MODIFICAT
    HG513 din 02.07.14, MO174-177/04.07.14 art.541

    În conformitate cu art. 7 al Legii nr.119-XV din 22 aprilie 2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.100-103, art.510), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Reglementarea tehnică „Fertilizanţi minerali. Cerinţe esenţiale” (se anexează).
    2. Prezenta Hotărîre intră în vigoare după 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

    PRIM-MINISTRU                                                                     Vladimir  FILAT

    Contrasemnează:
    Ministrul agriculturii
    şi industriei alimentare                                                               Vasile Bumacov

    Nr. 268. Chişinău, 26 aprilie 2012.

    Reglementarea tehnică „Fertilizanţi minerali. Cerinţe esenţiale” transpune Regulamentul (CE) nr. 2003/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 octombrie 2003 privind îngrăşămintele (publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 304 din 21 noiembrie 2003) astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 885/2004 al Consiliului din 26 aprilie 2004 (publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L168 din 1 mai  2004), Regulamentul (CE) nr. 2076/2004 al Comisiei din 3 decembrie 2004, (publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L359 din 4 decembrie 2004), Regulamentul (CE) nr. 1791/2006 al Consiliului din 20 noiembrie 2006 (publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L363 din 20 decembrie 2006), Regulamentul (CE) nr. 162/2007 al Comisiei din 19 februarie 2007 (publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L51 din 20 februarie 2007), Regulamentul (CE) nr. 1107/2008 al Comisiei din 7 noiembrie 2008 (publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L299 din 8 noiembrie 2008), Regulamentul (CE) nr. 219/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2009 (publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  nr. L87 din 3 martie 2009), Regulamentul (CE) nr. 1020/2009 al Comisiei din 28 octombrie 2009 (publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L282 din 29 octombrie 2009) şi Regulamentul (UE) nr. 137/2011 al Comisiei din 16 februarie 2011 (publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L43 din 17 februarie 2011).
    1. Reglementarea tehnică „Fertilizanţi minerali. Cerinţe esenţiale” (în continuare – Reglementare tehnică) se aplică produselor plasate pe piaţă ca fertilizanţi minerali sau chimici (în continuare – fertilizanţi) în stare solidă, lichidă sau sub formă de aerosol, indiferent de ţara de origine. Tipurile de fertilizanţi şi cerinţele privind calitatea acestora, precum şi fertilizanţii compuşi, care conţin mai multe elemente necesare nutriţiei plantelor, sînt prevăzuţi în anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică.
    2. Prezenta Reglementare tehnică stabileşte cerinţele obligatorii de calitate, marcare, etichetare, ambalare, evaluare a conformităţii fertilizanţilor (tehnici de prelevare a probelor, metode de analiză), în scopul supravegherii obiective a pieţei, prevenirii inducerii în eroare a consumatorilor privind compoziţia, destinaţia, originea, calitatea şi inofensivitatea acestora în vederea evitării accidentelor de muncă, ocrotirii sănătăţii oamenilor, animalelor şi protecţiei mediului.
    3. Prevederile prezentei Reglementări tehnice nu se aplică fertilizanţilor de origine animală sau vegetală, fertilizanţilor minerali de tranzit sau care sînt depozitaţi temporar, ca bunuri ce tranzitează teritoriul ţării, dacă nu prezintă pericol pentru om şi mediu.
    4. În sensul prezentei Reglementări tehnice, termenii şi definiţiile utilizate semnifică următoarele:
    1) ambalaj – recipient care poate fi sigilat, utilizat pentru conservarea, protejarea, manipularea şi distribuirea fertilizanţilor, cu o capacitate maximă de 1000 kg;
    2) comerciant – persoană fizică sau juridică, înregistrată în calitate de întreprindere, care deţine licenţă pentru importarea şi comercializarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor;
    3) conţinut declarat – conţinutul menţionat pentru unu sau mai multe elemente sau, pentru oxizii acestora, pe eticheta unui fertilizant şi/sau pe documentul de însoţire;
    4) declaraţie – menţionarea cantităţii de nutrienţi, inclusiv a formei şi a solubilităţii lor, garantate cu toleranţele prevăzute;
    5) fertilizant (îngrăşămînt) – produs al cărei funcţie principală este aportul de substanţe nutritice plantelor;
    6) fertilizant anorganic  – fertilizant al cărui nutrienţi declaraţi se găsesc sub formă de minerale obţinute prin extracţie sau prin procedee industriale fizice şi/sau chimice. Cianamida de calciu, ureea şi produsele sale de condensare sau de asociere, precum şi fertilizanţii ce conţin microelemente, chelate şi/sau complexate, pot fi clasate prin convenţie în categoria fertilizanţilor anorganici;
    7) fertilizant simplu –  fertilizant azotat, fosfat sau potasic care conţine, într-o proporţie ce trebuie declarată, doar unul dintre nutrienţii principali;
