În scopul asigurării unei administrări strategice şi eficiente a activităţilor Comisiei Electorale Centrale, precum şi în temeiul art. 18 din Codul electoral nr. 1381–XIII din 21 noiembrie 1997, Comisia Electorală Centrală HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Planul strategic al Comisiei Electorale Centrale pentru anii 2012-2015 (conform anexei).
    2. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării.

    PREŞEDINTELE
    COMISIEI ELECTORALE CENTRALE                               Iurie CIOCAN

    Secretar                                                                                      Andrei Volentir

    Nr. 1028. Chişinău, 9 decembrie 2011.

    Introducere
    Comisia Electorală Centrală este organ de stat constituit pentru realizarea politicii electorale, organizarea şi desfăşurarea alegerilor, fiind chemată să asigure respectarea primului criteriu al democraţiei moderne: existenţa unor alegeri libere şi corecte. Comisiei Electorale Centrale îi revine un loc determinant în asigurarea funcţionării mecanismelor electorale democratice din societate, iar pentru aceasta este nevoie de o funcţionare corectă a organului electoral ierarhic superior.
    Pe măsura creşterii gradului de complexitate a proceselor electorale în dinamica vieţii politice a Republicii Moldova, reformarea instituţională este necesară. Schimbările calitative sînt impuse şi de necesitatea perfecţionării mecanismelor de management şi a proceselor tehnologice, diversificării relaţiilor şi formelor de cooperare, dar şi de imperativul menţinerii competitivităţii în raport cu progresele electorale ale altor state.
    În acest sens CEC şi-a propus să realizeze schimbări în acord cu noile necesităţi, inclusiv cu modificările aduse Codului electoral, stabilindu-şi priorităţi, obiective şi un plan de implementare.
    În vederea asigurării unei administrări responsabile şi eficiente s-a decis elaborarea unui plan de dezvoltare strategică a Comisiei Electorale Centrale pentru următorii ani. În acest scop, prin dispoziţia preşedintelui CEC din 11 august 2011 s-a constituit un grup de lucru care a avut sarcina de a elabora Planul strategic pentru perioada 2012-2015. Grupul a fost constituit din membri şi funcţionari ai aparatului CEC, precum şi din doi reprezentanţi ai partenerilor de dezvoltare Fundaţia Internaţională pentru Sisteme Electorale (IFES) şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în cadrul proiectului „Suport electoral pentru Moldova”, astfel fiind asigurată transparenţa în activitatea acestuia şi principiul participativ la elaborarea documentului menţionat.
    Pentru a stabili obiectivele strategice realizabile pe parcursul unui ciclu electoral naţional de patru ani, grupul de planificare strategică s-a întrunit în mai multe şedinţe, în cadrul cărora s-a analizat situaţia curentă din instituţie, impactul factorilor interni şi ai celor externi asupra performanţei instituţionale. Ca rezultat al acestor întruniri, CEC, cu suportul Reprezentanţei în Moldova a Fundaţiei Internaţionale pentru Sisteme Electorale (IFES) a organizat şi desfăşurat, în perioada 8-9 septembrie 2011, un seminar de planificare strategică. În cadrul evenimentului membrii şi funcţionarii aparatului CEC, cu asistenţa partenerilor de dezvoltare (IFES, Consiliul Europei, PNUD), au lucrat asupra elaborării primului proiect al planului de dezvoltare strategică.
    La elaborarea prezentului plan strategic s-au luat în considerare prevederile Codului electoral, legile şi hotărîrile Parlamentului, ordonanţele şi hotărîrile Guvernului, cele mai bune practici internaţionale din ultimii ani, precum şi recomandările partenerilor de dezvoltare şi ale organizaţiilor neguvernamentale.
    Planul strategic constituie un document complex care trasează priorităţile de dezvoltare, precum şi obiectivele generale şi specifice necesare pentru realizarea acestor priorităţi. Pe baza prezentului plan, CEC va elabora planul de implementare a acţiunilor prioritare şi planurile anuale de activitate.
    Misiune
    Misiunea Comisiei Electorale Centrale este asigurarea condiţiilor optime pentru ca toţi cetăţenii Republicii Moldova să-şi poată exercita nestingherit dreptul constituţional de a alege şi de a fi ales în cadrul unor alegeri libere şi corecte.
