HGM317/2012
ID intern unic:  343396
Версия на русском
Versiunea originala
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 317
din  23.05.2012
cu privire la aprobarea Reglementării tehnice
„Definirea,descrierea, prezentarea şi etichetarea
băuturilor alcoolice”
Publicat : 01.06.2012 în Monitorul Oficial Nr. 104-108     art Nr : 367
    MODIFICAT
   
HG956 din 03.10.18, MO410-415/02.11.18; în vigoare 02.11.18
    HG632 din 11.09.15, MO258-261/18.09.15 art.723


    În conformitate cu Legea nr.420-XVI din 22 decembrie 2006 privind activitatea de reglementare tehnică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.36-38, art.141), cu modificările şi completările ulterioare, art.17 al Legii nr.1100-XIV din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.98-99, art.293), cu modificările ulterioare, art.25 al Legii viei şi vinului nr.57-XVI din 10 martie 2006 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.75-78, art.314), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Reglementarea tehnică „Definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor alcoolice” (se anexează).
    2. Reglementarea tehnică „Definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor alcoolice” intră  în vigoare în termen de trei luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.

    PRIM-MINISTRU                                                 Vladimir FILAT

    Contrasemnează:
    Ministrul agriculturii
    şi industriei alimentare                                           Vasile Bumacov

    Nr. 317. Chişinău, 23 mai 2012.

Aprobată
prin Hotărîrea Guvernului nr.317
din 23 mai 2012
REGLEMENTAREA TEHNICĂ
„Definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea
băuturilor alcoolice”
    Reglementarea tehnică „Definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor alcoolice” (în continuare – Reglementare tehnică) creează cadrul necesar aplicării Regulamentului (CE) nr.110/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea şi protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO) nr. L 39 din 13 februarie 2008.
I. Domeniul de aplicare
    1. Prezenta Reglementare tehnică stabileşte reguli generale privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor alcoolice în scopul prevenirii falsificării lor, asigurării unui nivel înalt de informare şi protecţie a consumatorilor, precum şi privind utilizarea alcoolului etilic de origine agricolă rectificat şi/sau a distilatelor de origine agricolă la fabricarea băuturilor alcoolice.
    2. Prezenta Reglementare tehnică se aplică grupelor de produse definite în anexa nr.1, plasate pe piaţa internă, fabricate în Republica Moldova sau importate, care cad sub incidenţa poziţiei tarifare 2208 din Nomenclatura combinată a mărfurilor, conform tabelului de mai jos:

Poziţia tarifară din Nomenclatura combinată a mărfurilor

Denumirea mărfii (grupelor de produse)

2208

Alcool etilic nedenaturat cu tărie alcoolică sub 80% vol.; distilate, rachiuri, lichioruri şi alte băuturi spirtoase:

2208 20
- Distilat de vin sau de tescovina de struguri:
2208 30
- Whisky:
2208 40

- Rom şi alte rachiuri obţinute prin distilare, după fermentarea produselor din trestie de zahăr:

