în temeiul cadrului legal şi normativ, la plata drepturilor de import au constituit 2997,3 mil.lei, sau 30,7% din volumul total al veniturilor administrate de SV în perioada de gestiune.
    ⇒ În rezultatul atribuirii incorecte a poziţiilor tarifare la unele mărfuri, precum şi din lipsa unor preţuri de referinţă la unele poziţii tarifare, care au determinat, respectiv, valorile diminuate ale mărfurilor, bugetul n-a încasat circa 2,5 mil.lei.
    ⇒ Din soldul datoriilor de 57,4 mil.lei, format în urma întocmirii actelor constatatoare (la 01.01.2010) şi a drepturilor de import în sumă de 49,2 mil.lei, în anul 2010 la bugetul de stat au fost încasate 18,1 mil.lei, sau 17,0% din sumele respectiv calculate, iar 22,2 mil.lei (20,8%) din volumul total calculat au fost anulate, restanţele la 31.12.2010 constituind 66,3 mil.lei, sau fiind în creştere cu 8,9 mil.lei  faţă de anul 2009.
    ⇒ Documentarea neconformă a proceselor-verbale pe contravenţii administrative a generat litigii, în rezultatul cărora SV a fost silit să anuleze amenzile în sumă de 1,9 mil.lei. Din aceleaşi motive, la bugetul de stat nu s-au încasat încă 13,5 mil.lei.
    ⇒ Reflectarea în declaraţiile vamale a unor coduri incorecte a facilitat scoaterea de sub supravegherea vamală şi punerea în circulaţie liberă a unor active materiale (19,6 mil.lei) destinate includerii în capitalul social, cu scutiri de 4,3 mil. lei.
    ⇒ Efectuarea de către agenţii economici a tranzacţiilor prin intermediul firmelor rezidente în zonele off-shore, avînd drept scop diminuarea sau majorarea valorii în vamă a mărfurilor, soldate cu neachitarea drepturilor de import/export şi restituirea TVA din livrările la cota „0” (21,2 mii de declaraţii de import/export, cu valoarea mărfurilor în vamă de 4,8 miliarde lei).
    ⇒ S-au admis denaturări în evidenţa financiară, care au determinat raportarea neveridică la Ministerul Finanţelor a costului facilităţilor acordate în anul 2010 la drepturile de import/export cu suma de 384,0 mil.lei; raportarea neveridică a soldurilor creditoare ale agenţilor economici cu 93,5 mil.lei; raportarea neveridică cu 50,2 mil.lei a soldului restanţelor contribuabililor faţă de bugetul de stat cu termen mai mare de 6 ani; denaturarea Raportului privind controlul asupra valorii în vamă la mărfurile introduse în regim vamal de import (plasate în liberă circulaţie) cu suma de 286,5 mil.lei.
    Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi
hotărăşte:
    1. Se aprobă Raportul auditului veniturilor publice administrate de către Serviciul Vamal în anul 2010, care  se anexează la prezenta hotărîre.
    2. Hotărîrea şi Raportul de audit se remit:
    2.1. Serviciului Vamal şi se cere să întreprindă măsuri pentru implementarea recomandărilor auditului, indicate în Raport, şi să intensifice controlul asupra activităţii comerciale externe, întru asigurarea securităţii economice a statului, respectării legislaţiei vamale şi ridicării nivelului responsabilităţii organelor vamale pentru administrarea veniturilor la bugetul de stat;
    2.2. Ministerului Finanţelor şi se cere:
    2.2.1. să întreprindă măsuri pentru implementarea recomandărilor auditului, indicate în Raportul de audit, asigurînd evidenţa, plenitudinea colectării şi raportării veniturilor la bugetul de stat; în comun cu Serviciul Vamal, să aprobe în mod operativ normele de ţinere a evidenţei contabile a veniturilor administrate de către organele vamale, modul de raportare a mijloacelor băneşti achitate de către agenţii economici în avans, precum şi structura şi formatul Raportului privind acumularea veniturilor la bugetul de stat;
    2.2.2. să elaboreze şi să aprobe cadrul regulator departamental referitor la criteriile şi procedurile de evaluare-prognozare a veniturilor bugetare publice, avînd ca obiectiv stabilirea sistemului de indicatori de performanţă pentru Serviciul Vamal în ansamblu, inclusiv în aspectul  subdiviziunilor structurale;
    2.2.3. să perfecteze şi să supună aprobării de către Ministerul Finanţelor  Regulamentul-cadru privind criteriile şi procedurile de stabilire a preţurilor de referinţă la unele categorii de mărfuri, în scopul neadmiterii diminuării nejustificate a valorii în vamă şi, respectiv, asigurării încasării integrale a drepturilor de import;
    2.3. Ministerului Finanţelor şi Ministerului Economiei şi se recomandă să revizuiască scutirile şi facilităţile la plata drepturilor de import, în scopul sporirii veniturilor la bugetul de stat, acordînd prioritate celor destinate dezvoltării activităţilor de producţie şi creării locurilor de muncă, precum şi cadrul legislativ privind activitatea în zonele economice libere.
    3. Se ia act că, pe parcursul auditului, Serviciul Vamal a rectificat: datoriile faţă de bugetul de stat cu termen mai mare de 6 ani, raportate incorect prin diminuare cu 50,2 mil.lei; eroarea privind calcularea costului facilităţilor fiscale, determinată de audit în diminuare cu 384,0 mil.lei; Raportul privind controlul asupra valorii în vamă la mărfurile introduse în regim vamal de import (plasate în liberă circulaţie) pe anul 2010, cu suma de 286,5 mil.lei; declaraţiile vamale,  inclusiv luînd sub supraveghere vamală activele materiale destinate includerii în capitalul social în sumă de 19,6 mil.lei, cu scutiri de 4,3 mil.lei.
    4. Hotărîrea şi Raportul de audit anexat se remit Guvernului şi Comisiei economie, buget şi finanţe a Parlamentului, pentru informare.
    5. Despre măsurile întreprinse pentru executarea pct.2 din prezenta hotărîre se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.
    6. Prezenta hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

    PREŞEDINTELE CURŢII DE CONTURI                  Serafim URECHEAN

    Nr. 61. Chişinău, 26 septembrie 2011.

 Anexă
la  Hotărîrea  Curţii  de  Conturi
nr.61 din 26 septembrie 2011

RAPORTUL
auditului veniturilor publice administrate
de către Serviciul Vamal în anul 2010
I. Introducere
    Auditul veniturilor publice administrate de către Serviciul Vamal în anul 2010 a fost efectuat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.20081 şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 20112.
    ___________________________
    1Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările ulterioare).
    2Hotărîrea Curţii de Conturi nr.74 din 30.12.2010 ,,Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2011”.

    Scopul misiunii de audit a constat în stabilirea gradului de regularitate a îndeplinirii de către organele vamale a atribuţiilor prevăzute de Codul vamal, aprobat prin Legea nr.1149-XIV din 20.07.20003 Codul fiscal, aprobat prin Legea nr.1163-XIII din 24.04.19974; Legea cu privire la tariful vamal5, a unor indicaţii interne ale Serviciului Vamal, aprobate prin Ordinele directorului general al Serviciului Vamal, precum şi în obţinerea probelor de audit competente, relevante şi rezonabile, pentru susţinerea raţionamentelor, constatărilor, concluziilor asupra regularităţii operaţiunilor economice ce au stat la baza colectării veniturilor la bugetul de stat, administrate de către Serviciul Vamal.
    __________________________
    3Codul vamal al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr.1149-XIV din 20.07.2000 (în continuare – Codul vamal).
    4Codul fiscal, aprobat prin Legea nr.1163-XIII din 24.04.1997 (cu modificările ulterioare; în continuare – Codul fiscal).
    5Legea cu privire la tariful vamal nr.1380-XIII din 20.11.1997 (în continuare – Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997).

    Responsabilitatea conducerii Serviciului Vamal constă în îndeplinirea atribuţiilor ce-i revin entităţii: asigurarea respectării şi executării legislaţiei vamale; controlul mărfurilor, mijloacelor de transport şi altor bunuri deplasate peste frontiera vamală a Republicii Moldova; administrarea statisticii vamale; întocmirea şi prezentarea către Ministerul Finanţelor a Informaţiilor privind sumele calculate ale drepturilor de import/export în conformitate cu Regulamentul cu privire la schimbul de informaţii între Ministerul Finanţelor şi Serviciul Vamal în contextul gestionării veniturilor bugetului de stat administrate de către Serviciul Vamal, aprobat la 20.12.20056; respectarea prevederilor legale în activitatea vamală; elaborarea şi implementarea unui sistem de management financiar şi control eficient, avînd şi obligaţia de a asigura prevenirea şi descoperirea erorilor şi fraudelor.
    _________________________
    6Regulamentul cu privire la schimbul de informaţii între Ministerul Finanţelor şi Serviciul Vamal în contextul gestionării veniturilor bugetului de stat administrate de către Serviciul Vamal, aprobat la 20.12.2005.

    Responsabilitatea echipei de audit a constat în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate pentru susţinerea concluziilor şi opiniilor de audit asupra veniturilor colectate la bugetul de stat şi administrate de către Serviciul Vamal. Totodată, auditorii nu sînt responsabili de prevenirea fraudelor şi erorilor.
    Metodologia de audit. Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi7 şi Ghidul cu privire la auditul veniturilor de stat8. Probele de audit au fost colectate la Birourile vamale: Chişinău, Centru, Briceni, Bender, Bălţi şi Aparatul central al Serviciului Vamal, care au administrat 77,8% din veniturile bugetului de stat, colectate de Serviciul Vamal. La exercitarea auditului    s-au aplicat proceduri de fond, fiind folosite diferite tehnici şi metode, cum ar fi: verificarea calculării şi înregistrării veniturilor administrate de către organele vamale în Sistemul informaţional „Asycuda World” şi programul „Economist”; analiza, pe perioadele auditate, a datelor din informaţiile privind sumele calculate şi achitate ale drepturilor de import/export; examinarea documentelor primare, analiza schimbului de informaţii la nivel de unele state, analiza modificărilor în legislaţie, intervenite în perioada auditată. Agenţii economici nominalizaţi în prezentul Raport au fost selectaţi din baza de date a Serviciului Vamal.
    ________________________
    7Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.
    8Ghidul cu privire la auditul veniturilor de stat, aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.71 din 30.12.2010.

II. Prezentare generală
    Serviciul Vamal este organul administraţiei publice, subordonat Ministerului Finanţelor, care implementează politica vamală în vederea asigurării securităţii economice a statului, prin facilitarea comerţului, securizarea traficului internaţional de mărfuri şi mijloace de transport, asigurarea respectării reglementărilor vamale şi perceperii drepturilor de import şi export, lupta împotriva fraudelor vamale şi dezvoltarea unei administraţii profesioniste şi transparente, care să implementeze standarde internaţionale în vederea simplificării procedurilor de vămuire şi să protejeze societatea, aplicînd uniform şi imparţial legislaţia vamală. Serviciul Vamal (în continuare - SV) este un organ cu statut de persoană juridică, care dispune de ştampilă cu Stema de stat, activează conform principiului de instituţie bugetară, finanţată de la buget. În teritoriu activează Birourile şi posturile vamale, care exercită funcţiile de percepere a drepturilor de import/export, control vamal, contracarare a fraudelor vamale şi alte atribuţii. În activitatea sa, SV se conduce de prevederile Constituţiei Republicii Moldova, Codului vamal, Legii nr.1150-XIV din 20.07.20009, altor acte legislative şi normative care reglementează activitatea vamală. Activitatea SV este monitorizată de organizaţiile internaţionale de profil - Organizaţia Mondială a Vămilor, Comisia Europeană şi altele.
    _______________________
    9Legea serviciului în organele vamale nr.1150-XIV din 20.07.2000.

