HGO833/2011
ID intern unic:  340940
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 833
din  10.11.2011
cu privire la Programul naţional pentru
eficienţă energetică 2011-2020
Publicat : 18.11.2011 în Monitorul Oficial Nr. 197-202     art Nr : 914
    În conformitate cu prevederile Legii nr. 142 din 2 iulie 2010 cu privire la eficienţa energetică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.155-158, art. 545), precum şi în scopul asigurării creşterii eficienţei consumurilor de energie şi combustibil, utilizării celor mai eficiente tehnologii energetice şi de producţie care să reducă intensitatea energetică şi impactul asupra mediului, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Programul naţional pentru eficienţă energetică  2011-2020 (se anexează).
    2. Consiliile raionale şi cele municipale, Adunarea Populară a Unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, în temeiul prevederilor sus-numitului Program, pînă la finele anului 2011, vor asigura elaborarea, coordonarea şi aprobarea programelor şi planurilor de acţiuni proprii de îmbunătăţire a eficienţei energetice.
    3. Agenţia pentru Eficienţă Energetică, în comun cu autorităţile publice centrale şi locale:
    va elabora, în termene restrînse, Planul naţional de acţiuni pentru eficienţă energetică, în calitate de document de planificare pentru o perioadă de 3 ani;
    va întocmi şi prezenta Guvernului, pînă la 1 martie după anul gestionar, Raportul privind îndeplinirea Programului naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020.
    4. Controlul asupra executării prezentei Hotărîri se pune în sarcina Ministerului Economiei.

    PRIM-MINISTRU                                                          Vladimir FILAT

    Contrasemnează:
    Viceprim-ministru,
    ministrul economiei                                                        Valeriu Lazăr
    Ministrul finanţelor                                                         Veaceslav Negruţa
    Ministrul dezvoltării regionale
    şi construcţiilor                                                               Marcel Răducan

    Nr. 833. Chişinău, 10 noiembrie 2011.

Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului nr.833
din 10 noiembrie 2011
PROGRAMUL NAŢIONAL
pentru eficienţă energetică 2011-2020
Capitolul I. Introducere
    Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020 este elaborat în vederea implementării prevederilor Legii nr.142 din 2 iulie 2010 cu privire la eficienţa energetică, Legii energiei regenerabile nr.160-XVI din 12 iulie 2007 şi Legii nr.117-XVIII din 23 decembrie 2009 pentru aderarea Republicii Moldova la Tratatul de constituire a Comunităţii Energetice, precum şi Strategiei energetice a Republicii Moldova pînă în anul 2020, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.958 din 21 august 2007.
    Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020 (în continuare – Program) stabileşte politicile şi acţiunile prioritare care urmează a fi implementate în perioada 2011-2020, pentru a răspunde provocărilor creşterii preţului energiei, dependenţei de importul de resurse energetice şi impactului sectorului energetic asupra schimbărilor climatice.
    Întrucît importanţa factorului uman în reducerea consumului de energie este incontestabilă, prezentul Program propune Strategia Naţională de Comunicare (anexă la prezentul Program), subliniind necesitatea  desfăşurării campaniilor tematice de sensibilizare a publicului pentru a încuraja cetăţenii să folosească energia în mod raţional şi să adopte, în cunoştinţă de cauză, decizii de procurare a serviciilor comunale, materialelor de construcţii, locuinţelor, aparatelor de uz casnic şi a produselor cu impact energetic.
    Prezentul Program va fi sprijinit de planuri naţionale de acţiune pentru eficienţa energetică (în continuare – planuri naţionale), adoptate o dată la trei ani.
    Programul va fi actualizat la fiecare trei ani sau în funcţie de progresul tehnic, precum şi de modificările operate în Directivele Europene.
Capitolul II. Identificarea problemei
    Republica Moldova importă circa 94% din sursele necesare pentru acoperirea consumului energetic al ţării. În lipsa de resurse energetice proprii, promovarea eficienţei energetice şi valorificarea surselor regenerabile de energie disponibile în teritoriu constituie căi optime pentru reducerea dependenţei în cauză, precum şi o condiţie esenţială pentru dezvoltarea durabilă a economiei. Pe lîngă dependenţa de import, intensitatea energetică sporită reprezintă un impediment esenţial pentru dezvoltarea economiei şi reduce enorm competitivitatea industriei naţionale.
    Cererea de energie electrică în Republica Moldova a demonstrat un trend ascendent.
    Dacă în trecut energia electrică era utilizată în special pentru iluminat, actualmente consumatorii utilizează energia electrică pentru spălare, curăţare, comunicare, precum şi în alte scopuri. În situaţia respectivă, promovarea utilizării aparatelor de uz casnic şi a produselor cu impact energetic mai eficiente este imperativă.
    În sectorul gazelor naturale se va pune accentul pe instalarea aparatelor de măsurare a volumului de gaze consumate care, de facto, a început în 1994-1995, fiind ulterior sprijinită prin Hotărîrea Guvernului nr.23 din 16 ianuarie 1996 „Cu privire la contorizarea gazelor consumate de populaţie, instituţii publice şi agenţi economici”. Contorizarea eficientă prin instalarea echipamentelor de măsurare electronice va stimula consumatorii finali să realizeze economii, iar utilizarea aparatelor eficiente va reduce consumul de gaze naturale.
    Alimentarea cu energie termică a populaţiei constituie un obiectiv primordial al ţării. Ca urmare a deconectării de la sistemele centralizate de alimentare cu energie termică, în majoritatea localităţilor din Republica Moldova au fost instalate sisteme autonome de încălzire cu diferite tipuri de combustibil, care nu corespund cerinţelor minimale de securitate şi exercită un impact negativ asupra mediului ambiant, precum şi asupra construcţiilor. În municipiile Chişinău şi Bălţi majoritatea clădirilor sînt conectate la sistemul centralizat, dispun de contoare termice şi debitmetre. În combinaţie cu facturarea în bază de consum, cererea de energie termică a fost redusă cu aproximativ 30%, rezultînd corespunzător într-o reducere a consumului de combustibili, iar sarcina termică s-a redus cu circa 15%.
    Putem remarca că sistemele centralizate de alimentare cu energie termică asigură circa 95 % din populaţia municipiului Chişinău şi 90% din populaţia municipiului Bălţi. În altele 13 localităţi, sistemele centralizate au fost integral sau parţial restabilite, însă livrează agent termic unui număr restrîns de populaţie, asigurînd practic numai obiectele cu menire socială. Aria de acoperire a sistemelor centralizate de alimentare cu căldură s-a micşorat cu aproximativ 80% în perioada 2000 – 2007.
    Sectorul construcţiilor deţine circa 45% din consumul total de energie din Republica Moldova, urmat de sectorul transportului cu 23% şi sectorul industriei cu 10%. Sectorul construcţiilor se află în continuă expansiune, ceea ce va conduce inevitabil la creşterea consumului de energie.  O mare parte din fondul locativ, în total de 78,9 milioane m2, are vechimea cuprinsă între 20-60 ani, caracteristicile termice ale acestuia fiind scăzute. Potenţialul reducerii consumului unei clădiri vechi este estimat între 30 şi 50%. Sectorul construcţiilor este responsabil pentru realizarea unei economii de energie de aproximativ 10-12% în ţinta naţională de 20% către anul 2020.
    O parte semnificativă din consumul de energie revine fondului locativ. Respectiv, emisiile de gaze cu efect de seră în acest sector, de asemenea, sînt semnificative. O trăsătură importantă a sectorului în cauză reprezintă irosirea energiei. În acelaşi timp, în comparaţie cu alte sectoare consumatoare de energie, utilizatorii finali de energie din sectorul locuinţelor se caracterizează prin cel mai mare potenţial în vederea conservării energiei. Creşterea eficienţei energetice în sectorul rezidenţial poate fi realizată prin asigurarea reducerii consumului de energie, fără a compromite bunăstarea locatarilor sau a mediului.
    În consumul total de energie, 23% îi revine sectorului transporturilor, care depinde în întregime de combustibilii fosili. Sectorul transportului este principalul responsabil pentru poluarea mediului ambiant, iar cererea pentru mijloacele de transport a demonstrat în ultimul deceniu un trend ascendent, înregistrînd o creştere anuală de 2%. Datorită rezistenţei de rulare, pneurile sînt responsabile pentru 20%-30% din consumul de combustibil al vehiculelor. Programul propune întreprinderea unor măsuri privind reducerea acestei rezistenţe, fapt care va contribui semnificativ la eficienţa energetică a transporturilor rutiere.
    Industria este al treilea cel mai mare consumator de energie în Republica Moldova, deţinînd 10% din totalul de energie consumat. Întrucît intensitatea şi consumul de energie influenţează direct preţurile produselor naţionale, făcîndu-le necompetitive atît pe piaţa naţională, cît şi pe cea externă, Programul propune măsuri privind sporirea eficienţei energetice în sectorul industrial.
    În sectorul public, pentru 8,6% din consumul total de energie pe ţară sînt responsabile autorităţile publice locale. Prin urmare, acestea vor demonstra un rol exemplar în promovarea eficienţei energetice şi surselor de energie regenerabilă, comunicînd în mod eficient cetăţenilor şi companiilor, după caz, rolul exemplar şi acţiunile sectorului  public în acest sens.
Capitolul III. Scopul Programului
    Scopul prezentului Program constă în sporirea eficienţei energetice prin realizarea unor măsuri de eficientizare a consumului de energie în următoarele sectoare:
    a) sectorul transformărilor energetice, incluzînd totalitatea activităţilor aferente: producerea energiei electrice şi a energiei termice, transportul şi distribuţia energiei electrice, termice şi a gazelor naturale, precum şi consumul final al tuturor tipurilor de resurse energetice;
    b) sectorul industriei;
    c) sectorul construcţiilor;
    d) sectorul transportului;
    e) sectorul public.
    Programul prevede acţiuni intersectoriale pentru perioada 2011-2020 şi propune o strategie naţională de comunicare, destinată consumatorilor finali.
Capitolul IV. Obiectivele generale
Obiective globale
    În vederea reducerii dependenţei de importul de resurse energetice şi impactului sectorului energetic asupra schimbărilor climatice, Programul prevede următoarele obiective globale pentru Republica Moldova, raportate la anul de bază 2009:
    a) eficientizarea consumului global de energie primară cu 20% pînă în anul 2020;
    b) creşterea ponderii energiei regenerabile în totalul mixului energetic de la 6% în anul 2010 pînă la 20% în anul 2020;
    c)  creşterea ponderii biocombustibililor pînă la cel puţin 10% din totalul combustibililor utilizaţi în anul 2020;
    d)  reducerea către anul 2020, cu cel puţin 25%, a emisiilor de gaze cu efect de seră, comparativ cu anul de bază 1990.
Obiective generale sectoriale
    Sectorul energiei electrice:
    a) stimularea investiţiilor în producerea energiei electrice;
    b) promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie;
    c) promovarea aparatelor de uz casnic şi a produselor cu impact energetic care să corespundă standardelor de eficienţă energetică ale Uniunii Europene.
