HGM40/2012
ID intern unic:  341980
Версия на русском
Versiunea originala
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 40
din  17.01.2012
cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului automatizat de
supraveghere a circulaţiei rutiere
„Controlul traficului”
Publicat : 27.01.2012 în Monitorul Oficial Nr. 21-24     art Nr : 61
    MODIFICAT
   
HG965 din 17.11.14, MO352-357/28.11.14 art.1043

    În temeiul articolului 5 literele b) şi e) din Legea nr.131-XVI din 7 iunie 2007 privind siguranţa traficului rutier (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 103-106, art. 443), cu modificările ulterioare, precum şi în scopul creării cadrului normativ pentru implementarea sistemelor automatizate de supraveghere şi aplicare a amenzilor în traficul rutier, prevăzute de Strategia naţională pentru siguranţă rutieră, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1214 din 27 decembrie 2010 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 43-45, art. 186), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Concepţia Sistemului automatizat de supraveghere a circulaţiei rutiere „Controlul traficului” (se anexează).
    2. Ministerele, alte autorităţi administrative centrale, în limitele competenţelor atribuite, vor întreprinde măsuri eficiente în vederea realizării Concepţiei Sistemului automatizat de supraveghere a circulaţiei rutiere „Controlul traficului”.
    3. Realizarea prevederilor prezentei hotărîri se va efectua din contul şi în limita mijloacelor prevăzute anual în bugetele autorităţilor implicate, precum şi din alte surse, conform legislaţiei în vigoare.
    4. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Afacerilor Interne.

    PRIM-MINISTRU                                                          Vladimir FILAT

    Contrasemnează:
    Ministrul afacerilor interne                                             Alexei Roibu
    Ministrul finanţelor                                                          Veaceslav Negruţa
    Ministrul transporturilor şi
    infrastructurii drumurilor                                                 Anatolie  Şalaru

    Nr. 40. Chişinău, 17 ianuarie 2012.


Aprobată
prin Hotărîrea Guvernului nr. 40
din  17 ianuarie 2012

CONCEPŢIA
Sistemului automatizat de supraveghere
a circulaţiei rutiere „Controlul traficului”
I. Introducere
Secţiunea 1. Descrierea situaţiei
    Problema asigurării securităţii circulaţiei rutiere devine tot mai acută, avînd o importanţă socială majoră odată cu intensificarea traficului rutier şi sporirea rolului acestuia în economia naţională. Alături de starea tehnică a unităţilor de transport şi dotarea lor cu mijloace de securitate pasivă, întreţinerea arterelor rutiere în stare corespunzătoare şi amenajarea lor cu mijloace tehnice de dirijare a circulaţiei, un rol important în sistemul siguranţei rutiere îi revine factorului uman, exprimat prin nivelul de disciplină al participanţilor la trafic.
    Gradul redus de siguranţă rutieră diminuează esenţial atractivitatea ţării pe plan european în contextul dezvoltării traficului internaţional, turismului şi altor ramuri ale economiei.
    În contextul dezideratului Republicii Moldova privind aderarea la Uniunea Europeană, un rol important revine modernizării sectorului transporturilor, în special sub aspectul sporirii securităţii traficului rutier.
    În această ordine de idei, în luna martie a anului 2010, Republica Moldova a semnat rezoluţia ONU privind declararea anilor 2011-2020 „Decada acţiunilor în domeniul siguranţei rutiere” şi şi-a asumat responsabilităţile ce decurg din aceasta, printre care şi obiectivul de a reduce cu 50% numărul deceselor ca urmare a accidentelor pînă în anul 2020.
    Pornind de la gravitatea problemelor cu care se confruntă Republica Moldova la acest capitol, Guvernul, prin Hotărîrea nr.1214 din 27 decembrie 2010, a aprobat Strategia naţională pentru siguranţă rutieră, care stabileşte drept obiectiv prioritar constituirea unei baze pentru o politică de siguranţă rutieră eficientă şi durabilă, ce include organizarea domeniului siguranţei rutiere din punct de vedere strategic şi instituţional, crearea unui sistem eficient de management în domeniul siguranţei traficului rutier, precum şi creşterea gradului de conştientizare a siguranţei rutiere la nivel naţional.
Secţiunea a 2-a. Definirea problemei
    Studiul efectuat de experţii internaţionali în procesul elaborării Strategiei naţionale pentru siguranţă rutieră a constatat o situaţie alarmantă la acest capitol, caracterizată prin majorarea continuă în Republica Moldova a numărului de accidente, pe fondul unei creşteri alerte a parcului auto de la 399.995 de autovehicule în 2004 la 643.429 în 2009.
    Cele mai semnificative creşteri a înregistrat parcul autoturismelor personale, celor utilizate în regim de taxi, precum şi al autovehiculelor de marfă. În consecinţă, numărul de accidente rutiere a crescut de la 2.447 în anul 2004, soldate cu 406 persoane decedate şi 2.887 traumatizate, la 2.729 (+11,5%) în 2009, rezultate cu 476 (+17,2%) de decese şi 3.288 (+20,5%) de traumatisme. Prejudiciul cauzat anual bugetului de stat conform metodologiei utilizate de experţi se estimează la 1,9% din Produsul Intern Brut.
    În condiţiile păstrării tendinţelor actuale în dinamica accidentelor şi dacă Guvernele nu vor întreprinde măsuri adecvate de prevenţie, experţii prognozează dublarea la nivel mondial, pînă în anul 2020, a numărului persoanelor decedate ca urmare a accidentelor în traficul rutier.
    Conform datelor statistice, circa 80% din numărul accidentelor rutiere înregistrate în ţară se produc din vina conducătorilor auto, pe cînd în ţările cu grad avansat de siguranţă rutieră acest indice nu depăşeşte cota de 60%. În acelaşi timp, accidentele înregistrate pe drumurile publice ca urmare a nerespectării de către conducătorii de autovehicule a regimului de viteză, încălcării regulilor de manevrare şi depăşire, sînt deseori soldate cu consecinţe deosebit de grave, cauzînd pagube sociale de proporţii.
Secţiunea a 3-a. Instrumente şi căi de soluţionare
a problemei