III. Rezumat
    ⇒ Veniturile colectate la bugetul de stat în anul 2010 de către Serviciul Vamal au fost executate în sumă de 9750,3 mil.lei (107,0%), sau cu o depăşire de 639,0 mil.lei faţă de planul indicativ (cifra de control) stabilit de către Ministerul Finanţelor.
    ⇒ Deficitul balanţei comerciale în valoare de 1941,3 mil. dolari SUA a crescut în anul 2010, faţă de anul 2009, cu 16,1% (831,5 mil. dolari SUA).
    ⇒ În anul 2010, scutirile şi facilităţile fiscale, acordate în temeiul cadrului legal şi normativ la plata drepturilor de import, au constituit 2997,3 mil.lei, sau 30,7% din volumul total al veniturilor administrate de SV în perioada de gestiune.
    ⇒ Completarea unor declaraţii vamale cu atribuirea incorectă a poziţiilor tarifare la unele mărfuri, precum şi lipsa unor preţuri de referinţă la unele poziţii tarifare, stabilite de SV drept călăuză la declararea valorii în vamă a mărfurilor, au  determinat ratarea unor venituri la bugetul de stat în sumă totală de 2,5 mil.lei.
    ⇒ Declaraţiile vamale cu coduri incorecte (41 de cazuri) privind regimul vamal au condiţionat scoaterea de sub supraveghere vamală şi punerea în circulaţie liberă a unor active materiale destinate includerii în capitalul social în sumă de 19,6 mil.lei, cu scutiri de plăţi în sumă de 4,3 mil.lei.
    ⇒ Din soldul datoriilor de 57,4 mil.lei, format în urma întocmirii actelor constatatoare, la 01.01.2010, şi a drepturilor de import în sumă de 49,2 mil.lei, în anul 2010 la bugetul de stat au fost încasate 18,1 mil.lei, sau 17,0% din sumele respectiv calculate, iar 22,2 mil.lei (20,8%) din volumul total calculat au fost anulate, restanţele la 31.12.2010 constituind 66,3 mil.lei, sau cu 8,9 mil.lei mai mult  faţă de anul 2009.
    ⇒ Documentarea neconformă a proceselor-verbale privind contravenţiile administrative s-a soldat cu neîncasarea integrală a amenzilor aplicate de către organele vamale, fiind anulate în perioada de gestiune amenzi în sumă de 1,9 mil.lei, soldul restanţelor la 31.12.2010  însumînd 13,5 mil.lei.
    ⇒ Modificarea cadrului legal ce ţine de majorarea cotelor la unele tipuri de accize aplicate la unele poziţii tarifare, în unele cazuri, nu a influenţat uniform importurile, acestea înregistrînd reduceri la cantităţile de marfă importată,  care au determinat scăderea cu 80,1 mil.lei a valorii importurilor şi, respectiv, a drepturilor de export/import percepute. Taxa specială s-a diminuat cu 11,6 mil.lei.
    ⇒ Efectuarea de către agenţii economici a tranzacţiilor prin intermediul firmelor rezidente în zonele off-shore creează riscuri privind diminuarea sau majorarea valorii în vamă a mărfurilor, soldate cu neachitarea drepturilor de import/export şi restituirea din bugetul de stat a TVA din livrările la cota „0” (21,2 mii declaraţii de import/export cu valoarea mărfurilor în vamă de 4,8 mld.lei).
    ⇒ Analiza datelor statistice a relevat micşorarea importurilor cu 632,9 mil.dolari SUA şi majorarea exporturilor cu 127,3 mil.dolari SUA. Datele privind comerţul exterior înregistrate de către SV, comparativ cu cele înregistrate de organele similare din ţările CSI, nu exprimă cu certitudine regularitatea operaţiunilor de comerţ şi, respectiv, potenţialul protejării economiei naţionale, fapt ce necesită o monitorizare exigentă a importurilor şi exporturilor din partea organelor vamale ale Republicii Moldova.
    ⇒ În anul 2010 au fost înregistrate 21 de cazuri de contrabandă cu ţigări  (2,4 mil. pachete),  fiind pornite 20 de cauze penale.
    ⇒ SV n-a asigurat raportarea veridică la Ministerul Finanţelor a costului facilităţilor acordate în anul 2010 la drepturile de import/export, diminuînd suma respectivă cu 384,0 mil.lei şi denaturînd Raportul privind controlul asupra valorii în vamă la mărfurile introduse în regim vamal de import (plasate în liberă circulaţie) pe anul 2010 cu suma de 286,5 mil.lei.
    ⇒ Datorită lipsei metodei unice de raportare şi a unor norme de ţinere a evidenţei contabile a veniturilor administrate de către SV, s-a constatat o diferenţă de 93,5 mil.lei (156,1-62,6) a soldurilor creditoare ale agenţilor economici, reflectate în Informaţia privind sumele calculate şi achitate ale drepturilor de import/export la 31.12.2010, prezentată Ministerului Finanţelor, şi în  Informaţia întocmită de Trezoreria de Stat.
IV. Constatări, concluzii şi recomandări
1. EVOLUŢIA COMERŢULUI EXTERIOR
    În anul 2010, comerţul exterior a înregistrat suma de 6000,3 mil. dolari SUA, fiind în creştere cu 831,5 mil. dolari SUA (16,1%), comparativ cu anul 2009, şi în diminuare cu 1532,6 mil. dolari SUA (-20,3%), în comparaţie cu indicii din anul 2008. Evoluţia comerţului exterior în ultimii trei ani este redată în Figura nr.1.
Figura nr.1

    Sursă:  SV (declaraţiile vamale de export şi import)10
    ____________________________
    10(Informaţia include operaţiunile de import/export ale întreprinderilor şi organizaţiilor din partea stîngă a Nistrului şi din mun.Bender).

    Datele sus-indicate denotă menţinerea tendinţei de preponderenţă a importului în structura comerţului exterior, care în anul 2010 a însumat 3970,8 mil.dolari SUA (66,2%), fiind în creştere cu 519,2 mil.dolari SUA (15,0%), comparativ cu anul 2009, şi sub nivelul anului 2008 cu 1070,6 mil.dolari SUA (21,2%). În totalul importurilor pe ţări, ponderea de 51,4% (2041,7 mil.dolari SUA) o deţin ţările Uniunii Europene, fiind urmate de ţările CSI – 33,4% (1325,6 mil.dolari SUA), şi alte ţări – 15,2% (603,5 mil.dolari SUA).
    Exporturile în anul 2010 au însumat în total 2029,5 mil.dolari SUA (33,8%), fiind în creştere cu 312,3 mil.dolari SUA (18,2%) faţă de anul 2009 şi cu 462,0 mil.dolari SUA (18,5%) sub nivelul anului 2008. Ponderea de 47,1% (956,0 mil.dolari SUA) o deţin exporturile în ţările Uniunii Europene, urmate de exporturile în ţările CSI – 37,3% (757,5 mil.dolari SUA), şi exporturile în alte ţări – 15,7% (316,0 mil.dolari SUA).
    Decalajul stabilit în evoluţia exporturilor şi importurilor a determinat formarea în anul 2010 a deficitului balanţei comerciale în valoare de 1941,3 mil.dolari SUA. Soldul balanţei comerciale cu ţările Uniunii Europene s-a încheiat cu un deficit de 1085,7 mil.dolari SUA, fiind în creştere cu 246,4 mil.dolari SUA (29,5%) faţă de anul 2009, iar la nivelul ţărilor CSI balanţa comercială a înregistrat o descreştere cu 56,8 mil. dolari SUA, ca rezultat al majorării exportului către aceste ţări.
    Analiza datelor statistice pe perioada anului 2010, efectuată pentru a identifica fluctuaţiile importului şi exportului, a relevat devieri ale datelor statistice privind comerţul exterior înregistrat de către SV şi ţările CSI, care se reflectă în Tabelul nr.1.
Tabelul nr.1
Ţările CSI

Datele statistice privind comerţul exterior înregistrat în anul 2010 (mil. dolari SUA)

Devieri
(+,-)

(mil. dolari SUA)

conform informaţiilor organelor vamale din ţările CSI

conform informaţiilor Serviciului Vamal al Republicii Moldova

export
import
export
import
import
export
1
2
3
4
5
6=5-2
7=4-3
 
1.
Federaţia Rusă
1111,5
420,7
512,0
553,9
-557,6
91,3
 
2.
Ucraina
713,5
73,5
109,5
631,4
-82,1
36,0
 
3.
Republica Belarus
110,0
83,2
83,2
116,8
6,8
0,0
 
Total:
1935,0
577,4
704,7
1302,1
-632,9
127,3
 














    Sursă: Datele comerţului bilateral pe anul 2010 din statistica vamală a SV

    Datele statistice sus-indicate denotă că importurile înregistrate în anul 2010 în statistica SV, comparativ cu cele înregistrate în statistica vamală a unor ţări din CSI, sînt micşorate la capitolul importuri cu 632,9 mil.dolari SUA (Federaţia Rusă - cu 557,6 mil.dolari SUA, Ucraina – cu 82,1 mil.dolari SUA), în timp ce exporturile spre aceste ţări sînt majorate cu 127,3 mil. dolari SUA (Federaţia Rusă – cu 91,3 mil.dolari SUA, Ucraina – cu 36,0 mil.dolari SUA).  Operaţiunile de import/export înregistrate în statistica SV, dar neînregistrate în statistica vamală a unor ţări din CSI, nu exprimă cu certitudine regularitatea operaţiunilor de comerţ şi, respectiv, potenţialul protejării economiei naţionale, fapt ce necesită o monitorizare exigentă a importurilor şi exporturilor din partea organelor vamale ale Republicii Moldova, întru reducerea riscului de neîncasare deplină a drepturilor de import, de nerepatriere a valutei obţinute în urma operaţiunilor de export şi de restituire a TVA de la bugetul de stat pentru mărfurile şi serviciile destinate pentru export.
    Potrivit explicaţiilor SV, unele devieri statistice se datorează lipsei datelor statistice oficiale privind operaţiunile de import/export exercitate de către unii agenţi economici din stînga Nistrului, precum şi metodologiei de raportare a datelor statistice.
    Concluzii: Decalajul stabilit în evoluţia exporturilor şi importurilor a determinat formarea în anul 2010 a deficitului balanţei comerciale în valoare de 1941,3 mil.dolari SUA, înregistrînd o creştere faţă de anul 2009 cu 16,1% (831,5 mil.dolari SUA). Analiza datelor statistice denotă că importurile şi exporturile înregistrate de către SV, comparativ cu cele înregistrate de organele vamale din ţările CSI, au fost micşorate la capitolul importuri cu 632,9 mil.dolari SUA şi majorate la capitolul exporturi cu 127,3 mil.dolari SUA, neexprimînd cu certitudine regularitatea operaţiunilor de comerţ şi, respectiv, potenţialul protejării economiei naţionale, fapt ce necesită o monitorizare exigentă a importurilor şi exporturilor din partea organelor vamale ale Republicii Moldova.
    Recomandări SV:
    1. Să asigure schimbul operativ de informaţii cu serviciile vamale ale altor state, precum şi cu organizaţiile internaţionale, în scopul prevenirii, combaterii şi investigării contrabandei, fraudelor vamale.
    2. Să intensifice controlul asupra activităţii comerciale externe, întru asigurarea securităţii economice a statului, respectării şi executării legislaţiei vamale.
    3. Să asigure controlul asupra legalităţii introducerii/scoaterii mărfurilor, mijloacelor de transport şi altor bunuri în/din teritoriul vamal al ţării, precum şi monitorizarea procedurilor de vămuire, avînd drept scop îndeplinirea formalităţilor vamale.
2. COLECTAREA VENITURILOR BUGETARE
    În temeiul legislaţiei în vigoare (Codul vamal, Codul fiscal, Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997, alte acte legislative şi normative), precum şi în baza unor indicaţii interne, aprobate prin Ordinele directorului general al SV, la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală, în bugetul de stat se percep drepturile de import şi, respectiv, drepturile de export administrate de către SV, precum: taxa pe valoarea adăugată, taxa vamală, accizele, taxa pentru proceduri vamale, alte plăţi prevăzute de legislaţie, care constituie venituri ale bugetului de stat.
    În perioada anului 2010, veniturile administrate de către SV au fost executate în sumă de 9750,3 mil.lei (107,0%), sau cu o depăşire de 639,0 mil.lei faţă de planul indicativ (cifra de control) stabilit de către Ministerul Finanţelor. Comparativ cu anul 2009, a fost înregistrat un spor în sumă totală de 2035,4 mil.lei (26,4%), influenţat de majorarea cotelor accizelor, inclusiv la importurile produselor din tutun, benzină, motorină, automobile şi alte mărfuri, cu suma de 390,5 mil.lei. Ponderea veniturilor bugetului de stat administrate de către SV în Produsul Intern Brut în anul 2010 a constituit 13,6%, sau cu 0,8 puncte procentuale mai mult faţă de anul 2009 şi cu 1,8 puncte procentuale mai puţin faţă de anul 2008, şi este reflectată în Diagrama nr.1.
Diagrama nr.1
 
    Sursă: Datele din Informaţia privind evoluţia drepturilor de import/export raportate Ministerului Finanţelor, precum şi informaţiile statistice
    Structura veniturilor administrate de către organele vamale sub aspectul impozitelor, taxelor şi altor plăţi acumulate la bugetul de stat în anul 2010 indică că partea preponderentă a plăţilor vamale în totalul veniturilor îi revine TVA la import – 71,7%,  urmată de accize – 17,5%, taxele vamale – 7,8%, alte plăţi – 3,0%, şi este redată în Figura nr.2.
Figura nr.2