    Sectorul gazelor naturale:
    a) examinarea Programului naţional de gazificare prin prisma oportunităţilor oferite de utilizarea surselor de energie regenerabilă. Autorităţile administraţiei publice locale, cu sprijinul Agenţiei pentru Eficienţă Energetică, vor studia potenţialul şi posibilitatea producerii şi utilizării biogazului pentru clădirile publice;
    b) examinarea posibilităţii utilizării diferenţei de presiuni din reţeaua de transport şi de distribuţie a gazelor naturale pentru generarea energiei electrice.
    Sectorul energiei termice:
    a) reducerea pierderilor în reţelele de transport şi distribuţie;
    b) optimizarea capacităţilor existente de producere a energiei termice;
    c) valorificarea  surselor regenerabile de energie în scop termic;
    d) promovarea cogenerării ca măsură de economisire a energiei. În acest scop, autoritatea publică centrală responsabilă pentru gestionarea sectorului termoenergetic va promova cogenerarea cu randament ridicat, pe baza cererii de energie termică utilă. Folosirea eficientă a energiei produse prin cogenerare va contribui pozitiv la securitatea aprovizionării cu energie, avînd în vedere beneficiile potenţiale ale cogenerării din punctul de vedere al economisirii energiei primare, al evitării pierderilor în reţele şi al reducerii emisiilor, în special de gaze cu efect de seră;
    e) reducerea şi optimizarea consumului de energie termică la consumatorii finali;
    f) diversificarea surselor de energie pentru prepararea apei calde, încălzirea şi răcirea încăperilor;
    g) îmbunătăţirea climatului interior;
    h) promovarea noilor tehnologii şi echipamente eficiente menite să contribuie la reducerea consumului de energie termică.
    Sectorul industriei:
    a) stimularea investiţiilor în sectorul industrial vizînd reutilarea instalaţiilor tehnologice  cu randament scăzut;
    b) utilizarea de echipamente, utilaje şi tehnologii cu un consum mai redus de energie.
    Sectorul construcţiilor:
    a)  utilizarea raţională a resurselor naturale, a produselor petroliere, a gazelor naturale şi a combustibililor solizi;
    b)  reducerea emisiilor de bioxid de carbon;
    c)  gestionarea cererii de energie în clădiri;
    d) îmbunătăţirea securităţii livrărilor de energie pe termen mediu şi lung;
    e) dezvoltarea potenţialului administrativ, juridic şi financiar, care să permită punerea în aplicare pe scară largă a unui complex de măsuri de eficienţă energetică în fondul locativ;
    f) stimularea sectorului public şi privat pentru efectuarea investiţiilor în domeniul eficienţei energetice a locuinţelor.
    Sectorul transporturilor:
    a) promovarea biocombustibililor ca component de amestec pentru combustibilii tradiţionali, fapt care va contribui la reducerea treptată a emisiilor de CO2, precum şi a dependenţei de energia importată;
    b) creşterea siguranţei şi eficienţei economice şi ecologice a sectorului transporturilor rutiere prin promovarea pneurilor eficiente din punctul de vedere al consumului de combustibil, sigure şi cu niveluri scăzute de zgomot;
    c) reducerea consumului de energie electrică şi combustibil lichid în transportul electric şi feroviar prin înlocuirea unităţilor de transport învechite cu altele noi mai eficiente din punct de vedere energetic.
    Sectorul public:
    a) informarea persoanelor fizice, precum şi mediul de afaceri referitor la bunele practici, costurile şi beneficiile echipamentelor şi utilajelor eficiente, surselor de energie regenerabilă etc.;
    b) lansarea unor programe privind îmbunătăţirea iluminatului stradal, reabilitarea clădirilor proprietate publică şi de menire socială, construcţia de clădiri pasive sau cu un consum energetic redus sau aproape de zero, precum şi de utilizare a surselor regenerabile de energie pentru încălzirea obiectelor sociale etc.
Capitolul V. Obiective specifice pentru
îmbunătăţirea eficienţei energetice
    a) promovarea producerii energiei electrice în regim de cogenerare, ca fiind una mai eficientă decît producerea energiei electrice şi a energiei termice în mod separat. Randamentul global al centralelor electrice de termoficare noi, cu ciclu combinat nu va fi mai mic de 80 %, iar randamentul electric – 45-50 %;
    b) revizuirea Concepţiei privind renovarea sistemului republican de alimentare cu căldură, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 189 din 20 februarie 2003,  prioritate fiind acordată producerii de energie electrică în regim de cogenerare, valorificării potenţialului surselor regenerabile de energie şi utilizării sistemului existent de alimentare cu energie termică;
    c) reducerea pierderilor în reţelele electrice de distribuţie de la 13% în 2011 la 7-10% în 2020, fapt care impune o reducere anuală a pierderilor de 0,52% - 0,82%;
    d) contorizarea consumului de gaze naturale la nivel de 100% către anul 2020;
    e) certificarea performanţei energetice a clădirilor;
    f) creşterea numărului de clădiri cu consumul de energie “aproape egal cu zero”;
    g) formarea managerilor energetici pentru monitorizarea consumurilor în sectorul public;
    h) elaborarea de către autorităţile administraţiei publice locale a planurilor proprii de eficienţă energetică la fiecare trei ani;
    i) elaborarea unui program naţional pentru dezvoltarea reţelelor de distribuţie a energiei termice, care va fi  implementat de toate întreprinderile de distribuţie, indiferent de forma de proprietate, după cum este stabilit în Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2020;
    j) stabilirea unor norme privind performanţa energetică şi ecologică a produselor cu impact energetic utilizate de către consumătorii finali;
    k) elaborarea şi aprobarea Legii privind energia termică, precum şi a cadrului normativ secundar în vederea implementării acesteia;
    l) continuarea şi finalizarea, către 2016, a instalării echipamentelor de măsurare a energiei termice pentru 100% de clădiri din Republica Moldova;
    m) modificarea, în anul 2012, a cadrului normativ de reglementare a relaţiilor între furnizorii de servicii de termoficare şi consumatorii finali;
    n) introducerea în anul 2012 a inspecţiei cazanelor individuale şi de bloc;
    o) prevederea, către anul 2012, a mecanismelor de finanţare a instalaţiilor de încălzire, răcire şi preparare a apei calde menajere în baza energiei regenerabile;
    p) elaborarea şi adoptarea proiectului Legii cu privire la performanţa energetică a clădirilor, precum şi a regulamentelor privind performanţa energetică a clădirilor şi inspecţia periodică a cazanelor şi a sistemelor de încălzire;
    q) elaborarea unui program de eficienţă energetică pentru sectorul industrial.
Capitolul VI. Măsuri ce urmează a fi întreprinse
pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice
    Măsurile de îmbunătăţire a eficienţei energetice vor fi aprobate prin acte normative după efectuarea analizelor ex-ante corespunzătoare.
    Sectorul energiei electrice:
    a) identificarea şi stimularea investiţiilor (inclusiv a celor private) în dezvoltarea şi modernizarea CET-urilor, dezvoltare imposibilă fără intervenţia privatului din cauza costurilor de investiţii ridicate. Aceasta impune crearea unui climat investiţional atractiv, care presupune elaborarea unor reguli transparente şi clare privind stabilirea tarifelor pentru energia electrică şi energia termică şi care ar permite acoperirea costurilor şi generarea profitului;
    b) retehnologizarea centralelor termice în centrale electrice cu cogenerare;
    c) acordarea priorităţii energiei electrice produsă în regim de cogenerare şi energiei electrice produsă din surse regenerabile de energie în raport cu energia electrică importată sau produsă de centralele termoelectrice;
    d) crearea premiselor corespunzătoare pentru asigurarea recuperării, în termene rezonabile, prin tarif, a capitalului investit;
    e) elaborarea de către autoritatea publică centrală responsabilă pentru gestionarea sectorului electroenergetic a programului de dezvoltare a sistemului de transport a energiei electrice, precum şi elaborarea şi implementarea unui cod pentru reţelele de tensiune înaltă;
    f) armonizarea standardelor tehnice naţionale cu cele ale Uniunii Europene şi promovarea utilizării tehnologiilor avansate care asigură o eficienţă sporită;
    g) dezvoltarea şi implementarea sistemului de monitorizare a sistemului electroenergetic la nivel naţional.