    Descrierea situaţiei curente
    În activitatea sa CEC este asistată de un aparat ale cărui structură şi efectiv-limită se aprobă de către aceasta. Personalul aparatului este compus din funcţionari publici, supuşi reglementărilor Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, şi personal contractual, care desfăşoară activităţi auxiliare, supus reglementărilor legislaţiei muncii. Pe lîngă responsabilităţile menţionate în Constituţie şi Codul electoral, CEC are atribuţii suplimentare privind transpunerea în practică a viziunii serviciilor electorale automatizate şi modernizate, înscrise în Legea nr. 101 din 15 mai 2008.
    Constituţia Republicii Moldova stabileşte în articolul 4 că “Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu acordurile internaţionale şi cu alte tratate la care Republica Moldova este parte. Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale”.
    Republica Moldova este parte la şapte tratate ONU cu privire la drepturile omului, cele mai importante pentru CEC fiind: Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, Convenţia internaţională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, Convenţia internaţională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor şi Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi.
    Republica Moldova a devenit membru al Consiliului Europei în anul 1995 şi a ratificat, în 1997, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Ca rezultat, Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) a Consiliului Europei s-a angajat în mod regulat în discuţii şi a lansat opinii vizavi de alegerile din Republica Moldova. Totodată, fiecare cetăţean a obţinut posibilitatea de a depune la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) reclamaţii privind încălcarea drepturilor garantate de Convenţie. Fiind membru al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Republica Moldova invită regulat observatori din partea acestei instituţii. Începînd cu anul 1996, misiunea de monitorizare a OSCE a participat şi a prezentat rapoarte în cadrul a zece scrutine desfăşurate la nivel naţional.
    Activitatea CEC se desfăşoară în cadrul conceptului lărgit de “integrare europeană”, adoptat de către Republica Moldova. Pe termen mediu, acest lucru va influenţa procedura de înregistrare a alegătorilor, utilizarea şi stocarea datelor cu caracter personal. Pe termen lung, în atribuţiile CEC ar putea să intre organizarea şi desfăşurarea referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană şi a alegerilor Parlamentului European.
    La momentul elaborării planului strategic, structura aparatului CEC include un şef de aparat, 4 direcţii autonome, 2 secţii în cadrul direcţiei şi 2 funcţii de deservire tehnică – şoferi. Conform statelor de personal aprobate, aparatul are 32 de unităţi, în prezent ocupate de 18 femei şi 14 bărbaţi, majoritatea funcţionarilor avînd vîrsta cuprinsă între 25 şi 40 de ani. Organigrama şi informaţii detaliate cu privire la personal sînt indicate la anexele nr. 1 şi 3 la prezentul plan. Activitatea fiecărei subdiviziuni în parte este reglementată de Regulamentul de organizare şi funcţionare a subdiviziunilor aparatului Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin Dispoziţia preşedintelui CEC nr.14-a din 6 august 2010. Misiunea principală a subdiviziunilor şi atribuţiile de bază ale acestora sînt arătate în anexa nr. 2.
    Pentru exercitarea funcţiilor stipulate în legislaţia electorală, Comisia Electorală Centrală este finanţată de către Guvernul Republicii Moldova. În ultimii trei ani au avut loc un număr extraordinar de mare de evenimente electorale, fapt ce a afectat alocarea banilor şi timpului pentru realizarea activităţilor planificate pe termen mediu şi lung. În cazul în care această tendinţă va continua, vor persista dificultăţi în acoperirea cheltuielilor necesare pentru exercitarea funcţiilor CEC, chiar dacă donatorii internaţionali vor continua să acorde suport. Informaţii cu privire la mijloacele financiare utilizate de către CEC în anii 2008 – 2010 şi planificate pentru 2011 pot fi găsite în anexa nr. 4.
    Analiza SWOT – situaţia actuală a Comisiei Electorale Centrale
    În urma efectuării analizei SWOT, membrii şi funcţionarii Comisiei Electorale Centrale au constatat punctele tari şi slabe ale instituţiei, oportunităţile de care aceasta poate profita şi riscurile la care este supusă. Mai jos prezentăm concluziile la care s-a ajuns.