    Sursă: Rapoartele SV privind structura veniturilor
    Deşi veniturile colectate au înregistrat o creştere, în unele cazuri, birourile vamale n-au asigurat ritmicitatea executării  planului indicativ lunar (cifra de control) stabilit de către Ministerul Finanţelor (în continuare – planul indicativ) pe o perioadă de 5 luni, fiind înregistrată mai accentuat la: BV Briceni – cu 65,5 mil.lei (6,5%), BV Centru – cu 13,7 mil.lei (4,9%) şi BV Bălţi – cu 36,1 mil.lei (9,4%); BV Ungheni – cu  66,0 mil.lei (9,8%), pe o perioadă de 3 luni. La BV Cahul, executarea anuală a drepturilor de import/export  la nivel de 117,0% se datorează repartizării planului indicativ lunar la un nivel destul de scăzut, fapt ce a influenţat executarea sporită, de pînă la 188,0%, pe tot parcursul anului. Cu 3,5 mil.lei sub limita planului precizat sînt executate drepturile de import/export  la BV Centru, unde nivelul de executare a fost inferior  o perioadă de 8 luni ale anului 2010.
    În structura pe entitate, ponderea majoră a veniturilor în volumul încasărilor revine: BV Chişinău – 57,3% (5589,7 mil.lei), urmat de BV Briceni – 10,3% (1001,8 mil.lei), BV Leuşeni – 10,1% (983,1 mil.lei), BV Ungheni – 6,9% (673,4 mil.lei) şi BV Bender – 5,9% (575,5 mil.lei). Veniturile încasate la bugetul de stat şi ponderea încasărilor în veniturile totale calculate, la nivel de birouri vamale, în anul 2010 se reflectă în Tabelul nr.3.
Tabelul nr.3
 
Nr. d/o
Biroul vamal
Planul indicativ
precizat
(mil.lei)
Total venituri încasate
(mil.lei)
Devieri (+,-)
(mil.lei)
Ponderea încasărilor în veniturile totale calculate (%)
1
2
3
4
5=4-3
6=(4/∑)*100
Total pe Serviciul Vamal
9111,3
9750,3
639,0
100,0
1.
Chişinău
5225,4
5589,7
364,3
57,3
2.
Briceni
900,4
1001,8
101,4
10,3
3.
Leuşeni
945,8
983,1
37,3
10,1
4.
Ungheni
631,5
673,4
41,9
6,9
5.
Bender
529,9
575,5
45,6
5,9
6.
Bălţi
379,2
383,5
4,3
3,9
7.
Centru
282,0
278,5
-3,5
2,9
8.
Cahul
198,2
231,7
33,5
2,4
9.
Aparatul central, alte taxe
18,9
33,1
14,2
0,3
 

    Sursă: Informaţia operativă lunară privind executarea cifrei de control a drepturilor de import/export la situaţia din 31.12.2010

    Analiza calculării veniturilor lunare la bugetul de stat, care urmau a fi încasate prin SV, denotă că planul indicativ precizat nu a fost executat în lunile februarie şi iulie ale anului 2010, veniturile administrate de organele vamale în aceste perioade fiind colectate sub limitele planului indicativ cu 14,4 mil.lei şi, respectiv, cu 226,5 mil.lei. Cu toate acestea, executarea de ansamblu a drepturilor de import/export  cu o depăşire de 7,0% faţă de planul indicativ se datorează, în mare parte, încasărilor din luna decembrie, realizărilor cu 229,3 mil.lei (28,3%) mai mult faţă de prevederi, deşi planul indicativ pe luna decembrie a fost precizat în creştere faţă de alte perioade de gestiune (809,0 mil.lei). Evoluţia calculării lunare a veniturilor bugetului de stat se prezintă în Figura nr.3.
Figura nr.3

    Sursă: Informaţii operative lunare ale SV privind executarea cifrei de control a veniturilor
    Potrivit Informaţiei operative lunare privind executarea planului indicativ al drepturilor de import/export  pe birourile vamale la 31.12.2010, SV a generalizat executarea veniturilor la nivel de birouri vamale şi Aparatul central al SV, raportînd o executare eronată a veniturilor cu 12,2 mil.lei, inclusiv pe Aparatul central al SV – cu „minus” 6,8 mil.lei faţă de planul indicativ; BV Ungheni – cu „minus” 5,3 mil.lei,  în timp ce sumele respective au fost atribuite ca executate BV Centru – cu „plus” 7,4 mil.lei, BV Chişinău – cu „plus” 0,8 mil.lei, BV Leuşeni – cu „plus” 0,4 mil.lei etc. Eroarea constatată de audit a fost rectificată prin delimitarea şi precizarea planului indicativ între birourile vamale,   la 05.07.2011, SV prezentînd o informaţie nouă cu privire la executarea planului indicativ în aspectul birourilor vamale.
    Deşi, în ansamblu, drepturile de import/export  sînt executate peste limita planului indicativ, analiza decalajului majorării cotei accizului la importurile de bere, produse din tutun, benzină, motorină şi autoturisme denotă că modificările cotelor accizelor în condiţiile legii au influenţat, în unele cazuri, neuniform cantitatea şi valoarea mărfurilor importate, iar unele tipuri de accize au fost colectate sub limita precizată cu 80,1 mil.lei, inclusiv accizele la autoturisme – cu 36,9 mil.lei; la bere – cu 28,4 mil.lei; la benzină şi motorină – cu 13,0 mil.lei, şi la alte accize – cu 1,8 mil.lei. La fel, cu 11,6 mil.lei sub limita precizată a fost colectată taxa specială. Cantitatea mărfii şi suma accizelor în evoluţie pe 4 poziţii tarifare se prezintă în Tabelul nr.4.
Tabelul nr.4
 

Datele statistice ale Serviciului Vamal

Poziţia tarifara
Cota iniţială
Cota majorată
Devieri
Cantitatea
Suma accizului
2009
2010
Devieri
2009
2010
Devieri
1
2
3
4=3-2
5
6
7=6-5
8
9
10=9-8
2203- bere  
1,48
1,85
0,37
40818,5
24946,0
-15872,5
60414,0
46151,3
-14262,7
2402- produsele din tutun
6,6+3%
6,6+12%
6,6 +9%
4811,4
4866,1
54,7
87127,0
285925,2
198798,2
4,80
7,0
2,2
2710- benzină şi motorină
750,0
1125,0
375,0 (1,5)
386,6
364,0
-22,6
270594,7
402707,2
132112,5
289,8
247,1
-42,7
390673,3
500375,3
109702,0
Total, 2710
750,0
1125,0
375,0 (1,5)
 
 
 
661268,0
903082,5
241814,5
8703-
autoturisme
0,44
0,45
0,01
18821,0
17523,0
-1298,0
446111,0
390761,5
-55349,5
1,75
3,50
1,75
0,44
0,45
0,01
0,33
0,34
0,01
    Sursă: Codul fiscal, Titlul IV, Legea cu privire la tariful vamal şi datele statistice ale SV
    Datele din tabel denotă că, deşi cota accizului la bere s-a majorat în anul 2010 cu doar 0,37 lei, importurile şi valoarea accizului s-au diminuat faţă de anul 2009 cu 15,9 mil. litri şi, respectiv, cu 14,3 mil.lei. Veniturile de la acest tip de accize în sumă de 46,2 mil.lei (61,9%) sînt colectate cu 28,4 mil.lei (38,1%) sub limita planului indicativ.
    Majorarea cotelor accizelor la produsele din tutun nu a avut impact negativ asupra cantităţii şi valorii importurilor, acestea fiind în creştere cu 54,7 mii bucăţi, faţă de anul 2009, iar drepturile de import colectate în sumă de 285,9 mil.lei sînt cu 51,3% peste limitele precizate şi, respectiv, cu 198,8 mil.lei (328,2%) faţă de rezultatele din anul 2009.
    Deşi cantitatea importurilor la benzină şi motorină a înregistrat o descreştere cu 65,3 mii tone faţă de anul 2009, iar accizele calculate şi percepute în sumă de 903,1 mil.lei sînt sub limita planului indicativ cu circa 13,0 mil.lei (1,4%), veniturile la buget de la aceste importuri au sporit, fiind în creştere cu 241,8 mil.lei (36,6%) faţă de anul precedent.
    Majorarea cotei accizului la autoturisme a influenţat reducerea încasărilor la tipul respectiv de acciz, care, fiind perceput în sumă de 390,8 mil.lei, este cu 36,9 mil.lei (9,4%) sub limita planului indicativ şi în descreştere cu 55,3 mil.lei (12,4%) faţă de anul 2009.
    Nivelul de executare a drepturilor de export/import a fost influenţat şi de încasările percepute ca taxă specială drept urmare a aplicării măsurilor de salvgardare în temeiul Legii nr.289-XVI din 20.12.200711, prin care a fost reglementată pentru o perioadă de 4 ani, inclusiv pentru anul 2010, taxa vamală excepţională  specială de 37%, dar nu mai puţin de 105 euro/tonă, aplicată suplimentar faţă de taxa vamală în vigoare la unele poziţii tarifare la importurile de zahăr. Taxa specială colectată în anul 2010, în sumă de 23,4 mil.lei, este cu 11,6 mil.lei (33,1%) sub nivelul planului indicativ şi cu 10,6 mil.lei (31,3%), în descreştere faţă de anul 2009.
    ___________________________
    11Legea nr.289-XVI din 20.122007 ”Privind aplicarea unei măsuri de salvgardare”.

    Concluzii: Veniturile vamale colectate la bugetul de stat în anul 2010 de către SV, comparativ cu planul aprobat, au fost executate cu o depăşire de 639,0 mil.lei (7,0%), cu toate că la 30.06.2010 veniturile au fost precizate în direcţia majorării cu 466,4 mil.lei. Modificarea cadrului legal ce ţine de majorarea cotelor la unele tipuri de accize aplicate la unele poziţii tarifare, în unele cazuri, nu a influenţat uniform importurile, acestea înregistrînd reduceri la cantităţile de marfă importată, care au determinat scăderea bruscă cu 80,1 mil.lei a valorii importurilor şi, respectiv, a drepturilor de import/export  percepute, fapt ce denotă unele rezerve privind drepturile de import/export  colectate. Taxa specială colectată în anul 2010 este cu 11,6 mil.lei  sub nivelul cifrei de control. Informaţia cu privire la executarea planului indicativ al veniturilor în aspectul birourilor vamale a fost raportată eronat cu suma de 12,2 mil.lei.
    Recomandări SV:
    4. Să sporească nivelul responsabilităţii organelor vamale pentru executarea planului indicativ de acumulare a veniturilor la bugetul de stat.
    5. Să intensifice activitatea organelor vamale din teritoriu la compartimentul aplicarea uniformă a legislaţiei fiscale şi vamale la calcularea şi perceperea drepturilor de import/export.
    Recomandări SV şi MF:
    6. Să  reevalueze parametrii de calculare şi stabilire a planurilor indicative de colectare a drepturilor de import/export în aspectul subdiviziunilor departamentale.
3. CU PRIVIRE LA RESTANŢELE ADMINISTRATE
DE CĂTRE SERVICIUL VAMAL
    Conform Raportului cu privire la creanţele SV pe plăţi ce reprezintă veniturile bugetului de stat la 31.12.2010, restanţele contribuabililor faţă de bugetul de stat la plăţile administrate de organele vamale, înregistrate şi raportate de SV la 31.12.2010, au constituit 103,1 mil.lei, inclusiv 36,0 mil.lei – formate în anul 2010 (26,7 mil.lei – la plăţile de bază, şi 9,3 mil.lei – penalităţi calculate).
    Cele mai mari restanţe au fost admise de către BV Chişinău – 40,5 mil.lei; Aparatul central al SV – 25,2 mil.lei; BV Centru – 10,4 mil.lei; BV Bălţi – 6,6 mil.lei; BV Ungheni – 6,0 mil.lei; BV Leuşeni – 5,1 mil.lei; BV Bender – 2,3 mil.lei;  BV Briceni – 3,3 mil.lei şi BV Cahul – 3,6 mil.lei.
    La nivel de contribuabil, cele mai mari restanţe faţă de bugetul de stat au înregistrat: S.R.L. „Limagrain Moldova” – 6,0 mil.lei; Î.M. „Lurial” S.R.L. – 3,1 mil.lei; CAP „Plumeria” – 3,1 mil.lei; SC „Metafer” S.R.L. – 2,8 mil.lei; S.A. „Accent Electronic” – 2,6 mil.lei; S.R.L. „Unitranzit” – 2,4 mil.lei; S.R.L. „Andrevlad” – 1,3 mil.lei; S.R.L. „Bunele Tradiţii” – 0,8 mil.lei; F.P. „Standart” S.R.L. – 0,7 mil.lei etc.
    Soldul restanţelor contribuabililor faţă de bugetul de stat la 31.12.2010 este format din acte constatatoare în sumă de 66,3 mil.lei, penalităţi – de 15,6 mil.lei, din alte datorii – în sumă de 7,7 mil.lei, şi amenzi – de 13,5 mil.lei, care se prezintă în Figura nr.4.
Figura nr.4
 