2208 50
- Gin şi rachiu de ienupăr:
2208 60
- Votcă:
2208 70
- Lichioruri şi siropuri (cordial):
2208 90
- Altele:
    [Pct.2 modificat prin HG632 din 11.09.15, MO258-261/18.09.15 art.723]
II. Terminologie
    3. În sensul prezentei Reglementări tehnice, termenii utilizaţi se definesc după cum urmează:
    1) băutură alcoolică – producţie alcoolică, destinată consumului uman, avînd caracteristici organoleptice specifice şi concentraţia alcoolică de minimum 15 % vol., fabricat fie din distilat de origine agricolă sau din alcool etilic de origine agricolă rectificat, sau prin cupajarea lor, cu sau fără adaos de sucuri, macerate, morse, extracte, produse cu conţinut de zahăr, arome naturale sau substanţe aromatice, alte ingrediente şi apă condiţionată, fie numai din ingrediente naturale;
    2) alcool etilic de origine agricolă rectificat – alcool etilic, obţinut prin rectificarea alcoolului brut şi/sau a lichidelor zaharoase fermentate, rezultate din materii prime agricole de origine vegetală;
    3) distilat de origine agricolă – produs, obţinut prin distilarea fracţionată a materiilor prime agricole de origine vegetală fermentate, care are aromă şi gust specifice materiilor prime utilizate;
    4) distilat pentru divin – distilat de origine agricolă, obţinut prin distilarea fracţionată a vinului materie primă brut sec, fabricat exclusiv din struguri de soiuri autorizate, cultivate în arealul vitivinicol al Republicii Moldova;
    5) distilat de vin – distilat de origine agricolă, obţinut prin distilarea fracţionată a vinului materie primă brut sec sau alcoolizat cu distilat de vin;
    6) distilat de tescovină de struguri – distilat de origine agricolă, obţinut prin distilarea fracţionată a tescovinei de struguri fermentate sau a pichetului fermentat, cu sau fără adaos de drojdie de vin de cel mult 25 kg la 100 kg de tescovină, cu condiţia ca acea cantitate de alcool obţinută din drojdii să nu depăşească 35 % din cantitatea de alcool în produsul finit;
    7) distilat de drojdie de vin – distilat de origine agricolă, obţinut prin distilarea fracţionată a drojdiei de vin;
    8) distilat de fructe – distilat de origine agricolă, obţinut exclusiv prin fermentarea alcoolică şi distilarea fracţionată a unui fruct cărnos sau a unui must dintr-un astfel de fruct, bace sau legume, cu sau fără sîmburi;
    9) distilat de marc de fructe – distilat de origine agricolă, obţinut exclusiv prin fermentarea alcoolică şi distilarea fracţionată a marcului de fructe;
    10) distilat de cidru de mere sau de cidru de pere – distilat de origine agricolă, obţinut exclusiv prin distilarea fracţionată a cidrului de mere sau cidrului de pere;
    11) distilat de cereale – distilat de origine agricolă, obţinut prin distilarea fracţionată a unui must fermentat din boabe întregi de cereale;
    12) marc de fructe – produs obţinut atît din fructe proaspete, cît şi din fructe aflate în diferite stadii de maturare şi fermentare, zdrobite ori întregi, cu sau fără sîmburi, inclusiv resturi de fructe zdrobite, ce nu pot fi folosite la fabricarea gemurilor, dulceţurilor etc.;
    13) cidru de mere sau de pere pentru distilare – produs  cu  o  concentraţie  alcoolică de minimum 4 % vol., obţinut prin fermentarea alcoolică completă a sucului de mere sau de pere proaspete;
    14) ape alcoolizate – amestec cu o concentraţie  alcoolică de la 20 % vol. pînă la 30 % vol., obţinut prin diluarea unui distilat pentru divin învechit cu apă condiţionată, păstrat o anumită perioadă de timp la o anumită temperatură în butoaie de stejar sau în rezervoare în contact cu doagă de stejar;
    15) extract de stejar – produs cu o concentraţie alcoolică de la  36 % vol. pînă la 42 % vol., obţinut prin extragerea cu soluţie hidroalcoolică a substanţelor extractive din lemnul de stejar;
    16) semifabricat  pentru  băuturi  alcoolice – parte componentă a băuturilor alcoolice sub formă de macerate, sucuri alcoolizate şi morse de fructe, distilat aromatic, siropuri de zahăr şi de melasă, alte semifabricate, preparate prealabil conform  tehnologiilor în vigoare şi recepturilor;
    17) macerat – semifabricat pentru băuturi alcoolice, obţinut prin macerarea materiei prime vegetale proaspete sau uscate, aromatice sau nearomatice în soluţie hidro-alcoolică cu concentraţia alcoolică de la 40 % vol. pînă la 90 % vol.;
    18) suc alcoolizat – semifabricat pentru băuturi alcoolice cu o concentraţie alcoolică de la 20 % vol. pînă la 25 % vol., obţinut prin presarea materiei prime de fructe şi bace zdrobite şi alcoolizarea sucului obţinut cu alcool etilic de origine agricolă rectificat;
    19) morsă – semifabricat pentru băuturi alcoolice, obţinut prin extragerea substanţelor solubile din materie primă de fructe şi bace în stare proaspătă sau uscată cu soluţie hidroalcoolică cu concentraţia alcoolică de la 30 % vol. pînă la 60 % vol.;
    20) distilat aromatic – semifabricat pentru băuturi alcoolice cu concentraţia alcoolică de la 60 % vol. pînă la 80 % vol., obţinut prin distilarea maceratelor de materii prime vegetale eterooleaginoase sau de fructe şi bace;
    21) sirop de zahăr – soluţie hidrică de zaharoză cu fracţia masică a substanţei uscate de minimum 62 %;
    22) caramel de zahăr – produs (colorant natural), obţinut în mod exclusiv prin încălzirea controlată a zaharozei, fără adaos de baze sau acizi minerali şi nici a altor aditivi chimici;
    23) apă condiţionată – apă cu duritatea totală de cel mult 0,36 mol/m3, obţinută prin metoda dedurizării, distilării, demineralizării, tratării sau filtrării apei potabile;
    24) ingredient – orice substanţă, inclusiv aditivi alimentari, folosită la fabricarea băuturii alcoolice şi prezentă în produsul finit ca atare sau într-o formă modificată;
    25) cupajare – procedeu tehnologic care constă în amestecarea, conform reţetei de fabricare a băuturii alcoolice, a alcoolului etilic de origine agricolă rectificat, distilatelor de origine agricolă, apei condiţionate, semifabricatelor şi ingredientelor;
    26) combinare  – procedeu tehnologic care constă în unirea a două sau a mai multe distilate, provenite din aceeaşi materie primă agricolă, care au diferenţe minore de compoziţie în funcţie de metoda de fabricare, instalaţiile de distilare utilizate şi durata de învechire;
    27) îndulcire – procedeu tehnologic care constă în utilizarea la prepararea băuturilor alcoolice a unuia sau a mai multe produse cu conţinut de zahăr, cum sînt: zahărul cristal, dextroza, fructoza, glucoza, zahărul lichid, siropul de zahăr, siropul de zahăr invertit, siropul de melasă, mustul de struguri concentrat rectificat, mustul de struguri concentrat, mistelul, mustul de struguri proaspăt, mierea naturală, alte substanţe îndulcitoare naturale cu însuşiri analogice; 
    28) aromatizare – procedeu tehnologic care constă în folosirea, în scopul producerii anumitor băuturi alcoolice, a distilatelor aromatice, a uneia sau a mai multe arome naturale şi/sau substanţe aromatice naturale, şi/sau a substanţelor aromatice identic naturale;
    29) adaos de alcool – procedeu tehnologic care constă în adăugarea de alcool etilic de origine agricolă rectificat şi/sau distilate de origine agricolă la o băutură alcoolică;
    30) învechire –  procedeu tehnologic care constă în păstrarea distilatelor de origine agricolă şi a băuturilor alcoolice, pe anumite perioade de timp, în recipiente corespunzătoare, în scopul dezvoltării naturale a anumitor reacţii, care conferă acestora calităţi organoleptice pe care nu le aveau anterior;
    31) colorare – procedeu tehnologic care constă în utilizarea, în scopul producerii anumitor băuturi alcoolice, a unuia sau a mai mulţi coloranţi alimentari;
    32) concentraţie alcoolică – raportul dintre volumul de alcool anhidru, la temperatura de 20 oC, conţinut în produs şi volumul total al acestui produs la aceeaşi temperatură;
    33) conţinut în substanţe volatile – concentraţia în masă a substanţelor volatile, altele decît alcoolul etilic şi alcoolul metilic, prezente într-un distilat de origine agricolă sau într-o băutură alcoolică obţinută exclusiv din distilat de origine agricolă, substanţe care provin în exclusivitate din distilarea sau redistilarea materiilor prime utilizate;
    34) loc de fabricare – localitatea în care are loc etapa finală din procesul tehnologic de producere a produsului care conferă băuturii alcoolice caracterul şi calităţile definitive esenţiale;
    35) descriere – termenii utilizaţi pe etichetă şi pe ambalaj, în documentele de însoţire a transportului unei băuturi, pe documentele comerciale, în special pe facturile fiscale şi facturile de expediţie, precum şi în materialele publicitare;
    36) prezentare – termenii utilizaţi pe etichetă şi pe ambalaj, inclusiv în materialele publicitare şi în acţiunile de promovare a vînzărilor, în imagini sau altele, precum şi pe recipient, inclusiv pe sticlă şi pe dispozitivul de închidere;
    37) etichetare (marcare) – orice cuvinte, mărci comerciale, mărci de fabrică, semne, elemente desenate sau scrise, ştampilate, reliefate sau imprimate pe, ori ataşate la un recipient cu băuturi alcoolice şi poziţionate pe orice ambalaj, document de însoţire, notă, etichetă, banderolă sau coleretă, care însoţesc sau se referă la băutura alcoolică respectivă.
    4. Alte noţiuni utilizate în domeniul fabricării băuturilor alcoolice sînt definite în art.1 al Legii nr. 1100-XIV din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice şi în reglementările tehnice specifice.
III. Norme generale privind grupele de băuturi alcoolice
    5. Băuturile alcoolice definite la punctele 1-16 din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică:
    1) sînt fabricate exclusiv din distilate de origine agricolă, prevăzute conform definiţiilor grupelor de produse, ale căror cerinţe tehnice de calitate sînt în conformitate cu anexa nr. 3 la prezenta Reglementare tehnică;
    2) pot fi îndulcite pentru completarea gustului, astfel cum este indicat la punctul 3 subpunctul 27) din prezenta Reglementare tehnică, numai cu sirop de zahăr;
    3) nu sînt aromatizate, astfel cum este indicat la punctul 3 subpunctul 28) din prezenta Reglementare tehnică;
    4) nu conţin adaos de alcool etilic de origine agricolă rectificat, astfel cum este indicat la punctul 3 subpunctul 29) din prezenta Reglementare tehnică, diluat sau nu;
    5) pentru adaptarea culorii băuturilor alcoolice, fabricate din distilate de origine agricolă, supuse unui proces de învechire în contact cu lemnul, astfel cum este indicat la punctul 3 subpunctul 30) din prezenta Reglementere tehnică, se utilizează numai caramelul de zahăr.
    6. Băuturile alcoolice, definite la punctele 17-57 din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică:
    1) sînt fabricate din materia primă prevăzută în definiţia respectivă;
    2) pot fi îndulcite pentru a corespunde anumitor caracteristici, astfel cum este indicat la  punctul 3 subpunctul 27) din prezenta Reglementare tehnică;
    3) pot fi aromatizate, astfel cum este indicat la punctul 3 subpunctul 28) din prezenta Reglementare tehnică;
    4) pot conţine adaos de alcool etilic de origine agricolă rectificat, astfel cum este indicat la punctul 3 subpunctul 29) din prezenta Reglementare tehnică, diluat sau nu;
    5) pot fi colorate, astfel cum este indicat la punctul 3 subpunctul 31) din prezenta Reglementare tehnică.
    7. Anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică  poate fi completată cu alte băuturi alcoolice, care corespund definiţiei de băutură alcoolică, dar nu îndeplinesc cerinţele pentru a fi incluse în grupele de produse definite la punctele 1-57 şi care pot să fie fabricate:
    1) din orice materie primă agricolă de origine vegetală prescrisă sau din orice produs alimentar adecvat consumului uman şi care pot:
    a) să fie îndulcite pentru a corespunde anumitor caracteristici specifice ale produselor, astfel cum este indicat la punctul 3 subpunctul 27) din prezenta Reglementare tehnică;
    b) să fie aromatizate, astfel cum este indicat la punctul 3 subpunctul 28) din prezenta Reglementare tehnică;
    c) să conţină adaos de alcool în conformitate cu punctul 3  subpunctul 29) din prezenta Reglementare tehnică, diluat sau nu;
    d) să fie colorate, astfel cum este indicat la punctul 3 subpunctul 31) din prezenta Reglementare tehnică;
    2) prin amestecul unei băuturi alcoolice cu una sau mai multe băuturi alcoolice, alcool etilic de origine agricolă rectificat şi/sau distilate de origine agricolă, alte băuturi.
    8. Concentraţia alcoolică minimă prevăzută la punctul 3 subpunctul 1) nu se referă la produsele definite la punctul 43, punctul 53 subpunctul 1), punctele 54 şi 55 din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică.
IV. Cerinţe esenţiale privind inofensivitatea
băuturilor alcoolice