    Practica internaţională demonstrează că sistemul de management al siguranţei rutiere, modern şi durabil pentru infrastructura rutieră, trebuie să includă măsuri şi prevederi legale şi instituţionale adecvate şi eficiente, precum şi tehnici sau metode ce vor fi folosite de agenţiile responsabile de organizarea circulaţiei rutiere.
    Potrivit experţilor, ameliorarea radicală a situaţiei în domeniul siguranţei traficului rutier este posibilă doar în condiţiile aplicării în acest domeniu a tehnologiilor avansate şi a mijloacelor tehnice moderne de supraveghere a  circulaţiei rutiere.
    În acest context, implementarea pe larg a sistemelor automatizate de supraveghere a circulaţiei rutiere este calea cea mai eficientă de sporire a nivelului de siguranţă rutieră pe sectoarele de amplasare a sistemelor respective.
    Acest rezultat se datorează sporirii nivelului de disciplină al conducătorilor de autovehicule, fapt condiţionat de asigurarea principiului inevitabilităţii răspunderii pentru contravenţiile comise în traficul rutier, prin fixarea fiecărui caz produs în raza de acţiune a sistemelor automatizate şi acumularea probelor incontestabile sub formă de fotografii digitale şi imagini video.
Secţiunea a 4-a. Documente de politici şi acte legislative
relevante pentru soluţionarea problemelor abordate
    Drept premise pentru crearea Sistemului automatizat de supraveghere a circulaţiei rutiere „Controlul traficului” (în continuare – Sistem) şi fundamentarea juridică a funcţionării acestuia servesc următorii factori:
    adoptarea Codului contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.3-6, art.15), care, în art. 443 alin. (8), prevede încheierea procesului-verbal de constatare în absenţa contravenientului, în cazul în care contravenţia din domeniul circulaţiei rutiere a fost constatată cu ajutorul mijloacelor tehnice omologate şi verificate metrologic, după stabilirea identităţii conducătorului de vehicul;
    aprobarea, prin Hotărîrea Guvernului nr.493 din 14 august 2009, a Regulamentului privind evidenţa contravenţiilor în domeniul circulaţiei rutiere şi asigurarea accesului titularului permisului de conducere la informaţia despre punctele de penalizare, care prevede evidenţa contravenţiilor constatate cu ajutorul mijloacelor tehnice certificate sau al mijloacelor tehnice omologate şi verificate metrologic în cadrul conturului evidenţei automatizate a contravenţiilor al Sistemului informaţional automatizat „Registrul informaţiei criminalistice şi criminologice”;
    includerea la prioritatea 3 „Acţiuni sectoriale” a obiectivului 1 „Constituirea unei baze pentru o politică de siguranţă rutieră eficientă şi durabilă” din capitolul IV al Strategiei naţionale pentru siguranţă rutieră, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1214 din 27 decembrie 2010, a acţiunii „Modernizarea şi îmbunătăţirea eficienţei procesului de impunere a respectării  legislaţiei în vigoare prin implementarea sistemelor automatizate de supraveghere şi aplicare a amenzilor în traficul rutier”;
    dezvoltarea tehnologiilor informaţionale, a mijloacelor tehnice şi a tehnicii de calcul, care permit filmarea automobilelor ce se deplasează cu abateri de la prevederile Regulamentului circulaţiei rutiere, transmiterea prin canalele de legătură digitale a imaginilor la postul central de procesare a datelor, întocmirea în regim automatizat a documentelor de constatare a contravenţiilor, în scopul expedierii contravenientului, după verificarea prealabilă de către operator, formarea şi gestionarea bazelor de date respective.
Secţiunea a 5-a. Evaluarea impacturilor
    Elaborarea Sistemului contribuie nemijlocit la crearea suportului tehnico-material pentru realizarea atribuţiilor Ministerului Afacerilor Interne în calitate de organ central de specialitate responsabil de efectuarea controlului interdepartamental asupra respectării actelor legislative şi normative din domeniul circulaţiei şi siguranţei rutiere, la compartimentul dirijării, supravegherii şi controlului traficului rutier cu ajutorul mijloacelor tehnice speciale.
    Automatizarea procesului de depistare şi documentare a contravenţiilor comise de conducătorii de autovehicule în circulaţia rutieră permite disponibilizarea agenţilor de circulaţie în vederea antrenării acestora la supravegherea traficului rutier pe alte sectoare periculoase.
    Concomitent, se realizează excluderea factorului uman din procesul de depistare a contravenţiilor comise în traficul rutier, respectiv apariţia posibilelor fapte de corupţie în procesul documentării acestora.
    Implementarea sistemelor automatizate de supraveghere a circulaţiei rutiere oferă posibilitatea obţinerii şi evaluării datelor statistice privind intensitatea fluxului de transport, numărul de autovehicule şi tipul acestora, în scopul fundamentării strategiilor de dezvoltare a ramurii transporturilor şi infrastructurii rutiere.
    Impactul administrativ al implementării Concepţiei va fi cuantificat prin cele două efecte importante. În primul rînd, se realizează o inventariere a situaţiei rutiere sub aspectul corespunderii parametrilor infrastructurii rutiere existente faţă de cerinţele actuale. Ca urmare a acestui proces, se vor evidenţia locurile vulnerabile din punctul de vedere al siguranţei rutiere prin prisma deficienţelor existente în sistemul de organizare a circulaţiei rutiere pe drumurile publice din ţară, în vederea identificării căilor şi mijloacelor de ameliorare a acestuia în perspectivă. În al doilea rînd, implementarea tehnologiilor şi metodelor moderne de monitorizare a traficului rutier, precum şi sistematizarea informaţiei cu privire la situaţia rutieră vor asigura un proces continuu şi eficient de monitorizare, în vederea intervenirii cu măsuri imediate şi prompte, atît de corecţie şi redirecţionare a traficului, cît şi de combatere a fenomenelor negative în comportamentul participanţilor la trafic prin documentarea automatizată a abaterilor comise.
    Cît priveşte impactul financiar, este de menţionat că, la etapa iniţială, evaluarea costurilor de implementare a sistemului automatizat de supraveghere a traficului rutier în raza mun.Chişinău prin acoperirea a 36 zone de supraveghere (intersecţii şi sectoare liniare de drum), realizată cu participarea experţilor străini în cadrul unui proiect de asistenţă tehnică, relevă un cost al utilajului de monitorizare a circulaţiei  rutiere în valoare de circa 4,5 mil. dolari SUA, inclusiv pilonii de fundaţie şi echiparea postului  de evidenţă şi monitorizare a traficului rutier, sau 75% din costul total al proiectului.
    Costurile adiţionale pentru realizarea sistemului menţionat de supraveghere a traficului în cadrul proiectului de asistenţă tehnică, ce includ realizarea lucrărilor de proiectare, construcţie şi montare a părţilor componente ale echipamentului pentru monitorizare şi controlul traficului rutier, se estimează la 18 mil. lei, sau 25% din valoarea totală a proiectului.
    Urmînd practica internaţională, sistemele automatizate de supraveghere a circulaţiei rutiere pot fi realizate atît în baza resurselor alocate din bugetul de stat pentru dezvoltarea capacităţilor instituţionale ale autorităţilor publice competente, cît şi prin atragerea investiţiilor externe, ce urmează a fi rambursate din contul mijloacelor acumulate la buget în baza amenzilor achitate pentru contravenţiile înregistrate în traficul rutier ca urmare a utilizării sistemelor automatizate de supraveghere.
    Ulterior, pe măsura perfecţionării cadrului juridic, care ar face posibilă aplicarea pe larg a parteneriatului public-privat pentru prestarea, prin cooperare cu agenţi economici privaţi, a unor servicii precum furnizarea, montarea, reglajul şi/sau mentenanţa echipamentului de monitorizare video, în baza caietului de sarcini stabilit de deţinătorul sistemelor automatizate, vor fi identificaţi partenerii privaţi disponibili a asigura implementarea şi funcţionarea sistemelor vizate.
    Experienţa internaţională privind gestionarea sistemelor automatizate de supraveghere a circulaţiei rutiere  denotă majorări esenţiale ale încasărilor la buget în baza amenzilor aplicate în contextul utilizării sistemelor automatizate de control al traficului rutier, în raport cu volumul înregistrat în cadrul aplicării metodelor clasice de supraveghere a circulaţiei rutiere.
    În pofida costurilor substanţiale de implementare a sistemelor de video-monitorizare a traficului, estimările efectuate la nivel naţional arată că beneficiile obţinute pentru bugetul public prevalează asupra acestor investiţii. Conform rezultatelor înregistrate în cadrul unui proiect-pilot implementat în anul 2011, cîteva unităţi de supraveghere a traficului rutier utilizate în regim de acumulare a probelor digitale, fără stoparea mijloacelor de transport, au permis tragerea la răspundere contravenţională a circa 12.000 conducători de autovehicule, cu aplicarea amenzilor în valoare de 5 mil. 403 mii lei.