    În scopul îmbunătăţirii şi raţionalizării consumului de energie electrică, Ministerul Economiei va elabora norme privind performanţa energetică şi ecologică a produselor cu impact energetic utilizate de către consumătorii finali şi va întreprinde următoarele măsuri:
    etichetarea energetică a produselor cu impact energetic
    armonizarea legislaţiei naţionale cu cerinţele comunitare privind etichetarea, care urmează a fi aplicate aparatelor de uz casnic şi extinse asupra produselor cu impact energetic, după cum urmează, indiferent de faptul dacă acestea sînt utilizate de consumatorii casnici sau de cei noncasnici: frigidere, congelatoare şi combinaţii ale acestora; maşini de spălat rufe, maşini de uscat rufe şi combinaţii ale acestora; maşini de spălat vase, cuptoare, aparate de încălzire a apei şi boilere cu acumulare; sisteme de iluminat; aparate de climatizare. Lista produselor va coincide cu cea a UE sau, după caz, va fi adaptată la condiţiile şi necesităţile naţionale;
    introducerea de cerinţe potrivit cărora produsele cu impact energetic produse, montate, vîndute sau oferite pentru cumpărare în rate pe teritoriul Republicii Moldova urmează să fie însoţite de o fişă şi o etichetă care să conţină informaţii referitor la consumul de energie sau alte resurse esenţiale;
    elaborarea de reglementări care să specifice tipurile de produse cu impact energetic; standardele de măsurare şi metodele ce urmează a fi utilizate la stabilirea informaţiei privind eticheta şi fişa; cerinţele privind documentaţia tehnică; design-ul şi conţinutul etichetei; aplicarea etichetei pe produsul cu impact energetic; conţinutul, forma şi alte detalii referitor la fişă;
    introducerea sistemului de etichete şi fişe referitoare la consumul energetic va fi însoţită de campanii de informare şi educaţionale privind utilizarea conştientă şi responsabilă a energiei de către utilizatorii finali;
    întocmirea de către furnizori a documentaţiei tehnice, care urmează să fie păstrată timp de 5 ani de la fabricarea ultimului produs şi care va putea fi verificată în cadrul efectuării de inspecţii;
    plasarea pe piaţă doar a produselor cu etichete, fişe şi însoţite de documentaţia tehnică. Documentaţia tehnică va include descrierea generală a produsului, rezultatele calculelor de proiectare efectuate, dacă sînt relevante; rapoartele testărilor, dacă sînt disponibile, inclusiv cele efectuate de organismele notificate competente; dacă valorile sînt utilizate pentru modele similare se fac trimiterile care permit identificarea acestor modele;
    obligarea furnizorilor de a pune documentaţia tehnică în format electronic la dispoziţia autorităţilor de supraveghere a pieţei, la solicitarea acestora, în termen de 10 zile lucrătoare;
    obligarea furnizorilor de a pune etichete, fişe şi informaţii despre produsele cu impact energetic, la dispoziţia distribuitorilor în mod gratuit;
    afişarea de către distribuitori a unei etichete corespunzătoare într-un loc vizibil şi lizibil, specificat în norme, cu mesajul elaborat în limba oficială a ţării. Eticheta va fi însoţită de fişa în broşura despre produs sau în alte documente care însoţesc produsul în momentul vînzării acestuia utilizatorilor finali;
    în cazul în care produsele cu impact energetic sînt oferite spre vînzare, chirie sau cumpărare în rate prin comandă poştală, prin catalog, prin Internet, prin telemarketing sau orice alt mijloc care exclude posibilitatea de a vedea produsul expus, utilizatorilor potenţiali finali li se comunică informaţiile specificate pe eticheta produsului şi în fişă anterior procurării acestuia;
    angajarea inspectorilor pentru verificarea anuală a cel puţin trei produse expuse spre vînzare pe toată ţara;
    stabilirea, de către autoritatea publică abilitată în domeniul inspecţiei energetice a relaţiei de comunicare cu utilizatorii finali pentru depistarea produselor cu impact energetic, consumul energetic al cărora nu corespunde informaţiei declarate în etichetă şi fişă;
    stabilirea, în modul prevăzut de lege şi alte acte normative, a mecanismului de penalizare pentru furnizorii şi distribuitorii produsele cărora nu corespund informaţiilor din etichetă şi fişă;
    stabilirea, în modul prevăzut de lege şi alte acte normative, a sancţiunilor eficiente, proporţionale şi cu efect de descurajare pentru utilizarea contrară prevederilor legale a etichetei;
    crearea şi/sau acreditarea unui laborator sau semnarea unui acord cu un laborator existent acreditat în Uniunea Europeană pentru executarea a minimum 3 verificări anuale a produselor cu impact energetic comercializat pe teritoriul Republicii Moldova etc.;
    proiectarea ecologică:
    stabilirea cerinţelor, în modul prevăzut de lege şi alte acte normative, faţă de produsele cu impact energetic pentru a fi introduse pe piaţa internă şi/sau puse în funcţiune. Lista produselor va coincide cu cea a UE sau, după caz, va fi adaptată la condiţiile şi necesităţile naţionale;
    asigurarea ca produsele cu impact energetic să fie introduse pe piaţă şi/sau puse în funcţiune numai dacă sînt conforme cu procedurile adoptate şi poartă marcajul CE;
    verificarea conformităţii produsului şi, după caz, obligarea producătorului sau reprezentantului său autorizat să retragă produsele neconforme de pe piaţă;
    obligarea importatorului să asigure marcajul CE aplicat pe produsul introdus pe piaţă sau pus în funcţiune şi să dispună de declaraţie de conformitate şi documentaţie tehnică;
    interzicerea aplicării de marcaje susceptibile care vor induce în eroare utilizatorii prin asociere cu înţelesul sau forma marcajului CE;
    stabilirea, în modul prevăzut de lege şi alte acte normative, a procedurii de evaluare a conformităţii care va permite producătorului să aleagă între mai multe metode de verificare a conformităţii;
    obligarea producătorului sau reprezentantului său autorizat să păstreze documentele relevante privind evaluarea conformităţii şi declaraţiile de conformitate pentru o perioadă de 10 ani de la data la care a fost fabricat ultimul produs de acest tip. Documentele relevante vor fi puse la dispoziţia autorităţii competente în termen de 10 zile de la primirea solicitării;
    obligarea producătorilor sau reprezentanţilor autorizaţi ai acestora care introduc pe piaţă şi/sau pun în funcţiune componente şi subansambluri să furnizeze informaţiile relevante privind compoziţia materialelor, precum şi consumurile de energie, materiale şi/sau resurse ale acestor componente şi subansambluri;
    informarea şi consultarea părţilor interesate la nivel naţional asupra procesului de elaborare şi monitorizare a standardelor în domeniul proiectării ecologice;
    informarea consumatorilor despre profilul ecologic al produselor şi beneficiile proiectării ecologice.
    Sectorul gazelor naturale:
    a) studierea potenţialului şi utilizarea la nivel local şi naţional a surselor regenerabile de energie pentru producerea biogazului, care va înlocui gazele naturale şi cărbunele utilizate pentru încălzirea obiectelor cu destinaţie socială;
    b) identificarea şi reabilitarea sau înlocuirea segmentelor de reţea cu pierderi ridicate şi în funcţie de uzură;
    c) stabilirea unor valori de referinţă pentru randamentul utilajului şi aparatelor de utilizare a gazelor, admise spre utilizare pe teritoriul Republicii Moldova;
    d) elaborarea de către autorităţile publice locale, cu suportul operatorilor din sectorul energiei termice, a planurilor de dezvoltare a sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică, pentru a raţionaliza furnizarea gazelor naturale şi alimentarea cu energie termică;
    e) elaborarea de către autoritatea publică abilitată în domeniul inspecţiei gaze a reglementărilor privind inspecţia periodică a echipamentelor de măsurare, a cerinţelor faţă de parametrii tehnici şi procedura de înlocuire a acestora. Fiind iniţial instalate din contul consumatorilor finali, echipamentele de măsurare vor fi verificate periodic, o dată la 5 ani, şi înlocuite, după caz, din contul operatorului reţelei de transport/de distribuţie;
    f) eliminarea subvenţionărilor încrucişate, în termen de 3 ani.
    Sectorul energiei termice:
    a) actualizarea conceptului de renovare a sistemului republican de alimentare cu energie termică în corespundere cu exigenţele Tratatului Comunităţii Energetice;
    b) elaborarea de către autorităţile administraţiei publice locale a planurilor proprii de alimentare cu energie termică;
    c) crearea unui cadru legal şi instituţional transparent şi sigur pentru atragerea investiţiilor în sectorul producerii şi alimentării cu energie termică;
    d) menţinerea tarifului pentru energia termică la nivelul de recuperare a costurilor;
    e) reformarea instituţională şi îmbunătăţirea randamentului electric şi termic al CET-urilor existente;
    f) stabilirea, în modul prevăzut de lege şi alte acte normative, a cerinţelor de randament pentru cazanele de apă caldă;
    g) stabilirea, în modul prevăzut de lege şi alte acte normative, a cerinţelor de randament pentru cazanele sistemelor descentralizate de alimentare cu energie termică. Toate cazanele şi aparatele de încălzire vor fi inspectate la intervale periodice stabilite de autoritatea publică abilitată în domeniul inspecţiei energetice, conform procedurilor de inspecţie stabilite în legi şi hotărîri ale Guvernului, şi vor fi înlocuite sau reabilitate în vederea întrunirii cerinţelor minime de performanţă energetică, cotei maximale admisibile de emisii a gazelor cu efect de seră şi regulilor de securitate;
    h) încurajarea măsurării consumurilor de energie termică şi facturării în baza consumurilor;
    i) promovarea producerii şi utilizării biocombustibililor solizi pentru încălzire în zonele rurale;
    j) informarea consumatorilor finali privind structura costurilor în tariful pentru energia termică;
    k) promovarea cogenerării prin realizarea următoarelor măsuri:
    analiza potenţialului naţional pentru aplicarea cogenerării cu randament ridicat, inclusiv a microcogenerării cu randament ridicat. Analiza se va întemeia pe date ştiinţifice bine documentate; va identifica cererea potenţială de energie termică utilă şi de răcire, pentru care se poate aplica cogenerarea cu randament ridicat, precum şi disponibilitatea combustibililor şi altor resurse energetice care ar urma să fie folosite în cogenerare; va include o evaluare separată a barierelor care ar putea împiedica realizarea potenţialului naţional pentru cogenerarea cu randament ridicat. Evaluarea va fi realizată ţinînd cont de barierele impuse de preţuri, costuri, accesul la combustibili, problemele sistemului energetic, procedurile administrative etc.;
    crearea unui cadru pentru promovarea şi dezvoltarea cogenerării cu randament ridicat a energiei electrice şi termice, în baza cererii de energie termică utilă şi a economiilor de energie primară pe piaţa internă, ţinînd cont de condiţiile economice şi climatice;
    stabilirea şi adoptarea în anul 2011 a valorilor de referinţă naţionale ale randamentului pentru producerea separată a energiei electrice şi termice. Aceste valori de referinţă armonizate ale randamentului reprezintă o matrice de valori diferenţiate prin factori relevanţi, inclusiv anul construcţiei şi tipurile de combustibil, şi trebuie să se bazeze pe o analiză bine fundamentată, care să ia în considerare datele de exploatare în condiţii realiste, combinaţia de combustibili şi condiţiile climatice, precum şi tehnologiile de cogenerare aplicate;
    valorile de referinţă armonizate ale randamentului pentru producerea separată a energiei electrice şi energiei termice vor fi revizuite din patru în patru ani, pentru a ţine seama de progresul tehnologic şi de evoluţia distribuţiei surselor de energie;
    stabilirea garanţiei de origine pentru energia electrică produsă prin cogenerare cu randament ridicat în conformitate cu criteriile obiective, transparente şi nediscriminatorii. Garanţia va permite demonstrarea că energia electrică vîndută în reţeaua naţională este produsă prin cogenerare cu randament ridicat şi va fi emisă  de autoritatea abilitată;
    garanţia de origine va preciza puterea calorifică inferioară a sursei de combustibil din care a fost produsă energia electrică, modul de utilizare a energiei termice produse împreună cu energia electrică, precum şi datele şi locurile de producere; cantitatea de energie electrică produsă prin cogenerare cu randament ridicat; economiile de energie primară calculate în baza valorilor de referinţă armonizate ale randamentului, stabilite de autoritatea publică abilitată;
    facilitarea accesului la reţeaua de energie electrică produsă prin cogenerare cu randament ridicat;
    crearea sistemului de monitorizare a capacităţilor de cogenerare, a combustibililor folosiţi pentru cogenerare, precum şi a economiilor de energie primară produse prin aplicarea cogenerării în conformitate cu metodologia elaborată în acest sens;
    elaborarea de către autoritatea de reglementare a sectorului energetic a calculului energiei produse prin cogenerare; metodologiei de determinare a randamentului procesului de cogenerare; criteriilor de analiză a potenţialelor naţionale pentru cogenerarea cu randament ridicat.
    Sectorul industriei
    Este imperativă implementarea în domeniul industriei a măsurilor de eficienţă energetică în vederea reducerii cererii de energie, precum şi exploatarea potenţialului de economisire a energiei prin utilizarea de echipamente, utilaje şi tehnologii avansate. În acest scop vor fi întreprinse următoarele măsuri:
    a) elaborarea şi propunerea acordurilor voluntare pentru realizarea economiilor de energie în industrie. Potrivit estimărilor, acordurile pe termen lung permit economisirea de energie între 10% şi 20%. Acordurile voluntare vor fi transparente şi vor conţine, după caz, obiective cuantificate, de  monitorizare şi raportare;
    b) elaborarea unui program de eficienţă energetică pentru sectorul industrial;
    c) examinarea posibilităţii includerii schemelor de certificate albe;
    d) monitorizarea consumului energetic în sector prin elaborarea de către Agenţia pentru Eficienţă Energetică a chestionarelor de eficienţă energetică şi completarea acestora de către întreprinderile energofage la finele fiecărui an;
    e) informarea şi instruirea sectorului industrial privind managementul energetic şi formarea, după caz, a managerilor energetici.