    8) fertilizant compus – fertilizant care conţine, într-o proporţie ce trebuie declarată, cel puţin doi nutrienţi principali şi care a fost obţinut printr-o reacţie chimică sau prin amestec sau combinaţia acestora;
    9) fertilizant complex – fertilizant compus, obţinut printr-o reacţie chimică, prin soluţie sau, în stare solidă, prin granulare, care conţine, într-o proporţie ce trebuie declarată, cel puţin doi nutrienţi principali. În stare solidă, fiecare granulă conţine toţi nutrienţii în compoziţia declarată;
    10) fertilizant de amestec – fertilizant obţinut prin amestecarea uscată a diferitor fertilizanţi, fără nici o reacţie chimică;
    11) fertilizant foliar – fertilizant destinat aplicării pe frunzişul plantelor în vederea absorbţiei foliare a nutrienţilor;
    12) fertilizant lichid – fertilizant în formă de suspensie sau soluţie;
    13) fertilizant în soluţie – fertilizant lichid care nu conţine particule solide;
    14) fertilizant în suspensie – fertilizant bifazic în care particulele solide sînt menţinute în suspensie în faza lichidă;
    15) fertilizant în vrac – fertilizant care nu este ambalat conform prevederilor prezentei Reglementări tehnice;
    16) nutrient principal – exclusiv azotul, fosforul şi potasiul;
    17) nutrient secundar – calciul, magneziul, sodiul şi sulful;
    18) microelemente (oligoelemente) – borul, cobaltul, cuprul, fierul, manganul, molibdenul şi zincul, elemente esenţiale pentru creşterea plantelor, însă, în cantităţi reduse faţă de cantităţile de nutrienţi principali şi secundari;
    19) microelement chelat – microelement care este legat de una dintre moleculele organice enumerate la secţiunea E.3.1 din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică;
    20) microelement complexat – microelement (oligoelement) care este legat de una dintre moleculele organice enumerate la secţiunea E.3.2 din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică;
    21) producător – societate sau organizaţie autorizată, din sectorul public sau privat, a cărei activitate constă în fabricarea de substanţe active sub formă de produse utilizabile, în ambalarea sau reambalarea lor spre a fi prezentate şi comercializate pentru aplicare în agricultură şi silvicultură;
    22) tip de fertilizant – fertilizanţi care au o denumire de tip comună, prevăzută în anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică;
    23) toleranţă – abaterea autorizată a valorii măsurate, faţă de valoarea declarată a conţinutului de nutrienţi.
    5. Se plasează pe piaţă fertilizanţii:
    1) care aparţin unuia din tipurile de fertilizanţi menţionaţi în anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică, nu se atribuie la grupele I şi II de pericol şi îndeplinesc condiţiile tehnice specificate în prezenta Reglementare tehnică;
    2) sînt înscrişi în Registrul de stat al produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor, permişi pentru utilizare în Republica Moldova şi dacă aceştia nu sînt excluşi din circulaţie sau dacă circulaţia lor nu este limitată;
    3) conformitatea cărora corespunde cerinţelor prezentei Reglementări tehnice.
    6. Caracteristicile fertilizantului plasat pe piaţă trebuie să fie identice cu cele ale fertilizantului testat şi omologat.
    7. Producătorul şi comerciantul este responsabil de conformitatea fertilizantului cu dispoziţiile prezentei Reglementări tehnice.
    8. Pentru fertilizanţii a căror calitate nu corespunde cerinţelor prezentei Reglementări tehnice se aplică prevederile art.16 din Legea nr. 119-XV din 22 aprilie 2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi.
    9. Pentru toate tipurile de fertilizanţi plasaţi pe piaţă declararea conţinutului în elemente fertilizante este obligatorie şi se efectuează în conformitate cu prezenta Reglementare tehnică.
    Indicarea conţinutului de azot, fosfor şi potasiu al fertilizanţilor se admite a fi făcută, după cum urmează:
    a) pentru azot exclusiv sub forma elementară (N);
    b) pentru fosfor şi potasiu, fie sub forma elementară (P, K), fie sub formă de oxizi (P₂O₅, K₂O), fie în ambele forme.
    10. Conţinutul de calciu, magneziu, sodiu şi sulf în fertilizanţii cu nutrienţi secundari şi, în cazul în care sînt îndeplinite condiţiile prevăzute în secţiunile 2 şi 3 capitolul XI, se admite a fi indicat fie sub formă de oxid (CaO, MgO, Na₂O, SO₃), fie sub formă elementară (Ca, Mg, Na, S), fie în ambele forme.
    1) Conţinutul microelementelor: bor, cobalt, cupru, fier, mangan, molibden sau zinc în fertilizanţii prevăzuţi în secţiunile A,B, C, şi D din anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică se declară în cazul în care sînt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
    a) microelementele se adaugă şi se prezintă în cantităţi cel puţin egale cu cele specificate în secţiunile E 2.2 şi E 2.3 din anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică;
    b) fertilizantul îndeplineşte cerinţele specificate în secţiunile A,B, C, şi D din anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică.