    Pe lîngă efectele sus-menţionate, o importanţă deosebită revine impactului social scontat al implementării Sistemului, care constă în sporirea responsabilităţii participanţilor la traficul rutier în sensul respectării necondiţionate a prevederilor Regulamentului circulaţiei rutiere, contribuind astfel la reducerea numărului accidentelor de circulaţie şi, implicit, la salvarea de vieţi omeneşti şi reducerea traumatismului rutier. Concomitent, excluderea contactului între agentul de circulaţie şi participanţii la trafic va permite eradicarea fenomenului corupţional şi sporirea satisfacţiei cetăţenilor în raport cu prestaţia organelor de drept.
Secţiunea a 6-a. Actul normativ elaborat
pentru soluţionarea problemei
    În contextul soluţionării problemei abordate, Concepţia Sistemului automatizat de supraveghere a circulaţiei rutiere „Controlul traficului” (în continuare – Concepţia) are drept scop definirea destinaţiei şi obiectivelor urmărite la elaborarea acestuia, sarcinilor şi funcţiilor executate de Sistem, structurii de organizare şi bazei juridico-normative necesare pentru elaborarea şi exploatarea acestuia, descrierea obiectelor informaţionale şi datelor acumulate, infrastructurii tehnologice şi măsurilor de asigurare a securităţii informaţionale.
II. Dispoziţii generale
    1. Definiţia Sistemului automatizat de supraveghere a circulaţiei rutiere „Controlul traficului”
    Sistemul este resursa informaţională de stat care reprezintă totalitatea informaţiei sistematizate cu privire la cazurile de încălcare a normelor de siguranţă a traficului rutier, înregistrate cu mijloace tehnice speciale software şi hardware, înzestrate cu funcţii foto-video de fixare, şi cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic, care asigură supravegherea în regim automatizat a circulaţiei rutiere pe drumurile publice.
    [Pct.1 modificat prin HG965 din 17.11.14, MO352-357/28.11.14 art.1043]
    2. Noţiuni de bază
    În prezenta Concepţie se utilizează următoarele noţiuni de bază:
    post central de dirijare (post central) – oficiu destinat recepţionării, stocării şi procesării datelor transmise în regim on-line de la posturile de supraveghere; dirijării la distanţă a dispozitivelor acestora; întocmirii în regim automatizat a documentelor de constatare a contravenţiilor, în scopul expedierii contravenientului, după verificarea prealabilă de către operator; formării şi gestionării bazelor de date respective;
    post mobil de dirijare – complex tehnic de program ce include un calculator portativ cu soft preinstalat şi utilaj de comunicare cu sau fără cablu, destinat dirijării la distanţă a dispozitivelor de la posturile de supraveghere apropiate, amplasat pe un automobil special;
    post de procesare – oficiu dotat cu unul sau mai multe calculatoare (locuri de lucru ale operatorilor), utilaj de comunicare şi soft preinstalat, destinat procesării datelor păstrate pe serverul postului central; întocmirii în regim automatizat a documentelor de constatare a contravenţiilor, în scopul expedierii contravenientului, după verificarea prealabilă de către operator; formării şi gestionării bazelor de date respective;
   post de supraveghere a circulaţiei rutiere (post de supraveghere) – complex static sau mobil format din unităţi de supraveghere a circulaţiei rutiere şi/sau mijloace tehnice special omologate şi verificate metrologic, ce asigură monitorizarea integrală a circulaţiei rutiere la o intersecţie sau pe un sector de drum;
    [Pct.2 noțiunea în redacția HG965 din 17.11.14, MO352-357/28.11.14 art.1043]
    sistem automatizat de supraveghere a circulaţiei rutiere (sistem automatizat) – complex format din posturi de supraveghere a circulaţiei rutiere, conectate prin intermediul reţelelor de comunicaţie la postul central de procesare a datelor, posturi mobile de dirijare şi posturi de procesare;
    unitate de supraveghere a circulaţiei rutiere (unitate de supraveghere) – set de utilaj specializat, format din camere de filmare digitale, mijloace de iluminare şi dispozitive de monitorizare a modului de deplasare a autovehiculelor şi altor participanţi la trafic, pe una sau pe mai multe benzi de circulaţie, precum şi alt utilaj destinat înregistrării, procesării şi transmiterii informaţiei digitale înregistrate prin canale de comunicaţie;
    zonă de supraveghere – intersecţie sau sector de drum supus monitorizării prin utilizarea postului de supraveghere a circulaţiei rutiere, marcat cu indicator de informare (indicator 5.30 „Monitorizare trafic”, conform Regulamentului circulaţiei rutiere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009).
    [Pct.2 noțiunea în redacția HG965 din 17.11.14, MO352-357/28.11.14 art.1043]
    3. Destinaţia Sistemului
    Scopul Sistemului este automatizarea procesului de depistare şi constatare a încălcărilor din domeniul traficului rutier comise de conducătorii de vehicule, acumularea probelor pentru soluţionarea cauzei şi tragerea la răspundere contravenţională sau penală, colectarea informaţiei privind situaţia rutieră în zonele de supraveghere în regim real de timp.
    [Pct.3 în redacția HG965 din 17.11.14, MO352-357/28.11.14 art.1043]
    4. Obiectivele Sistemului
    Prin crearea Sistemului vor fi atinse următoarele obiective:
    1) modernizarea şi sporirea eficienţei activităţii organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice şi autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul monitorizării şi asigurării securităţii circulaţiei rutiere, cu automatizarea unor funcţii realizate de acestea prin implementarea tehnologiei performante;
    2) filmarea automobilelor din zonele supravegheate de Sistem, care se deplasează cu abateri de la prevederile Regulamentului circulaţiei rutiere, pasibile detectării în regim automatizat, şi utilizarea imaginilor filmate în calitate de dovezi la documentarea contravenţiilor din domeniul circulaţiei rutiere;
    3) identificarea în regim automatizat a numărului de înmatriculare a fiecărui automobil din zona supravegheată;
    4) formarea şi acumularea bazei de date a automobilelor identificate de la posturile de supraveghere, în vederea asigurării informaţionale a activităţii operative de serviciu a organelor de drept şi control în procesul executării atribuţiilor funcţionale;
    5) acumularea şi evaluarea datelor statistice privind intensitatea fluxului de transport, numărul de autovehicule şi tipul acestora, pe sectoarele de drum supravegheate, în scopul fundamentării strategiilor de dezvoltare a ramurii transporturilor şi infrastructurii rutiere;
    6) crearea condiţiilor pentru optimizarea structurii şi funcţiilor organelor de drept.
    5. Principiile de bază ale Sistemului
    Principiile de bază ale activităţii Sistemului sînt următoarele:
    1) principiul legitimităţii şi respectării drepturilor omului, care presupune crearea şi exploatarea Sistemului în strictă conformitate cu legislaţia naţională în vigoare, tratatele şi acordurile internaţionale în domeniul drepturilor omului la care Republica Moldova este parte;
    2) principiul temeiniciei datelor prezentului Sistem, care presupune introducerea datelor în bazele de date ale Sistemului numai după identificarea numărului de înmatriculare a vehiculului, cu gradul de precizie prevăzut în documentaţia tehnică a Sistemului;
    3) principiul integrităţii datelor, care presupune păstrarea conţinutului şi  interpretarea univocă în condiţiile unor acţiuni accidentale. Integritatea datelor se consideră a fi păstrată dacă datele nu au fost denaturate sau distruse (şterse);
    4) principiul controlului formării şi utilizării prezentului Sistem, care reprezintă totalitatea măsurilor organizatorice şi tehnice de program ce asigură calitatea înaltă a resurselor informaţionale de stat formate, fiabilitatea înaltă a stocării lor şi corectitudinea utilizării în conformitate cu legislaţia în vigoare, precum şi a măsurilor care menţin accesul operativ şi comod al utilizatorului la informaţie, conform nivelului de acces;
    5) principiul confidenţialităţii informaţiei, care prevede răspunderea personală, în conformitate cu legislaţia în vigoare, a colaboratorilor implicaţi în prelucrarea informaţiei din Sistem, pentru utilizarea şi răspîndirea neregulamentară a informaţiei personificate confidenţiale;