    Anual, furnizorii de energie, inclusiv cei cu amănuntul, şi/sau operatorii reţelelor de distribuţie vor prezenta date statistice referitor la consumatorii finali care utilizează formularul elaborat de Agenţia pentru Eficienţă Energetică. Inter alia, formularul va include informaţia, istorică şi curentă, referitor la consumatorii finali de energie, inclusiv cu privire la curba de sarcină, informaţia per categorie de consumator şi în funcţie de apartenenţa geografică, cu respectarea principiului confidenţialităţii informaţiei, indiferent dacă aceasta are caracter personal sau constituie secret comercial.
    Sectorul construcţiilor
    1) Cadrul normativ cu privire la performanţa energetică a clădirilor
    Autoritatea publică centrală responsabilă pentru gestionarea sectorului construcţiilor va elabora şi propune spre adoptare proiectul legii cu privire la performanţa energetică a clădirilor, pentru a asigura promovarea performanţei energetice a clădirilor, ţinînd cont de impactul factorilor climatici externi şi interni, precum şi raportul cost-eficienţă.
    2) Cerinţe minime de performanţă energetică
    Autoritatea publică centrală responsabilă pentru gestionarea sectorului construcţiilor:
    va asigura elaborarea reglementărilor privind cerinţele minime de performanţă energetică a clădirilor şi ale elementelor acestora. Cerinţele vor fi stabilite, în modul prevăzut de lege şi alte acte normative, avîndu-se în     vedere atingerea echilibrului optim, din punctul de vedere al costurilor, între investiţiile necesare şi economiile realizate pe durata de viaţă a clădirii;
    va stabili, în modul prevăzut de lege şi alte acte normative, următoarele cerinţe:
    a) crearea cadrului general pentru o metodologie de calcul a performanţei energetice integrate a clădirilor şi a unităţilor acestora;
    b) aplicarea cerinţelor minime în cazul performanţei energetice a clădirilor noi şi a noilor unităţi ale acestora;
    c) aplicarea cerinţelor minime în cazul performanţei energetice a:
    clădirilor existente, unităţilor şi elementelor de clădire care sînt supuse unor lucrări importante de renovare;
    elementelor anvelopei clădirii cu impact semnificativ asupra performanţei energetice, atunci cînd sînt modernizate sau înlocuite;
    sistemelor tehnice ale clădirilor, ori de cîte ori acestea sînt instalate, înlocuite sau îmbunătăţite;
    d) elaborarea planurilor naţionale pentru creşterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero;
    e) certificarea energetică a clădirilor sau a unităţilor acestora;
    f) inspecţia periodică a sistemelor de încălzire şi de climatizare;
    g) instituirea sistemului de control independent al certificatelor de performanţă energetică şi al rapoartelor de inspecţie;
    h) promovarea reabilitării termice a anvelopelor clădirilor şi crearea programelor de stat în acest scop;
    va examina şi, după caz, actualiza periodic, la intervale care să nu depăşească cinci ani, cerinţele minime de performanţă energetică a clădirilor, în funcţie de progresul tehnic, dar fără a se limita la proprietăţile de izolare ale materialului de construcţie, precum şi la evoluţiile ulterioare în domeniul standardizării
    3) Metodologia de calcul a performanţei energetice a clădirilor
    Autoritatea publică centrală responsabilă pentru gestionarea sectorului construcţiilor:
    va elabora metodologia de calcul a performanţei energetice a clădirilor, care va ţine cont de experienţa UE, precum şi de următoarele elemente de bază:
    a) caracteristicile termice ale clădirii, inclusiv capacitatea termică, izolaţia termică, încălzirea pasivă, elementele de răcire, punţile termice;
    b) instalaţiile de încălzire şi de alimentare cu apă caldă, inclusiv caracteristicile de izolare termică ale acestora;
    c) instalaţiile de climatizare;
    d) ventilarea naturală şi mecanică, precum şi etanşeitatea la aer;
    e) instalaţia de iluminat integrată;
    f) proiectarea, poziţionarea şi orientarea clădirii, inclusiv climatul exterior;
    g) sistemele solare pasive şi de protecţie solară;
    h) condiţiile de climat interior, inclusiv climatul interior prevăzut prin proiect;
    i) aporturile interne.
    La efectuarea calculului se ia în considerare influenţa următoarelor elemente:
    a) radiaţia solară, sistemele solare active şi alte sisteme electrice şi de încălzire bazate pe surse de energie regenerabilă;
    b) electricitatea produsă prin cogenerare;
    c) sistemele de încălzire şi de răcire centralizate sau de bloc;
    d) iluminatul natural.
    În scopul efectuării calculului, autoritatea publică centrală responsabilă pentru gestionarea sectorului construcţiilor va revizui clasificarea clădirilor conform criteriilor Uniunii Europene, după cum urmează:
    a) case individuale de diferite tipuri;
    b) blocuri cu apartamente;
    c) birouri;
    d) clădiri de învăţămînt;
    e) spitale;
    f) hoteluri şi restaurante;
    g) construcţii sportive;
    h) clădiri pentru comerţul en gros şi cu amănuntul.
    Cerinţele minime de performanţă energetică nu se aplică pentru următoarele categorii de clădiri:
    a) clădiri şi monumente cu valoare arhitecturală sau istorică;
    b) clădiri utilizate ca lăcaşuri de cult sau pentru alte activităţi cu caracter religios;
    c) construcţii provizorii utilizate pentru o perioadă pînă la doi ani, platforme industriale, ateliere şi clădiri cu destinaţie agricolă şi care prezintă o cerere redusă de energie, precum şi clădirile nonrezidenţiale din domeniul agricol utilizate de un sector reglementat printr-un acord sectorial naţional în ceea ce priveşte performanţa energetică;
    d) clădiri rezidenţiale utilizate mai puţin de patru luni pe an;
    e) clădiri independente cu o suprafaţă utilă totală sub 50 m2.
    4) Clădiri noi
    Pentru clădirile noi se va impune, înainte de începerea lucrărilor de construcţie, efectuarea unui studiu de fezabilitate din punct de vedere tehnic, economic şi ecologic, a sistemelor alternative cu eficienţă sporită: sisteme descentralizate de alimentare cu energie bazate pe energie din surse regenerabile; cogenerare; sisteme de încălzire sau de răcire centralizate sau de bloc; pompe de căldură. Analiza sistemelor alternative va fi dovedită prin documente şi pusă la dispoziţia autorităţii publice abilitate pentru verificare.
    5) Clădiri existente
    Autoritatea publică centrală responsabilă pentru gestionarea sectorului construcţiilor va stabili, în modul prevăzut de lege şi alte acte normative, cerinţele minime de performanţă energetică pentru clădiri sau o parte a acestora supuse renovărilor majore.
    6) Sisteme tehnice ale clădirilor
    Autoritatea publică centrală responsabilă pentru gestionarea sectorului construcţiilor:
    va stabili, în modul prevăzut de lege şi alte acte normative, cerinţe faţă de performanţa energetică globală, instalarea şi dimensionarea, reglarea şi controlul sistemelor tehnice instalate în clădiri. Aceste cerinţe vor viza sistemele de încălzire, preparare a apei calde menajere, de climatizare, de ventilare de mari dimensiuni sau o combinaţie a unor astfel de sisteme;
    va încuraja introducerea sistemelor inteligente de contorizare în clădirile nou-construite sau supuse renovărilor majore. De asemenea, va fi încurajată, după caz, instalarea sistemelor de control activ, cum ar fi sistemele de automatizare, control şi monitorizare a consumului de energie.
    7) Clădiri cu consum energetic aproape egal cu zero
    Autoritatea publică centrală responsabilă pentru gestionarea sectorului construcţiilor:
    va elabora un program pentru majorarea treptată a numărului de clădiri cu consumul energetic aproape de zero în sectorul public. Începînd cu 31 decembrie 2018, clădirile noi ocupate şi deţinute de autorităţile publice vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero;
    va elabora un plan naţional pentru majorarea treptată a numărului de clădiri, altele decît  cele cu destinaţie publică, cu consumul de energie aproape egal cu zero. Planul va cuprinde obiectivele intermediare privind îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor noi pînă în anul 2015, informaţii privind politicile şi măsurile financiare sau de altă natură, inclusiv detalii privind cerinţele şi măsurile naţionale referitoare la utilizarea energiei din surse regenerabile în clădirile noi şi clădirile existente supuse renovărilor majore.
    8) Certificatul de performanţă energetică
    Începînd cu ianuarie 2012, autoritatea publică centrală responsabilă pentru gestionarea sectorului construcţiilor va prevedea eliberarea certificatului de performanţă energetică pentru clădirile sau unităţile de clădiri care sînt construite, vîndute sau închiriate, precum şi clădirile cu o suprafaţă utilă totală de peste 500 m2.
    Pentru clădirile autorităţilor publice cu o suprafaţă utilă totală de peste 500 m2, vizitată frecvent de public, certificatul de performanţă energetică va fi afişat într-un loc vizibil şi lizibil. La 9 iulie 2015, acest prag de 500 m2 va fi redus la 250 m2 .
    Certificatul de performanţă energetică se eliberează în 3 exemplare, din care unul se înmînează proprietarului clădirii. Perioada de valabilitate a certificatului nu va depăşi 10 ani.
    Certificatul de performanţă energetică include valori de referinţă, cum ar fi standardele legale şi criteriile de evaluare, care să dea posibilitatea consumatorilor să compare şi să evalueze performanţa energetică a unei clădiri.
    Certificatul va fi însoţit de recomandări privind îmbunătăţirea performanţei energetice.
    9) Experţi independenţi autorizaţi pentru eliberarea certificatelor de performanţă energetică
    Certificarea clădirilor şi elaborarea recomandărilor se realizează de către experţi independenţi, autorizaţi de comisia de certificare, în conformitate cu prevederile unui regulament aprobat de către Guvern.
    10) Inspecţia sistemelor de încălzire
    Autoritatea publică responsabilă pentru inspectarea obiectelor industriale periculoase va elabora un regulament privind inspecţia periodică a:
    a) cazanelor cu ardere de combustibil lichid sau solid convenţional şi cu putere nominală utilă de 20 kW pînă la 100 kW;
    b) cazanelor cu putere nominală utilă de peste 100 kW, caz în care inspecţia urmează a fi făcută cel puţin o dată la fiecare 2 ani;
    c) cazanelor cu combustibil gazos sau a cazanelor care utilizează alţi combustibili, situaţie în care inspecţia poate fi efectuată mai des;
    d) instalaţiilor de încălzire cu cazane cu putere nominală utilă de peste 20 kW şi cu  vechime mai mare de 15 ani. Instalaţiile menţionate vor fi inspectate integral, cu recomandarea de înlocuire a cazanelor, după caz, şi de modificare a sistemului de încălzire ori de recurgere la soluţii alternative.