    9. Băuturile alcoolice se plasează pe piaţă doar dacă corespund cerinţelor prezentei Reglementări tehnice.
    10. Conformitatea cu prevederile prezentei Reglementări tehnice a băuturilor alcoolice, descrise în anexa nr. 1, poate fi asigurată prin utilizarea standardelor conexe. Producătorul sau importatorul băuturilor alcoolice, pentru a beneficia de prezumţia conformităţii cu prevederile prezentei Reglementări tehnice, este în drept să indice în documentele de însoţire că proprietăţile acestora sînt conforme cu unul sau cu mai multe standarde conexe la prezenta Reglementare tehnică.
    11. Lista standardelor conexe se aprobă de către autoritatea de reglementare cu avizarea Organismului Naţional de Standardizare şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi Buletinul de Standardizare.
    12. Calitatea şi inofensivitatea băuturilor alcoolice se obţin şi se monitorizează prin sisteme de management al siguranţei alimentului, implementate şi certificate, şi prin metode care asigură prevenirea sistematică a pericolelor potenţiale, oferă informaţii ce permit identificarea întreprinderii, echipei de producţie, datei fabricării, lotului de produs, cantităţii, tipului şi calităţii produselor.
    13. Agenţii economici cu activitate în domeniul băuturilor alcoolice asigură calitatea şi inofensivitatea acestor produse pe tot circuitul, începînd cu materia primă prin respectarea cerințelor generale de igienă a produselor alimentare, aprobate prin Legea nr. 296/2017 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 7-17, art. 60).
    [Pct.13 modificat prin HG956 din 03.10.18, MO410-415/02.11.18; în vigoare 02.11.18]
    14. Inofensivitatea băuturilor alcoolice în procesul de fabricare este asigurată de către producător prin:
    1) alegerea procedeelor tehnologice şi regimurilor de aplicare a lor;
    2) efectuarea controlului calităţii şi inofensivităţii băuturilor alcoolice şi a materialelor în contact cu băuturile alcoolice cu mijloace care asigură veridicitatea şi completitudinea necesară;
    3) aplicarea, implementarea şi menţinerea unei proceduri sau a unor proceduri bazate pe principiile HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Point – Evaluarea riscurilor şi punctelor critice de control);
    4) înregistrarea informaţiei despre procesele tehnologice de fabricare a băuturilor alcoolice şi controlul acestei informaţii în documentele tehnice şi programele privind controlul băuturilor alcoolice în procesul de fabricare;
    5) efectuarea controlului funcţionării utilajului tehnologic în algoritmul ce asigură inofensivitatea băuturilor alcoolice fabricate în conformitate cu actele normative naţionale;
    6) respectarea regulilor de igienă sanitară la depozitarea materiei prime, semifabricatelor, materialelor şi aditivilor alimentari, utilizate la fabricarea băuturilor alcoolice;
    7) întreţinerea localurilor, utilajului şi echipamentului, folosite la fabricarea băuturilor alcoolice, în condiţii care să nu provoace contaminarea producţiei fabricate;
    8) respectarea condiţiilor de depozitare şi înlăturare a deşeurilor formate în procesul de fabricare, după finalizarea procesului tehnologic.
    15. Utilajul tehnologic, inventarul şi recipientele care vin în contact cu materiile prime şi producţia alcoolică finită trebuie să corespundă Legii nr. 78-XV din 18 martie 2004 privind produsele alimentare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.83-87, art.431).
    16. Alcoolul etilic rectificat, utilizat pentru fabricarea băuturilor alcoolice, precum şi a tuturor componentelor acestora, trebuie să fie exclusiv de origine agricolă şi să respecte cerinţele tehnice de calitate din anexa nr. 2 la prezenta Reglementare tehnică.
    17. Alcoolul etilic rectificat, utilizat pentru dizolvarea coloranţilor, aromelor naturale şi substanţelor aromatice sau a oricăror altor aditivi autorizaţi la fabricarea băuturilor alcoolice, trebuie să fie exclusiv de origine agricolă.
    18. Pentru fabricarea băuturilor alcoolice se utilizează:
    1) materie primă vegetală în stare proaspătă sau uscată, care, după criteriul tehnologic se clasifică în:
    a) aromatică (ierburi, flori, rădăcini şi rizomi, coajă lemnificată, fructe uscate, coji de fructe suculente);
    b) nearomatică (ierburi, rădăcini şi rizomi);
    c) de fructe şi bace;
    2) bere;
    3) concentrat de must de cvas, concentrate şi extracte de cvas;
    4) divin;
    5) distilate de origine agricolă definite la punctul 3 subpunctele 4)-11) din prezenta Reglementare tehnică;
    6) extracte tanante;
    7) lapte praf degresat;
    8) malţ de secară uscat;
    9) melasă de amidon;
    10) miere naturală;
    11) ouă de găină;
    12) sucuri de fructe şi bace alcoolizate;
    13) sucuri concentrate de fructe şi struguri;
    14) vin sec şi alcoolizat, inclusiv aromatizat;
    15) produse cu conţinut de zahăr conform punctului 3 subpunctul 27) din prezenta Reglementare tehnică;
    16) alte produse alimentare, adecvate consumului uman.
    19. Aditivii alimentari se utilizează la fabricarea băuturilor alcoolice în conformitate cu Regulile şi normele sanitare privind aditivii alimentari, aprobate prin Hotărîrea Ministerului Sănătăţii nr. 05a-00 din 17 decembrie 2001 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.50-52, art.123).
    20. Pentru fabricarea băuturilor alcoolice se utilizează apă potabilă în conformitate cu normele sanitare privind calitatea apei potabile în vigoare, condiţionată după cum este indicat la punctul 3 subpunctul 23) din prezenta Reglementare tehnică.
    21. Apa potabilă trebuie să fie incoloră, limpede, fără miros şi gust străine.
    22. Este admisă utilizarea, după caz, a apei potabile necondiţionate cu duritatea totală de maximum 1 mol/m3, cu condiţia că adaosul ei nu diminuează calitatea produsului.
    23. Pentru tratarea şi filtrarea semifabricatelor şi a băuturilor alcoolice se utilizează materiale care nu transmit substanţe toxice şi nu modifică calitatea produsului.
    24. Pentru ambalarea băuturilor alcoolice se utilizează materiale care asigură integritatea produselor şi nu prezintă pericol de  contaminare.
    25. Componenţii stratului protector, aplicat pe suprafaţa dispozitivului de închidere care vine în contact cu băuturile alcoolice, nu trebuie să migreze în produs.
    26. Dispozitivele de închidere metalice şi staniolul nu trebuie să conţină plumb.
    27. Băuturile alcoolice se depozitează şi se transportă în condiţii care nu prezintă pericol de contaminare.
    28. Indicii de inofensivitate alimentară a băuturilor alcoolice trebuie să corespundă Regulamentului sanitar privind contaminanţii din produsele alimentare, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 520 din 22 iunie 2010 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.108-109, art.607), precum şi Regulilor şi normelor sanitare privind aditivii alimentari, aprobate prin Hotărîrea Ministerului Sănătăţii nr. 05a-00 din 17 decembrie 2001.
V. Proceduri de evaluare a conformităţii băuturilor alcoolice
    29. Băuturile alcoolice specificate la punctul 2 al prezentei Reglementări tehnice se plasează pe piaţă în baza certificatului de conformitate, eliberat de organismul de certificare acreditat şi desemnat sau în baza declaraţiei de conformitate, emise de producătorul care deţine un laborator acreditat şi un sistem certificat de management al siguranţei alimentelor.