    Sursă: Rapoartele cu privire la  creanţele SV
    Organele vamale nu întreprind măsuri pentru executarea silită a restanţelor agenţilor economici. La BV Bălţi s-au constatat plăţi prolongate pe un termen de 5 luni în sumă totală de 3,1 mil.lei lei ale S.A. „Alfa Nistru”, în baza scrisorilor de garanţie bancară ale BC „Victoriabank” S.A. BV Bălţi, dispunînd de informaţia privind tranzacţia de import al utilajului cu valoarea în vamă de 119,0 mii lei, nu a informat executorul judecătoresc despre dreptul de proprietate al S.R.L. „Denimport” asupra utilajului sus-menţionat, pentru a fi supus sechestrului, întru stingerea datoriei în sumă de 179,5 mii lei, aceste acţiuni fiind întreprinse în cadrul auditului.
    În Raportul cu privire la creanţele SV pe plăţile ce reprezintă veniturile bugetului de stat la 31.12.2010 s-au reflectat restanţele cu termen mai mare de 6 ani în sumă totală de 59,1 mil.lei, acestea, de fapt, la 31.12.2010, constituind 8,9 mil.lei, fiind majorate nejustificat cu suma de 50,2 mil.lei (59,1-8,9), inclusiv la TVA – cu 43,8 mil.lei, taxa vamală – cu 7,5 mil.lei. În timpul auditului, aceste datorii au fost rectificate, iar Raportul respectiv a fost prezentat repetat Ministerului Finanţelor, la 24.06.2011.
    Concluzii:  Soldul restanţelor contribuabililor faţă de bugetul de stat a înregistrat o creştere semnificativă, ceea ce denotă o subapreciere din partea factorilor responsabili a disciplinei de plată. Soldul restanţelor cu termen mai mare de 6 ani în sumă totală de 59,1 mil.lei, reflectat în Raportul cu privire la creanţele SV pe plăţile ce reprezintă veniturile bugetului de stat la 31.12.2010, a fost majorat nejustificat cu suma de 50,2 mil.lei faţă de cel raportat, la finele perioadei de gestiune constituind, de fapt, suma de 8,9 mil.lei (59,1-50,2).
    Recomandări SV:
    7. Să intensifice şi să aplice pîrghiile legale pentru încasarea necondiţionată a restanţelor contribuabililor faţă de buget.
4. CU PRIVIRE LA EVIDENŞA CONTABILĂ A
VENITURILOR ADMINISTRATE DE CĂTRE
SERVICIUL VAMAL
    Serviciul Vamal nu a întreprins măsurile necesare pentru a coopera cu Ministerul Finanţelor  în domeniul evidenţei contabile a veniturilor administrate de către organele vamale, ceea ce a dus la neelaborarea normelor unice, şi, respectiv, nu a eliminat diferenţele la sumele calculate şi neachitate, precum şi a soldurilor înregistrate în conturile agenţilor economici.
    În rezultatul verificării drepturilor de import/export calculate şi achitate în perioada anului 2010, a datelor înregistrate în modulul „Economist”, s-a constatat că soldurile creditoriale ale agenţilor economici, raportate de SV în Informaţia privind sumele calculate şi achitate ale drepturilor de import/export la 31.12.2010, constituie 156,1 mil.lei, fiind cu 93,5 mil.lei mai mari faţă de soldurile creditoriale ale agenţilor economici (în sumă de 62,6 mil.lei) raportate la finele anului 2010 de către Trezoreria de Stat în Informaţia cu privire la sumele calculate şi achitate în perioada 01.01.2010-31.12.2010.
    Concluzii: Lipsa metodei unice de raportare şi a unor norme de ţinere a evidenţei contabile a veniturilor administrate de către SV s-a soldat cu o diferenţă de 93,5 mil.lei (156,1-62,6), ce ţine de soldurile creditoriale ale agenţilor economici reflectate în Informaţia privind sumele calculate şi achitate ale drepturilor de import/export la 31.12.2010, prezentată Ministerului Finanţelor, şi în Informaţia întocmită de Trezoreria de Stat.
    Recomandări  SV şi Ministerului Finanţelor:
    8. Să aprobe în mod operativ norme de ţinere a evidenţei contabile a veniturilor administrate de către organele vamale şi modul de raportare a mijloacelor băneşti achitate de către agenţii economici în avans, precum şi structura şi formatul Raportului privind acumularea veniturilor la bugetul de stat.
5. ACTIVITĂŢILE ORGANELOR VAMALE CU
PRIVIRE LA COLECTAREA VENITURILOR
    5.1. Cu privire la valoarea în vamă
    În conformitate cu prevederile art.122 din Codul vamal, pentru calcularea drepturilor de import şi drepturilor de export, baza de calcul a taxei vamale, a taxei pe valoarea adăugată, a accizului şi a taxei pentru proceduri vamale o constituie volumul natural sau valoarea în vamă a mărfurilor, determinată în condiţiile legii, precum şi impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate la data importului, fără a ţine cont de accize şi de taxa pe valoarea adăugată.
    Conform art.10 alin.(1) şi alin.(2) din Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997, valoarea în vamă a mărfii introduse pe teritoriul vamal se determină prin următoarele metode:
    1) în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă, ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit;
    2) în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică;
    3) în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară;
    4) în baza costului unitar al mărfii;
    5) în baza valorii calculate a mărfii;
    6) prin metoda de rezervă.
    Cea mai răspîndită este metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă. În cazul în care metoda în cauză nu poate fi aplicată, în mod succesiv se folosesc altele. Fiecare din metode se aplică doar în cazul în care valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată prin metoda precedentă. Metodele nr.4 şi nr.5 pot fi aplicate în orice consecutivitate, la dorinţa declarantului. Conform pct.4 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.600 din 14.05.200212,valoarea în vamă a mărfurilor introduse este determinată de declarant, organul vamal avînd obligaţia de a verifica corectitudinea determinării de către declarant a valorii în vamă, inclusiv corectitudinea metodei alese de declarant pentru determinarea valorii în vamă şi oportunitatea aplicării ei, precum şi integritatea documentelor prezentate de declarant, autoritatea vamală fiind în drept să ia decizii în privinţa corectitudinii ori incorectitudinii valorii în vamă a mărfii anunţate de declarant. Conform art.8 alin.(3) din Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997, autoritatea vamală este în drept să determine valoarea în vamă a mărfurilor, aplicînd consecutiv metodele indicate în art.10 din legea nominalizată, în cazurile în care nu există date ce ar confirma corectitudinea determinării valorii în vamă a mărfii anunţate sau cînd există temei de a considera că datele prezentate de declarant nu sînt veridice şi/sau nu sînt suficiente.
    ____________________________
    12Regulamentul cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.600 din 14.05.2002 (în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.600 din 14.05.2002).