    11) Inspecţia sistemelor de climatizare
    Autoritatea publică responsabilă pentru inspectarea instalaţiilor electroenergetice va elabora măsurile necesare pentru stabilirea unei inspecţii periodice a părţilor accesibile ale sistemelor de climatizare cu o putere nominală utilă mai mare de 12 kW.
    Inspectorii vor evalua randamentul şi dimensionarea sistemului de climatizare în funcţie de necesităţile de răcire ale clădirii, precum şi vor emite recomandări privind îmbunătăţirea sau înlocuirea sistemului de climatizare.
    Autoritatea publică responsabilă pentru inspectarea instalaţiilor electroenergetice, după caz, va asigura consumatorilor consultanţă cu privire la înlocuirea sistemelor de climatizare sau executarea altor modificări pentru reducerea consumului energetic.
    12) Rapoarte privind inspecţia sistemelor de încălzire şi de climatizare
    Fiecare inspecţie a unui sistem de încălzire sau de climatizare va fi urmată de un raport privind rezultatele inspecţiei şi va include recomandări pentru îmbunătăţirea performanţei energetice a sistemului inspectat. Raportul va fi înmînat proprietarului locuinţei sau  locatarului (chiriaşului) clădirii.
    13) Inspectori energetici
    Inspectarea cazanelor şi a sistemelor de climatizare se execută de inspectori calificaţi, persoane fizice sau juridice, autorizate de către o comisie de certificare, în conformitate cu un regulament aprobat de către Guvern.
    Autoritatea publică abilitată va pune la dispoziţia publicului informaţii cu privire la formarea şi autorizarea experţilor, precum şi va publica pe pagina web lista, periodic actualizată, a experţilor autorizaţi.
    14) Sistem de control
    Autoritatea publică centrală responsabilă pentru gestionarea sectorului construcţiilor asigură instituirea unui sistem de control independent pentru certificatele de performanţă energetică şi pentru rapoartele de inspecţie a sistemelor de încălzire şi de climatizare.
    Certificatele de performanţă energetică şi rapoartele de inspecţie vor fi puse la dispoziţia autorităţilor sau organismelor competente, la cerere.
    15) Sancţiuni
    Autorităţile publice centrale responsabile pentru gestionarea sectoarelor cu consum sporit de energie vor examina posibilitatea introducerii, către 9 ianuarie 2013, a sancţiunilor pentru încălcarea normelor de performanţă energetică a produselor cu impact energetic. Sancţiunile vor fi eficiente, proporţionale şi cu efect de descurajare.
    16) Programul de reabilitare termică a clădirilor
    Autoritatea publică centrală responsabilă pentru gestionarea sectorului construcţiilor va elabora un program de reabilitare a blocurilor locative multietajate, care va avea drept scop îmbunătăţirea performanţei energetice a blocurilor existente şi reducerea consumului de energie termică.
    17) Informarea publicului
    Autorităţile publice locale vor informa proprietarii sau locatarii clădirilor privind:
    a) certificatele de performanţă energetică şi rapoartele de inspecţie, inclusiv scopul şi obiectivele acestora;
    b) modalităţile rentabile de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirilor;
    c) posibilităţile de valorificare a surselor de energie regenerabilă;
    d) instrumentele financiare disponibile pentru sprijinirea îmbunătăţirii performanţei energetice a clădirii.
    Sectorul transporturilor
    a) Agenţia pentru Eficienţă Energetică, în comun cu autoritatea publică centrală responsabilă pentru gestionarea sectorului transporturilor, va elabora Planul de acţiuni privind biomasa care să specifice potenţialul biocarburanţilor;
    b) importatorii de biocarburanţi vor prezenta certificatul privind compoziţia combustibilului importat şi, după caz, a garanţiilor de origine;
    c) autoritatea publică centrală responsabilă pentru gestionarea sectorului transporturilor va:
    stabili, în modul prevăzut de lege şi alte acte normative, reguli pentru importul de pneuri C1, C2, C3;
    asigura importul pneurilor cu o etichetă, indicînd clasa de eficienţă a  consumului de combustibil, clasa de zgomot exterior şi valoarea măsurată a acestuia, precum şi aderenţa pe teren umed;
    cere distribuitorilor de pneuri, afişarea etichetei într-un loc vizibil şi prezentarea acesteia în momentul vînzării;
    furniza informaţii armonizate referitoare la parametrii pneurilor prin intermediul etichetării, permiţînd utilizatorilor finali să facă o alegere în cunoştinţă de cauză la achiziţionarea de pneuri;
    examina, către 1 martie 2016, necesitatea extinderii sistemului de etichetare asupra pneurilor reşapate, necesitatea introducerii unor noi parametri ai pneurilor, precum kilometrajul etc.
    d) bugetul de stat va sprijini financiar programele de dezvoltare şi cercetare în domeniul biocombustibilului;
    e) în oraşele mari va fi analizată posibilitatea introducerii unor restricţii privind circulaţia vehiculelor în anumite zile sau pe anumite străzi sau pot fi declarate zile verzi, în care să se interzică circulaţia automobilelor.
    Sectorul public
    Consiliile raionale şi consiliile municipale, Adunarea Populară a UTA Găgăuzia vor:
    a) angaja un manager energetic sau instrui unul din angajaţi, pentru monitorizarea şi managementul consumurilor în teritoriu;
    b) elabora programele proprii de eficienţă energetică la fiecare trei ani. Primul program va fi elaborat cu sprijinul Agenţiei pentru Eficienţă Energetică pentru perioada 2012-2014;
    c) elabora planul de acţiuni privind eficienţa energetică pentru fiecare an cu identificarea măsurilor prioritare, surselor de finanţare etc.;
    d) elabora la finele fiecărui an un raport referitor la măsurile de eficienţă energetică întreprinse, expediindu-l Agenţiei pentru Eficienţă Energetică;
    e) elabora şi ţine baza de date a surselor existente de energie din localitate, a furnizorilor şi a consumurilor de energie în sectorul public;
    f) informa persoanele fizice şi juridice referitor la bunele practici,  costurile şi beneficiile echipamentelor şi utilajelor eficiente, surselor de energie regenerabilă etc.
    g) colabora şi face schimb de experienţă cu omologii lor din alte state etc.
    Ministerul Economiei, în comun cu Agenţia pentru Eficienţă Energetică şi alte autorităţi publice centrale de resort, va sprijini autorităţile administraţiei publice locale în promovarea eficienţei energetice şi a valorificării surselor regenerabile, executînd următoarele activităţi:
    a) elaborarea ghidului privind eficienţa energetică destinat autorităţilor administraţiei publice locale cu formele-standard ale programelor şi ale planurilor de acţiuni de eficienţă energetică;
    b) instruirea managerilor energetici privind elaborarea programelor şi planurilor de acţiuni de eficienţă energetică;
    c) crearea unei baze de date standard pentru monitorizarea şi eficientizarea consumurilor de energie în teritoriu;
    d) reexaminarea regulilor privind achiziţiile publice obligînd autorităţile administraţiei publice locale să adopte decizii de achiziţii publice reieşind din criteriile de eficienţă energetică;
    e) elaborarea şi publicarea unui ghid care va fi utilizat de autorităţile administraţiei publice locale pentru evaluare la organizarea licitaţiilor publice, la acordarea contractelor de executare a lucrărilor publice, a contractelor de furnizare şi/sau de prestare a serviciilor publice etc.;
    f) introducerea şi susţinerea unor programe privind  îmbunătăţirea iluminatului stradal;
    g) introducerea şi susţinerea unor programe privind reabilitarea clădirilor proprietate publică şi de menire socială;
    h) susţinerea construcţiei de clădiri pasive sau cu un consum energetic redus sau aproape de zero;
    i) îmbunătăţirea sistemelor de tratare şi alimentare cu apă potabilă;
    j) utilizarea, după caz, a surselor regenerabile de energie pentru încălzirea obiectelor sociale etc.
Capitolul VII. Măsuri sectoriale şi intersectoriale
pentru promovarea eficienţei energetice
Secţiunea 1.Cadrul  legal pentru promovarea
eficienţei energetice

    Ministerul Economiei, în comun cu Agenţia pentru Eficienţă Energetică şi alte autorităţi publice centrale de resort, va elabora cadrul normativ necesar pentru promovarea şi stimularea eficienţei energetice şi a valorificării surselor regenerabile de energie.
    Agenţia pentru Eficienţă Energetică va elabora Planul Naţional de Acţiuni pentru Eficienţa Energetică la fiecare 3 ani.
    Planul Naţional de Acţiune pentru Eficienţă Energetică:
    a)  va fi elaborat printr-o îmbinare a metodelor „de jos în sus” şi „de sus în jos” şi reieşind din rolul exemplar atribuit sectorului public;
    b)  va include măsuri orizontale şi verticale de îmbunătăţire a eficienţei energetice în vederea atingerii obiectivelor şi ţintelor naţionale;
    c)  va fi însoţit de analiza impactului cost-beneficiu, indicînd sinergia între politicile, reglementările, standardele şi activităţile propuse în domeniu.
    Agenţia pentru Eficienţă Energetică va stabili indicatorii de eficienţă energetică şi reperele sau/şi va alinia indicatorii existenţi la cei stabiliţi în Uniunea Europeană, folosind lista indicativă a pieţelor şi subpieţelor de conversie a energiei pentru care se pot stabili repere, după cum urmează:
    a) aparate de uz casnic/tehnologie a informaţiei şi iluminat: aparate de bucătărie („produse albe”), echipamente pentru divertisment/tehnologie a informaţiei, iluminat;
    b) tehnologia de încălzire a locuinţelor: încălzire, alimentare cu apă caldă, aparate de climatizare, ventilaţie, izolare termică, ferestre;
    c) cuptoare industriale;
    d) motoare şi sisteme de antrenare industriale;
    e) instituţiile din sectorul public: şcoli/administraţie publică, spitale, bazine de înot, iluminat stradal;
    f) serviciile de transport.
    Indicatorii şi reperele se reflectă în statisticile, de care se va ţine cont la luarea deciziilor şi elaborarea planurilor ulterioare.
    Standardele naţionale vor fi revizuite prin prisma celor aplicabile în Uniunea Europeană.
Secţiunea 2. Crearea capacităţilor instituţionale
    a) Manager energetic
    În corespundere cu legislaţia în vigoare, autorităţile administraţiei publice locale vor angaja manageri energetici din rîndul persoanelor cu studii superioare în domeniul energetic, care să fie responsabili de planificarea şi monitorizarea îndeplinirii măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice şi valorificare a surselor regenerabile de energie în teritoriu.