    6) principiul securităţii informaţionale, care prevede asigurarea nivelului dorit al integrităţii, exclusivităţii, accesibilităţii şi eficienţei protecţiei datelor contra pierderii, denaturării, nimicirii şi utilizării nesancţionate. Securitatea Sistemului presupune rezistenţa la atacuri, precum şi protecţia datelor, a caracterului secret, integrităţii şi pregătirii pentru lucru a Sistemului;
    7) principiul identificării de stat a obiectelor înregistrării, care prevede atribuirea obiectelor informaţionale a indicilor de identificare unici;
    8) principiul modularităţii şi scalabilităţii, care semnifică posibilitatea dezvoltării sistemului fără modificarea componentelor create anterior;
    9) principiul transparenţei, care presupune accesul cetăţenilor şi organizaţiilor interesate la o serie de informaţii cu caracter public.
III. Cadrul juridico-normativ al Sistemului
    6. Cadrul juridico-normativ al Sistemului include următoarele acte juridico-normative:
    Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008;
    Legea nr. 71-XVI  din  22 martie 2007 cu privire la registre;
    Legea nr.467-XV din 21 noiembrie 2003 cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat;
    Hotărîrea Guvernului nr.493 din 14 august 2009 „Cu privire la aprobarea Regulamentului privind evidenţa contravenţiilor în domeniul circulaţiei rutiere şi asigurarea accesului titularului permisului de conducere la informaţia despre punctele de penalizare”;
    Hotărîrea Guvernului nr.1214 din 27 decembrie 2010 „Cu privire la aprobarea Strategiei naţionale pentru siguranţă rutieră”;
    Hotărîrea Guvernului nr.1047 din 8 noiembrie 1999 „Cu privire la reorganizarea Sistemului informaţional automatizat de căutare „Automobilul” în Registrul de stat al transporturilor şi introducerea testării autovehiculelor şi remorcilor acestora”;
    Hotărîrea Guvernului nr.1323 din 29 decembrie 2000 „Cu privire la aprobarea listelor drumurilor publice naţionale şi locale (judeţene)”;
    Hotărîrea Guvernului nr.1058 din 6 august 2002 „Cu privire la crearea sistemului informaţional automatizat „Registrul de stat al conducătorilor de vehicule”;
    Ordinul ministrului dezvoltării informaţionale nr.78 din 1 iunie 2006 „Cu privire la aprobarea reglementării tehnice „Procesele ciclului de viaţă al software-ului” RT 38370656-002:2006”.
IV. Funcţiile Sistemului
    7. Funcţiile de bază ale Sistemului
    În cadrul funcţionării Sistemului vor fi realizate următoarele funcţii de bază:
    1) Formarea băncii de date. La formarea băncii de date a Sistemului, funcţiile de bază sînt luarea primară în evidenţă, actualizarea datelor şi scoaterea de la evidenţă (transferarea datelor în arhivă).
    Luarea primară în evidenţă, actualizarea datelor şi scoaterea de la evidenţă (transferarea datelor în arhivă) se realizează în mod automat, în baza informaţiei înregistrate, procesate şi transmise prin canale de comunicaţie de către unităţile de supraveghere la centrul de monitorizare.
    Funcţia privind formarea băncii de date a Sistemului se realizează prin colectarea datelor cu privire la:
    încălcările regulilor de circulaţie;
    încălcarea ordinii de drept;
    situaţia rutieră în intersecţii;
    condiţiile rutiere;
    fluxul de transport;
    autovehiculele cu anumite restricţii.
    2) Organizarea asigurării informaţionale. Datele din banca de date a Sistemului sînt oferite de către posesorul resursei informaţionale sau de către deţinătorul acesteia, cu permisiunea posesorului, autorităţilor publice, persoanelor fizice şi juridice, în modul stabilit de legislaţie;
    3) Asigurarea protecţiei datelor. Aceasta presupune asigurarea protecţiei datelor la toate etapele de colectare, păstrare şi utilizare a resurselor informaţionale de stat, care se referă la sfera de ocrotire a normelor de drept;
    4) Asigurarea calităţii informaţiei prin crearea şi menţinerea componentelor sistemului de calitate, în conformitate cu Standardul Naţional SM EM ISO 9001:2002 „Sisteme de management al calităţii. Cerinţe”;
    5) Asigurarea funcţionării Sistemului sub toate aspectele.
    8. Blocurile funcţionale ale Sistemului
    Sistemul cuprinde următoarele blocuri funcţionale:
    1) Blocul „Monitorizarea circulaţiei rutiere” include funcţiile de filmare în regim non-stop a sectoarelor supravegheate şi transmiterea imaginilor în regim on-line prin canale digitale de telecomunicaţie la serverul  postului central de dirijare, cu afişarea concomitentă a imaginilor pe monitorul de vizualizare.
    2) Blocul „Înregistrarea autovehiculelor şi contravenţiilor” include funcţiile de filmare (fotografiere) a autovehiculelor ce traversează postul de supraveghere şi detectarea cu ajutorul mijloacelor tehnice de program ale Sistemului a numerelor de înmatriculare, cu înregistrarea în baza de date „Registrul autovehiculelor” a imaginilor acestora şi datelor privind numărul de înmatriculare, data şi ora fixării, direcţiei şi benzii de deplasare.
    Concomitent, se realizează detectarea în fluxul de transport, cu înregistrarea în baza de date „Registrul contravenţiilor”, a imaginii autovehiculelor, a datelor privind numărul de înmatriculare, datei, orei şi tipului încălcării, direcţiei şi benzii de deplasare, numărului de identificare a unităţii de control, în cazul admiterii următoarelor abateri de la prevederile Regulamentului circulaţiei rutiere:
    depăşirea vitezei de deplasare stabilite;
    trecerea la semnalul de interzicere al semaforului;
    încălcarea marcajului rutier privind direcţiile permise de deplasare pe benzi (întoarcerea în locuri interzice, ieşirea pe banda de circulaţie în sens opus);
    neacordarea priorităţii altor participanţi la trafic (vehicule şi pietoni) la intersecţiile nedirijate;
    staţionarea în locuri interzise.
    3) Blocul „Căutarea” include funcţiile de verificare a numerelor de înmatriculare identificate ale mijloacelor de transport care traversează postul de supraveghere, prin adresarea la baza de date a mijloacelor de transport anunţate în căutare, precum şi afişarea semnalului de alertă pentru operator, în cazul corespunderii numărului de înmatriculare identificat cu informaţia din baza de date respectivă sau lipsa în ea a înregistrării.
    4) Blocul „Reglarea şi dirijarea utilajului unităţilor de supraveghere”  include funcţiile de evidenţă şi de reglare de la distanţă a parametrilor de lucru ai utilajului unităţilor de supraveghere.
    5) Blocul „Informaţia” include funcţiile de prezentare a informaţiei statistice, în modul stabilit, prin adresarea directă către bazele de date sau obţinerea unui masiv de date de formatul solicitat, în scopul prelucrării analitice şi statistice ulterioare a datelor din registrele de evidenţă după diverse criterii în diferite combinaţii:
    numărul de identificare al mijlocului de transport identificat;
    numărul de înmatriculare identificat parţial;
    data traversării postului de supraveghere;
    segmentul de timp în care a fost traversat postul de supraveghere;
    direcţia de traversare a postului de supraveghere.
    O altă funcţie este realizarea rapoartelor şi interpelărilor operative în regim on-line sau în regimul interpelărilor amînate prin adresarea la bazele de date necesare. Comună pentru toate funcţiile acestui bloc este funcţia de furnizare a informaţiei diferitor utilizatori în raport cu statutul lor de drept şi regimul informaţiei solicitate.
    O altă funcţie a acestui bloc este imprimarea rapoartelor solicitate, imprimarea imaginilor şi probelor contravenţiei comise de conducătorul mijlocului de transport fixat de sistem.
    6) Blocul „Administrarea şi monitorizarea acţiunilor utilizatorilor” include funcţiile interacţiunii informaţionale a tuturor participanţilor la Sistem în cadrul formării, prelucrării, stocării informaţiei cu caracter criminologic şi statistic, şi anume:
    asigurarea integrităţii logice a Sistemului;
    administrarea bazelor de date ale Sistemului;
    elaborarea şi menţinerea indicatoarelor şi clasificatoarelor generale de sistem;
    delimitarea drepturilor de acces pentru utilizatori, ţinerea sistemului de parole;
    crearea protocolului privind adresările operatorului la program (înregistrarea datei şi orei intrării şi ieşirii din program, schimbării parametrilor de reglaj, informaţiei accesate, parolei operatorului);
    asigurarea securităţii, protecţiei şi integrităţii informaţiei în Sistem, în baza standardelor internaţionale ISO 17799 şi ISO 15408.
    7) Blocul „Vehiculul” include funcţiile de evidenţă a mijloacelor de transport:
    care au traversat postul de supraveghere;
    care au admis abateri de la normele rutiere în zona de supraveghere.