    2) În cazul în care microelemetele reprezintă componente obişnuite ale materiilor prime utilizate pentru aportul de nutrienţi principali (N, P, K) şi secundari (Ca, Mg, Na, S), ele pot fi declarate cu condiţia să fie prezente în cantităţi cel puţin egale cu cele specificate în secţiunile E.2.2 şi E. 2.3 din anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică.
    11. Conţinutul de microelemente se declară după cum urmează:
    1) pentru fertilizanţii din tipurile de fertilizanţi enumeraţi în secţiunea E.1 din anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică, declararea conţinutului de microelemente trebuie făcută conform cerinţelor prevăzute în coloanele 4 şi 6 ale acestei secţiuni;
    2) pentru îngrăşămintele de amestec menţionate la subpunctul 1) care conţin cel puţin două microelemente diferite şi corespund cerinţelor din secţiunea E.2.1. din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică, se indică:
    a) conţinutul total din fiecare microelement exprimat procentual din masa fertilizantului;
    b) conţinutul solubil în apă, exprimat procentual din masa fertilizantului, în cazul în care conţinutul solubil este cel puţin egal cu jumătate din conţinutul total.
    3) În cazul în care un microelement este integral solubil în apă se declară exclusiv conţinutul solubil în apă.
    4) În cazul în care un microelement este legat chimic de o moleculă organică, conţinutul de acest microelement al fertilizantului se declară imediat după conţinutul solubil în apă, procentual din masa fertilizantului, urmat de cuvintele „chelat cu” sau „complexat cu”.
    12. Persoana responsabilă de plasarea pe piaţă va furniza, pentru fiecare tip de fertilizant în parte, informaţii tehnice complete. Aceste informaţii vor permite utilizatorului să determine, în special, dozele şi perioadele de aplicare, în funcţie de culturile pentru care fertilizantul este utilizat.
    13. Cerinţe de siguranţă toxicologică:
    masa impurităţilor elementelor toxice nu va depăşi mg/kg fertilizant:
    cadmiu – 5, plumb – 50, mercur – 2,1, arsenic – 5.
    Pentru fertilizanţii cu azot conţinutul maxim de biuret se asigură de producător, pentru fiecare fertilizant în parte, conform cerinţelor din anexa 1 la prezenta Reglementare tehnică.
    14. Cerinţe de siguranţă radiologică:
    activitatea specifică efectivă a radionuclizilor naturali pentru fertilizanţii cu fosfor nu va depăşi – A_u + 1,5 A_Th <2,8 kБg/kg.
    15. Conţinutul de cadmiu, plumb, mercur, arsenic şi indicii radiologici se determină în procesul de evaluare a conformităţii produsului.
    16. Fertilizanţii se furnizează în ambalaj sau în vrac.
    17. Ambalajul utilizat pentru ambalarea fertilizanţilor trebuie închis astfel încît, la deschiderea ambalajului, dispozitivul de închidere, sigiliul sau ambalajul însuşi să fie deteriorat iremediabil.
    18. Este permisă utilizarea sacilor cu valvă.
    19. Producătorul, comerciantul furnizează fertilizanţii însoţiţi de menţiunile specificate la punctele 20 şi 21 ale prezentei Reglementări tehnice:
    1) pentru fertilizanţii ambalaţi, menţiunile în cauză apar pe ambalaje sau pe etichetele lipite pe ambalaje;
    2) pentru fertilizanţii în vrac, menţiunile în cauză apar pe documentele de însoţire.
    20. Menţiuni de identificare obligatorii:
    1) denumirea tipului de fertilizant, în conformitate cu anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică, denumirea comercială a produsului;
    2) pentru fertilizanţii proveniţi din amestec, menţiunea „de amestec” după denumirea tipului de fertilizant;
    3) menţiunile suplimentare prevăzute la secţiunea 4 capitolul XI, secţiunea 2 capitolul XII şi secţiunea 2 capitolul XIII din prezenta Reglementare tehnică;
    4) denumirea nutrienţilor se vor indică atît prin litere, cît şi prin simbolul lor chimic: azot (N), fosfor (P), anhidridă fosforică (P₂O₅), potasiu (K), oxid de potasiu (K₂O), calciu (Ca), oxid de calciu (CaO), magneziu (Mg), oxid de magneziu (MgO), sodiu (Na), oxid de sodiu (Na₂O), sulf (S), anhidridă sulfurică (SO₃), bor (B), cupru (Cu), cobalt (Co), fier (Fe), mangan (Mn), molibden (Mo), zinc (Z);
    5) în cazul în care fertilizantul conţine microelemente care sînt, integral sau parţial, legate chimic de o moleculă organică, denumirea microelementului este urmată de următoarele calificative:
    a) „chelat cu…” (denumirea sau abrevierea agentului de „chelare”, conform secţiunii E.3.1., din anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică);
    b) „complexat cu …” (denumirea sau abrevierea agentului de complexare conform secţiunii E.3.2. din anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică);
    6) microelementele prezente în fertilizant se vor enumera în ordinea alfabetică a simbolurilor lor chimice: B, Co, Cu, Fe, Mn, Mo, Zn;
    7) instrucţiuni specifice de utilizare pentru fertilizanţii enumeraţi în secţiunile E.1. şi E.2. din anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică;
    8) cantităţile de fertilizant lichid, exprimate în masă.