    PUNCTE TARI – bază pentru ameliorarea performanţei Comisiei Electorale Centrale
    Respectarea valorilor şi principiilor fundamentale. Comisia Electorală Centrală şi-a afirmat deschis apartenenţa la valorile democratice europene şi internaţionale. În toată activitatea sa ea tinde să fie cît mai transparentă şi deschisă conlucrării cu alţi actori electorali. Rapoartele observatorilor naţionali şi internaţionali confirmă faptul că alegerile organizate de Comisia Electorală Centrală întrunesc majoritatea standardelor internaţionale în domeniu şi apreciază independenţa funcţională a Comisiei.
    Perfecţionarea continuă a procesului electoral. Comisia Electorală Centrală utilizează tehnologii moderne pentru realizarea activităţilor sale, inclusiv în perioada electorală. Comisia lucrează intens la îmbunătăţirea calităţii listelor electorale conlucrînd în acest sens cu alte instituţii guvernamentale. Munca membrilor şi angajaţilor CEC este orientată spre îmbunătăţirea modului în care este administrat întreg procesul electoral. Regulamentele şi instrucţiunile aprobate de CEC au menirea de a ajuta lucrul funcţionarilor electorali de toate nivelurile.
    Profesionalism. Aparatul CEC are un număr substanţial de angajaţi profesionişti, responsabili, disciplinaţi în muncă, cu experienţa a cel puţin 4 scrutine. Anual are loc evaluarea performanţelor acestora ca instrument de management modern. Pentru a asigura la nivel naţional calitatea persoanelor antrenate în organizarea şi desfăşurarea alegerilor, CEC a iniţiat procesul de creare a Registrului funcţionarilor electorali – sistem de evidenţă a funcţionarilor electorali. Capacitatea de instruire a Comisiei Electorale Centrale s-a fortificat în ultimii ani şi contribuie nemijlocit la prevenirea şi soluţionarea problemelor/erorilor, sporirea profesionalismului funcţionarilor electorali.
    Reprezentanţii CEC sînt capabili să-şi desfăşoare activităţile în mai multe limbi, ceea ce facilitează schimbul de experienţă cu autorităţile electorale din alte ţări, dar şi conlucrarea cu partenerii de dezvoltare.
    Relaţii externe dezvoltate. Comisia Electorală Centrală are relaţii bune cu partenerii străini şi subiecţii electorali (mass-media, ONG, autorităţile publice, partidele politice etc.). CEC este membru instituţional al Asociaţiei Oficialilor Electorali din Europa (ACEEEO) şi al Reţelei oficialilor electorali din statele francofone. Datorită capacităţii CEC de a atrage şi gestiona asistenţă externă au fost realizate mai multe proiecte comune care în ansamblu cu alte activităţi ale CEC au contribuit la sporirea ratei de participare a cetăţenilor la alegeri şi creşterea încrederii cetăţenilor în procesul electoral.
    PUNCTE SLABE – aspecte organizaţionale interne care ar putea fi îmbunătăţite pentru sporirea performanţei Comisiei Electorale Centrale
    Baza financiar-materială. Resursele financiare alocate Comisiei Electorale Centrale din bugetul de stat sînt insuficiente pentru activităţile planificate. Independenţa financiară redusă se exprimă şi prin faptul că bugetul cheltuielilor pentru CEC nu este aprobat în mod direct de către Parlament. La fel, se precizează că ultimele modificări operate la Codul electoral, şi anume prevederile referitoare la modul de remunerare a membrilor organelor electorale, au influenţat negativ nivelul exercitării atribuţiilor (responsabilităţilor) de către persoanele implicate în procesul de organizare a alegerilor, afectînd totodată, climatul psihologic şi starea de spirit a funcţionarilor electorali din cadrul organelor electorale. Impactul acestei intervenţii legislative se va răsfrînge nefavorabil atît asupra modului de organizare şi desfăşurare a procesului electoral în ansamblu, cît şi asupra randamentului de participare şi implicare activă a persoanelor în sistemul organelor electorale, în particular.
    Structura organizaţională depăşită. Structura organizaţională actuală nu corespunde noilor sarcini ale CEC şi cerinţelor Codului electoral. În aceste condiţii are de suferit calitatea comunicării interne şi este dificil de a asigura un proces sistematic şi planificat de dezvoltare profesională continuă a funcţionarilor electorali. Capacitatea CEC de cercetare şi evaluare în vederea îmbunătăţirii practicii şi legislaţiei electorale este redusă. În plus, salariile mici influenţează negativ procesul de recrutare şi motivare a personalului cu calificare înaltă.