    Toate blocurile funcţionale se caracterizează prin eliberarea informaţiei analitice şi statistice diferitelor categorii de utilizatori, în funcţie de statutul lor juridic şi regimul de drept al informaţiei solicitate.
V. Structura organizaţională
    9. Proprietarul Sistemului
    Proprietarul Sistemului este statul.
    10. Posesorul Sistemului
    Posesorul Sistemului este Ministerul Afacerilor Interne.
    11. Deţinătorul şi registratorul Sistemului
    Deţinătorul şi registratorul Sistemului este Serviciul tehnologii informaţionale din subordinea Ministerului Afacerilor Interne.
    Serviciul tehnologii informaţionale din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, în calitate de deţinător, realizează atribuţiile privind asigurarea funcţionalităţii întregului Sistem, prin crearea, implementarea, ţinerea, dezvoltarea şi mentenanţa acestuia.
    Întreprinderea de Stat „Centrul de telecomunicaţii speciale” va asigura schimbul de informaţii prin intermediul Sistemului de telecomunicaţii al autorităţilor administraţiei publice, precum şi plasarea echipamentelor în centrul de date deţinut, şi în nodurile telecomunicaţionale ale Sistemului de telecomunicaţii al autorităţilor administraţiei publice, în baza contractelor încheiate cu deţinătorul Sistemului.
    [Pct.11 în redacția HG965 din 17.11.14, MO352-357/28.11.14 art.1043]
    [Pct.12 abrogat prin HG965 din 17.11.14, MO352-357/28.11.14 art.1043]
VI. Documentele Sistemului
    13. Documentele utilizate de Sistem
    În cadrul Sistemului se utilizează, în calitate de documente iniţiale de evidenţă:
    1) documente tehnologice de intrare:
    scheme topologice ale intersecţiilor şi sectoarelor de drum;
    scheme de organizare a circulaţiei rutiere la intersecţii şi pe anumite sectoare de drum;
    instrucţiuni tehnice de exploatare ale unităţilor de supraveghere;
    instrucţiuni tehnice de exploatare ale mijloacelor tehnice de dirijare a circulaţiei;
    certificate de omologare şi de verificare metrologică a dispozitivelor de măsurare din cadrul unităţilor de supraveghere;
    2) documente tehnologice preluate din alte sisteme informaţionale:
    buletine informative privind condiţiile climaterice;
    buletine informative privind condiţiile rutiere.
    3) documente tehnologice de ieşire:
    rapoarte de sesizare cu privire la contravenţiile depistate, în formă digitală şi/sau pe purtător de hîrtie, cu anexarea probelor sub formă de imagini foto şi secvenţe video, cu indicarea numărului identificat al autovehiculului, locului, datei, orei şi tipului contravenţiei comise;
    rapoarte statistice;
    registre şi documente de însoţire;
    extrase din bazele de date ale Sistemului;
    dări de seamă şi interpelări întocmite în baza informaţiei Sistemului.
VII. Resursa informaţională
    14. Obiecte informaţionale
    Totalitatea obiectelor informaţionale, care constituie resursa informaţională, este determinată de destinaţia Sistemului şi include:
    1) zone de supraveghere;
    2) unităţi de supraveghere;
    3) secvenţe video;
    4) imagini foto.
    15. Identificarea obiectelor informaţionale
    Identificarea obiectelor informaţionale se realizează prin atribuirea identificatoarelor, după cum urmează:
    1) identificatorul obiectului informaţional „zona de supraveghere” (IDZS) reprezintă o cheie combinată, generată de Sistem, care are următoarea structură:
    IDZS=SS+NNN, unde:
    SS – numărul de ordine al sistemului automatizat;
    NNN – numărul de ordine al zonei de supraveghere în cadrul sistemului automatizat;
    2) identificatorul obiectului informaţional „unitatea de supraveghere” (IDUS) reprezintă o cheie combinată, generată de Sistem, care are următoarea structură:
    IDUS=SS+NNNN, unde:
    SS – numărul de ordine al sistemului automatizat;
    NNNN – numărul de ordine al unităţii de supraveghere în cadrul sistemului automatizat;
    3) identificatorul obiectului informaţional „secvenţa video” (IDSV) reprezintă o cheie combinată, generată de Sistem, care are următoarea structură:
    IDSV=SS+YY+NNNNNN, unde:
    SS – numărul de ordine al sistemului automatizat;
    YY – ultimele cifre ale anului de înregistrare;
    NNNNNN – numărul de ordine al secvenţei video în cadrul sistemului automatizat, în anul respectiv;
    4) identificatorul obiectului informaţional „imaginea foto” (IDIF) reprezintă o cheie combinată, generată de Sistem, care are următoarea structură:
    IDIF=SS+YY+NNNNNN, unde:
    SS – numărul de ordine al sistemului automatizat;
    YY – ultimele cifre ale anului de înregistrare;
    NNNNNN – numărul de ordine al imaginii foto în cadrul sistemului automatizat, în anul respectiv.
    16. Scenarii de bază
    Scenariul de bază include o listă a evenimentelor ce se produc cu obiectul informaţional şi se ţin în evidenţă în Sistem. În Sistemul automatizat de supraveghere a circulaţiei rutiere sînt ţinute în evidenţă următoarele evenimente:
    1) pentru obiectul informaţional „zona de supraveghere”:
    Punerea primară în evidenţă se efectuează odată cu amplasarea, în zona destinată monitorizării, a postului de supraveghere a circulaţiei rutiere.
    Scoaterea din evidenţă şi transferarea datelor în arhivă se efectuează după demontarea postului de supraveghere a circulaţiei rutiere, în legătură cu dispariţia necesităţii de monitorizare a zonei respective.
    Scoaterea definitivă din evidenţă se efectuează după expirarea actualităţii informaţiei;
    2) pentru obiectul informaţional „unitatea de supraveghere”:
    Punerea primară în evidenţă se efectuează odată cu montarea unităţii de supraveghere în zona destinată monitorizării.
    Scoaterea din evidenţă şi transferarea datelor în arhivă se efectuează după demontarea unităţii de supraveghere a circulaţiei rutiere, în legătură cu scoaterea din uz sau dispariţia necesităţii de monitorizare a zonei respective.
    Scoaterea definitivă din evidenţă se efectuează după expirarea actualităţii informaţiei;
    3) pentru obiectul informaţional „secvenţa video”:
    Punerea primară în evidenţă se efectuează la primirea informaţiei digitale de la unităţile de supraveghere.
    coaterea din evidenţă şi transferarea datelor în arhivă se efectuează după expirarea termenului de prescripţie a răspunderii contravenţionale pentru contravenţia constatată.
    Scoaterea definitivă din evidenţă se efectuează după expirarea actualităţii informaţiei;
    4) pentru obiectul informaţional „imaginea foto”:
    Punerea primară în evidenţă se efectuează la primirea informaţiei digitale de la unităţile de supraveghere.
    Scoaterea din evidenţă şi transferarea datelor în arhivă se efectuează după expirarea termenului de prescripţie a răspunderii contravenţionale pentru contravenţia constatată.
    Scoaterea definitivă din evidenţă se efectuează după expirarea actualităţii informaţiei.
    17. Datele Sistemului
    Datele Sistemului reprezintă totalitatea de atribute ale obiectelor informaţionale şi includ:
    1) date privind obiectul informaţional „zona de supraveghere”:
    numărul de identificare IDZS al zonei de supraveghere;
    tipul zonei de supraveghere (segment de drum, intersecţie, intersecţie denivelată,  pasaj la nivel cu calea ferată);
    poziţia în coordonate (GPS);
    parametrii geometrici ai zonei de supraveghere (lungimea totală, lăţimea totală);
    infrastructura intersecţiei (mijloace tehnice de dirijare a circulaţiei, pasaje pietonale, staţii ale vehiculelor de rută etc.);
    numărul şi direcţiile permise ale benzilor de deplasare din zona de supraveghere;
    marcajele rutiere utilizate (pentru delimitarea benzilor de circulaţie, pentru pasajele pietonale, liniile „stop” ale semaforului, marcajul de oprire pentru cedarea trecerii etc.);
    restricţiile impuse pentru circulaţie (limita de viteză minimă şi maximă, timpul permis pentru oprire sau staţionare etc.);
    datele tehnice specifice ale mijloacelor tehnice de dirijare a circulaţiei (numărul şi tipul conexiunilor mijloacelor tehnice de dirijare a circulaţiei, dispozitivele de control şi schimb informaţional utilizate etc.);
    2) date privind obiectul informaţional „unitatea de supraveghere”:
    numărul de identificare IDZS al zonei de supraveghere;
    tipul şi modelul unităţii de supraveghere;
    funcţiile realizate de unitatea de supraveghere (de măsurare a vitezei de deplasare, de detectare a încălcării liniei „stop” la semnalul de interzicere al semaforului etc.);
    parametrii de lucru ai unităţii de supraveghere (limitele de viteză detectate, distanţa minimă şi cea maximă pînă la segmentul supravegheat, unghiurile minime şi cele maxime, pe orizontală şi verticală, admise pentru amplasare în raport cu vectorii segmentului supravegheat);