    Indicarea cantităţilor de fertilizant lichid, în volum sau în masă pe volum (kilograme pe hectolitru sau grame pe litru) este facultativă;
    9) masa netă sau brută şi, facultativ, volumul pentru fertilizanţii în stare lichidă. În cazul în care se indică masa brută se va menţiona şi tara, în masă;
    10) numărul lotului, data fabricării, durata de depozitare şi/sau termenul de valabilitate;
    11) ţara, denumirea şi adresa juridică a producătorului;
    21. Menţiuni de identificare facultative:
    1) menţiunile enumerate în anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică;
    2) instrucţiunile de depozitare şi manipulare şi, pentru fertilizanţii care nu sînt enumeraţi în secţiunile E.1. şi E.2. din anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică, instrucţiuni specifice de utilizare a fertilizantului;
    3) indicaţii privind dozele şi condiţiile de utilizare adecvate pentru condiţiile de sol şi de cultură în care se utilizează fertilizantul;
    4) marca producătorului.
    22. Menţiunile prevăzute la pct. 21 al prezentei Reglementări tehnice nu vor contravine celor prevăzute la pct. 20 al prezentei Reglementări tehnice şi vor fi clar separate de cele din urmă.
    23. Menţiunile prevăzute la pct. 20 şi 21 ale prezentei Reglementări tehnice vor fi clar separate de alte informaţii care apar pe ambalaje, etichete şi documentele de însoţire.
    24. Fertilizanţii în stare lichidă nu pot fi plasaţi pe piaţă decît dacă producătorul oferă instrucţiuni suplimentare corespunzătoare, în special cu privire la temperatura de depozitare şi prevenire a accidentelor în cursul depozitării.
    25. Etichetele sau indicaţiile imprimate pe ambalaj care conţin menţiunile prevăzute la capitolul VII se plasează într-un loc uşor vizibil. Etichetele se fixează pe ambalaj sau pe sistemul său de închidere. În cazul în care sistemul de închidere constă dintr-un sigiliu, acesta trebuie marcat cu denumirea sau marca ambalatorului.
    26. Menţiunile prevăzute la pct. 20 şi 21 ale prezentei Reglementări tehnice trebuie să fie şi să rămînă indelebile şi uşor lizibile.
    27. În cazul fertilizanţilor în vrac menţionaţi la subpunctul 2) punctul 19 capitolul VII din prezenta Reglementare tehnică, un exemplar al documentelor de însoţire care conţin menţiunile de identificare trebuie să însoţească marfa şi să fie disponibile organismelor de control.
    28. Fiecare ambalaj este etichetat în limba de stat sau în limba de stat şi în limba rusă.
    29. În vederea asigurării trasabilităţii fertilizanţilor, producătorul/comer-ciantul păstrează dosarele (documentele de însoţire a mărfii) privind originea acestora.
    30. Pentru asigurarea trasabilităţii fertilizanţilor pe bază de azotat de amoniu cu un conţinut ridicat de azot (ce conţin peste 28% din greutate azot provenit din azotat de amoniu), plasaţi pe piaţă, producătorul, comerciantul păstrează dosarele privind denumirea şi adresa locaţiilor în care a fost produs fertilizantul în cauză şi principalele sale componente, denumirea şi adresa juridică a utilizatorului, precum şi adresa locaţiilor de depozitare.
    31. Dosarele în cauză se pun la dispoziţia organismelor de control în vederea inspectării, pe întreaga durată de plasare pe piaţă a fertilizantului şi pentru o perioadă suplimentară de doi ani de la data încheierii perioadei de furnizare.
    32. Conţinutul de nutrienţi al fertilizanţilor trebuie să se încadreze în toleranţele specificate în anexa nr. 2 la prezenta Reglementare tehnică. Toleranţele în cauză sînt prevăzute pentru a ţine seama de variaţiile de fabricaţie, la prelevarea probelor şi analize.
    33. Producătorul nu va profita permanent de toleranţele definite în anexa nr. 2 la prezenta Reglementare tehnică.
    34. Nu se admite nici o toleranţă faţă de conţinuturile minime şi maxime de nutrienţi menţionate în anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică.