    Referitor la funcţionarii electorali din organele electorale inferioare, constatăm că fluctuaţia cadrelor este extrem de pronunţată din cauza faptului că aceste organe au caracter temporar. Personalul implicat este adesea fără experienţă şi cunoştinţe suficiente, supus riscului de subiectivism politic. În această situaţie, Comisia Electorală Centrală este lipsită de pîrghii pentru a dirija activitatea organelor electorale inferioare cu aplicarea măsurilor de sancţionare a celor care nu fac faţă sarcinilor puse.
    Legislaţia imperfectă. Modificarea frecventă a prevederilor Codului electoral (34 de legi de modificare din momentul adoptării) a devenit o practică pentru procesul electoral din Republica Moldova, în special, pentru fiecare început de campanie electorală. În atare circumstanţe, frecvenţa şi condiţiile în care se produc modificările legislaţiei electorale contribuie în mod inevitabil la apariţia contradicţiilor (lacunelor) între normele Codului electoral, pe de o parte, precum şi între prevederile Codului cu cele ale legislaţiei conexe, pe de altă parte.
    În acelaşi timp, se impune necesitatea evitării naturii prea detaliate a Codului electoral, întrucît acest fenomen poate acţiona ca impediment pentru flexibilitatea operaţiunilor, rolurilor, responsabilităţilor în schimbare ale Comisiei Electorale Centrale şi face dificilă satisfacerea necesităţilor electorale urgente. Pe de altă parte, în cadrul unei societăţi în tranziţie spre democraţie, lipsa unui cadrul legal dezvoltat, precum şi a corelării între Codul electoral şi unele legi conexe creează obstacole în aplicare şi posibilităţi de interpretare arbitrară.
    Capacitatea tehnică redusă. Organele electorale, în special cele create la nivel de circumscripţie şi secţie de votare, au o capacitate tehnică nesatisfăcătoare care reduce din transparenţa activităţii acestora. Lipsesc resursele financiare şi umane necesare pentru implementarea completă a Sistemului informaţional automatizat de stat “Alegeri”.
    OPORTUNITĂŢI – lucrurile de care Comisia Electorală Centrală ar putea profita într-o măsură mai mare pentru a-şi spori performanţa
    Reforme şi dezvoltarea continuă. Creşterea autonomiei financiare a Comisiei Electorale Centrale poate fi obţinută prin modificări legislative.
    O altă oportunitate care urmează a fi valorificată de CEC este reforma sistemului de management. Aceasta  ar duce la:
    - crearea unei noi structuri organizatorice şi instituirea unui management strategic pe termen lung;
    - deschiderea Centrului de instruire continuă în domeniul electoral pe lîngă CEC;
    - crearea organelor electorale inferioare permanente.
    Asigurarea organelor electorale inferioare cu programe informaţionale şi tehnologii moderne va duce la evitarea comiterii erorilor provocate de factorul uman.
    Cooperarea internaţională. Comisia Electorală Centrală deja profită de suportul unui număr impunător de experţi şi consultanţi internaţionali. Demonstrînd devotament şi eficienţă pe calea reformării şi îmbunătăţirii practicilor electorale, CEC are posibilitatea de a atrage mai multe resurse financiare externe.
    Folosirea masivă a inovaţiilor tehnologice. O oportunitate disponibilă pentru CEC este implementarea integrală a Legii 101 cu privire la Concepţia Sistemului informaţional automatizat de stat “Alegeri”. În general, exploatarea la maxim a inovaţiilor tehnologice în domeniul electoral va constitui un avantaj.
    Parteneriat durabil. Stabilirea unui parteneriat durabil cu alte autorităţi ale administraţiei publice implicate în procesul electoral, dar şi cooperarea regională constituie posibilităţi de dezvoltare şi perfecţionare a practicilor electorale, precum şi a calităţilor profesionale ale funcţionarilor electorali.
    RISCURI/AMENINŢĂRI – lucruri care împiedică/ pot împiedica (în cazul în care se vor produce) performanţa Comisiei Electorale Centrale
    Instabilitate politică. Evenimentele electorale neprogramate împiedică implementarea planurilor existente, duc la apariţia fenomenului de oboseală electorală în măsură să provoace erori umane sau tehnice.
    Încredere redusă. Comportamentul şi activitatea tuturor subiecţilor electorali afectează integritatea şi credibilitatea procesului electoral.