    parametrii de montare şi reglare ai unităţii de supraveghere (limitele de viteză stabilite, distanţa pînă la segmentul supravegheat, unghiurile de reglare pe orizontală şi verticală în raport cu vectorii segmentului supravegheat);
    utilajul auxiliar al unităţii de supraveghere (dispozitive de iluminare etc.);
    datele tehnice specifice ale unităţii de supraveghere (numărul şi tipul interconexiunilor cu mijloacele tehnice de dirijare a circulaţiei, dispozitivele de control şi schimb informaţional utilizate etc.);
    3) date privind obiectul informaţional „secvenţa video”:
    numărul de identificare IDSV al secvenţei video;
    numărul de identificare al unităţii de supraveghere;
    data înregistrării secvenţei;
    ora începutului înregistrării secvenţei;
    ora sfîrşitului înregistrării secvenţei;
    durata secvenţei;
    tipul secvenţei (înregistrare, contravenţie);
    numărul de înmatriculare identificat;
    numărul de înmatriculare precizat de operator;
    ţara, tipul numărului de înmatriculare identificat sau precizat;
    tipul estimat sau precizat al autovehiculului (autoturism, autocamion, autobuz, autotren);
    viteza de deplasare a autovehiculului (după caz);
    4) date privind obiectul informaţional „imaginea foto”:
    numărul de identificare IDIF al imaginii foto;
    numărul de identificare al unităţii de supraveghere;
    tipul imaginii (înregistrare sau contravenţie);
    tipul contravenţiei (pentru contravenţii);
    data înregistrării imaginii;
    ora înregistrării imaginii;
    numărul de înmatriculare identificat;
    numărul de înmatriculare precizat de operator;
    ţara, tipul numărului de înmatriculare identificat sau precizat;
    tipul estimat sau precizat al autovehiculului (autoturism, autocamion, autobuz, autotren);
    viteza de deplasare a autovehiculului (după caz).
    18. Clasificatoare
    În scopul asigurării veridicităţii şi reducerii volumului de informaţie stocată în Registru se utilizează sistemul de clasificatoare. Clasificatoarele pot fi împărţite în trei grupuri:
    1) internaţionale;
    2) naţionale;
    3) intrasistemice.
    Clasificatoarele intrasistemice se elaborează şi se utilizează în cadrul Registrului doar în lipsa clasificatoarelor internaţionale şi naţionale aprobate.
    19. Interacţiunea cu alte sisteme informaţionale
    Sistemul interacţionează cu Sistemul informaţional automatizat „Registrul informaţiei criminalistice şi criminologice” (SIA RICC), care, la rîndul său, interacţionează cu alte sisteme informaţionale existente.
    Din Sistem în Registrul informaţiei criminalistice şi criminologice se exportă:
    numărul de înmatriculare identificat;
    data şi timpul recepţionării informaţiei;
    imaginea foto a automobilului cu numărul identificat;
    numărul intern al postului de supraveghere care a recepţionat informaţia;
    numărul ce identifică tipul unităţii de supraveghere;
    poziţia în coordonate (GPS) a zonei de supraveghere;
    numărul certificatului de omologare (după caz);
    lista de contravenţii înregistrate pentru automobilul cu numărul de înmatriculare specificat  (după caz);
    numărul de înregistrare a contravenţiei în sistem  (după caz);
    data şi timpul înregistrării încălcării prevederilor Regulamentului circulaţiei rutiere  (după caz);
    tipul încălcării prevederilor Regulamentului circulaţiei rutiere  (după caz).
    Din Registrul informaţiei criminalistice şi criminologice în Sistem se importă numărul de înmatriculare al vehiculului care se află în căutare, în baza căruia se va procesa informaţia în vederea depistării acestuia în vizorul posturilor de supraveghere şi includerii semnalului de alarmă.
    Interacţiunea Sistemului cu Sistemul informaţional  automatizat „Registrul informaţiei criminalistice şi criminologice”, precum şi cu alte sisteme informaţionale se efectuează prin intermediul mecanismului „servicii web”, asigurat de către participanţii la schimbul informaţional.
VIII. Infrastructura informaţională
    20. Nivelurile infrastructurii informaţionale
    Arhitectura Sistemului la nivel naţional include următoarele niveluri: central şi regional.
    Nivelul central este amplasat în municipiul Chişinău. Funcţia de bază a nivelului central este asigurarea acumulării şi procesării datelor recepţionate de la sistemele automatizate de supraveghere a traficului rutier, în vederea documentării subiectului contravenţiei după stabilirea posesorului şi conducătorului de vehicul.
    Nivelul regional include posturile de procesare şi posturile de supraveghere a circulaţiei rutiere, conectate la postul de dirijare la distanţă.
    Posturile de supraveghere a circulaţiei rutiere vor fi amplasate:
    pe drumurile naţionale;
    pe drumurile locale;
    în municipii;
    în oraşe şi centre raionale.
    21. Complexul tehnic de program
    Lista produselor software şi a mijloacelor tehnice, utilizate la crearea infrastructurii informaţionale a Sistemului, este determinată de către elaboratorul Sistemului şi urmează să corespundă cerinţelor organizaţionale, de asigurare informaţională şi tehnice.
    La proiectarea şi implementarea Sistemului vor fi luate în considerare cele mai avansate tehnologii digitale şi informaţionale în domeniul dat:
    detectarea video a mişcării;
    detectarea activităţii;
    clasificarea obiectelor fixe;
    clasificarea obiectelor în mişcare;
    recunoaşterea numărului de înmatriculare;
    detectarea obiectelor anunţate în căutare;
    calcularea obiectelor/persoanelor în zona de supraveghere;
    detectarea semnalelor audio în zona de control a traficului.
    22. Cerinţe organizaţionale
    Exploatarea Sistemului este bazată pe următoarele principii organizaţionale:
    1) existenţa documentelor normative care stabilesc ordinea de păstrare, de efectuare a copierii de rezervă a datelor, de restabilire a datelor în baza copiilor de rezervă şi de asigurare a securităţii datelor păstrate;
    2) viteza înaltă de acces la datele păstrate pe suport fizic şi siguranţa păstrării datelor;
    3) asigurarea păstrării volumelor considerabile de informaţie şi accesului concomitent al unui număr mare de utilizatori;
    4) asigurarea rezervării datelor, care permite accesarea concomitentă de către utilizatori a datelor păstrate, în scopul evitării blocării sistemului în cazul apariţiei situaţiilor de avarie şi lichidare a acestora sau în cazul modificării dispozitivelor de păstrare a datelor;
    5) nivelul de acces al utilizatorilor la informaţia sistemului, reglementat de actele normative în vigoare, în funcţie de statutul lor juridic şi statutul informaţiei solicitate. Procedura şi tipul informaţiei permise utilizatorilor sînt stabilite prin actele normative.
23. Cerinţe faţă de asigurarea informaţională
a Sistemului
    Formarea şi gestionarea evidenţei centralizate sînt reglementate de legislaţia naţională în vigoare, tratatele şi acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte, actele interdepartamentale şi departamentale ale Ministerului Afacerilor Interne şi satisfac următoarele cerinţe:
    identificarea univocă a datelor în baza algoritmului de clasificare şi codare a informaţiei;
    organizarea integrării schimbului de date în baza tehnologiei unice cu resursele informaţionale de stat (de bază, departamentale şi teritoriale);
    posibilitatea prezentării datelor pentru utilizarea acestora în activitatea operativă de serviciu în forma documentelor unificate, pe suport de hîrtie sau pe purtător electronic, în funcţie de scopul utilizării;
    aplicarea principiului de unificare prin organizarea datelor pentru introducere, păstrare şi gestionare (prezenţa şi amplasarea univocă a porţiunilor de sistem, de serviciu şi transmisibile a datelor, formele unice de prezentare şi identificare a structurii datelor transmise, tipurile de mesaje, denumirile şi valorile datelor);
    posibilitatea extinderii treptate a componentelor calitative ale obiectelor evidenţei;
    organizarea datelor sub formă de baze de date.
    24. Cerinţe faţă de program
    Programul trebuie să răspundă următoarelor cerinţe:
    asigurarea păstrării şi prelucrării unor volume considerabile de informaţie în condiţii de accesare simultană de către un număr mare de utilizatori;
    asigurarea copierii de rezervă şi restabilirii datelor fără afectarea caracteristicilor privind timpul de acces la datele păstrate;
    asigurarea controlului privind limitele de resursă optimizarea amplasării datelor păstrate;
    asigurarea verificării integrităţii datelor şi formarea registrului privind rezultatele verificării.
    25. Cerinţe minime faţă de complexul tehnic
 