    30. Certificarea conformităţii băuturilor alcoolice se efectuează cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 1100-XIV din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice.
    31. Declaraţia de conformitate se emite  de către producător cu respectarea dispoziţiilor  Legii nr. 186-XV din 24 aprilie 2003 cu privire la evaluarea conformităţii produselor şi prevederilor prezentei Reglementări tehnice. 
    32. Certificatul de conformitate, precum şi declaraţia de conformitate se emit în baza rapoartelor de încercări, sub semnătura executanţilor, a şefului de laborator şi cu sigla laboratorului.
    33. Termenul de valabilitate al certificatului de conformitate şi al declaraţiei de conformitate pentru băuturile alcoolice se stabileşte pe perioada termenului de garanţie al produsului, indicat de producător.
    34. Identificarea  şi  încercările privind determinarea indicilor de calitate şi inofensivitate alimentară a băuturilor alcoolice se efectuează în conformitate cu regulile şi metodele de analiză prevăzute în standardele naţionale aplicabile băuturilor alcoolice, incluse în lista standardelor conexe.
    35. Băuturile alcoolice importate se supun evaluării conformităţii potrivit procedurilor aplicate produselor indigene similare.
    36. Producătorul, importatorul asigură conformitatea băuturilor alcoolice cu prezenta Reglementare tehnică pe toată perioada termenului de garanţie stabilit, cu condiţia respectării de către consumator a condiţiilor de transport şi depozitare.
VI. Descrierea, prezentarea şi etichetarea
băuturilor alcoolice
    37. Băuturile alcoolice îmbuteliate, destinate comercializării pentru consumul uman, trebuie să fie etichetate (marcate), în mod obligatoriu, cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 1100-XIV  din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice, Legii nr. 279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare, şi Normelor şi regulilor sanitare privind aditivii alimentari nr.06.10.3.46, aprobate prin Hotărîrea Ministerului Sănătăţii nr. 05a-00 din 17 decembrie 2001.
    [Pct.37 modificat prin HG956 din 03.10.18, MO410-415/02.11.18; în vigoare 02.11.18]
    38. Eticheta trebuie să conţină informaţiile necesare, exhaustive şi corecte pentru consumator  la momentul procurării produsului. Eticheta poate conţine şi alte informaţii suplimentare care nu contravin legislaţiei în vigoare.
    39. Băuturile alcoolice care îndeplinesc cerinţele pentru produsele definite la punctele 1-57 din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică poartă pentru descrierea, prezentarea şi etichetarea lor denumirile prevăzute în definiţiile respective.
    40. Băuturile alcoolice care corespund termenului de „băutură alcoolică”, definit la punctul 3 subpunctul 1) din prezenta Reglementare tehnică, dar care nu îndeplinesc cerinţele necesare pentru a fi incluse în grupele de produse definite la punctele 1-57 din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică poartă pentru descrierea, prezentarea şi etichetarea lor denumirea de „băutură alcoolică”. Această denumire nu poate fi înlocuită sau modificată.
    41. În cazul în care o băutură alcoolică se încadrează în definiţia mai multor grupe de băuturi alcoolice din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică, aceasta poate fi comercializată sub una sau mai multe dintre denumirile enumerate în anexa nr. 1 pentru grupele de produse în cauză.
    42. Denumirile sub care sînt comercializate băuturile alcoolice pot fi completate sau înlocuite cu o denumire de origine sau o indicaţie geografică, înregistrată şi protejată în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu condiţia ca acest lucru să nu inducă în eroare consumatorul.
    43. Pentru băuturile alcoolice din import trebuie să se utilizeze denumirea comercială sub care acestea sînt fabricate şi comercializate în ţara producătoare. Informaţia de pe etichetă sau de pe ambalajul de desfacere al băuturilor alcoolice importate trebuie să fie expusă în limba de stat.
    44. O băutură alcoolică care nu corespunde uneia dintre definiţiile enumerate la punctele 1-57 din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică nu poate fi descrisă, prezentată sau etichetată prin asocierea unor cuvinte sau formule, cum ar fi „gen”, „tip”, „fel”, „stil”, etc., sau orice alte menţiuni asemănătoare cu una dintre denumirile din anexa respectivă.
    45. O băutură alcoolică definită la punctele 1-16 din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică, la care s-a adăugat alcool etilic de origine agricolă rectificat, diluat sau nu, este comercializată sub denumirea de „băutură alcoolică”.
    46. În cazul în care o băutură alcoolică definită la punctele 1-57 din anexa  nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică este amestecată cu una sau mai multe băuturi alcoolice şi/sau unul sau mai multe distilate de origine agricolă, aceasta este comercializată sub denumirea de „băutură alcoolică”.
    47. Descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor alcoolice rezultate din amestecurile menţionate la punctul 46 pot cuprinde una sau mai multe dintre denumirile menţionate în anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică numai în cazul în care acestea nu fac parte din denumirea comercială, ci sînt doar indicate  în acelaşi cîmp vizual în lista ingredientelor.
    48. Lista cu ingrediente trebuie să indice toate ingredientele conţinute în băutură, enumerate în ordine descrescătoare a cantităţilor utilizate.
    49. Proporţia fiecărui ingredient alcoolizat se exprimă în procente (%) în volum de alcool anhidru al ingredientului pe care îl prezintă în volumul total de alcool anhidru al băuturii alcoolice în cauză.
    50. În cazul în care descrierea, prezentarea şi etichetarea unei băuturi alcoolice indică materia primă utilizată la fabricarea alcoolului etilic de origine agricolă rectificat, fiecare alcool agricol utilizat se indică în ordinea descrescătoare a cantităţilor folosite.
    51. Descrierea, prezentarea şi etichetarea unei băuturi alcoolice pot fi completate cu termenul „combinare”, „combinaţie” sau „combinat” numai în cazul în care băutura alcoolică a fost obţinută prin combinare, astfel cum este indicat la punctul 3 subpunctul 26) din prezenta Reglementare tehnică.
    52. Termenul de învechire se indică în descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor alcoolice numai în cazul în care acesta se referă la cel mai tînăr distilat utilizat. Procesul de învechire se efectuează cu asigurarea trasabilităţii de către producător.
    53. Concentraţia alcoolică pe eticheta băuturilor alcoolice se indică în procente din volum (% vol.), determinată la  temperatura de 20o C.
    54. Pentru lichioruri, pe etichetă se indică suplimentar concentraţia în masă a zahărului în grame pe decimetru cub (g/dm3), în cazul în care el se adaugă.
    55. Toate înscrierile pe elementele de etichetare se efectuează în limba de stat, fără a exclude posibilitatea dublării informaţiei în altă limbă.
    56. Controlul şi supravegherea de stat privind respectarea prevederilor prezentei Reglementări tehnice se efectuează în conformitate cu Legea nr.1100-XIV din 30 iunie 2000 privind fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a băuturilor alcoolice.