    Auditul a constatat denaturarea datelor din Raportul privind controlul asupra valorii în vamă la mărfurile introduse în regim vamal de import (plasare în liberă circulaţie) pe anul 2010, generalizat pe SV, care sînt majorate cu 286,5 mil.lei la capitolele: „Valoarea în vamă majorată a mărfurilor” şi „Suma suplimentară a drepturilor de import  percepută”, inclusiv pe BV Chişinău – cu 280,1 mil.lei, şi pe BV Bălţi – cu 6,4 mil.lei. La efectuarea procedurilor de audit s-a constatat aplicarea neuniformă şi contrar limitelor cadrului regulamentar a metodei de apreciere a valorii în vamă a mărfurilor. Se relevă că la BV Chişinău, din 132,4 mii de declaraţii ale valorii în vamă, prin metoda nr.1 au fost determinate 114,0 mii de declaraţii (86,1%), iar prin metoda nr.6 – 18,4 mii de declaraţii (13,9%). La BV Bălţi, din 7,1 mii de declaraţii  ale valorii în vamă perfectate, prin metoda nr.1 au fost determinate 5,9 mii de declaraţii, sau 83,4%, şi prin metoda nr.6 – 1,2 mii de declaraţii (16,6%). La BV Bender, din 5,0 mii de declaraţii ale valorii în vamă, prin metoda nr.1 au fost determinate 4,8 mii de declaraţii (96%), şi prin metoda nr.6 – 0,2 mii de declaraţii, sau 4% din numărul total al tipizatelor DVV. Verificarea prin eşantionare a relevat că în 866 de cazuri colaboratorii vamali nu au completat în mod obligatoriu, în corespundere cu Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.600 din 14.05.2002, rubricile 7 şi 8 din tipizatele DVV-2, ce ţin de argumentarea alegerii metodei respective ori a cauzelor renunţării la metodele precedente, fapt ce indică un risc sporit de determinare incorectă a valorii în vamă a mărfurilor, atît la momentul declarării lor, cît şi după efectuarea auditului postvămuire (la BV Bălţi – 257 de cazuri, BV Briceni – 583 de cazuri, şi BV Bender, la posturile vamale: Anenii Noi, Ştefan Vodă şi Căuşeni – 26 de cazuri). BV Bălţi, BV Briceni şi BV Bender, la determinarea valorii în vamă a mărfurilor, aplică metodele nr.1 şi nr.6 şi nu aplică consecutiv metodele nr.2, nr.3, nr.4 şi nr.5, în conformitate cu cerinţele articolelor 12, 13, 14, 15 şi 16 din Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997, invocînd riscuri privind determinarea valorii în vamă a mărfurilor şi ratarea veniturilor la bugetul de stat.
    S-a constatat că, întru respectarea procedurilor de declarare a mărfurilor, în unele cazuri, declarantul nu prezintă, iar organul vamal nu solicită toate documentele ce confirmă valoarea în vamă a mărfurilor revăzute de punctele 13-16 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.600 din 14.05.2002. Colaboratorii  BV Bălţi au acceptat scrisori de trăsură internaţionale (CMR) şi facturi comerciale (invoice) în baza cărora au fost vămuite mărfurile pe care lipseau ştampilele punctelor vamale ale ţărilor de export şi tranzit, iar la declaraţiile vamale nu au anexat certificatele de origine ale mărfurilor, certificatele de calitate, de conformitate, documentele de transport etc.
    5.1.1. Corectitudinea calculării drepturilor de import/export la unele mărfuri
    În scopul sporirii eficienţei corectitudinii determinării valorii în vamă a mărfurilor, precum şi a încasării depline a drepturilor de import, pe parcursul anului 2010, aprecierea valorii în vamă a mărfurilor a fost reglementată şi prin Indicaţiile interne emise de SV „Cu privire la stabilirea preţurilor de referinţă la unele categorii de mărfuri”, care, după cum a constatat auditul, în unele cazuri, au fost aplicate neuniform de către colaboratorii vamali. S-a relevat şi lipsa unor preţuri la unele poziţii tarifare stabilite în aceste indicaţii pentru a servi drept călăuză la declararea valorii în vamă a mărfurilor (Ordinele SV nr.19-c din 18.01.2010 şi nr.225-c din 10.06.2010 „Cu privire la stabilirea preţurilor de referinţă la unele categorii de mărfuri în funcţie de ţara de export” (în continuare –Indicaţiile cu privire la preţurile de referinţă elaborate de SV).
    Completarea imprecisă şi fără caracteristica detaliată a mărfii de către colaboratorii BV Chişinău a rubricii „31 Descrierea mărfurilor” din declaraţiile vamale, precum şi lipsa unor preţuri de referinţă elaborare de SV au dus la ratarea unor venituri la bugetul de stat în sumă de 1,9 mil.lei. Astfel, conform DV nr.3029i21381 din 13.10.2010, în rubrica 31 s-au indicat „pantaloni pentru bărbaţi din fibre sintetice, de lucru” – 558 de bucăţi, valoarea mărfii fiind de 8,3 mii lei, la preţul de 14,8 lei pentru o unitate. Mărfii respective i-a fost atribuit codul marfar 62034311, deşi, conform preţurilor de referinţă, trebuia să i se atribuie  codul marfar 62034310, la preţul de 46,9 lei pentru o unitate, astfel valoarea în vamă fiind diminuată cu 22,8 mii lei.
    La stabilirea valorii în vamă a unor mărfuri importate din Turcia, China, Emiratele Arabe Unite şi Ucraina, în lipsa preţului de referinţă stabilit de SV drept călăuză la unele poziţii tarifare, se ia în consideraţie preţul din factura comercială (invoice), care este diminuat. În anul 2010, agenţii economici S.R.L. „Aridon”, S.R.L. ”Tomigan şi S.R.L. „Convizir-Grup” au importat „cămăşi pentru bărbaţi din in” cu codul marfar 620590100, în sumă totală de 635,3 mii lei, la preţul mediu de 13,2 lei pentru o unitate. Luînd în consideraţie  faptul că preţul de referinţă la marfa similară, dar din sintetică şi materiale textile, constituie 25,0 lei şi, respectiv, 26,8 lei pentru o unitate (nu material natural - in), venitul ratat al bugetului a constituit 156,2 mii lei. În anul 2010, cu codul marfar 611190900 au fost importate „articole şi accesorii de îmbrăcăminte tricotată sau croşetate pentru sugari” în valoare de 2,2 mil.lei, la preţul mediu de 47,7 lei/kg. Lipsa preţului de referinţă elaborat de SV la marfa respectivă a permis importarea acestora la preţuri diminuate, venitul ratat constituind 716,4 mii lei (taxa vamală şi TVA). Cu codul marfar 611090900 au fost importate: veste, pulovere, cardigane, jerseuri şi articole similare în valoare totală de 848,2 mii lei, cu preţul mediu de 14,2 lei pentru o unitate. Luînd în consideraţie că în Indicaţiile cu privire la preţurile de referinţă elaborate de SV nu este specificată valoarea la acest cod, declararea valorii în vamă s-a efectuat conform facturii comerciale (invoice). Totodată, în indicaţiile nominalizate, valoarea mărfurilor similare, dar sintetice, preţul la o unitate constituie 53,6 lei şi 67 lei. Astfel, valoarea în vamă a mărfurilor respective a fost diminuată, iar venitul ratat la bugetul de stat a constituit 1077,0 mii lei (taxa vamală şi TVA).
    5.1.2. Corectitudinea calculării drepturilor de import/export la autoturisme şi autovehicule
    În cadrul auditului au fost verificate 1,3 mii de declaraţii, din 22,4 mii înregistrate, referitor la importul definitiv al autoturismelor şi autovehiculelor de către persoanele fizice (codurile marfare 8703, 8704). Astfel, conform art.103 alin.(1) pct.24 din Codul fiscal, autoturismele şi alte autovehicule (poziţiile tarifare 870321, 870322, 870323, 870324 870331, 870332, 870333) sînt scutite de TVA. Totodată, aceste poziţii tarifare, conform anexei din art.128 Cod fiscal, Titlul IV, sînt supuse accizelor, deoarece poziţia tarifară 8703 cuprinde autoturisme şi alte autovehicule concepute pentru transportul persoanelor, altele decît cele de la poziţia tarifară 8702, inclusiv maşinile de tipul „break” şi maşinile de curse. Pentru autovehiculele destinate transportului de mărfuri clasificate la poziţia tarifară 8704 se aplică TVA la import.
    În scopul clasificării uniforme a mărfurilor de acelaşi gen, eficientizării controlului vamal al mărfurilor ce traversează frontiera Republicii Moldova, identificării lor în corespundere cu Nomenclatorul mărfurilor, precum şi în temeiul art.141 din Codul vamal, a fost emis Ordinul nr.38-o din 05.02.2009 referitor la clasificarea unor categorii de autovehicule. Analiza selectivă a importului definitiv al autovehiculelor de către persoanele fizice a relevat că pentru 20 autoturisme introduse pe teritoriul vamal al Republicii Moldova la poziţia tarifară 8704 s-a achitat TVA în sumă de 149,1 mii lei, în timp ce, potrivit datelor tehnice şi numărului de înregistrare al acestor autovehicule, urma ca la introducerea lor în ţară să li se atribuie poziţia tarifară 8703, cu achitarea drepturilor de import (accizelor) în conformitate cu legislaţia fiscală. Urmare atribuirii incorecte de către inspectorii vamali a codului marfar la autoturismele sus-menţionate, la buget n-au fost calculate şi încasate accize în sumă de 759,0 mii lei, fiind ratate venituri în sumă de 609,9 mii lei (759,0-149,1).
    5.1.3. Posibilitatea exercitării controlului fizic al mărfurilor
    În procesul executării misiunii de audit, echipa a participat la controlul fizic al unor mărfuri importate de către un agent economic (cargo) din Turcia.  Sistemul informaţional „Asycuda World” a selectat declaraţia vamală în baza criteriilor de risc pe culoarul de control roşu, care prevedea efectuarea obligatorie a controlului fizic ale mărfurilor, determinînd agentul economic cu risc potenţial de subevaluare a mărfurilor. De fapt, auditul a constatat că inspectorii BV Chişinău au efectuat controlul fizic parţial, dat fiind că organul vamal nu dispune de spaţii şi depozite la terminalele vamale pentru a efectua controlul fizic total al mărfurilor prin verificarea şi contrapunerea corespunderii denumirii şi cantităţii efective importate cu cea declarată, întru executarea prevederilor Codului vamal şi Ordinului SV nr.480-O din 18.12.200613. Astfel, persistă riscul de introducere a unor mărfuri în ţară fără determinarea corectă a valorii în vamă şi, respectiv, fără a fi declarate.
    _____________________________
    13Ordinul SV nr.480-O din 18.12.2006 „Cu privire la aprobarea Metodologiei de prelucrare a declaraţiei vamale în detaliu”.

    Concluzii: Încălcarea de către colaboratorii vamali a cadrului regulator, exprimată prin completarea necorespunzătoare a unor declaraţii vamale, fără caracteristica detaliată a mărfii; lipsa unor preţuri la unele poziţii tarifare stabilite de SV pentru a servi drept călăuză la declararea valorii în vamă a mărfurilor, precum şi atribuirea eronată de către unii inspectori vamali a poziţiei tarifare 8704, în loc de 8703, la unele autoturisme şi autovehicule, care a generat neachitarea pe deplin a accizelor, s-au soldat cu ratarea unor venituri la bugetul de stat în sumă de 2,5 mil.lei. BV Chişinău nu dispune de spaţii şi depozite la terminalele vamale pentru efectuarea controlului fizic total al mărfurilor,  astfel persistînd riscul de introducere a unor mărfuri în ţară fără determinarea corectă a valorii în vamă şi, respectiv, fără a fi declarate.
    La determinarea valorii în vamă a mărfurilor, unele organe vamale aplică metodele nr.1 şi nr.6, dar nu  metodele de vămuire nr.2, nr.3, nr.4 şi nr.5, conform prevederilor articolelor 12, 13, 14, 15 şi 16 din Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997, fapt care a dus la determinarea neregulamentară a valorii în vamă a mărfurilor şi, respectiv, la neîncasarea integrală a drepturilor de import/export.
    La BV auditate, completarea obligatorie a rubricilor nr.7 şi nr.8 din DVV-2, ce ţin de argumentarea alegerii metodei de apreciere a valorii în vamă a mărfurilor şi cauzei renunţării la metodele precedente, precum şi a sursei de informaţii, a fost ignorată de către colaboratorii vamali, fapt ce implică un risc major al neasigurării temeiului juridic şi regularităţii modului de declarare a valorii în vamă.
    Datele din Raportul privind controlul asupra valorii în vamă la mărfurile introduse în regim vamal de import (plasare în liberă circulaţie) pe anul 2010 au fost denaturate prin majorare cu 286,5 mil.lei la capitolele: „Valoarea în vamă majorată a mărfurilor” şi „Suma suplimentară a drepturilor de import  percepută”.
    Recomandări SV şi Birourilor vamale auditate:
    9. Sa respecte prevederile actelor legislative şi normative la aprecierea valorii în vamă a mărfurilor, în scopul sporirii eficienţei, corectitudinii determinării valorii în vamă, precum şi încasării depline a drepturilor de import.
    10. Să asigure ridicarea responsabilităţii angajaţilor SV la completarea rubricilor nr.7 şi nr.8 din DVV-2, ce ţin de argumentarea alegerii metodei de apreciere a valorii în vamă a mărfurilor şi a cauzei renunţării la metodele precedente, cu indicarea sursei de informaţii.
    11. Să asigure raportarea corectă a activităţilor privind corectitudinea determinării valorii în vamă, să exercite atribuţiile privind supravegherea activităţii unităţilor din subordine şi dreptul privind exercitarea controlului asupra legalităţii introducerii/scoaterii mărfurilor în/din teritoriul vamal al ţării, în corespundere cu Regulamentul SV, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.4 din 02.01.2007.
    12. Să întreprindă măsuri privind modificarea indicaţiilor cu privire la preţurile de referinţă la mărfurile de larg consum, pentru a evita diminuarea valorii în vamă şi neîncasarea obligaţiunilor vamale.
    13. Să rectifice declaraţiile vamale în care s-a atribuit incorect codul marfar la autoturisme (poziţia tarifară 8704), în scopul determinării şi perceperii la bugetul de stat a drepturilor de import (accize).
    5.2.    Întocmirea actelor constatatoare în cadrul apariţiei obligaţiei vamale
    Conform art.12713  alin.(1) din Codul vamal, actul constatator reprezintă un document cu o formă stabilită de SV, întocmit de organele vamale, care serveşte drept dovadă a apariţiei obligaţiei vamale, document spre executare obligatorie din momentul aprobării de către conducerea organului vamal şi semnării lui de către ambele părţi.
    În anul 2010, organele vamale au întocmit 1,2 mii de acte constatatoare privind calcularea sau recalcularea drepturilor de export/import, fiind calculate spre încasare drepturi de export/import în sumă totală de 49,2 mil.lei. Ţinîndu-se cont de soldul datoriilor format în urma întocmirii actelor constatatoare, la 01.01.2010, în sumă de 57,4 mil.lei, şi de drepturile de import calculate spre încasare în anul 2010, în sumă de 49,2 mil.lei, la bugetul de stat au fost încasate drepturi de import în sumă de 18,1 mil.lei. Din suma obligaţiilor vamale calculate adăugător, în baza hotărîrilor judecătoreşti, au fost anulate acte constatatoare în sumă de 22,2 mil.lei (20,8%), formîndu-se la 31.12. 2010 datorii în sumă de 66,3 mil.lei. Cele mai mari datorii pe actele constatatoare au admis: BV Chişinău – 27,7 mil.lei; Aparatul central al SV –9,6 mil.lei; BV Centru – 10,3 mil.lei; BV Bălţi – 4,0 mil.lei; BV Ungheni – 3,1 mil.lei; BV Leuşeni – 5,1 mil.lei; BV Briceni – 3,2 mil.lei şi BV Cahul – 3,0 mil.lei. Astfel, în anul 2010, BV Chişinău a încasat suplimentar drepturi de import în sumă de 9,8 mil.lei (18,8%), iar anulările în baza hotărîrilor  judecătoreşti au constituit 14,6 mil.lei (28,0%), înregistrîndu-se în evoluţie datorii din sumele recalculate în baza actelor constatatoare, care la 31.12.2010 au însumat 27,7 mil.lei (53,2%); BV Bălţi – din 8,3 mil.lei calculate, a încasat suplimentar doar 525,6 mii lei (6,3%), fiind anulate plăţi calculate în baza hotărîrilor judecătoreşti în sumă de 3,8 mil.lei, la 31.12.2010 restanţele constituind 4,0 mil.lei; BV Ungheni – din 6,2 mil.lei calculate conform actelor constatatoare,  a încasat suplimentar drepturi de import în sumă de 181,9 mii lei, sau 2,8% din obligaţia vamală calculată, fiindu-i anulate plăţi în baza hotărîrilor judecătoreşti în sumă de 3,5 mil.lei şi înregistrînd la finele anului datorii în sumă de 3,1 mil.lei etc.
    La BV Bălţi, BV Chişinău şi BV Bender, recalcularea suplimentară a drepturilor de import în baza actelor constatatoare în 116 cazuri s-a efectuat în mod manual, în mărimi ce variază de la 1,0 leu pînă la 1789,0 lei, recalculele neefectuîndu-se prin Sistemul informaţional „Asycuda World”. Evaluarea şi stabilirea veridică a drepturilor de import sînt determinate de fluxul şi gradul de procesare a declaraţiilor vamale, care, în exclusivitate, depind de funcţionalitatea serverului destinat pentru asigurarea procesului informaţional tehnologic cu denumirea  „Asycuda World”. Pînă în prezent, calcularea obligaţiilor privind drepturile vamale şi perceperea taxelor şi plăţilor aferente se efectuează prin intermediul unei aplicaţii mai vechi a SV, denumită „Economist”. Această aplicaţie urma a fi substituită în anul 2007 cu un modul nou, destinat integrării în Sistemul informaţional „Asycuda World”. În perioada desfăşurării auditului, s-a constatat că Serviciul Vamal continuă să utilizeze  aplicaţia veche „Economist”, care, la rîndul său, funcţionează separat. Potrivit Hotărîrii Curţii de Conturi nr.12 din 02.03.201014, Serviciul Vamal urmează să informeze Curtea de Conturi, în luna octombrie, despre măsurile întreprinse pentru executarea recomandărilor din această hotărîre.
    ______________________________
    14Hotărîrea Curţii de Conturi nr.12 „Privind Raportul auditului Sistemului Informaţional Integrat Vamal al Serviciului Vamal al Republicii Moldova” din 02.03.2010”.