    Managerii energetici, cu suportul Agenţiei pentru Eficienţă Energetică, vor elabora Programele locale de îmbunătăţire a eficienţei energetice la fiecare trei ani şi planurile anuale de acţiuni privind implementarea măsurilor de eficienţă energetică.
    Managerii energetici vor efectua cel puţin o dată pe an analiza consumului de energie în teritoriu în vederea determinării eventualelor intervenţii pentru eficientizarea consumurilor de energie respective, în conformitate cu formularele standard elaborate de către autoritatea publică abilitată. Formularele standard vor fi completate şi anexate la raportul anual privind implementarea programelor locale de îmbunătăţire a eficienţei energetice.
    Agenţia pentru Eficienţă Energetică va elabora Ghidul privind eficienţa energetică destinat sectorului public, precum şi va organiza cursuri şi instruiri pentru managerii energetici.
    Întreprinderile şi societăţile comerciale pot adopta decizii de angajare a managerilor energetici. În acest scop, autoritatea publică abilitată va oferi consultaţii şi instruiri managerilor energetici angajaţi în alte sectoare decît cel public.
    b) Auditori şi audituri energetice
    Ministerul Economiei, în comun cu Agenţia pentru Eficienţă Energetică, va asigura crearea unui sistem de audit energetic, de înaltă calitate, conceput pentru identificarea măsurilor potenţiale de îmbunătăţire a eficienţei energetice, desfăşurat în mod independent, pentru toţi consumatorii finali, inclusiv consumatorii casnici şi comerciali mici şi consumatorii industriali mari şi mici.
    Auditul energetic reprezintă o procedură sistematică de obţinere a unor cunoştinţe corespunzătoare despre profilul consumului energetic existent al unei clădiri sau al unui grup de clădiri, al unei operaţiuni şi/sau instalaţii industriale sau al unui serviciu privat sau public, de identificare şi de cuantificare a oportunităţilor rentabile pentru realizarea unor economii de energie şi de raportare a rezultatelor.
    Auditul energetic va fi efectuat în conformitate cu Regulamentul privind auditul energetic aprobat de Guvern, de către persoanele fizice sau juridice autorizate pentru efectuarea auditului energetic.
    Agenţia pentru Eficienţă Energetică va crea şi ţine registrul auditurilor şi a auditorilor energetici autorizaţi.
    Lista auditorilor energetici autorizaţi va fi publicată pe pagina Internet a Agenţiei pentru Eficienţă Energetică.
    Ministerul Economiei va stabili cazurile în care auditul energetic este obligatoriu, precum şi sursele de finanţare ale acestora.
    c) Inspectori energetici
    Inspectarea cazanelor şi a sistemelor de climatizare se execută de inspectori calificaţi, persoane fizice sau juridice autorizate. Lista inspectorilor energetici va fi periodic actualizată şi publicată pe pagina Internet a  autorităţii  publice responsabile pentru inspectarea instalaţiilor energetice.
    d) Experţi independenţi autorizaţi pentru eliberarea certificatelor de performanţă
    Certificarea clădirilor şi elaborarea recomandărilor se realizează de către experţi independenţi, autorizaţi de comisia de certificare, în conformitate cu prevederile unui regulament privind certificarea clădirilor, aprobat de către Guvern.  Lista experţilor independenţi va fi publicată pe pagina Internet a autorităţii publice abilitate.
    e) Instalatori autorizaţi
    Centrul Tehnic pentru Securitate Industrială şi Certificare va autoriza instalatori de cazane şi sobe mici pe bază de biomasă şi de sisteme fotovoltaice solare şi termice solare, în baza unui regulament privind certificarea instalatorilor de cazane aprobat de Guvern.
Secţiunea 3. Societăţi de servicii energetice (ESCO)
    Ministerul Economiei va crea condiţii pentru dezvoltarea societăţilor de servicii energetice prin stabilirea unor stimulente economice.
    Societăţile de servicii energetice vor fi persoane fizice sau juridice furnizoare de servicii energetice şi/sau alte măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice în baza contractelor de performanţă.
    Contractele de performanţă energetică scrise, în mod obligatoriu vor stipula:
    a) consumul de bază de energie pînă la prestarea serviciilor care constituie subiectul contractului respectiv;
    b) valoarea economiilor de energie garantate şi procedurile de atingere a lor;
    c) modalităţile de finanţare a lucrărilor;
    d) modul de recuperare a investiţiilor efectuate de compania de management respectivă sau, după caz , de terţi.
Secţiunea 4. Parteneriat public-privat
    Ministerul Economiei va crea condiţiile necesare pentru desfăşurarea parteneriatului public-privat, cum ar fi sporirea gradului de informare a populaţiei la nivel local cu privire la opţiunile şi specificul mecanismelor parteneriatului public-privat, instituirea unui cadru legislativ adecvat.
Secţiunea 5. Acorduri voluntare
    Ministerul Economiei, în comun cu Agenţia pentru Eficienţă Energetică, va elabora şi propune acorduri voluntare pentru industriile energofage. Pentru acordurile voluntare se stabilesc obiective clare şi neechivoce, precum şi cerinţe privind monitorizarea şi prezentarea rapoartelor în legătură cu procedurile ce pot atrage necesitatea întreprinderii de măsuri revizuite şi/sau adiţionale în cazul în care obiectivele stabilite nu au fost sau nu pot fi atinse. Prin monitorizare şi evaluare va fi asigurat un feedback ascendent cu privire la economiile de energie realizate
Secţiunea 6. Certificate albe şi alte
instrumente de piaţă

    Ministerul Economiei, în comun cu Agenţia pentru Eficienţă Energetică, va analiza, după caz, posibilitatea introducerii schemei de certificate albe în scopul încurajării economiilor de energie.
    Agenţia pentru Eficienţă Energetică, de asemenea, va examina rentabilitatea impunerii societăţilor de distribuţie obligaţia de a realiza în fiecare an un volum fix de economii energetice.
Secţiunea 7.  Fondul pentru Eficienţă
Energetică

    Ministerul Economiei va crea, prin hotărîre de Guvern, Fondul pentru Eficienţă Energetică prevăzut în Legea energiei regenerabile.
    Contribuţia bugetului naţional în fond va constitui 10% din suma vărsată de către donatori şi va fi aprobată prin legea bugetului pentru anul respectiv, în care s-a efectuat transferul.
    Ministerul Economiei:
    a) va elabora Regulamentul şi Manualul Operaţional ale fondului;
    b) va identifica donatori pentru suplinirea fondului cu mijloace financiare;
    c) va instrui capacităţi pentru piaţa internă care să servească scopurilor fondului;
    d) va colabora cu fondul în vederea verificării calităţii şi monitorizării instalărilor de echipamente şi utilaje;
    e) va informa publicul larg despre posibilităţile de finanţare oferite de fond.
    Fondul va juca un rol esenţial în susţinerea prezentului Program şi va avea următoarele scopuri:
    a) promovarea proiectelor investiţionale în domeniul eficienţei energetice şi valorificării surselor regenerabile de energie;
    b) acordarea asistenţei tehnice pentru elaborarea de proiecte în domeniul eficienţei energetice şi valorificării surselor regenerabile de energie;
    c) acordarea de asistenţă financiară proiectelor;
    d) contribuţii financiare directe;
    e) acţionarea în calitate de agent sau mediator pentru celelalte surse de finanţare;
    f) asigurarea garanţiilor depline sau parţiale în cazul finanţării de către bănci;
    g) acordarea asistenţei în identificarea combinaţiei optimale de finanţare a proiectelor.
    Potenţialele surse de suplinire a fondului:
    a) granturi ale donatorilor;
    b) granturi sau împrumuturi avantajoase, la dobînzi mici, din partea instituţiilor financiare internaţionale;
    c) granturi bilaterale din partea statelor (granturi oferite în cadrul unor proiecte sau pentru întreprinderea de anumite măsuri);
    d) împrumuturi acordate de instituţiile financiare internaţionale;
    e) creditele băncilor comerciale.
    Tipurile de finanţare oferite de fond beneficiarilor: granturi, împrumuturi cu rată redusă de dobîndă, împrumuturi din partea instituţiilor financiare internaţionale, împrumuturi cvasicomerciale, garanţii pentru finanţarea de către bănci.
    Beneficiarii fondului sînt:
    a) gospodăriile individuale/asociaţiile de locatari care vor beneficia de granturi şi împrumuturi cu o rată redusă de dobîndă;
    b) sectoarele industrial şi comercial – împrumuturi cu rata de dobîndă mică, împrumuturi comerciale şi garanţii;
    c) primăriile şi societăţile de servicii energetice – împrumuturi cu rata de dobîndă redusă şi împrumuturi ale instituţiilor financiare internaţionale.
Secţiunea 8. Contorizarea şi prezentarea
informaţiei privind consumul de energie
    1) Contorizarea
    Furnizorii de energie vor asigura, în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic, rezonabil din punct de vedere financiar şi proporţional în raport cu economiile de energie potenţiale, dotarea cu contoare individuale, care reflectă consumul real şi timpul efectiv de utilizare a consumatorilor finali de energie electrică, gaze naturale, servicii de încălzire şi/sau răcire şi apă caldă menajeră centralizată.
    Contoarele individuale vor fi instalate în următoarele cazuri:
    a) în cazul în care se înlocuieşte un contor existent, cu excepţia situaţiei în care acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic sau nu este rentabil în raport cu economiile potenţiale estimate pe termen lung;
    b) în cazul în care se execută racordarea unei clădiri la reţea;
    c) cînd o clădire este supusă unor renovări majore.
    2) Prezentarea informaţiei privind consumul energiei
    Operatorii reţelelor de distribuţie şi furnizorii vor emite facturi în baza consumului real de energie, prezentate în mod clar şi uşor de înţeles.
    Operatorii reţelelor de distribuţie şi furnizorii vor pune la dispoziţia consumătorilor finali, într-o formă clară şi uşor de înţeles, următoarele informaţii:
    a) preţurile reale curente şi consumul real de energie;
    b) comparaţiile între consumul curent de energie al consumatorului final şi consumul pentru aceeaşi perioadă a anului anterior, preferabil sub formă grafică;
    c) ori de cîte ori este posibil şi util, comparaţiile cu un utilizator mediu de energie normalizat sau etalonat, din aceeaşi categorie de consum;
    d) informaţiile de contact ale organizaţiilor consumatorilor şi agenţiilor relevante, inclusiv adresele de site-uri web, unde se pot obţine informaţii privind măsurile de îmbunătăţire a consumului de energie profiluri comparative ale utilizatorilor finali şi specificaţii tehnice obiective pentru echipamentele de utilizare a energiei.
    Furnizorii de energie electrică vor specifica în factura emisă spre plată sau într-o anexă la aceasta următoarele:
    a) informaţii cu privire la ponderea fiecărei surse de energie în structura generală a combustibilului pentru anul precedent;
    b) surse de referinţă care să conţină informaţii privind impactul activităţii asupra mediului.