    Secţiunea 1. Domeniu de aplicare
    35. Prezentul capitol se aplică pentru fertilizanţii anorganici în stare solidă sau lichidă, simpli sau compuşi, cu nutrienţi principali, inclusiv pentru cei ce conţin nutrienţi secundari şi/sau microelemente, cu un conţinut minim de nutrienţi stabilit de secţiunile A, B, C, E.2.2 sau E.2.3 din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică.
    Secţiunea 2. Declararea nutrienţilor secundari în fertilizanţii ce conţin nutrienţi principali
    36. Se poate declara conţinutul de calciu, magneziu, sodiu şi sulf drept nutrienţi secundari în fertilizanţii ce aparţin tipurilor de fertilizanţi enumeraţi în secţiunile A, B şi C din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică, cu condiţia ca elementele în cauză să fie prezente cel puţin în cantităţile minime, indicate în continuare:
    1) 2 % oxid de calciu (CaO), adică 1,4 % Ca;
    2) 2 % oxid de magneziu (MgO), adică 1,2 % Mg;
    3) 3 % oxid de sodiu (Na₂O), adică 2,2 % Na;
    4) 5 % anhidridă sulfurică (SO₃), adică 2 % S.
    37. În acest caz denumirea tipului de fertilizant se completează cu cifre ce indică conţinutul de nutrienţi principali. Conţinutul de nutrienţi secundari declaraţi se menţionează între paranteze, după conţinutul de nutrienţi principali.
    Secţiunea 3. Calciu, magneziu, sodiu şi sulf
    38. Conţinutul de magneziu, sodiu şi sulf al fertilizanţilor enumeraţi la secţiunile A, B şi C din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică se declară în una din următoarele modalităţi:
    1) conţinutul total exprimat în procente din masa fertilizantului;
    2) conţinutul total şi conţinutul solubil în apă, exprimate în procente din masa fertilizantului, în cazul în care conţinutul solubil în apă este cel puţin egal cu un sfert din conţinutul total;
    3) în cazul în care un element este complet solubil în apă, se declară exclusiv conţinutul solubil în apă, în procente de masă.
    39. Cu excepţia cazurilor pentru care anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică conţine dispoziţii contrare, conţinutul de calciu se declară exclusiv în cazul în care este solubil în apă (se exprimă în procente din masa fertilizantului).
    Secţiunea 4. Menţiuni
    40. Suplimentar la menţiunile de identificare obligatorie prevăzute la punctul  20 capitolul VII se indică şi menţiunile specificate la punctele 41, 42, 43, 44 şi 45 ale prezentei Reglementări tehnice.
    41. Pentru fertilizanţii compuşi, după denumirea tipului de fertilizant se completează cu următoarele menţiuni:
    1) simbolurile chimice ale nutrienţilor secundari declaraţi, între paranteze, după simbolurile nutrienţilor principali;
    2) cifrele ce indică conţinutul de nutrienţi principali. Conţinutul de nutrienţi secundari declaraţi se menţionează, între paranteze, după conţinutul de nutrienţi principali.
    42. Denumirea tipului de fertilizant este urmată doar de cifrele ce indică conţinutul de nutrienţi principali şi secundari.
    43. În cazul în care se declară microelemente, se include menţiunea „conţine microelemente”, sau menţiunea „conţine”, urmată de denumirea sau denumirile microelementelor prezente şi de simbolurile lor chimice.
    44. Conţinutul declarat de nutrienţi principali şi secundari se menţionează, în procente de masă, ca număr întreg sau, dacă este cazul, atunci cînd există o metodă adecvată de analiză, cu o zecimală.
    1) Pentru fertilizanţii care conţin mai mulţi nutrienţi declaraţi, nutrienţii principali se menţionează în următoarea ordine: N, P₂O₅ şi/sau P, K₂O şi/sau K, iar nutrienţii secundari în următoarea ordine: CaO şi/sau Ca, MgO şi/sau Mg, Na₂O şi/sau Na, SO₃ şi/sau S.
    2) Pentru conţinutul declarat de microelemente se specifică denumirea şi simbolul chimic al fiecărui microelement, cu precizarea procentului de masă, conform secţiunilor E.2.2 şi E.2.3 din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică, precum şi solubilitatea lor.
    45. Formele şi solubilităţile nutrienţilor se exprimă, de asemenea, în procente din masa fertilizantului, cu excepţia cazului în care anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică specifică explicit o altă modalitate de menţionare.
    Numerele se dau cu o zecimală, cu excepţia cazului microelementelor, pentru care numărul de zecimale este prevăzut în secţiunile E.2.2. şi E.2.3. din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică.
    Secţiunea 1. Domeniu de aplicare
    46. Prezentul capitol se aplică pentru fertilizanţii anorganici în stare solidă sau lichidă cu nutrienţi secundari, inclusiv celor care conţin microelemente, cu un conţinut minim de nutrienţi secundari corespunzător valorilor prevăzute la secţiunile D, E.2.2 şi E.2.3 din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică.