Viteza maximă a fluxului de transport

Pînă la 200 km/oră

Pînă la 4 benzi de circulaţie (unităţi de supraveghere) la 1 calculator (25 cadre/s la canal)

Probabilitatea identificării în regim de timp real
Minimum 95%
Pe timp de zi
Minimum 95%
Pe timp de noapte

Probabilitatea identificării numerelor de înmatriculare, vizibile la distanţa de 40 m (în stare curată, ce corespund Convenţiei asupra circulaţiei rutiere din 8 noiembrie 1968)

Minimum 95%
Pe timp de zi
Minimum 95%
Pe timp de noapte
Distanţa admisibilă între vehicule
2 m
Distanţa după autoturism
5 m
Distanţa după autocamion

Lăţimea benzii de supraveghere pentru o unitate de supraveghere

3,5 m
Amplasarea frontală a camerei
Pînă la 5 m

Deplasarea laterală a camerei în raport cu vectorul deplasării pînă la 10-30°

Numărul maxim al numerelor de înmatriculare fixate concomitent în cadru

Pînă la 16
Identificarea multizonală

Numărul de tipuri de numere de înmatriculare identificate

180 de tipuri, inclusiv Republica Moldova, ţările-membre ale CSI, Ţările Baltice, 20 de ţări europene, 5 ţări ale Americii Latine şi SUA (de la 3 la 20 tipuri de numere)

 