    Acoperire financiară insuficientă. Lipsa resurselor financiare suficiente în bugetul CEC poate provoca dependenţă de asistenţa financiară a donatorilor în realizarea unor activităţi cheie ale Comisiei.
    Alte riscuri posibile în măsură să afecteze performanţa instituţională:
    - modificările legislative frecvente, în special în ajunul perioadei electorale;
    - modificarea legislaţiei electorale de către Parlament fără consultarea Comisiei Electorale Centrale;
    - depăşirea termenelor de implementare a Sistemului informaţional automatizat de stat “Alegeri”;
    - implementarea parţială a legislaţiei ce vizează funcţia publică şi statutul funcţionarului public.
    Viziune
    O instituţie deschisă, transparentă şi profesionistă care este în permanenţă pregătită să-şi îndeplinească atribuţiile la cel mai înalt nivel asigurînd un cadru electoral accesibil în care cetăţenii au încredere.
    Valori
    Activităţile noastre de zi cu zi şi de luare a deciziilor sînt ghidate de următoarele valori:
    Integritate: CEC îşi va desfăşura activităţile într-o manieră onestă şi sinceră şi va întreprinde toate măsurile rezonabile pentru a preveni faptele rău intenţionate.
    Imparţialitate: CEC va trata toţi participanţii la alegeri în mod echitabil, fără  a oferi avantaj unor tendinţe politice sau grupuri de interese.
    Independenţă: CEC îşi va îndeplini atribuţiile şi va lua decizii fără a fi influenţată sau controlată de instituţii guvernamentale, partide politice sau terţe organizaţii.
    Transparenţă: CEC va fi întotdeauna deschisă către toate părţile implicate în procesul electoral, va manifesta imparţialitate şi corectitudine în toate activităţile sale.
    Responsabilitate şi profesionalism: CEC îşi va asuma răspunderea deplină pentru acţiunile sale şi va fi responsabilă în faţa poporului din Republica Moldova şi a partenerilor săi, va tinde să asigure un personal bine pregătit, profesionist, competent şi sigur de sine, dedicat organizării unor alegeri libere şi corecte.
    Credibilitate: CEC se va strădui să se bucure de încrederea tuturor cetăţenilor moldoveni şi comunităţii internaţionale prin calitatea serviciilor oferite în procesul electoral.
    Receptivitate:  CEC va fi receptivă la nevoile alegătorilor din Republica Moldova şi va întreprinde măsuri pentru ca procesul electoral să fie accesibil tuturor categoriilor de cetăţeni.
    Inovaţie: CEC va aplica metode şi tehnologii moderne pentru perfecţionarea procesului electoral.
    Orientare spre cetăţean: CEC va construi relaţii eficiente cu alegătorii punîndu-le la dispoziţie servicii de încredere şi la standarde înalte în corespundere cu necesităţile acestora. CEC va oferi cetăţenilor, partidelor politice şi altor organizaţii social-politice, mass-media şi societăţii civile multiple oportunităţi de informare, consultare şi participare asigurînd accesibilitatea informaţiilor şi serviciilor sale.
    În activitatea sa, CEC tinde să întrunească standardele europene şi internaţionale în domeniu.
    Direcţii strategice, obiective şi activităţi
    Direcţii strategice
    1. Un proces electoral modern, eficient şi accesibil
    Un proces electoral modern, eficient şi accesibil reprezintă o direcţie prioritară de dezvoltare a Comisiei Electorale Centrale pentru perioada 2012-2015. Este evident că, odată cu creşterea nivelului de informatizare a societăţii, se diversifică şi formele de organizare şi desfăşurare a alegerilor şi referendumurilor. Adoptarea Legii nr. 101 din 15 mai 2008 cu privire la Concepţia SIAS “Alegeri” şi implementarea procedeelor electronice în domeniul electoral, impune adaptarea la noile tehnologii informaţionale, inclusiv modernizarea procesului electoral.
    Comisia Electorală Centrală îşi pune drept scop, în următorul ciclu electoral, implementarea soluţiilor specifice de asigurare a transparenţei, confidenţialităţii, eficienţei şi accesibilităţii  pentru alegători a procesului electoral. Este foarte important ca modernizarea electorală să asigure eficienţa şi eficacitatea resurselor deja folosite, ceea ce înseamnă reutilizarea capacităţilor existente.