Anexa nr.1
 la Reglementarea tehnică
 „Definirea, descrierea,
 prezentarea şi etichetarea
 băuturilor alcoolice”
Grupe
de produse din domeniul reglementat

    1. Divin
    a) Divinul este un rachiu de vin fabricat exclusiv din distilate pentru divin, învechite în contact cu lemnul de stejar cel puţin 3 ani.
    b) Concentraţia alcoolică este de minimum 40 % vol.
    c) Concentraţia în masă a extractului sec nereducător este de minimum 0,5 g/dm3.
    d) Concentraţia în masă a substanţelor volatile este egală sau mai mare de 2,0 g/dm3 alcool anhidru.
    e) Concentraţia în masă a alcoolului metilic este de maximum 2,0 g/dm3 alcool anhidru.
    f) În cazul utilizării distilatelor cu conţinut redus în substanţe extractive este admisă utilizarea apelor alcoolizate. Termenul de învechire al distilatului pentru divin, utilizat pentru prepararea apelor alcoolizate, trebuie să corespundă vîrstei divinului.
    g) Pentru completarea gustului divinului se utilizează siropul de zahăr.
    h) Pentru adaptarea culorii  divinului se utilizează numai caramelul de zahăr.
    i) Divinul nu conţine adaos de alcool etilic de origine agricolă  rectificat, diluat sau nu.
    j) Divinul nu este aromatizat.
    2. Brandy sau Weinbrand
    a) Brandy sau Weinbrand este o băutură alcoolică tare fabricată din distilat pentru divin sau distilat de vin, sau prin combinarea lor, cu sau fără adaosul unui distilat de vin, redistilat la mai puţin de 94,8 % vol. în cantitate de cel mult 50 % din conţinutul de alcool anhidru în produsul finit, învechite în contact cu lemnul de stejar cel puţin 1 an sau, în cazul în care capacitatea butoaielor de stejar este de maximum 1000 dm3 – cel puţin 6 luni.
    b) Concentraţia alcoolică este de minimum 36 % vol.
    c) Concentraţia în masă a substanţelor volatile este egală sau mai mare de 1,25 g/dm3 alcool anhidru.
    d) Concentraţia în masă a alcoolului metilic este de maximum 2,0 g/dm3 alcool anhidru.
    e) Pentru completarea gustului Brandy sau Weinbrand se utilizează siropul de zahăr şi, în caz de necesitate, este admisă utilizarea extractului de stejar.
    f) Pentru adaptarea culorii se utilizează numai caramelul de zahăr.
    g) Brandy sau Weinbrand  nu conţine adaos de alcool etilic de origine agricolă rectificat, diluat sau nu.
    h) Brandy sau Weinbrand  nu este aromatizat.
    3.  Rom
    a) Romul este:
    1) o băutură alcoolică tare obţinută exclusiv prin fermentarea alcoolică şi distilarea la mai puţin de 96 % vol., fie a melaselor sau siropului provenite din fabricarea zahărului din trestie de zahăr, fie a sucului de trestie de zahăr ca atare, astfel încît produsul distilării să prezinte în mod clar caracteristicile organoleptice specifice romului; sau
    2) o băutură alcoolică tare obţinută exclusiv prin fermentarea alcoolică şi distilarea sucului de trestie de zahăr, care prezintă caracteristicile aromatice specifice romului şi care are un conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 2,25 g/dm3 alcool anhidru. Această băutură alcoolică poate fi introdusă pe piaţă cu menţiunea „agricol” adăugată denumirii de vînzare „rom”.
    b) Concentraţia alcoolică este de minimum 37,5 % vol.
    c) Romul poate conţine numai caramel de zahăr, adăugat în scopul adaptării culorii.
    d) Romul nu conţine adaos de alcool etilic de origine agricolă  rectificat, diluat sau nu.
    e)  Romul nu este aromatizat.
    4. Whisky sau Whiskey
    a) Whisky sau Whiskey este o băutură alcoolică tare fabricată exclusiv prin:
    1) distilarea unui must de malţ de cereale, cu sau fără boabe întregi de alte cereale, care a fost:
    zaharificat prin diastaza malţului pe care îl conţine, cu sau fără adaosul altor enzime naturale;
    fermentat sub acţiunea drojdiei;
    2)  una sau mai multe distilări la mai puţin de 94,8 % vol., astfel încît produsul distilării să aibă o aromă şi un gust specifice materiilor prime utilizate;
    3) învechirea distilatului final timp de cel puţin 3 ani în butoaie de lemn cu o capacitate de maximum 700 dm3.
    Distilatul final, la care se poate adăuga doar apă şi caramel de zahăr (în scopul adaptării culorii), păstrează culoarea, aroma şi gustul specifice procesului de producţie indicat la litera a) subpunctele 1), 2) şi 3) din prezentul punct.
    b) Concentraţia alcoolică este de minimum 40 % vol.
    c) Whisky sau Whiskey nu conţine adaos de alcool etilic de origine agricolă  rectificat, diluat sau nu.
    d) Whisky sau Whiskey nu este îndulcit sau aromatizat şi nu conţine alţi aditivi afară de caramelul de zahăr, utilizat drept colorant.
    5. Rachiu de cereale
    a) Rachiul de cereale este o băutură alcoolică tare fabricată exclusiv din distilat de cereale, cu sau fără învechire ulterioară în contact cu lemnul.
    b) Concentraţia alcoolică este de minimum 35 % vol., cu excepţia rachiului de cereale Korn.
    c) Rachiul de cereale nu conţine adaos de alcool etilic de origine agricolă  rectificat, diluat sau nu.
    d) Rachiul de cereale nu este aromatizat.
    e) Pentru completarea gustului rachiului de cereale se utilizează siropul de zahăr.
    f) Rachiul de cereale poate conţine adaos de caramel de zahăr numai în scopul adaptării culorii.
    g) Pentru ca rachiul de cereale să fie comercializat sub denumirea de „brandy de cereale”, acesta trebuie să fie obţinut prin distilarea la mai puţin  de 95 % vol. a unui must fermentat de boabe de cereale întregi, prezentînd caracteristicile organoleptice specifice materiilor prime utilizate.
    6. Rachiu de vin
    a) Rachiul de vin este o băutură alcoolică tare fabricată din distilat de vin sau distilat pentru divin, sau prin combinarea lor, învechit sau fără învechire ulterioară în contact cu lemnul de stejar.
    b)  Concentraţia alcoolică este de minimum  37,5 % vol.
    c) Concentraţia în masă a substanţelor volatile este egală sau mai mare de 1,25 g/dm3 alcool anhidru.
    d) Concentraţia în masă a alcoolului metilic este de maximum 2,0 g/dm3 alcool anhidru.
    e) Pentru completarea gustului rachiului de vin se utilizează siropul de zahăr.
    f) Pentru adaptarea culorii rachiului de vin se utilizează numai caramelul de zahăr.
    g) Rachiul de vin nu conţine adaos de alcool etilic de origine agricolă rectificat, diluat sau nu.
    h) Rachiul de vin nu este aromatizat.
    i)  În cazul în care rachiul de vin este învechit, acesta poate fi comercializat sub denumirea de „rachiu de vin”, cu condiţia că termenul de învechire este de cel puţin 1 an sau, în cazul în care capacitatea butoaielor de stejar este de maximum 1000 dm3 – cel puţin 6 luni.
    7. Rachiu de tescovină de struguri
    a) Rachiul de tescovină de struguri este o băutură alcoolică tare fabricată din distilat de tescovină de struguri, cu sau fără învechire ulterioară în contact cu lemnul.