    Concluzii: Obligaţiile vamale calculate în baza actelor constatatoare au fost anulate  la nivel de 20,8% (22,2 mil.lei) din volumul total calculat,  încasîndu-se 18,1 mil.lei, sau 17,0% din sumele respectiv calculate, restanţele la sfîrşitul anului 2010 constituind 66,3 mil.lei, sau cu 8,9 mil.lei mai mult faţă de anul 2009. Recalcularea suplimentară a drepturilor de import în baza actelor constatatoare s-a efectuat în mod manual,  şi nu prin Sistemul informaţional „Asycuda World”.
    Recomandări SV şi Birourilor vamale:
    14. Să asigure recalcularea drepturilor de import în condiţiile prevăzute de legislaţie şi să intensifice monitorizarea nivelului de încasare a obligaţiunilor vamale recalculate în baza actelor constatatoare.
    15. Să se conformeze recomandărilor din Hotărîrea Curţii de Conturi nr.12  din 02.03.2011,inclusiv ce ţin de asigurarea integrării modulului „Economist” în Sistemul informaţional „Asycuda World”.
    5.3.    Cu privire la contravenţiile administrative şi cauzele penale pe contrabanda cu ţigări
    Contravenţiile administrative. În anul 2010, secţiile de contracarare a fraudelor vamale au întocmit 1,5 mii de procese-verbale privind contravenţiile administrative admise de persoane fizice şi juridice, fiind emise 1,5 mii de decizii, potrivit cărora s-au calculat amenzi în sumă de 8,7 mil.lei, însă în modulul „Economist” au fost contabilizate amenzi  în sumă de 4,7 mil.lei, sau cu 4,0 mil.lei mai puţin, datorită faptului că o parte din deciziile privind aplicarea amenzilor au fost contestate în conformitate cu prevederile art.280 din Codul vamal. Astfel, în baza deciziilor adoptate, amenzile s-au încasat în proporţie de 36,0% (3,1 mil.lei) din suma calculată, restanţele la 31.12.2010 constituind 13,5 mil.lei, inclusiv cu termen mai mare de 6 ani – 3,7 mil.lei, fapt ce indică că documentarea proceselor-verbale privind contravenţiile vamale nu în toate cazurile este argumentată şi persistă riscul neîncasării amenzilor aplicate şi ratării veniturilor la bugetul de stat. Cele mai mari restanţe au înregistrat: BV Chişinău – 9,8 mil.lei; BV Bender – 2,0 mil.lei; BV Ungheni – 0,9 mil.lei; BV Cahul – 0,6 mil.lei etc.
    Concomitent, s-a constatat că din suma amenzilor de 14,0 mil.lei, formate la 31.12.2009, care urmau a fi încasate în bugetul de stat în baza recomandărilor auditului precedent al Curţii de Conturi, în anul 2010 s-au  încasat 143,7 mii lei, fiind stinsă (prin prescripţie) suma de 1,8 mil.lei cu termenul mai mare de 6 ani şi s-au anulat 27,9 mii lei, restul sumei de 12,1 mil.lei rămînînd în sold la 31.12.2010.
    Contrabanda cu ţigări. Pe parcursul anului 2010, Direcţia delicte transfrontaliere a SV a depistat 21 de cazuri de contrabandă cu un număr de 2,4 mil. pachete de ţigări, fiind pornite 20 cauze penale, iar o cauză penală este disjungată. Din totalul cauzelor penale pornite, 7 cauze  pe 1,5 mil. pachete de ţigări, cu valoarea de 12,4 mil.lei, au fost expediate în instanţa de judecată, 3 cauze – încetate, 2 cauze – expediate după competenţă altui organ de urmărire penală, şi 9 cauze penale se află în gestiunea Secţiei urmărire penală a SV. Din cazurile enumerate mai sus, autorităţile române au depistat 6 cazuri de contrabandă cu ţigări, inclusiv cazul cu 695,0 mii pachete de ţigări, cu valoarea de 2,3 mil.lei, depistat la 04.03.2010 de către inspectorii vamali ai postului vamal Albiţa şi care a fost expediat în instanţa de judecată, restul cazurilor fiind în examinare. Organele SV au depistat 15 cazuri de contrabandă cu ţigări, inclusiv un caz cu 647,3 mii pachete de ţigări, în valoare de 8,9 mil.lei, în postul vamal Giurgiuleşti-Galaţi. În instanţa de judecată sînt expediate 5 cazuri, iar cazul cu 5,1 mii pachete de ţigări, în valoare de 50,8 mii lei, propus pentru judecată, este încetat, cu atragerea la răspundere administrativă.
    Concluzii: Documentarea neconformă a proceselor-verbale privind contravenţiile administrative a dus la neîncasarea integrală a amenzilor aplicate de către organele vamale, fiind anulate în perioada de gestiune amenzi în sumă de 1,9 mil.lei, soldul restanţelor la 31.12.2010  însumînd 13,5 mil.lei, invocîndi-se  riscul neîncasării amenzilor aplicate şi ratarea veniturilor la bugetul de stat. În anul 2010 au fost depistate 21 de cazuri de contrabandă cu ţigări în număr de 2,4 mil. pachete, fiind pornite 20 de cauze penale.
    Recomandări  SV:
    16. Să asigure monitorizarea cazurilor de contrabandă cu ţigări şi schimbul operativ de informaţii cu serviciile vamale ale altor state, precum şi cu organizaţiile internaţionale, în scopul prevenirii, combaterii şi investigării contrabandei, fraudelor vamale.
    17. Să asigure documentarea conformă a proceselor-verbale de către subdiviziunile structurale şi aplicarea pîrghiilor legale privind încasarea la bugetul de stat a restanţelor înregistrate la 31.12.2010, în sumă de 13,5 mil.lei, din amenzile calculate conform deciziilor organelor vamale.
    5.4. Administrarea drepturilor de import recalculate de către auditul postvămuire
    Potrivit Hotărîrii Guvernului nr.1144 din 03.11.200515, organele vamale, la efectuarea controlului vamal, se călăuzesc de principiul selectivităţii şi se limitează la formele controlului vamal ce urmează a fi selectate, prin aplicarea sistemului de administrare a riscurilor. Deşi Secţia audit postvămuire activa în cadrul Direcţiei analiza riscurilor şi audit postvămuire, planul activităţilor desfăşurate a fost elaborat în lipsa analizelor de risc, cu evitarea dispoziţiilor reglementate prin Concepţia reglementată de Hotărîrea Guvernului nominalizată. Astfel, din 321 de controale efectuate, în cadrul a  179 de controale, sau 55,8%, n-au fost depistate încălcări sau abateri de la legislaţia fiscală şi vamală. În 142 de cazuri (44,2%), în baza controalelor efectuate, au fost recalculate drepturi de import/export în sumă totală de 38,4 mil.lei, din care s-au încasat 6,6 mil.lei, sau 17,2% din obligaţiile vamale calculate. Spre executare silită au fost remise 21 de acte în sumă de 8,4 mil.lei, din care în litigiu de judecată se află 5 acte, cu valoarea de 4,5 mil.lei.
    ___________________________
    15Hotărîrea Guvernului nr.1144 din 03.11.2005 „Cu privire la aprobarea Concepţiei sistemului de administrare a riscurilor în Serviciul Vamal”.

    Pe parcursul anului 2010 a fost efectuat un audit postvămuire pentru confirmarea scutirilor acordate, cu implicarea colaboratorilor BV Bălţi şi ai Aparatului central al SV, care au constatat, pe un volum de 442 de pagini, că întreprinderea auditată închiriază utilaj pentru producerea şi prelucrarea produselor petroliere,  la aceasta sînt angajaţi 7 operatori de producere, iar materia primă este importată de o societate a invalizilor, astfel întreprinderea  fiind scutită de achitarea TVA.
    În concluzia finală a Raportului de audit se menţionează că întreprinderea supusă auditului este întreprindere de producere, iar materia primă importată a fost toată prelucrată, pe piaţă fiind realizat doar produsul finit. De fapt, în cadrul auditului nu s-a făcut o analiză privind capacitatea încăperilor şi utilajului arendate pentru prelucrarea cantităţii impunătoare de păcură importată cu scutiri, capacitatea depozitelor arendate pentru depozitarea materiei prime importate şi a produselor finite, precum şi referitor la faptul care ar fi productivitatea muncii celor 7 invalizi, din totalul de 12 persoane angajate la întreprindere, pentru a putea prelucra păcura importată în anul 2010 în cantitate de 532,3 tone. În cazul dat, persistă riscul neconfirmării cu certitudine că materia primă importată cu scutiri ar fi fost totalmente prelucrată.
    Concluzii: Managementul planificării şi executării controalelor prin audit postvămuire în lipsa analizei riscurilor denotă efectuarea a 179 de controale neeficiente (55,8%), soldate cu nedepistarea încălcărilor sau abaterilor de la legislaţia fiscală şi vamală.
    Recomandări SV:
    18. Să asigure planificarea şi efectuarea controalelor prin audit postvămuire  în conformitate cu cadrul legal, în baza riscurilor stabilite şi în cazul stabilirii contravenţiilor vamale.
    5.5. Administrarea de către Serviciul Vamal a scutirilor şi facilităţilor vamale
    În anul 2010, nivelul de încasare a drepturilor de import/export a fost influenţat semnificativ de scutirile şi facilităţile vamale, acordate de SV în baza prevederilor Titlului III al Codului fiscal, aprobat prin Legea nr.1417-XIII din 17.12.199716, Legii nr.1380-XIII din 20.11.1997 şi altor acte normative.
    _____________________________
    16Legea pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal nr.1417-XIII din 17.12.1997 (în continuare – Titlul III al Codului fiscal).

    Costul facilităţilor fiscale acordate la drepturile de import/export la nivel de declaraţii vamale în anul 2010 au constituit 2997,3 mil.lei, sau 30,7% din volumul total al veniturilor administrate de SV, fiind în creştere cu 485,5 mil.lei (19,3%) faţă de anul 2009, inclusiv facilităţile acordate la TVA – 2010,3 mil.lei (67,1%); la taxa vamală – 907,5 mil.lei (30,3%); la accize – 75,1 mil.lei (2,5%); proceduri vamale şi taxa specială – 4,1 mil.lei şi, respectiv, 0,3 mil.lei.
    SV n-a asigurat raportarea veridică la Ministerul Finanţelor a costului facilităţilor acordate în anul 2010 la drepturile de import/export, care, de fapt, la finele anului au constituit 2997,3 mil.lei, suma respectivă fiind diminuată cu 384,0 mil.lei. În timpul auditului, la 11.07.2011, eroarea a fost recalculată, rectificată şi raportată corect  Ministerului Finanţelor.
    La nivel de mărfuri importate prevalează costul facilităţilor preferinţelor tarifare acordate în baza Acordurilor de comerţ liber cu ţările CSI, ce constituie 758,1 mil.lei, sau  25,3%, din care 745,2 mil.lei – acordate la taxa vamală.
    5.5.1. Scutirile acordate la importul gazelor naturale şi medicamentelor. Facilităţile la cota redusă de 6% şi, respectiv, de 8% a TVA, în baza prevederilor art.96 lit.b) din Titlul III al Codului fiscal, la importul gazelor naturale şi medicamentelor, constituie, în totalul scutirilor, 558,1 mil.lei (18,6%) şi, respectiv, 236,9 mil.lei (7,9%). În totalul importurilor de gaze naturale şi lichefiate, ponderea de 96,3%, sau 537,3 mil.lei, o deţin 4 importatori, şi anume: S.A. „Moldova-Gaz” – 485,7 mil.lei, S.R.L. „Dominic” – 22,6 mil.lei, „Lukoil Moldova” S.R.L. – 18,8 mil.lei, S.R.L. „Printeps” – 10,2 mil.lei. La importul de medicamente, ponderea de 63,2%, sau 149,9 mil.lei, este deţinută de S.R.L. „Dita East Farm” – 53,3 mil.lei, S.R.L. „Tetis Internaţional CO” – 43,6 mil.lei, Î.M. „Vinamex” S.R.L. – 34,0 mil.lei, S.R.L. „Rihpangalfarma” – 18,9 mil.lei.
    5.5.2. Scutirile acordate la produsele petroliere. Întru executarea Hotărîrii Guvernului nr.83 din 25.01.200617 şi în baza prevederilor art.4 alin.(15) din Legea 1417-XIII din 17.12.1997, produsele petroliere destinate realizării prin unităţile de comercializare a produselor petroliere sînt scutite de TVA la introducerea acestora pe restul teritoriului Republicii Moldova, din Portul Internaţional Liber „Giurgiuleşti”, pe o perioadă de 8 ani. Din momentul primei transbordări de produse petroliere, scutirile acordate S.R.L. „BEMOL RETAIL” la TVA, în baza Acordului nominalizat, au constituit 229,0 mil.lei, inclusiv scutirile acordate în anul 2010 – de 124,2 mil.lei. Conform art.4 alin.(2) şi alin.(4) din Legea cu privire la protecţia concurenţei18, statul asigură protecţia drepturilor şi intereselor agentului economic şi ale cetăţeanului (consumatorului) contra activităţii monopoliste şi concurenţei neloiale, iar agentului economic îi este interzis să-şi exercite drepturile în vederea limitării concurenţei, abuzului de situaţia sa dominantă şi lezării intereselor legitime ale consumatorului.
    ____________________________
    17Hotărîrea Guvernului nr.83 din 25.01.2006 „Privind unele măsuri suplimentare pentru realizarea Acordului de investiţii "Cu privire la Portul Internaţional Liber "Giurgiuleşti"”.
    18Legea cu privire la protecţia concurenţei nr.1103-XIV din 30.06.2000.