    În acest sens, Comisia, pe parcursul alegerilor precedente, a dezvoltat o serie de procedee electorale, printre care, întocmirea cu maximă exactitate şi verificarea corectitudinii listelor electorale, implementarea parţială a blocurilor de funcţii ale SIAS “Alegeri”, utilizarea  metodelor suplimentare de votare, inclusiv exercitarea dreptului de vot de către unele categorii speciale de alegători etc.
    Ca urmare a celor întreprinse şi întru realizarea obiectivelor stabilite, Comisia Electorală Centrală îşi asumă responsabilitatea de a desfăşura o serie de acţiuni strategice, implementarea cărora ar îmbunătăţi considerabil operaţiunile electorale. Aceasta ar include: crearea unor instrumente tranzitorii de îmbunătăţire a procesului de înregistrare a alegătorilor, inclusiv metode de alternativă; implementarea tuturor blocurilor (modulelor) de funcţii SIAS „Alegeri”, excepţie E-voting care urmează să fie supus unei analize de studiu suplimentare.
    O deosebită atenţie Comisia Electorală Centrală acordă accesibilităţii procesului de votare. Această direcţie de dezvoltare este încă puţin valorificată. În anii următori vor fi elaborate şi testate diverse forme de votare accesibile pentru toate categoriile speciale de alegători (persoane cu dizabilităţi; cetăţeni ai Republicii Moldova aflaţi în străinătate şi cei din unităţile teritorial-administrative din stînga Nistrului). De asemenea, Comisia Electorală Centrală îşi ia angajamentul să analizeze politicile şi procedurile existente în vederea asigurării accesului egal al femeilor cu cel al bărbaţilor (principiul gender) la toate procesele electorale.
    2. Rezultate credibile ale alegerilor
    Finalitatea procesului electoral reprezintă desemnarea prin vot a aleşilor poporului în cadrul alegerilor, iar respectarea principiilor de desfăşurare a unor alegeri libere şi corecte asigură rezultate credibile ale acestora. Credibilitatea alegerilor depinde de mai mulţi factori, cum ar fi transparenţa şi imparţialitatea în activitatea organelor electorale, corectitudinea în procesul de constituire a listelor electorale, prevenirea, suprimarea şi sancţionarea fraudelor electorale de către autorităţile competente.
    Prin obiectivele propuse CEC tinde să sporească transparenţa în activitatea organelor electorale, să colaboreze proactiv cu alţi subiecţi implicaţi în procesul electoral, precum şi să îmbunătăţească procesul de monitorizare sistematică a organelor electorale inferioare.
    Un cadru legal electoral dezvoltat care să asigure tuturor cetăţenilor Republicii Moldova dreptul de alege şi a fi ales conform standardelor internaţionale pentru alegeri democratice la fel constituie un pilon important în atingerea unor rezultate credibile ale alegerilor. De aceea, prin această direcţie strategică CEC îşi propune, inclusiv, efectuarea unor studii de oportunitate, respectiv perfecţionarea legislaţiei în domeniile cheie, cum ar fi: transparenţa în finanţarea campaniilor electorale; votul cetăţenilor de peste hotare; fraude electorale şi sancţiuni; votul unor categorii speciale de alegători; responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale pentru desfăşurarea activităţilor legate de procesul electoral; registrul electronic al alegătorilor; e-voting etc.
    3. Alegători conştienţi şi informaţi
    Cetăţeanul reprezintă actorul cheie al procesului electoral, principalul beneficiar al alegerilor, după cum este menţionat şi în misiunea CEC. Existenţa unor alegători conştienţi şi informaţi reprezintă una dintre principalele condiţii pentru garantarea desfăşurării unor alegeri libere şi corecte şi obţinerea unei rate de participare înalte.
    Prin urmare, CEC îşi propune să desfăşoare o serie de activităţi pentru educaţia civică a cetăţenilor, informarea calitativă şi operativă a acestora privind procedurile electorale. Pe lîngă măsurile ordinare desfăşurate în perioada electorală şi în perioada dintre alegeri, CEC îşi propune să desfăşoare o serie de evenimente anuale noi, cu caracter continuu: ziua uşilor deschise, cursuri, seminare, simulări ale unor etape ale procesului electoral pentru instituţiile de învăţămînt superior şi preuniversitare etc.