    b) Concentraţia alcoolică este de minimum 37,5 % vol.
    c) Concentraţia în masă a substanţelor volatile este egală sau mai mare de 1,4 g/dm3 alcool anhidru.
    d) Concentraţia în masă a alcoolului metilic este de maximum 10 g/dm3 alcool anhidru.
    e) Pentru completarea gustului se utilizează siropul de zahăr.
    f) Pentru adaptarea  culorii se utilizează numai caramelul de zahăr.
    g) Rachiul de tescovină de struguri nu conţine adaos de alcool etilic de origine agricolă  rectificat, diluat sau nu.
    h) Rachiul de tescovină de struguri nu este aromatizat.
    8.  Rachiu de drojdie de vin
    a) Rachiul de drojdie de vin este o băutură alcoolică tare fabricată din distilat de drojdie de vin, cu sau fără învechire ulterioară în contact cu lemnul.
    b) Concentraţia alcoolică este de minimum 38 % vol.
    c) Pentru completarea gustului se utilizează siropul de zahăr.
    d) Pentru adaptarea  culorii se utilizează numai caramelul de zahăr.
    e) Rachiul de drojdie de vin nu conţine adaos de alcool etilic de origine agricolă  rectificat, diluat sau nu.
    f) Rachiul de drojdie de vin nu este aromatizat.
    g) Rachiul de drojdie de vin poate fi comercializat şi sub denumirea de „Hefebrand”.
    9. Rachiu de stafide sau raisin brandy
    a) Rachiul de stafide sau raisin brandy este o băutură alcoolică tare fabricată exclusiv prin distilarea la mai puţin de 94,5 % vol. a produsului obţinut prin fermentarea alcoolică a extractului de stafide de soiurile „Negru de Corint” sau „Muscat de Alexandria”, astfel încît distilatul să aibă o aromă şi un gust specifice materiei prime utilizate.
    b) Concentraţia alcoolică a rachiului de stafide sau raisin brandy este de minimum 37,5 % vol.
    c) Rachiul de stafide sau raisin brandy nu conţine adaos de alcool etilic de origine agricolă rectificat, diluat sau nu.
    d) Rachiul de stafide sau raisin brandy nu este aromatizat.
    e) Rachiul de stafide sau raisin brandy poate conţine numai adaos de caramel de zahăr în scopul adaptării  culorii.
    10. Rachiu de marc de fructe
    a) Rachiul de marc de fructe este o băutură alcoolică tare obţinută din distilat de marc de fructe, cu sau fără învechire ulterioară în contact cu lemnul.
    b) Concentraţia alcoolică este de minimum  37,5 % vol.
    c) Concentraţia în masă a substanţelor volatile este mai mare sau egală cu 2,0 g/dm3 alcool anhidru.
    d) Concentraţia în masă a alcoolului metilic este de maximum 15,0 g/dm3 alcool anhidru.
    e) Concentraţia în masă a acidului cianhidric este de maximum 0,07 g/dm3 alcool anhidru, în cazul rachiurilor obţinute din marcuri de fructe cu sîmburi.
    f) Rachiul de marc de fructe nu conţine adaos de alcool etilic de origine agricolă  rectificat, diluat sau nu.
    g) Rachiul de marc de fructe nu este aromatizat.
    h) Pentru adaptarea  culorii se utilizează numai caramelul de zahăr.
    i) Rachiul de marc de fructe este comercializat sub denumirea de „rachiu de marc de”, urmînd numele fructului. Atunci cînd se utilizează mai multe marcuri de diverse fructe, acesta  este comercializat sub denumirea de „rachiu de marc de fructe”.
    11. Rachiu de fructe
    a) Rachiul de fructe este o băutură alcoolică tare fabricată din distilat de fructe, cu sau fără învechire ulterioară în contact cu lemnul.
    b) Concentraţia alcoolică, cu excepţia ţuicii, este de minimum 37,5 % vol.
    c) Concentraţia în masă a substanţelor volatile este egală sau mai mare de 2,0 g/dm3 alcool anhidru.
    d) Concentraţia în masă a acidului cianhidric, în cazul rachiurilor de fructe cu sîmburi, este de maximum 0,07 g/dm3 alcool anhidru.
    e) Concentraţia în masă a alcoolului metilic este de maximum 10,0 g/dm3  alcool anhidru.
    Cu toate acestea, concentraţia în masă a alcoolului metilic este de maximum:
    1) 12,0 g/dm3 alcool anhidru pentru rachiurile obţinute din următoarele fructe sau bace:
    prune (Prunus domestica L.);
    prune brumării (Prunus domestica L.);
    corcoduşe [Prunus domestica L. subsp. syriaca (Borkh.) Janch. ex Mansf., Prunus cerasifera Ehrh.];
    mere (Malus domestica  Borkh);
    pere (Pyrus communis L.), cu excepţia perelor Williams (Pyrus communis L. cv „Williams”);
    zmeură (Rubus idaeus L.);
    mure (Rubus fruticosus aust. aggr.);
    caise (Prunus armeniaca L., Armeniaca vulgaris L.);
    piersici [Prunus persica (L.) Batsch, Persica vulgaris L.];
    2) 13,5 g/dm3 alcool anhidru pentru rachiurile obţinute din următoarele fructe sau bace:
    pere Williams (Pyrus communus L. cv “Williams”);
    coacăze roşii (Ribes rubrum L.);
    coacăze negre (Ribes nigrum L.);
    scoruşe (Sorbus aucuparia L.);
    soc (Sambucus nigra L.);
    gutui (Cydonia oblonga Mill.);
    boabe de ienupăr (Juniperus communis L. şi/sau Juniperus oxicedrus L.);
    f) Rachiul de fructe nu conţine adaos de alcool etilic de origine agricolă rectificat, diluat sau nu.
    g) Rachiul de fructe nu este aromatizat.
    h) Denumirea sub care este comercializat rachiul de fructe este „rachiu de ...”, urmînd numele fructului sau bacei, sau legumei, cum ar fi: rachiu de vişine/cireşe (sau kirsch), de prune (sau slivoviţă), de corcoduşe, de piersici, de mere, de pere, de caise, de smochine, de citrice, de struguri sau de orice alt fruct.
    Această băutură poate fi comercializată şi sub denumirea de „wasser” asociată cu denumirea fructului.
    Denumirea „rachiu de ... ”, urmată de numele fructului, poate fi înlocuită cu numele fructului numai în cazul în care se utilizează următoarele fructe:
    corcoduşe [Prunus domestica L. subsp. Syriaca (Borkh.) Janch. Ex Mansf., Prunus cerasifera Ehrh.];
    prune (Prunus domestica L.);
    prune brumării (Prunus domestica L.);
    fructe de arbutus (Arbutus  unedo L.);
    mere „Golden delicios”.
    În cazul în care există riscul ca una dintre aceste denumiri să nu fie uşor înţeleasă de consumatorul final, pe etichetă trebuie să apară cuvintele „băutură alcoolică”, eventual însoţite de o explicaţie.
    i) Denumirea „Williams” este rezervată rachiului, produs din pere de soiul „Williams”.
    j) Cînd două sau mai multe varietăţi de fructe, bace sau legume sînt distilate împreună, produsul se comercializează sub denumirea de „rachiu de fructe” sau „rachiu de legume”, după caz. Această menţiune poate fi completată de numele fiecărei specii de fructe, bace sau legume, în ordinea descrescătoare a cantităţilor utilizate.
    12. Rachiu de cidru de mere şi rachiu de cidru de pere
    a) Rachiul de cidru de mere şi rachiul de cidru de pere sînt băuturi alcoolice tari fabricate din distilate de cidru de mere sau de cidru de pere, cu sau fără învechire ulterioară în contact cu lemnul.
    b) Concentraţia alcoolică este de minimum 37,5 % vol.