    5.5.3. Scutirile acordate la importul de autoturisme şi autovehicule. Facilităţile acordate la importul de autoturisme şi autovehicule, la unele poziţii tarifare, constituie suma totală de 234,3 mil.lei. De scutiri în sume care variau de la 14,8 mil.lei pînă la 23,3 mil.lei au beneficiat preponderent S.R.L. „DAAC Auto”, S.R.L. „East Auto Lada”, S.R.L. „Continent”, S.R.L. „Autospace” şi BS „Leasing Grup” S.A.
    5.5.4. Scutirile acordate unor producători din Transnistria la importul de mărfuri. În baza Hotărîrii Guvernului nr.1001 din 19.09.200119, art.4 alin.(5) din Legea nr.1054-XIV din 16.06.200020, art.4 alin.(2) din Legea 1417-XIII din 17.12.1997, producătorii din Transnistria  au beneficiat de scutiri la importul de mărfuri în sumă de 195,1 mil.lei.
    ____________________________
    19Hotărîrea Guvernului nr. 1001  din  19.09.2001 “Cu privire la declararea mărfurilor de către agenţii economici din raioanele de est ale Republicii Moldova”.
    20Legea pentru punerea în aplicare a Titlului IV din Codul fiscal nr.1054-XIV din 16.06.2000.

    5.5.5. Scutirile acordate pentru activele materiale destinate includerii în capitalul social. La 31.12.2010, facilităţile la plata drepturilor de import pentru activele materiale importate şi destinate includerii în capitalul social au însumat 284,9 mil.lei (9,5%),  sau cu 159,0 mil.lei mai mult faţă de anul 2009.
    Deşi Curtea de Conturi, în cadrul auditului precedent, s-a expus asupra  necesităţii revizuirii scutirilor şi facilităţilor la plata drepturilor de import, inclusiv pentru activele materiale importate şi incluse în capitalul social, contribuabilii continuă să importe în acest acop diverse bunuri, obţinînd în aşa mod facilităţi, care nu în toate cazurile au un impact pozitiv asupra economiei, acestea deseori generînd doar o concurenţă neloială faţă de importatorii de mărfuri care achită TVA la import.
    Prin BV Leuşeni, în anul 2007, S.R.L. „Eurotop-Plus” a importat active materiale destinate includerii în capitalul social în sumă totală de 473,9 mii lei, fiind scutită de achitarea drepturilor la import în sumă de 95,2 mii lei. După doi ani, agentul economic a exclus din capitalul social activele materiale sus-menţionate, fără a informa organul vamal, schimbînd destinaţia finală a mărfurilor importate şi eschivîndu-se de la achitarea drepturilor la import în sumă de 95,2 mii lei.
    Cu toate că, potrivit pct.5 din Circulara SV nr.64-c din 04.03.2009, nu se admite majorarea capitalului statutar din contul creanţelor sau datoriilor pe termen lung şi scurt, BV Briceni a admis acordarea de facilităţi S.R.L. „Tetranspetrol”  la plata TVA în sumă de 28,0 mii lei, în timp ce aceasta a înregistrat majorarea capitalului statutar din contul datoriilor pe termen scurt.
    Misiunea de audit la BV Briceni a constatat 13 cazuri de nerespectare a cerinţelor pct.1 din Circulara Serviciului Vamal nr.64-c din 04.03.2009 ,,Cu privire la particularităţile acordării facilităţilor fiscale la importul activelor materiale destinate majorării capitalului social”, nefiind solicitate de la agenţii economici-beneficiari argumentările adecvate ce ţin de Registrele conturilor contabile 311.1 „Capital social” şi 311.4 „Aporturi ale asociaţilor”, pentru a confirma că activele materiale au fost incluse în capitalul social, astfel persistînd riscul de beneficiere neîntemeiată de facilităţile fiscale în sumă de 827,3 mii lei.
    Contrar prevederilor pct.4 şi pct.6 din Normele aprobate prin Ordinul directorului general al SV nr.346-o din 24.12.200921, care specifică completarea rubricilor din declaraţiile vamale şi atribuirea codurilor regimurilor vamale la importul activelor materiale destinate includerii în capitalul social, în 41 de cazuri s-a constatat atribuirea eronată în rubrica „37” a declaraţiei vamale a codului „40 Import definitiv cu intrare simultană în liberă circulaţie a mărfurilor, care nu fac obiectul unor scutiri”, precum şi a codului regimului vamal „42 Import definitiv cu intrare simultană în liberă circulaţie a mărfurilor”, în loc de codul „94 Marfă sub supraveghere vamală”, fiind importate active materiale destinate includerii în capitalul social în sumă de 19,6 mil.lei, cu scutiri în sumă totală de 4,3 mil.lei, fapt ce denotă că marfa importată simultan a fost pusă în liberă circulaţie şi scoasă de sub supraveghere vamală.
    _____________________________
    21Ordinul nr.346 din 24.12.2009 referitor la aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu.

    Concluzii: În anul 2010, scutirile şi facilităţile fiscale, acordate în temeiul cadrului legal şi normativ la plata drepturilor de import, au constituit 2997,3 mil.lei, sau 30,7% din volumul total al veniturilor administrate de SV în perioada de gestiune.
    SV n-a asigurat raportarea veridică la Ministerul Finanţelor a costului facilităţilor acordate în anul 2010 la drepturile de import/export, diminuînd suma respectivă cu 384,0 mil.lei. S.R.L. „Eurotop-Plus” a exclus din capitalul social activele materiale în sumă de 473,9 mii lei, fără a informa organul vamal, schimbînd destinaţia finală a mărfurilor importate şi eschivîndu-se de la achitarea drepturilor la import în sumă de 95,2 mii lei.  S.R.L. „Tetranspetrol” a majorat neregulamentar capitalul statutar din contul datoriilor pe termen scurt, fiind scutită nejustificat de TVA în sumă de 28,0 mii lei. Atribuirea în declaraţiile vamale a unor coduri incorecte (41 de cazuri) privind regimul vamal a condiţionat scoaterea de sub supraveghere vamală şi punerea în circulaţie liberă a unor active materiale destinate includerii în capitalul social în sumă de 19,6 mil.lei, cu scutiri de 4,3 mil.lei.
    Recomandări SV:
    19.    Să întreprindă măsuri de rectificare a declaraţiilor vamale incorecte, depistate de către audit, cu atribuirea corectă a codului regimului vamal şi cu punerea sub supraveghere vamală, în conformitate cu legislaţia, a activelor materiale destinate includerii în capitalul social în sumă de 19,6 mil.lei.
    20.    Să asigure calcularea şi încasarea la bugetul de stat a drepturilor de import în sumă de 95,2 mii lei de la S.R.L. „Eurotop-Plus”, pentru nerespectarea regimului vamal prin excluderea din capitalul social a activelor materiale în sumă de 473,9 mii lei, precum şi în sumă de 28,0 mii lei de la S.R.L. „Tetranspetrol”, pentru majorarea neregulamentară a capitalului statutar din contul datoriilor pe termen scurt.
    Recomandări  Ministerului Economiei şi Ministerului Finanţelor:
    21. Să revizuiască scutirile şi facilităţile la plata drepturilor de import, în scopul sporirii veniturilor la bugetul de stat, acordînd prioritate celor destinate dezvoltării activităţilor de producţie şi creării locurilor de muncă.
    4.6. Cu privire la activitatea unor zone economice libere
    Zonele economice libere sînt o parte a teritoriului vamal, iar controlul asupra respectării regimului de trecere a mărfurilor şi asigurării respectării regimurilor vamale se exercită în condiţiile art.89 din Codul vamal. În conformitate cu art.1 alin.(3) lit.c) şi art.6 alin.(11) din Legea cu privire la zonele economice libere22, scopul creării zonei economice libere este dezvoltarea producţiei orientate spre export, genul prioritar de activitate a rezidenţilor fiind producţia industrială.
    _____________________________
    22Legea cu privire la zonele economice libere nr.440-XV din 27.07.2001 (în continuare – Legea nr.440-XV din 27.07.2001).

    A fost supus auditului Biroul vamal Centru, care supraveghează Zona Economică Liberă  „Expo-Business-Chişinău”,  încasînd de la rezidenţi plăţi vamale în sumă de 61,8 mil.lei. Actualmente, din 61 de agenţi economici rezidenţi, 22 activează şi se conduc de prevederile Legii nr.440-XV din 27.07.2001, iar 39 de rezidenţi –de prevederile Legii nr.625-XIII din 03.11.199523, beneficiind de garanţii de stat în cazul implementării unor proiecte investiţionale înregistrate pînă la adoptarea noii legi.
    _____________________________
    23Legea nr.625-XIII din 03.11.1995 „Cu privire la Zona Antreprenoriatului Liber ”Expo-Business-Chişinău”.