    Pentru organizarea şi desfăşurarea campaniilor de educaţie civică şi informare a alegătorilor cît mai eficiente şi productive, CEC va consolida relaţiile sale de colaborare cu toţi subiecţii implicaţi în acest proces (ONG-le, mass-media, autorităţile publice locale/centrale, partidele politice, partenerii de dezvoltare etc.). CEC va aprofunda şi va diversifica metodele şi instrumentele utilizate în acest scop şi va găsi o abordare specifică pentru fiecare categorie de alegători. În urma studierii realităţii din Republica Moldova, dar şi a practicii internaţionale, tinerii au fost identificaţi drept un grup ţintă ce va beneficia de activităţile sus-menţionate. Această decizie este condiţionată atît de experienţa electorală redusă a tinerilor, cît şi de procentul mic de participare la votare a acestora în raport cu alte categorii de alegători.
    Fiind conştienţi de importanţa utilizării noilor tehnologii în procesul de comunicare cu alegătorii, o atenţie specială va fi acordată utilizării canalelor moderne (reţele de socializare, paginile oficiale ale CEC, SMS, bloguri, forumuri, linia verde, transmisiuni live). Totodată, instrumentele enunţate, împreună cu sondajele de opinie publică pe care ni le propunem să le desfăşurăm, ne vor ajuta să înţelegem mai bine care este reacţia cetăţenilor la activităţile desfăşurate de către CEC, să evidenţiem eventualele probleme/necesităţi şi să efectuăm o mai bună planificare a acţiunilor viitoare.
    4. Capacităţi instituţionale consolidate
    Practica internaţională demonstrează importanţa independenţei funcţionale a organului electoral. Aceasta este şi principala aşteptare a actorilor implicaţi în alegeri de la autoritatea electorală. Într-adevăr, la moment, Comisia Electorală Centrală nu permite interferenţa niciunei forţe politice sau guvernamentale în activitatea sa şi se conduce doar de legislaţia în vigoare şi bunele practici în materie electorală. Totodată, faptul că CEC nu se bucură de independenţă financiară şi instituţională pune în pericol independenţa de facto a instituţiei noastre. Independenţa financiară ar presupune alocarea mijloacelor financiare, pentru desfăşurarea activităţilor Comisiei Electorale Centrale, direct din bugetul de stat de către Parlament. În Republica Moldova mai există un şir de instituţii care au un statut juridic similar cu cel al Comisiei Electorale Centrale şi ai căror membri sînt desemnaţi într-un mod asemănător, dar care spre deosebire de CEC se bucură de acest tip de autonomie.
    În acelaşi timp, perfecţionarea continuă a procesului electoral şi a legislaţiei electorale a pus în faţa CEC un şir de sarcini noi, precum instruirea funcţionarilor electorali, gestionarea listelor electorale, educaţia civică a alegătorilor, finanţarea publică a partidelor politice etc.
    Capacităţi instituţionale consolidate, ca direcţie strategică asumată de CEC pentru perioada 2012-2015 presupune implementarea unei noi structuri a aparatului CEC, crearea Centrului de instruire continuă în domeniul electoral pe lîngă CEC, cu statut de instituţie publică, obţinerea independenţei financiare şi logistice, studierea posibilităţii de constituire a organelor electorale inferioare permanente, îmbunătăţirea managementului intern, automatizarea procesului electoral etc. De asemenea, Comisia Electorală Centrală îşi ia angajamentul să ţină cont de aspectele legate de egalitatea de gen (principiul gender) şi drepturile omului în toate activităţile pe care le desfăşoară.

    Monitorizarea şi evaluarea
    În procesul implementării prezentului plan strategic va fi efectuată monitorizarea periodică a realizării acţiunilor şi evaluarea rezultatelor obţinute pentru a opera modificări în caz de necesitate. Procesul de monitorizare şi evaluare va fi încheiat odată cu evaluarea finală a rezultatelor obţinute după cei patru ani de implementare.
    Cadrul instituţional de monitorizare şi evaluare
    Pentru asigurarea implementării prezentului plan strategic, urmează a fi constituit un grup de lucru pentru supravegherea acţiunilor de implementare. Acest grup va fi compus din 7 persoane:
    - preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul CEC;
    - 3 membri nepermanenţi;
    - şeful aparatului CEC.