    Secţiunea 2. Menţiuni
    47. Suplimentar la menţiunile obligatorii prevăzute la punctul 20 capitolul VII, se indică şi menţiunile specificate la punctele 48, 49, 50 şi 51 din prezenta Reglementare tehnică.
    48. În cazul în care se declară microelemente, se include menţiunea „conţine microelemente” sau menţiunea „conţine” urmată de denumirea sau denumirile microelementelor prezente şi de simbolurile lor chimice.
    49. Conţinutul declarat de nutrienţi secundari se indică, în procente de masă, ca număr întreg sau, dacă este cazul, atunci cînd există o metodă adecvată de analiză, cu o zecimală.
    1) În cazul în care există mai mulţi nutrienţi secundari, aceştia se indică în următoarea ordine: CaO şi/sau Ca, MgO şi/sau Mg, Na₂O şi/sau Na, SO₃ şi/sau S.
    2) Pentru conţinutul declarat de microelemente, se specifică denumirea şi simbolul chimic al fiecărui microelement, precizînd procentul de masă, conform secţiunilor E.2.2. şi E.2.3. din anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică, precum şi solubilităţile.
    50. Formele şi solubilităţile nutrienţilor se exprimă, de asemenea, în procent din masa fertilizantului, cu excepţia cazului în care anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică specifică explicit o altă modalitate de indicare.
    Numerele se dau cu o zecimală, cu excepţia cazului microelementelor, pentru care numărul de zecimale este prevăzut la secţiunile E.2.2.  E.2.3. din anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică.
    51. Cu excepţia cazurilor pentru care anexa nr.1 la prezenta reglementare tehnică conţine dispoziţii contrare, conţinutul de calciu se declară numai dacă este solubil în apă (se exprimă în procente din masa fertilizantului).
    Secţiunea 1. Domeniu de aplicare
    52. Prezentul capitol se aplică fertilizanţilor anorganici în stare solidă sau lichidă cu microelemente, cu un conţinut minim de nutrienţi, corespunzător valorilor prevăzute la secţiunile E..1 şi E.2.1. din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică.
    Secţiunea 2. Menţiuni
    53. Suplimentar la menţiunile obligatorii de marcare prevăzute în punctul 20 capitolul VII se indică şi menţiunile specificate la punctele 54, 55, 56 şi 57 din prezenta Reglementare tehnică.
    54. În cazul în care fertilizantul conţine mai multe microelemente, se indică denumirea „amestec de microelemente”, urmată de denumirea şi simbolul chimic al microelementelor prezente.
    55. Pentru fertilizanţii care conţin un singur microelement (secţiunea E.1. din anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică), conţinutul declarat de microelemente se indică, în procent de masă, ca un număr întreg sau, dacă este cazul, cu o zecimală.
    56. Formele şi solubilităţile microelementelor se exprimă ca procente din masa fertilizantului, cu excepţia cazului în care anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică specifică explicit o altă modalitate de indicare.
    1) Pentru microelemente, numărul de zecimale este prevăzut la secţiunea E.2.1din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică.
    57. Pentru fertilizanţii menţionaţi la secţiunile E.1. şi E.2.1. din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică, pe etichetă şi pe documentele de însoţire se indică următoarea menţiune, sub declaraţiile obligatorii sau facultative:
    „A se utiliza exclusiv în caz de necesitate recunoscută. A nu se depăşi dozele recomandate.”
    Secţiunea 3. Ambalaj
    58. Fertilizanţii care cad sub incidenţa prezentului capitol se pun la dispoziţia utilizatorului final, numai ambalate.
    Secţiunea 1. Domeniu de aplicare
    59. Prezentul capitol se aplică fertilizanţilor pe bază de azotat de amoniu cu un conţinut ridicat de azot, simpli sau compuşi, fabricaţi pentru a fi utilizaţi ca fertilizanţi ce conţin azot peste 28 % din greutate.
    1) Acest tip de fertilizanţi poate conţine substanţe anorganice sau inerte.
    2) Substanţele care sînt utilizate la fabricarea acestui tip de fertilizant nu trebuie să îi amplifice sensibilitatea termică sau rezistenţa la detonare.
    Secţiunea 2. Măsuri şi controale privind siguranţa
    60. Producătorul se asigură că fertilizanţii simpli pe bază de azotat de amoniu cu un conţinut ridicat de azot sînt conformi cu cerinţele prevăzute la secţiunea 1 din anexa nr. 3 la prezenta Reglementare tehnică.
    61. În cadrul evaluării conformităţii fertilizanţilor simpli pe bază de azotat de amoniu cu un conţinut ridicat de azot, prevăzuţi în prezentul capitol, se aplică metodele de control, de analiză şi de testare specificate în secţiunea 3, din anexa nr. 3 la prezenta Reglementare tehnică.