    În procesul desfăşurării auditului au fost examinate declaraţii vamale de plasare în regim vamal ”Zonă Liberă”, precum şi declaraţii vamale de încheiere a destinaţiilor respective. În perioada anului 2010, 2 rezidenţi (Î.M.”MobiTrade” S.R.L.; Î.M.”GVG-COM” S.R.L.) ai ZEL ”Expo-Business-Chişinău” au efectuat operaţiuni de plasare a unui asortiment larg de mărfuri în zona liberă, perfectînd 240 declaraţii vamale la import în regim vamal extins 7800 ”Plasarea mărfurilor în zonă liberă” şi 160 declaraţii vamale la export în regim vamal 3878 ”Încheierea plasării în zonă liberă a mărfurilor în vederea scoaterii lor de pe teritoriul vamal”. Verificarea aleatorie a declaraţiilor vamale la import şi export, perfectate la 2 rezidenţi ai subzonei „Sud Est”, a constatat 7 cazuri de diminuare a valorii facturale a mărfurilor la export în sumă totală de 4,3 mil.lei (6,7-2,4). Astfel, rezidentul  subzonei „Sud Est” – Î.M. „MobiTrade” S.R.L. a importat de la SC „Mobex” S.A. (România) mobilier din lemn în valoare de 4,9 mil.lei (299,9 mii euro), prin Zanto Agent Limited (Noua Zelandă), ultima, în aceeaşi zi,  perfectînd 5 facturi (invoice), prin care a diminuat cu 3,3 mil.lei (199,8 mii euro), sau cu 67,4%, valoarea facturală din 5 declaraţii vamale de export şi, respectiv, exportînd marfa Întreprinderii Individuale „Komanescu Serghei Ivanovici” (regiunea Breansk, Rusia). Biroul vamal Centru a înregistrat tranzacţii ale Î.M.”MobiTrade” S.R.L. de import/export de mobilă cu valoarea statistică de 23,9 mil.lei, acceptîndu-le datorită faptului că de la activitatea de plasare a mărfurilor în zonă liberă, potrivit legislaţiei, rezidenţii zonei libere achită doar proceduri vamale în mărime de 0,1% din valoarea mărfii, iar în cazul dat  rezidentul nominalizat în anul 2010 a achitat suma de 23,9 mii lei. În acest context, scopul creării zonelor libere este dezvoltarea producţiei orientate spre export, dar nu diminuarea valorii facturale a mărfurilor care se află în tranzit prin teritoriul Republicii Moldova.  Potrivit legislaţiei, rezidenţii zonei libere achită doar proceduri vamale în mărime de 0,1% din valoarea mărfii.
    În mod analogic, rezidentul  subzonei „Sud Est” – Î.M.”GVG-COM” S.R.L. a importat de la SC „Pierrepi Pressofusioni” S.R.L. (România) articole din aluminiu (baterii) în valoare de 1,8 mil.lei (114,0 mii euro), prin Lexington Ventures Limited (Marea Britanie), care, în aceeaşi zi, a perfectat 2 facturi (invoice), prin care a diminuat valoarea facturală din 2 declaraţii vamale de export cu 1,1 mil.lei (52,1 mii euro), sau cu 45,7%, şi, respectiv, a exportat marfa în adresa firmei „Amal-Merke” (Alma-Ata, Kazahstan). Astfel, pentru organul vamal a fost important ca plăţile aferente procedurilor vamale să fie încasate în deplină măsură, iar schimbările ce se produc în interior nu prezintă interes, deşi, sub aspectul conlucrării cu alte organe de drept din ţară şi de peste hotare în vederea consolidării eforturilor în lupta cu contrabanda, fraudele vamale etc., tranzacţiile respective merită atenţie.
    Deşi rezidenţii zonei libere sînt obligaţi să ţină evidenţa la zi a mărfurilor introduse sau scoase, precum şi a mărfurilor fabricate, prelucrate, transformate, stocate, cumpărate sau comercializate în zonă, iar conform prevederilor art.90 din Codul vamal şi pct.349 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1140 din 02.11.200524,  sînt obligaţi să prezinte organului vamal cel puţin o dată în lună un raport cu privire la aceste mărfuri, în cadrul auditului astfel de rapoarte n-au fost identificate, iar persoanele responsabile ale Biroului vamal Centru n-au prezentat auditului rapoartele respective pe anul 2010 (la solicitare).
    ___________________________
    24Hotărîrea Guvernului nr.1140 din 02.11.2005 „Pentru aprobarea regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal  al Republicii Moldova”.

    Concluzii: Utilizarea regimului de zonă liberă în scopul efectuării importurilor pe teritoriul vamal oferă posibilitate rezidenţilor să beneficieze de vacanţe fiscale şi de scutiri la plata drepturilor de import.
    Recomandări SV :
    22. Să asigure un control strict asupra respectării legislaţiei vamale la introducerea şi scoaterea mărfurilor din zona economică liberă, inclusiv a mărfurilor importate din CSI în baza unor acorduri de liber schimb.
    23. Să asigure recepţionarea de la rezidenţii zonei libere a rapoartelor cu privire la mărfurile introduse sau scoase din zona economică liberă.
Recomandări Ministerului Economiei:
    24. Să revizuiască cadrul legislativ privind activitatea în zonele economice libere şi să asigure audierea administraţiei zonelor economice libere, care este responsabilă de controlul executării contractelor încheiate cu rezidenţii zonelor economice libere ce desfăşoară activitate de antreprenoriat şi beneficiază de vacanţe fiscale şi scutiri la plata drepturilor de import.
    5.7. Efectuarea tranzacţiilor de import/export prin intermediul rezidenţilor în zonele off-shore
    Zona off-shore este ţara (teritoriul) cu regim de înlesniri fiscale şi/sau care limitează accesul la informaţiile despre operaţiunile financiare. Veniturile obţinute de către persoanele juridice şi fizice prin intermediul zonelor off-sore nu sînt impozitate, astfel fiind admise evaziuni fiscale. Tranzacţiile comerciale de import/export efectuate de către rezidenţi prin intermediul zonelor off-shore contribuie la nerespectarea legislaţiei vamale şi fiscale, soldată cu neachitarea deplină a drepturilor de import/export şi restituirea din bugetul de stat, potrivit prevederilor Codului fiscal, a sumelor TVA din livrările impozitate la cota „0”.
    Potrivit art.11 lit.i) şi lit.h) din Codul vamal, organul vamal contribuie la prevenirea şi combaterea spălării banilor, precum şi la neadmiterea încălcării reglementărilor vamale şi legislaţiei fiscale la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală.
    În perioada anului 2010, potrivit informaţiei statistice a SV, au fost selectate 21,2 mii declaraţii de import/export cu valoarea mărfurilor în vamă de 4,8 miliarde lei (cu 2,4 miliarde lei mai mult faţă de anul 2009), inclusiv la export - 8,8 mii de declaraţii cu valoarea de 2,9 miliarde lei, şi la import – 12,4 mii de declaraţii cu valoarea de 1,9 miliarde lei, tranzacţiile fiind exercitate prin intermediul firmelor rezidente în zonele off-shore (Panama, Gibraltar, Bahamas, Belize, Seychelles, Puerto Rico, Panama, Uruguay, Insulele Marshal etc.), care cad sub incidenţa Ordinului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei nr.118 din 20.11.2007 „Privind aprobarea ghidului activităţilor sau tranzacţiilor suspecte, care cad sub incidenţa Legii cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului”25.
    ____________________________
    25Ordinul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei nr.118 din 20.11.2007 „Privind aprobarea ghidului activităţilor sau tranzacţiilor suspecte, care cad sub incidenţa Legii cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului”.

    În structura exporturilor, semifabricatele din fier sau oţeluri nealiate, barele şi tijele din oţeluri, deşeurile şi resturile din fontă, de fier sau de oţel, deşeurile lingotate din fier sau oţel, păcura şi uleiurile grele, ţigările de foi, trabucurile şi ţigaretele din tutun; scaunele, alt mobilier şi părţi ale acestuia; medicamentele şi citricele (proaspete sau uscate), strugurii, merele, perele, caisele, cireşele, vişinele, piersicile, alte fructe proaspete deţin ponderea de 97,1% (2,8 miliarde lei) în totalul exporturilor cu principalii exportatori: Î.M. „Moldavskii Metallurghiceskii Zavod, S.A. „Metalferos”, S.R.L. „Vamcomplex”, S.R.L. „Roscon”, S.R.L. „Infoton-Com”, S.R.L. „Farmexpo”, S.R.L. „Tera-Felicia”.
    La fel, prin zonele off-shore au fost efectuate şi unele operaţiuni de export de produse cerealiere, principalii exportatori fiind: S.R.L. „Crist-Valg”, S.R.L. „Almarsvet”, S.R.L. „B&B Invest LLP” etc. Astfel, din exportul total de grîu şi orz furajer, făină de grîu  pentru panificaţie, cu valoarea totală de 810,5 mil.lei (27,8%), la poziţiile tarifare respective, prin zonele off-shore s-a realizat export în valoare totală de 111,3 mil.lei (13,7%), inclusiv grîu – în valoare de 62,7 mil.lei, şi orz – de 48,5 mil.lei.
    Exportul seminţelor de rapiţă şi floarea-soarelui, cu valoarea totală de 154,5 mil.lei (5,3%), a fost efectuat totalmente prin zonele off-shore. Ponderea de 77,4% în exportul total al seminţelor de floarea-soarelui în valoare totală de 119,6 mil.lei este deţinută de: S.R.L. „Orom-Imexpo” – cu 28,7% (34,3 mil.lei) şi S.R.L. „Groza” – 28,3% (33,8 mil.lei), urmată de S.R.L. „B&B Invest LLP” –  22,1% (26,4 mil.lei) şi alţi exportatori – 20,9% (25,1 mil.lei). Exportul seminţelor de rapiţă în valoare de 34,9 mil.lei (22,6%) este efectuat de S.R.L. „B&B Invest LLP”, în valoare de 22,7 mil.lei, S.R.L. „Tanleo”– de 5,6 mil.lei, S.R.L. „Rostan” şi S.R.L. „Orom-Impex” –   de 6,6 mil.lei.
    În structura importurilor, numai 8 secţiuni ale Nomenclatorului de mărfuri deţin 65,5% (1,2 miliarde lei) din totalul importurilor, dintre care:  benzină, motorină, păcură, reziduuri de uleiuri din petrol, alte uleiuri din petrol – 18,7%; produse medicamentoase, medicamente, produse farmaceutice – 18,9%; carne de porcine, bovine, caprine, ovine (proaspătă, refrigerată sau congelată) – 7,3%; produse laminate plate, din fier sau din oţeluri nealiate – 7,5%; aparate telefonice pentru beneficiari, inclusiv telefoanele pentru reţeaua de telefonie mobilă şi pentru alte reţele fără fir – 7,0%; banane (proaspete sau uscate), citrice – 3,5%; gaz de sondă şi alte hidrocarburi gazoase – 5,7%, cu principalii importatori: SC„Parstar Petrol” S.R.L., S.R.L. „Vero Nadina”, S.R.L.„Vinamex”, S.R.L. „Tetis International”; S.R.L. „Dita East Farm”; S.R.L. „Companie”; S.R.L. „Stealz”; S.R.L. „Metalica Zuev”; S.R.L. „DAAC System Integrator”; S.A. „Moldtelecom”; S.R.L. „MS Impex” – 25,3 mil.lei; S.R.L. „Selida-Lux”; S.R.L. „Duvasen”; „Tezed-S” S.R.L.; „Dominic”; S.R.L.„Konstaoil” etc.
    Deşi  prin Legea nr.48 din 26.03.201126 au fost incluse unele modificări la art.14 din Codul fiscal, privind obiectul impunerii, ce va constitui veniturile din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, aceste condiţii de impozitare nu prevăd explicit impozitarea bunurilor importate prin intermediul zonelor off-shore, astfel invocîndu-se riscul eschivării de la impozitarea bunurilor importate.
    __________________________
    26Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 48 din 26.03.2011.

    Concluzii: Efectuarea de către agenţii economici a tranzacţiilor prin intermediul firmelor rezidente în zonele off-shore (21,2 mii declaraţii de import/export cu valoarea mărfurilor în vamă de 4,8 miliarde lei) creează riscuri privind diminuarea sau majorarea valorii în vamă a mărfurilor, soldate cu neachitarea drepturilor de import/export şi restituirea de la bugetul de stat a TVA din livrările la cota „0”.
    Recomandări Ministerului Finanţelor:
    25. Să revadă obiectul impunerii, ce constituie veniturile obţinute din orice surse, cu determinarea explicită a cuantumului taxei ce ar putea fi aplicată la impozitarea bunurilor importate prin intermediul zonelor off-shore.
V. Concluzii generale
    Deţinînd atribuţii privind administrarea veniturilor bugetare publice, Serviciul Vamal a colectat în anul 2010 la bugetul de stat 9750,3 mil.lei, ceea ce reprezintă 13,6% în raport cu Produsul Intern Brut. Totodată, auditul a constatat că neexecutarea conformă a legislaţiei şi cadrului regulator de către personalul SV a determinat ratarea unor venituri la bugetul de stat; scoaterea de sub supraveghere vamală şi punerea în circulaţie liberă a unor active materiale destinate includerii în capitalul social; admiterea unor denaturări în evidenţa financiară, avînd drept consecinţă raportarea neveridică la Ministerul Finanţelor a costului facilităţilor acordate în anul 2010 la drepturile de import/export; raportarea neveridică a soldurilor creditoare ale agenţilor economici; denaturarea Raportului privind controlul asupra valorii în vamă la mărfurile introduse în regim vamal de import (plasate în liberă circulaţie); creşterea semnificativă a scutirilor şi facilităţilor vamale; nerespectarea legislaţiei în zonele economice libere; creşterea numărului tranzacţiilor efectuate prin rezidenţii zonelor off-shore,  prin care se admit evaziuni fiscale şi altele.
    Prezentul Raport a fost întocmit în baza probelor acumulate în misiunile de audit la SV (L.Cîrdei, T.Popovschi), BV Chişinău şi BV Centru (N.Furnica, R.Fricăţel), BV Bender (M.Mozan, I.Cojocari), BV Bălţi (S.Malevici, D.Ciubotaru, I.Lungu şi BV Briceni (V.Gamulinschi, G.Medvedi).

    Responsabil de consolidarea Raportului,
    Directorul adjunct al  Departamentului
    de Audit I
    (buget de stat şi patrimoniu)                                  Victor Munteanu