    c) Concentraţia în masă a substanţelor volatile este mai mare sau egală cu 2,0 g/dm3 alcool anhidru.
    d) Concentraţia în masă a alcoolului metilic este de maximum 10,0 g/dm3 alcool anhidru.
    e) Pentru completarea gustului se utilizează siropul de zahăr.
    f) Pentru adaptarea culorii  se utilizează numai caramelul de zahăr.
    g) Rachiul de cidru de mere şi rachiul de cidru de pere nu conţin adaos de alcool etilic de origine agricolă  rectificat, diluat sau nu.
    h) Rachiul de cidru de mere şi rachiul de cidru de pere nu sînt aromatizate.
    13. Ţuică
    a) Ţuica este un rachiu de fructe fabricat din distilat de prune de diverse soiuri, cu sau fără învechire ulterioară în contact cu lemnul.
    b) Concentraţia alcoolică este de minimum 24 % vol.
    c) Concentraţia în masă a substanţelor volatile este egală sau mai mare de 2,0 g/dm3 alcool anhidru.
    d) Concentraţia în masă a alcoolului metilic este de maximum 12,0 g/dm3 alcool anhidru.
    e) Concentraţia în masă a acidului cianhidric este de maximum 0,07 g/dm3 alcool anhidru.
    f) Ţuica nu conţine adaos de alcool etilic de origine agricolă rectificat, diluat sau nu, arome naturale şi/sau substanţe aromatice naturale sau identic naturale, coloranţi.
    14. Băutură alcoolică pe bază de miere
    a) Băutura alcoolică pe bază de miere este o băutură alcoolică tare fabricată exclusiv prin fermentarea şi distilarea la mai puţin de 86 % vol. a unui must de miere, astfel încît distilatul să aibă caracteristicile organoleptice ale materiei prime utilizate.
    b) Concentraţia alcoolică este de minimum 35 % vol.
    c) Băutura alcoolică pe bază de miere nu conţine adaos de alcool etilic de origine agricolă rectificat, diluat sau nu, şi nu este aromatizată.
    d) Băutura alcoolică pe bază de miere poate conţine numai adaos de caramel de zahăr în scopul de a adapta culoarea.
    e) Băutura alcoolică pe bază de miere poate fi îndulcită numai cu miere.
    15. Băutură alcoolică de topinambur
    a) Băutura alcoolică de topinambur este o băutură alcoolică tare fabricată exclusiv prin fermentarea şi distilarea la mai puţin de 86 % vol. a tuberculilor de topinambur (Helianthus tuberosus L.).
    b) Concentraţia alcoolică este de minimum 38 % vol.
    c) Băutura alcoolică de topinambur nu conţine adaos de alcool etilic de origine agricolă rectificat, diluat sau nu, şi nu este aromatizată.
    d)  Băutura alcoolică de topinambur poate conţine numai caramel de zahăr în scopul de a adapta culoarea.
    16. Bierbrand sau eau de vie de biere
    a) Bierbrand sau eau de vie de biere este o băutură alcoolică tare fabricată exclusiv prin distilarea directă la mai puţin de 86 % vol., la o presiune normală a berii proaspete, astfel încît distilatul să aibă caracteristici organoleptice derivate din bere.
    b) Concentraţia alcoolică este de minimum 38 % vol.
    c) Bierbrand sau eau de vie de biere nu conţine adaos de alcool etilic de origine agricolă rectificat, diluat sau nu, şi nu este aromatizat.
    d) Bierbrand sau eau de vie de biere poate conţine numai adaos de caramel de zahăr în scopul de a adapta culoarea.
    17. Vodcă
    a) Vodca este o băutură alcoolică tare fabricată din alcool etilic de origine agricolă, rectificat prin diluare cu apă condiţionată, tratarea soluţiei hidroalcoolice cu absorbanţi speciali, inclusiv cu cărbune activ, cu sau fără adaos de ingrediente pentru atenuarea gustului.
    b) Concentraţia alcoolică este de minimum 37,5 % vol.
    c) Concentraţiile în masă a substanţelor volatile şi alcoolului metilic sînt cele prevăzute pentru alcoolul etilic de origine agricolă rectificat utilizat.
    d) Alcalinitatea – volumul de acid clorhidric  cu concentraţia c(HCL)=0,1 mol/dm3, consumat la titrarea 100 cm3 de vodcă, în funcţie de alcoolul etilic de origine agricolă rectificat utilizat – este de maximum 3,0 cm3.
    e) Singurele arome care pot fi utilizate la fabricarea vodcii sînt compuşii aromatici naturali prezenţi în materia primă utilizată. Suplimentar, produsului i se pot conferi caracteristici organoleptice speciale, altele decît o aromă predominantă.
    f) Vodca este incoloră.
    g) Vodca îmbuteliată poate conţine un element decorativ de origine vegetală.
    18. Vodcă aromatizată
    a) Vodca aromatizată este vodca căreia i s-a conferit o aromă şi un gust specifice, diferite de cele ale materiei prime utilizate, prin adaosul aromelor naturale şi/sau substanţelor aromatice naturale sau identic naturale.
    b) Concentraţia alcoolică este de minimum 37,5 % vol.
    c) Vodca aromatizată poate fi  colorată.
    d) Vodca aromatizată poate fi comercializată şi sub denumirea de „vodcă cu aromă de ...” urmată de denumirea aromei predominante sau de „vodcă specială”.
    19. Rachiu de (urmat de numele fructului) obţinut prin macerare şi distilare
    a) Rachiul de (urmat de numele fructului) obţinut prin macerare şi distilare este o băutură alcoolică tare:
    1) fabricată prin macerarea fructelor sau bacelor enumerate la subpunctul 2), parţial fermentate sau nefermentate în alcool etilic de origine agricolă şi/sau distilat, obţinut din astfel de fructe sau bace, urmată de distilarea la mai puţin de 86 % vol.
    Cantitatea de alcool etilic de origine agricolă rectificat şi/sau distilat din acel fruct sau bace, adăugată la 100 kg de fructe sau bace la macerare este de maximum 20 dm3;
    2) obţinută din următoarele fructe sau bace:
    mure (Rubus fruticosus auct.aggr.);
    căpşune (Fragaria spp., Fragaria ananassa Duch.);
    afine (Vaccinium mytillus L.);
    zmeură (Rubus idaeus L.);
    coacăze roşii (Ribes rubrum L.);
    porumbe (Prunus spinosa L.);
    scoruşe (Sorbus ausuparia L.);
    scoruşe de munte (Sorbus domestica L.);
    ilex (Ilex cassine L.);
    sorb [Sorbus torminalis (L.) Crantz];
    fructe de soc (Sambucus nigra L.);
    măceşe (Rosa canina L.);
    coacăze negre (Ribes nigrum L.);
    banane (Misa spp.);
    fructul pasiunii (Pasiflora edulis Sims);
    fructe de Spondias dulcis Sol. ex. Parkinson;
    fructe de Spondias mombin L.
    b) Concentraţia alcoolică este de minimum 37,5 % vol.
    c) Rachiul de (urmat de numele fructului) obţinut prin macerare şi distilare nu este aromatizat.
    d) În ceea ce priveşte descrierea, prezentarea şi etichetarea rachiului de (urmat de numele fructului) obţinut prin macerare şi distilare, cuvintele „obţinut prin macerare şi distilare” trebuie să figureze pe mijloacele de descriere, prezentare şi etichetare cu acelaşi font, dimensiune şi culoare şi în acelaşi cîmp vizual ca şi denumirea „rachiu de (urmat de numele fructului)”, iar pe sticle trebuie să fie menţionat pe eticheta frontală.
    20. Geist (însoţit de numele fructului sau a materiei prime utilizate)