    62. Cerinţele privind asigurarea trasabilităţii fertilizanţilor pe bază de azotat de amoniu cu un conţinut ridicat de azot sînt prevăzute în punctele 30 şi 31 capitolul IX din prezenta Reglementare tehnică.
    Secţiunea 3. Test de rezistenţă la detonare
    63. Fără a aduce atingere măsurilor prevăzute la secţiunea 2 capitolul XIV producătorul şi/sau comerciantul asigură că toate tipurile de fertilizanţi pe bază de azotat de amoniu cu un conţinut ridicat de azot, plasate pe piaţă, au fost supuse cu succes testului de rezistenţă la detonare descris în secţiunile 2 şi 3 (metoda 1, punctul 3) şi secţiuinea 4 din anexa nr. 3 la prezenta Reglementare tehnică.
    64. Testul de rezistenţă la detonare se efectuează de unul din laboratoarele acreditate în domeniul reglementat.
    65. Producătorul şi/sau comerciantul pentru plasarea pe piaţă a fertilizantului prezintă organismului de certificare a conformităţii rezultatele testului de rezistenţă la detonare. Rezultatele testului trebuie să corespundă cerinţelor normativ - tehnice ale produsului.
    66. Producătorul şi/sau comerciantul garantează documentar că fertilizanţii pe bază de azotat de amoniu cu un conţinut ridicat de azot au trecut cu succes testul menţionat.
    Secţiunea 4. Ambalaj
    67. Fertilizanţi pe bază de azotat de amoniu cu un conţinut ridicat de azot se pun la dispoziţia utilizatorului final, numai ambalate.
    Secţiunea 1. Certificare
    68. Fertilizanţii se plasează pe piaţă doar dacă corespund cerinţelor stabilite în prezenta Reglementare tehnică.
    69. Conformitatea fertilizanţilor cu cerinţele prescrise în prezenta Reglementare tehnică este asigurată de către producător sau comerciant şi se atestă prin certificatul de conformitate sau prin declaraţia de conformitate emisă de producător.
    70. Certificarea conformităţii fertilizanţilor se efectuează, conform regulilor generale de certificare a produselor, în cadrul Sistemului Naţional de Evaluare a Conformităţii de către organismul de certificare acreditat.
    71. Organismul de certificare eliberează certificatul de conformitate pentru produse în baza documentelor depuse de solicitant:
    1) cererii (original);
    2) documentului permisiv pentru fabricaţie, în cazul importului – contractul de vînzare-cumpărare cu producătorul, distribuitorul autorizat (copie);
    3) documentului emis de producător prin care confirmă autorizarea distribuitorului său oficial (copie);
    4) certificatului de omologare al produsului, eliberat de Centrul de Stat pentru Atestarea şi Omologarea Produselor de Uz Fitosanitar şi a Fertilizanţilor (original şi copie);
    5) certificatului de origine al produsului (original şi copie);
    6) certificatului de calitate al produsului (original si copie);
    7) actelor de import (factura de plată, declaraţia vamală etc.), (copie sau original);
    8) copiei etichetei, întocmite conform cerinţelor prezentei Reglementări tehnice şi aprobate de Centrul de Stat pentru Atestarea şi Omologarea Produselor de Uz Fitosanitar şi a Fertilizanţilor;
    9) documentului ce atestă rezultatele testului de rezistenţă la detonare, pentru fertilizanţii pe bază de azotat de amioniu, cu un conţinut ridicat de azot.
    72. Verificarea indicilor de calitate, a formelor de prezentare, marcare şi etichetare se stabileşte pentru fiecare lot în parte.
    73. Respectarea cerinţelor din prezenta Reglementare tehnică în ceea ce priveşte conformitatea cu tipurile de îngrăşăminte, precum şi respectarea conţinutului declarat de nutrienţi se pot stabili numai prin utilizarea modalităţilor de prelevare a probelor descrise în titlul I anexa nr. 4, metodelor de analiză stabilite în titlul II anexele nr. 3 şi nr. 4, precum şi pe baza toleranţelor menţionate în anexa nr. 2 la prezenta Reglementare tehnică.
    74. Investigaţiile de laborator privind verificarea conformităţii fertilizanţilor, cu prevederile prezentei Reglementări tehnice se efectuează de laboratoarele acreditate.
    75. Mijloacele de măsurare, materialele de referinţă şi metodele de analiză ale laboratoarelor de încercări trebuie să fie adecvate, legalizate, verificate metrologic în modul stabilit de Sistemul Naţional de Metrologie, potrivit cerinţelor legislative şi actelor normative în vigoare.
    76. În cazul în care produsele nu sînt conforme cu cerinţele prescrise, laboratorul de încercări acreditat, care a efectuat încercările, trebuie să informeze organismul de certificare.
    77. Organismul de certificare acreditat, care a dispus efectuarea încercărilor respective, va informa în scris, în termen de 5 zile, producătorul şi/sau importatorul şi organul de control fitosanitar al Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor despre neconformitatea constatată.