    Sarcinile grupului de supraveghere:
    - monitorizarea (în baza rapoartelor semestriale elaborate de şeful aparatului) a realizării planului anual de acţiuni pentru implementarea prezentului plan strategic şi atingerea rezultatelor preconizate;
    - formularea propunerilor privind perfecţionarea planului anual de acţiuni;
    - evaluarea rezultatelor intermediare şi finale ale implementării prezentului plan strategic;
    - analiza impactului implementării activităţilor din prezentul plan strategic;
    - discutarea raportului anual de implementare a prezentului plan strategic, elaborat de şeful aparatului, înainte ca acesta să fie transmis Comisiei Electorale Centrale spre aprobare finală.
    Şeful aparatului va fi responsabil de implementarea prezentului plan strategic. El va conduce un grup de lucru format din reprezentanţi ai tuturor subdiviziunilor aparatului CEC. Grupul de lucru va avea următoarele sarcini:
    - elaborarea planului anual de acţiuni în conformitate cu prezentul plan strategic;
    - monitorizarea şi coordonarea activităţilor prevăzute în planul anual de acţiuni;
    - elaborarea rapoartelor semestriale care vor fi prezentate grupului de supraveghere a implementării prezentului plan strategic;
    - elaborarea raportului anual de implementare a prezentului plan strategic (progresele înregistrate), care va fi prezentat spre aprobare Comisie Electorale Centrale.
    Şeful aparatului va raporta anual Comisiei Electorale Centrale rezultatele implementării prezentului plan strategic. Raportul anual de implementare a prezentului plan strategic şi a planurilor anuale de acţiuni vor fi aprobate de către Comisia Electorală Centrală.
    Concluzii
    Prezentul plan strategic stabileşte bazele activităţii şi dezvoltării Comisiei Electorale Centrale pentru următorii patru ani pînă la alegerile locale generale ordinare viitoare. Pentru implementarea planului strategic vor fi elaborate planuri anuale de acţiuni, care vor include şi referinţe cu privire la resursele necesare de ordin financiar şi responsabilii.
    Implementarea planului strategic va avea ca efect optimizarea structurii Comisiei Electorale Centrale, îmbunătăţirea practicilor şi comunicării interne, strategiilor de management şi interacţiunii cu alţi actori electorali, perfecţionarea modalităţilor de instruire a funcţionarilor electorali şi informare a alegătorilor, de asemenea sporirea participării cetăţenilor la procesul electoral.
    Planul strategic a fost elaborat, după cum s-a menţionat în introducere, de către grupul de planificare strategică creat în cadrul Comisiei Electorale Centrale şi a fost consultat cu reprezentanţii organizaţiilor internaţionale şi experţi internaţionali în domeniul electoral.
    Comisia Electorală Centrală va face cunoscut prezentul plan strategic tuturor celor care sînt implicaţi în organizarea alegerilor, monitorizarea lor, participă la alegeri în calitate de concurenţi electorali sau alegători. 
    În caz de necesitate planul strategic va fi ajustat pentru a face faţă unor circumstanţe neprevăzute care ar putea apărea pe parcursul perioadei de patru ani.
    Comisia Electorală Centrală îşi propune să se afirme ca o instituţie modernă, deschisă, transparentă şi profesionistă. Invităm toate părţile interesate la o colaborare constructivă şi eficientă pentru a contribui împreună la crearea unui cadru pentru alegeri libere şi corecte.
    Planul strategic pentru anii 2012-2015 va fi aprobat prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale şi publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    Structura actuală a aparatului CEC a fost elaborată în anii 2005-2006 reieşind din necesitatea îmbunătăţirii organizării procesului electoral. Aceasta a fost aprobată prin Hotărîrea CEC nr. 312 din 4 octombrie 2006.

    anexa nr.2

    anexa nr.3

    anexa nr.4

    Organigrama nouă a fost propusă spre aprobarea Comisiei Electorale Centrale  la finele anului 2011. Structura dată a fost creată ca răspuns la dezvoltarea şi modernizarea continuă a procesului electoral. Structura organizaţională permite îndeplinirea mai eficientă a responsabilităţilor din ce în ce mai complexe ale Comisei Electorale Centrale.
    Centrul de instruire continuă în domeniul electoral pe lîngă CEC urmează a fi creat în conformitate cu art. 261 al Codului electoral. El este conceput ca o instituţie publică fondată de către Comisia Electorală Centrală şi subordonată acesteia, nefiind inclus în organigrama aparatului CEC.
    __________________________________
    * În urma modificării structurii aparatului CEC, se planifică a majora numărul funcţionarilor cu 5 unităţi.