    Autoritatea publică centrală responsabilă pentru gestionarea sectorului energetic va întocmi o listă standard a surselor de combustibil, în ordine descrescătoare, care va fi inclusă de furnizori în factură sau în materiale promoţionale.
    Furnizorii vor întocmi şi pune la dispoziţia autorităţii publice centrale responsabile pentru gestionarea sectorului energetic un portofoliu al structurii combustibilului în corespundere cu lista standard naţională. În cazul în care unele surse nu sînt folosite de furnizori, aceştia indică 0% în dreptul sursei respective.
    Autoritatea publică centrală responsabilă pentru gestionarea sectorului energetic:
    a) va face recomandări furnizorilor şi operatorilor reţelelor de distribuţie cu privire la conţinutul informaţiei în cauză;
    b) va verifica anual corectitudinea informaţiei prezentate pentru a evita dublarea acesteia;
    c) va publica informaţia prezentată de furnizori pe pagina Internet pentru a fi accesibilă tuturor consumatorilor.
Secţiunea 9. Tarife şi facturare
    1) Tarife
    Autoritatea publică responsabilă pentru stabilirea tarifelor la energie asigură eliminarea stimulentelor în ceea ce priveşte tarifele de transport şi distribuţie care conduc la creşterea nejustificată a volumului energiei distribuite sau transportate.
    Autoritatea publică responsabilă pentru stabilirea tarifelor la energie va elabora şi introduce tariful binom care permite ajustarea sarcinii, în funcţie de necesităţi şi-i permite furnizorului să-şi acopere costurile, indiferent de consum.
    În scopul promovării eficienţei la nivelul de furnizare, reglementarea curentă bazată pe costul serviciului, va fi înlocuită cu una bazată pe promovare, care va oferi stimulente operatorilor pentru reducerea costurilor de producere şi sporirea eficienţei energetice.
    Autoritatea publică responsabilă pentru stabilirea tarifelor la energie va examina posibilitatea introducerii preţului-plafon, inclusiv următoarele măsuri pe tip de energie:
    a) energia electrică:
    stimulente (preţ plafon/reglementarea venitului) pentru energia electrică;
    factorul X  întru promovarea eficienţei energetice şi reducerii costurilor;
    b) gaze naturale:
    tarif binom;
    preţ plafon/reglementarea venitului pentru energia electrică;
    factorul X  pentru promovarea eficienţei energetice şi reducerii costurilor;
    c) energia termică:
    stabilirea metodologiei de calcul a preţurilor la energia termică şi facturare pentru producătorii şi distribuitorii de energie termică nelicenţiaţi, cu obligativitatea facturării în bază de consum pentru toate sistemele centralizate de alimentare cu căldură;
    introducerea tarifului binom similar celui aplicat pentru energia electrică, care să includă o componentă pentru energie (lei/Gcal) şi alta pentru sarcina maximală comandată şi măsurată (lei/Gcal, oră);
    aplicarea factorului X pentru furnizorii de căldură doar în cazul în care aceştea au obţinut recuperarea financiară.
    2) Facturare
    Autoritatea publică responsabilă pentru stabilirea tarifelor la energie va examina şi recomanda furnizorilor posibilitatea introducerii metodelor de facturare, cum ar fi plata în avans cu rabat, plăţi lunare în rate egale etc.
    Facturarea va fi efectuată în baza consumurilor reale.
Capitolul VIII. Acces la informaţie
şi sensibilizarea publicului
    Ministerul Economiei va asigura informarea, în mod transparent şi pe scară largă, a tuturor părţilor interesate privind cadrul instituţional, legal şi financiar existent sau  planificat pentru atingerea obiectivelor şi ţintelor naţionale de economisire a energiei.
    Autorităţile de resort vor prezenta informaţii suficiente cu privire la măsurile de îmbunătăţire a eficienţei energetice, consumul comparativ de energie pe grupuri de consumatori finali, tehnologiile noi şi caracteristicile tehnice ale acestora în vederea ajutării consumătorilor finali să adopte, în cunoştinţă de cauză, decizii care influenţează consumul individual de energie.
    Agenţia pentru Eficienţă Energetică va implementa Strategia naţională de comunicare în domeniul eficienţei energetice.
    Agenţia pentru Eficienţă Energetică va crea şi administra pagina consumatorului, precum şi va publica informaţia privind:
    a) preţurile pentru energie şi consumurile pe sectoare;
    b) analiza comparativă, în formă de grafice, a consumului de energie de către consumatorii finali pentru anul curent şi cel precedent;
    c) consumurile ponderate de energie pe grupuri de consumători;
    d) ghidurile consumatorilor, cu indicarea datelor de contact, inclusiv a paginilor electronice ale organizaţiilor pentru protecţia consumatorilor, ale agenţiilor învestite cu funcţii în domeniile energeticii sau ale altor autorităţi similare care pot prezenta informaţii cu privire la măsurile de îmbunătăţire a eficienţei energetice.
    Agenţia pentru Eficienţă Energetică:
    va publica studii de caz privind bunele practici naţionale şi internaţionale în domeniul eficienţei energetice;
    va colabora şi face schimb de informaţii în domeniul eficienţei energetice şi a surselor de energie regenerabilă cu autorităţile competente ale altor state.
Capitolul IX. Sursele de finanţare
a Programului
    Sursele financiare  pentru  realizarea prezentului Program vor include alocări din bugetul de stat, alocări din bugetele locale, investiţii proprii ale furnizorilor, finanţarea terţelor părţi, investiţii private, sprijinul instituţiilor financiare internaţionale etc.
    Pentru sprijinul realizării obiectivelor Programului, vor fi utilizate inclusiv resursele financiare alocate prin intermediul Fondului pentru Eficienţă Energetică formate din alocări financiare din partea Guvernului, de cel puţin 10% din volumul Fondului, precum şi din donaţii ale persoanelor fizice şi juridice din Republica Moldova sau din străinătate, inclusiv ale instituţiilor financiare şi fondurilor internaţionale.
    Prioritizarea acţiunilor, precum şi mijloacele financiare necesare şi sursa finanţării pentru implementarea fiecărei acţiuni în parte, delimitate pe ani, vor fi determinate şi specificate în Planul naţional de acţiuni pentru eficienţă energetică lansat odată la trei ani.
Capitolul X. Proceduri de monitorizare,
evaluare şi raportare
    Procesul de monitorizare şi evaluare a rezultatelor implementării prezentului Program va fi coordonat de către organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energetic şi Agenţia pentru Eficienţă Energetică. Consiliile raionale şi consiliile municipale, Adunarea Populară a UTA Găgăuzia vor asigura elaborarea, coordonarea şi aprobarea propriilor planuri de acţiuni, cu termene de implementare, indicatori de progres, rezultat şi impact.
    În cadrul procesului de monitorizare Agenţia pentru Eficienţă Energetică va întocmi rapoarte de progres în baza sintezelor planurilor de acţiuni, precum şi va crea o bază informaţională în domeniul eficienţei energetice care vor conţine informaţii despre implementarea acţiunilor incluse în planurile de acţiuni elaborate de toţi actorii responsabili.
    Planul naţional de acţiuni pentru eficienţă energetică va fi evaluat sub aspectul realizării obiectivelor de economisire a energiei. Raportul pe marginea rezultatelor planului va fi publicat la finele anului al treilea pe pagina Internet a Agenţiei pentru Eficienţă Energetică.
    Procesul de implementare a prezentului Program va fi evaluat permanent prin monitorizarea realizării acţiunilor şi rezultatelor obţinute şi, în caz de necesitate, vor fi operate modificări în politicile promovate şi în acţiunile întreprinse. Pe lîngă aceasta, procesul de monitorizare şi evaluare va fi suplimentat de analiza situaţiei curente şi a tendinţelor în realizarea obiectivelor Programului, de analiza realizării Planului naţional de acţiuni pentru eficienţă energetică ceea ce va contribui la evaluarea corectă a rezultatelor finale obţinute.
    Ministerul Economiei va efectua, la fiecare 3 ani, evaluarea intermediară, în baza rezultatelor realizării Planului naţional de acţiuni pentru eficienţă energetică, iar la finele implementării Programului – evaluarea finală. În cadrul evaluării intermediare va fi analizat gradul de progres în atingerea rezultatelor preconizate. Informaţia despre rezultatele obţinute, conform obiectivelor stabilite în Program, va fi prezentată Guvernului.
Capitolul XI. Rezultatele scontate şi indicatori
de progres şi performanţă
Secţiunea 1. Rezultatele scontate
    Efectul economic scontat în urma realizării prezentului Program se caracterizează prin atingerea următoarelor ţinte, raportate la anul de bază 2009 şi ţinînd cont de creşterea consumului energetic pînă în anul 2020, calculat în funcţie de tendinţa înregistrată în ultimii cinci ani:
    a) ţinta naţională de economisire a energiei:
    în corespundere cu obiectivele de eficienţă energetică ale Uniunii Europene şi reieşind din angajamentele Republicii Moldova de aliniere la acquis-ul comunitar, Programul stabileşte ţinta naţională de economisire a energiei pe termen lung, către anul 2020, în mărime de 20%, ceea ce constituie 14167,857 TJ şi va contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 761498,7 tone CO2eq;
    b) ţinta intermediară de economisire a energiei:
    ţinta intermediară de economisire a energiei va fi atinsă către anul 2016, se stabileşte în mărime de 9%, care echivalează cu 6021,350 TJ şi va contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 323637,5 tone CO2eq;
    c) ţinta anuală de economisire a energiei este stabilită în mărime de 1,8%, raportată la anul de bază 2009.
Secţiunea 2.  Indicatori specifici
    Indicatorii specifici ce caracterizează nivelul de realizare a obiectivelor:
    numărul centralelor electrice de termoficare noi, cu ciclu combinat cu randament de cel puţin 80 % şi randament electric – 45-50 %;
    Concepţia privind renovarea sistemului republican de alimentare cu căldură revizuită;
    pierderile în reţelele electrice de distribuţie reduse la 7-10% în 2020;
    contorizarea gazelor naturale la nivel de 100% către anul 2020;
    nivelul de implementare a certificării performanţei energetice a clădirilor;
    numărul de clădiri cu consumul de energie “aproape egal cu zero”;
    numărul  managerilor energetici pentru monitorizarea consumurilor în sectorul public;
    planuri proprii de eficienţă energetică la fiecare trei ani elaborate de către autorităţile administraţiei publice locale;
    program naţional pentru dezvoltarea reţelelor de distribuţie a energiei termice elaborat;
    norme elaborate şi aprobate privind performanţa energetică şi ecologică a produselor cu impact energetic utilizate de către consumătorii finali şi sistemul funcţionabil de etichete şi fişe referitoare la consumul energetic;
    Legea privind energia termică aprobată;
    asigurarea cu aparate de evidenţă a consumului de energie termică a 100% de clădiri din Republica Moldova către anul 2016;
    cadrul normativ de reglementare a relaţiilor între furnizorii de servicii de termoficare şi consumatorii finali revizuit;
    mecanism privind inspecţia cazanelor individuale şi de bloc stabilit în anul 2012;
    mecanism de finanţare a instalaţiilor de încălzire, răcire şi preparare a apei calde menajere în baza energiei regenerabile stabilit în anul 2012;
    Legea cu privire la performanţa energetică a clădirilor aprobată;
    program de eficienţă energetică pentru sectorul industrial elaborat.