    [Pct.77 modificat prin HG513 din 02.07.14, MO174-177/04.07.14 art.541]
    78. Producătorul emite, pe propria răspundere, în baza documentaţiei tehnice, declaraţia de conformitate conform „Regulilor generale de declarare a conformităţii produselor de către producător în cadrul Sistemului Naţional de Evaluare a Conformităţii”, aprobate prin hotărîrea Serviciului Standardizare şi Metrologie, nr. 2214-EC din 15 ianuarie 2008 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.171-173, art.490).
    79. Pentru emiterea declaraţiei de conformitate, producătorul trebuie:
    a) să deţină în cadrul întreprinderii un laborator de încercări competent sau un contract cu un laborator de încercări competent;
    b) să dispună de un sistem de management al calităţii, certificat de organismele de certificare a sistemelor de management acreditate în Republica Moldova sau de organismele notificate Comisiei Europene, lista cărora este publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
    80. Producătorul sau comerciantul fertilizantului vа păstra timp de 2 ani un exemplar al certificatului de conformitate împreună cu documentaţia normativ-tehnică a produsului, şi, la cererea organelor de control, va oferi dovezi documentare privind respectarea cerinţelor de calitate prescrise în prezenta Reglementare tehnică.
    81. Organismul de certificare păstrează în arhivă timp de cinci ani de la data emiterii certificatului de conformitate copia certificatului de conformitate, împreună cu toate documentele în baza cărora a fost emis certificatul.
    Secţiunea 2. Recunoaşterea certificatului de conformitate
    82. Recunoaşterea certificatelor de conformitate ale altor ţări se efectuează în baza acordurilor bilaterale de recunoaştere reciprocă a rezultatelor certificării, semnate de către Republica Moldova.
    83. În procesul de recunoaştere organismul de certificare poate stabili efectuarea unor încercări de control, în cazul în care indicii declaraţi sau prescrişi nu corespund cerinţelor stabilite în prezenta Reglementare tehnică.
    84. Evaluarea periodică a produselor certificate se efectuează de către organismul de certificare acrediat în domeniu, pe perioada de valabilitate a certificatului de conformitate eliberat.
    85. În funcţie de condiţiile de depozitare, în vederea menţinerii validităţii certificatului de conformitate eliberat, organismul de certificare acreditat eşantionează probe de produs pentru încercări de laborator la locul de distribuţie, depozit/magazin, conform titlului I anexa nr. 4 la prezenta Reglementare tehnică.
    86. Marca naţională de conformitate SM se aplică fertilizantului după eliberarea documentului care atestă conformitatea acestuia cu prezenta Reglementare tehnică.
    87. Producătorul, comerciantul sau reprezentantul său autorizat, persoane juridice cu sediul în Republica Moldova aplică marca naţională de conformitate SM pe etichetă, ambalaj sau pe documentele de însoţire şi/sau pe o placă de marcaj ataşată produsului, astfel încît să nu poată fi detaşată.
    88. Marcarea produselor cu marca naţională de conformitate SM poate fi efectuată prin aplicarea mărcii în procesul tehnologic de fabricaţie sau pe produsul fabricat.
    89. Marca aplicată, prin diverse metode, va fi vizibilă, clară şi bine definită.
    90. Sub marca naţională de conformitate SM se plasează numărul de identificare al organismului de certificare acreditat în domeniu, care a certificat conformitatea produsului.
    91. Fertilizanţii, conformitatea cărora cu cerinţele prezentei reglementări tehnice nu este confirmată nu se marchează cu marca de conformitate SM şi nu se admite plasarea lor pe piaţă.
    92. Supravegherea şi controlul de stat privind respectarea prevederilor prezentei Reglementări tehnice sînt exercitate de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor în conformitate cu prevederile Legii nr. 119-XV din 22 aprilie 2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.100-103, art.510), cu modificările şi completările ulterioare, Regulamentului cu vprivire la importul, stocarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1045 din 5 octombrie 2005 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.135-138, art.1128), cu modificările şi completările ulterioare, Regulamentului privind gestionarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor în economia naţională, aprobat prin ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare nr. 231 din 28 noiembrie 2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.218-223, art.461).
    [Pct.92 modificat prin HG513 din 02.07.14, MO174-177/04.07.14 art.541]     93. Încălcarea dispoziţiilor prezentei Reglementări tehnice atrage după sine răspundere administrativă, civilă sau penală, conform legislaţiei în vigoare.
    94. Responsabilitatea privind depozitarea corectă, executarea strictă a cerinţelor tehnologice şi a regulamentelor de aplicare ţine de agenţii economici importatori ai fertilizanţilor şi producătorii agricoli, care utilizează fertilizanţi, indiferent de forma juridică de organizare.
    95. Utilizarea abuzivă sau incorectă a mărcii naţionale de conformitate se sancţionează conform legislaţiei în vigoare.

    anexa nr.1

    anexa nr.2

    anexa nr.3