Înclinarea admisibilă a plăcii cu numărul de înmatriculare

±15°
 
Iluminarea în zona supravegheată
Minim 50 lux
 

Volumul informaţiei păstrate despre mijloacele de transport fixate

Date despre numărul de înmatriculare identificat, data, ora, direcţia de deplasare

4000 înregistrări/Mb
 

Imagini necomprimate

10 unităţi/Mb

Imagini comprimate (40%)

100 unităţi/Mb
 IX. Securitatea şi protecţia informaţiei
    26. Securitatea informaţională
    Prin securitate informaţională se înţelege starea de protecţie a fiecărui sistem informaţional automatizat la toate etapele proceselor de creare, prelucrare, stocare şi transmitere a datelor de la acţiuni premeditate sau accidentale cu caracter natural sau artificial, care au ca rezultat cauzarea prejudiciului posesorilor şi utilizatorilor resurselor informaţionale şi infrastructurii informaţionale.
    Sistemul complex al securităţii informaţionale este o totalitate de măsuri juridice, organizatorice şi economice, precum şi de mijloace tehnologice şi metode software-hardware şi criptografice de protecţie a informaţiei, orientate spre asigurarea nivelului necesar de integritate, confidenţialitate şi accesibilitate a resurselor informaţionale.
    Sarcinile de bază ale securităţii informaţionale sînt asigurarea:
    integrităţii informaţiei – protecţia împotriva modificării şi nimicirii datelor;
    confidenţialităţii – protecţia împotriva accesului neautorizat la date;
    accesibilităţii – protecţia blocării accesului utilizatorilor autorizaţi la resursele informaţionale.
    Cerinţele de bază înaintate faţă de securitatea informaţională sînt următoarele:
    complexitate;
    orientare spre scop;
    continuitate;
    fiabilitate;
    conducere centralizată;
    eşalonare;
    suficienţă raţională.
    27. Pericole pentru securitatea informaţională
    Prin pericol se subînţelege un eveniment sau o acţiune posibilă, orientată spre cauzarea prejudiciului resurselor sau infrastructurii informaţionale.
    Pericole principale pentru securitatea informaţională sînt:
    1) colectarea şi utilizarea ilegală a informaţiei;
    2) încălcarea tehnologiei de prelucrare a informaţiei;
    3) implementarea în produsele software şi hardware a componentelor care realizează funcţii neprevăzute în documentaţia la aceste produse;
    4) elaborarea şi răspîndirea programelor care afectează funcţionarea normală a sistemelor informaţionale şi de telecomunicaţii, precum şi a sistemelor securităţii informaţiei;
    5) nimicirea, deteriorarea, suprimarea radioelectronică sau distrugerea mijloacelor şi sistemelor de prelucrare a informaţiei, de telecomunicaţii şi comunicaţii;
    6) influenţarea asupra sistemelor cu parolă-cheie de protecţie a sistemelor automatizate de prelucrare şi transmitere a informaţiei;
    7) compromiterea cheilor şi mijloacelor de protecţie criptografică a informaţiei;
    8) scurgerea informaţiei prin canale tehnice;
    9) implementarea dispozitivelor electronice pentru interceptarea informaţiei în mijloacele tehnice de prelucrare, stocare şi transmitere a informaţiei prin canalele de comunicaţii, precum şi în încăperile de serviciu ale organelor puterii de stat;
    10) nimicirea, deteriorarea, distrugerea sau sustragerea suporturilor mecanice de informaţie şi a altor suporturi;
    11) interceptarea informaţiei în reţelele de transmitere a datelor şi în liniile de comunicaţii, decodificarea acestei informaţii şi impunerea informaţiei false;
    12) utilizarea tehnologiilor informaţionale autohtone şi străine necertificate, a mijloacelor de protecţie a informaţiei, a mijloacelor de informatizare, de telecomunicaţii şi comunicaţii la crearea şi dezvoltarea infrastructurii informaţionale;
    13) accesul neautorizat la resursele informaţionale din băncile şi bazele de date;
    14) încălcarea restricţiilor legale privind răspîndirea informaţiei.
    Obiecte ale pericolelor sînt resursele informaţionale şi infrastructura informaţională de telecomunicaţii.
    Surse ale pericolelor sînt infractorii, funcţionarii de stat corupţi, precum şi utilizatorii de rea-credinţă.
    Scopurile infractorilor pot fi:
    încălcarea confidenţialităţii informaţiei;
    încălcarea integrităţii logice şi integrităţii fizice a informaţiei;
    încălcarea funcţionării infrastructurii informaţionale de telecomunicaţii.
    Modurile de realizare a pericolelor:
    accesul neautorizat;
    influenţa fizică asupra componentelor infrastructurii informaţionale de telecomunicaţii;
    organizarea scurgerii informaţiei prin diferite canale;
    mituirea şi ameninţarea personalului.
    28. Asigurarea securităţii informaţionale
    Crearea sistemului complex al securităţii informaţionale cuprinde o serie de etape consecutive:
    determinarea profilurilor de protecţie;
    categorizarea resurselor protejate;
    analiza riscurilor;
    elaborarea politicii de securitate;
    elaborarea arhitecturii de securitate;
    crearea şi implementarea sistemului securităţii informaţionale;
    certificarea Sistemului.
    Componentele principale ale sistemului securităţii informaţionale sînt:
    protecţia informaţiei şi infrastructurii de suport la conectarea la reţelele externe;
    protecţia informaţiei în procesul interacţiunii reciproce a reţelelor;
    protecţia fluxurilor de date;
    protecţia serviciilor Sistemului;
    protecţia antivirus;
    asigurarea securităţii mediului software;
    autentificarea;
    încheierea procesului-verbal de audit.
    Mecanismele tehnice de bază de asigurare a securităţii şi protecţiei informaţiei sînt:
    aplicarea autentificării în patru trepte la accesarea datelor;
    delimitarea accesului utilizatorilor la date conform rolului lor în Sistem;
    aplicarea mijloacelor de bioidentificare a utilizatorilor;
    aplicarea semnăturii digitale;
    accesul la date doar prin interfaţa unică de obiect;
    dirijarea centralizată şi controlul accesului la date.
    Una dintre cele mai vulnerabile verigi în sistemul securităţii informaţionale este factorul uman. În legătură cu aceasta, un element important al securităţii informaţionale este studierea de către personal a metodelor şi procedeelor de contracarare a pericolelor.
X. Dispoziţii finale
    Elaborarea şi implementarea Sistemului au o importanţă deosebită pentru Republica Moldova din punctul de vedere al obiectivelor atît la nivel intern, cît şi extern, în special în contextul dezideratului Republicii Moldova de integrare în Uniunea Europeană, ce poate fi realizat doar în condiţiile modernizării infrastructurii de transport, în special a infrastructurii drumurilor, şi conectării la reţelele paneuropene.
    Aceste obiective se regăsesc şi în Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” 2011-2014. Sporirea securităţii traficului rutier şi reducerea numărului de accidente rutiere sînt evidenţiate ca priorităţi în Strategia naţională pentru siguranţă rutieră şi Planul de acţiuni privind implementarea acesteia.
    Funcţionarea eficientă a Sistemului este condiţionată de edificarea integrală a infrastructurii corespunzătoare. Totodată, organizarea Sistemului pe baza principiilor modularităţii şi scalabilităţii va permite implementarea acestuia pe etape, cu extinderea treptată pe întreg teritoriul ţării.