Anexă
la Programul naţional pentru
eficienţă energetică 2011-2020
Strategia Naţională de Comunicare în domeniul
eficienţei energetice

I. Scopul Strategiei Naţionale de Comunicare
în domeniul eficienţei energetice
    Strategia naţională de comunicare în domeniul eficienţei energetice are drept scop consolidarea eforturilor şi stabilirea unei cooperări instituţionale în vederea promovării consumului eficient de energie şi a utilizării surselor regenerabile de energie menite să contribuie la îmbunătăţirea nivelului de trai, a intensităţii energetice şi a mediului ambiant.
    Prezenta Strategie propune desfăşurarea campaniilor de sensibilizare publică într-o manieră care ar oferi o acoperire largă a subiectelor ce ţin de îmbunătăţirea consumurilor energetice şi valorificarea surselor regenerabile de energie, precum şi care ar convinge consumătorii să ia decizii în cunoştinţă de cauză, pe termen scurt, mediu şi lung, cu privire la consumul propriu de energie.
    Agenţia pentru Eficienţă Energetică (în continuare – Agenţia) va administra, organiza şi monitoriza realizarea Strategiei şi va garanta antrenarea tuturor părţilor interesate.
    Agenţia va asigura:
    încurajarea economisirii de energie şi a utilizării surselor regenerabile de energie în toate sectoarele prin măsuri de sensibilizare cu privire la necesitatea de a acţiona şi la posibilităţile de ordin practic disponibile;
    transparenţa şi diseminarea pe scară largă de către jucătorii relevanţi de pe piaţă a informaţiilor cu privire la mecanismele care vizează eficienţa energetică, precum şi cadrul financiar şi juridic;
    disponibilitatea pe scară largă a informaţiilor privind cele mai bune practici în domeniul eficienţei energetice şi a surselor regenerabile;
    stabilirea dialogului cu consumătorii finali şi antrenarea acestora în monitorizarea consumului energetic;
    colaborarea cu furnizorii în vederea îmbunătăţirii părţii informaţionale a facturilor. Astfel, furnizorii vor fi ajutaţi să pună la dispoziţia diferitor grupuri de consumatori date comparative de consum pentru principalii combustibili şi vectorii energetici;
    consolidarea şi antrenarea diverselor canale de comunicare: reclame în presa scrisă, site web, caravana, corespondenţa directă, inserări în facturile utilităţilor, programe şcolare, seminare, treninguri, sponsorizări, programe TV şi scheme de calificare, acreditare şi certificare.
    Campania de sensibilizare va influenţa comportamentul consumătorilor finali, precum şi îi va antrena în luarea de decizii locale şi naţionale.
    Părţile interesate vor fi încurajate să acorde sprijin Agenţiei în clarificarea şi furnizarea de informaţii fiabile privind investiţiile necesare, tehnologiile recomandabile, bunele practici, avantajele şi dezavantajele destinate publicului larg.
II. Grupuri-ţintă
    Campania de sensibilizare publică este primordial destinată consumatorilor rezidenţiali care reprezintă cel mai mare consumător de energie în ţară, însă, de asemenea, este recomandată  sectorului privat, industrial şi public.
    Grupurile ţintă sînt următoarele:
    consumătorii rezidenţiali;
    ministerele de ramură;
    autorităţile administraţiei publice locale;
    mass-media;
    şcolile şi instituţiile de învîţămînt;
    administatorii de clădiri;
    companiile private etc.
    Copiii şi tinerii sînt identificaţi drept grup-ţintă pentru campaniile de sensibilizare publică pentru a-i conferi şi a asigura un efect pe termen lung.
III. Mesaje şi subiecte
    Mesajul-cheie constituie realizarea economiilor de energie, utilizarea surselor regenerabile, reducerea costurilor şi îmbunătăţirea mediului. Agenţia poate selecta cîteva mesaje pentru a fi transmise utilizatorilor finali de energie, cum ar fi:
    eficienţa energetică – condiţie premergătoare a calităţii vieţii;
    controlează-ţi nivelul de trai;
    salvează energia pentru generaţiile viitoare;
    eticheta „A” – factură redusă;
    combustibili fosili – surse limitate;
    schimbarea climei începe la tine acasă etc.
    Subiectele abordate vor fi selectate şi prioritizate de către consumătorii finali în cadrul sondajelor realizate de Agenţie, în colaborare cu organizaţiile nonguvernamentale. Acestea pot include:
    izolarea anvelopei clădirilor;
    izolarea acoperişului şi subsolului;
    izolarea balcoanelor, ferestrelor, uşilor;
    reparaţia reţelelor interne inginereşti;
    contorizarea;
    procurarea echipamentelor cu impact energetic de clase superioare etc.
    Subiecte premergătoare:
    tarife de recuperare a costurilor;
    alimentare cu căldură în mod centralizat versus cazane individuale;
    sisteme interne inginereşti – proprietate comună indivizibilă şi responsabilitate a fiecărui coproprietar şi chiriaş;
    avantajele măsurării consumului individual;
    subvenţionarea consumurilor energetice – pro şi contra;
    management energetic;
    rolul sectorului public în promovarea eficienţei energetice şi a valorificării surselor regenerabile de energie;
    importanţa achitărilor facturilor la timp;
    finanţarea de către terţele părţi;
    finanţarea eficienţei energetice – căi, proceduri, metode;
    tarife binome etc.
IV. Planul de acţiuni al Strategiei
Naţionale de Comunicare
    Sensibilizarea publicului constituie un instrument important pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice la consumatorul final.
    În stadiul incipient, Agenţia va demara o campanie simplă şi clară privind posibilităţile eficienţei energetice şi oportunităţile energiei regenerabile, urmată de informaţii detaliate şi cuprinzătoare privind tehnologiile şi soluţiile recomandate.
    În acest scop vor fi elaborate materialele corespunzătoare care vor fi diseminate cu aplicarea  următoarelor instrumente:
    4.1. Instrumente electronice de comunicare
    4.1.1. Emisiuni TV: organizarea prezentărilor TV, care, de asemenea, vor fi plasate pe paginile Internet ale ministerelor, autorităţilor publice sau pe o pagină creată special în acest scop.
    Prezentările TV vor include:
    rapoarte privind realizările de succes ale Moldovei şi ale altor ţări;
    spoturi privind măsurile de eficienţă energetică în clădiri;
    reportaje privind utilizarea energiei regenerabile;
    desene animate cu abordarea eficienţei energetice şi a surselor regenerabile de energie;
    emisiuni TV săptămînale sau lunare cu experţii şi profesori renumiţi din domeniul energetic.
    4.1.2. Radioul este popular pentru generaţiile în vîrstă. Diverse reclame audio şi mesaje privind eficienţa energetică şi sursele regenerabile vor fi difuzate la posturile de radio, cu recomandări în funcţie de perioada anului. Resursele radioului, de asemenea, vor difuza informaţii privind  “linia verde” paginile web existente etc.
    4.1.3. Linia verde: multiplele autorităţi publice din Europa au creat “linia fierbinte” de telefon pentru a furniza consumatorilor informaţii utile vizînd tarifele, subvenţiile, tehnologiile şi eficienţele etc.  Agenţia va crea o linie verde şi, după caz, va ajuta autorităţile administraţiei publice locale în pregătirea specialiştilor locali. De asemenea, Agenţia poate antrena profesori universitari şi experţii independenţi din diferite organizaţii pentru a răspunde la întrebările consumatorilor.
    4.1.4. Pagina Internet existentă sau nouă, va conţine informaţii de bază privitor la Strategie, părţile interesate, grupurile-ţintă, obiective, posibilităţile de finanţare, legislaţie, tehnologii etc. Pagina Internet va fi interactivă şi modificată, reieşind din cererea societăţii şi progresul tehnologic.
    Ministerul Economiei şi / sau Agenţia pentru Eficienţă Energetică va găzdui sau crea o pagină nouă cu următorul conţinut:
    cadrul juridic: legi, regulamente, decizii, standarde;
    furnizori;
    tarife şi subvenţii;
    echipamente şi tehnologii eficiente;
    potenţialul surselor regenerabile şi tehnologii corespunzătoare;
    surse şi instrumente de finanţare a eficienţei energetice şi a surselor regenerabile de energie;
    recomandări privind economisirea energiei;
    opinia expertului: întrebări şi răspunsuri;
    pagina studentului;
    ştiri;
    rapoarte video privind conservarea energiei etc.
    Pasul următor va fi crearea calculatorului energetic online, pagina auditului energetic, pagina privind etichetele energetice şi performanţa clădirilor etc.
    4.2. Instrumente scrise de comunicare
    Agenţia va elabora un pachet de materiale care va fi distribuit organizaţiilor nonguvernamentale, asociaţiilor de proprietari, agenţiilor de protecţie a consumatorilor, precum şi vor fi plasate în clădirile sectorului public pentru a fi accesate de populaţie. Instrumentele scrise de comunicare vor include următoarele:
    comunicate de presă – un instrument important de comunicare a modificărilor operate în legi, reguli noi, standarde etc.;
    pliante – încălzirea apartamentului, izolarea ferestrelor, uşilor, acoperişurilor, subsolurilor,  avantajele şi dezavantajele repartitoarelor de costuri etc. Furnizorii de produse şi servicii vor fi încurajaţi să participe în elaborarea unor astfel de pliante;
    panouri de anunţuri în clădirile şi locurile publice;
    broşuri cu recomandări privind economisirea energiei, care pot fi distribuite cu ajutorul părţilor interesate – furnizorilor, autorităţilor publice locale, asociaţiilor de proprietari, organizaţiilor nonguvernamentale, precum şi pot fi plasate pe pagina Agenţiei;
    ghidul consumatorului cu abordarea următoarelor – factură, evidenţa consumului, costuri, proceduri, cadrul legal, cadru instituţional, juridic etc.;
    articole şi interviuri publicate în ziarele şi revistele naţionale şi locale.
    4.3. Instrumente specifice de informare
    Instrumentul specific de informare este deosebit de important pentru administratorii asociaţiilor de proprietari, factorii de decizie, reprezentanţii mass-media, autorităţile administraţiei publice locale. Acestea vor include, dar nu se vor limita la:
    seminare cu abordarea subiectelor dificile, care necesită discuţii şi explicaţii pentru mass-media, factorii de decizie, autorităţile administraţiei publice locale etc.;
    ateliere de lucru pentru experţi, întreprinderi, administratori, manageri energetici, auditori energetici;
    conferinţe pentru schimbul de experienţă, cu participarea experţilor străini şi ai factorilor de decizie etc.;
    evenimente publice –  ziua verde, săptămîna eficientă, ora verde, dezbateri publice etc.