    a) Geist-ul (însoţit de numele fructului sau a materiei prime utilizate) este o băutură alcoolică tare fabricată prin macerarea fructelor şi a bacelor nefermentate, enumerate la grupa de produse din punctul 19 la prezenta anexă, sau a legumelor, a fructelor cu coajă lemnoasă ori altor materii prime vegetale, cum ar fi plantele sau petalele de trandafir, în alcool etilic de origine agricolă rectificat, urmată de distilarea la mai puţin de 86 % vol.
    b) Concentraţia alcoolică este de minimum 37,5 % vol.
    c) Geist (însoţit de numele fructului sau a materiei prime utilizate) nu este aromatizat.
    21. Genţiană
    a) Genţiana este o băutură alcoolică tare fabricată în baza unui distilat de genţiană, care a fost obţinut prin fermentarea rădăcinilor de genţiană cu sau fără adaos de alcool etilic de origine agricolă rectificat.
    b) Concentraţia alcoolică este de minimum 37,5 % vol.
    c) Genţiana nu este aromatizată.
    22. Băutură alcoolică de struguri
    a) Băutura alcoolică de struguri este o băutură alcoolică tare fabricată din distilat de vin sau distilat pentru divin, sau distilat de tescovină de struguri, sau distilat de drojdie de vin, sau prin combinarea lor, cu sau fără adaos de alcool etilic de origine agricolă rectificat şi ingrediente autorizate.
    b) Concentraţia alcoolică este de minimum 25 % vol.
    23. Băutură alcoolică de fructe
    a) Băutura alcoolică de fructe este o băutură alcoolică tare fabricată din distilat de fructe sau distilat de marc de fructe, sau prin combinarea lor, cu sau fără adaos de alcool etilic de origine agricolă rectificat, semifabricate pentru băuturi alcoolice şi ingrediente autorizate.
    b) Concentraţia alcoolică este de minimum 25 % vol.
    24. Băutură alcoolică de ienupăr
    a) Băutura alcoolică de ienupăr este o băutură alcoolică tare obţinută prin aromatizarea cu boabe de ienupăr (Juniperus communis L. şi/sau Juniperus oxicedrus L.) a alcoolului etilic de origine agricolă rectificat şi/sau distilatului de cereale.
    b) Concentraţia alcoolică este de minimum 30 %  vol.
    c) Pot fi utilizate şi alte substanţe aromatice naturale şi/sau identic naturale, şi/sau distilat aromatic, obţinut prin distilarea maceratelor de plante sau părţi de plante aromatice, dar caracteristicile organoleptice ale ienupărului trebuie să fie perceptibile, chiar dacă uneori sînt atenuate.
    d) Băutura alcoolică de ienupăr poate fi comercializată şi sub denumirea de „Wacholder” sau „Genebra”.
    25. Gin
    a) Ginul este o băutură alcoolică tare obţinută prin aromatizarea unui alcool etilic de origine agricolă rectificat cu boabe de ienupăr (Juniperus communis L.).
    b) Concentraţia alcoolică este de minimum 37,5 % vol.
    c) Pentru fabricarea ginului se utilizează exclusiv substanţe aromatice naturale şi/sau identic naturale, şi/sau arome naturale, astfel încît gustul ienupărului  să fie  preponderent.
    26. Gin distilat
    a) Ginul distilat este:
    1) o băutură alcoolică tare pe bază de ienupăr obţinută exclusiv prin redistilarea unui alcool etilic de origine agricolă rectificat de calitatea corespunzătoare, avînd caracteristicile organoleptice dorite şi o concentraţie alcoolică iniţială de minimum 96 % vol., în alambicuri utilizate tradiţional pentru gin, în prezenţa boabelor de ienupăr (Juniperus communis L.) şi a altor produse vegetale naturale, gustul ienupărului fiind preponderent; sau
    2) un amestec dintre produsul acestei distilări cu un alcool etilic de origine agricolă rectificat avînd aceeaşi compoziţie, puritate şi concentraţie alcoolică. Pentru aromatizarea ginului distilat pot fi utilizate, de asemenea, substanţe aromatice naturale şi/sau identic naturale, şi/sau arome naturale.
    b) Concentraţia alcoolică este de minimum 37,5 % vol.
    c) Ginul obţinut prin simpla adăugare de esenţe sau substanţe aromatice unui alcool etilic de origine agricolă rectificat nu poate fi numit „gin distilat”.
    27. London gin
    a) London gin este un gin distilat obţinut din alcool etilic de origine agricolă rectificat cu o fracţie volumică a alcoolului metilic de maximum 0,05 % în alcool anhidru, a cărui aromă este obţinută exclusiv prin redistilarea la cel puţin 70 % vol. a alcoolului etilic rectificat în alambicuri tradiţionale, în prezenţa tuturor materiilor prime vegetale naturale utilizate.
    b) Concentraţia alcoolică este de minimum 37,5 % vol.
    c) Nu conţine alţi ingredienţi adăugaţi, în afară de apă.
    d) Nu este îndulcit la concentraţii în masă a zaharurilor ce depăşesc 0,1 g/dm3 în produsul finit şi nu conţine coloranţi.
    e) Denumirea „London gin” poate fi completată cu termenul „dry”.
    28.  Băutură alcoolică pe bază de chimion
    a) Băutura alcoolică pe bază de chimion este o băutură alcoolică tare obţinută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă rectificat cu chimion (Carum carvi L.).
    b) Concentraţia alcoolică este de minimum 30 % vol.
    c) La fabricarea băuturii alcoolice pe bază de chimion pot fi utilizate şi alte substanţe aromatice naturale şi/sau identic naturale, şi/sau arome naturale, însă gustul chimionului trebuie să fie preponderent.
    29.  Akvavit sau aquavit
    a) Akvavit sau aquavit este o băutură alcoolică tare cu chimion şi/sau seminţe de mărar, aromatizată cu un distilat de plante sau condimente.
    b) Concentraţia alcoolică este de minimum 37,5 % vol.
    c) La fabricarea băuturii akvavit sau aquavit pot fi utilizate şi alte substanţe aromatice naturale şi/sau identic naturale, şi/sau arome naturale, dar aroma acestor băuturi se datorează în mare parte distilatelor de seminţe de chimion (Carum carvi L.) şi/sau de seminţe de mărar (Anethum graveolens L.), utilizarea uleiurilor eterice fiind interzisă.
    d) Substanţele amare nu pot predomina gustul, iar concentraţia în masă a reziduurilor uscate nu trebuie să depăşească 1,5 g/100 cm3.
    30. Băuturi alcoolice de anason
    a) Băuturile alcoolice de anason sînt băuturi alcoolice obţinute prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă rectificat cu extracte naturale de anason în stea (Illicium verum Hook f.), anason verde (Pumpinella anissum L.), anason dulce (Foeniculum vulgare Mill.) sau de oricare altă plantă care are acelaşi component aromatic principal, utilizînd unul dintre procedeele tehnologice:
    1) macerare şi/sau distilare;
    2) redistilarea alcoolului în prezenţa seminţelor sau a altor părţi de plante, menţionate anterior;
    3) adăugarea de extracte naturale distilate de anason.
    b) Concentraţia alcoolică este de minimum 15 % vol.
    c) Pentru fabricarea băuturilor alcoolice de anason se utilizează numai substanţe aromatice şi arome naturale.
    d) Pot fi utilizate şi alte extracte vegetale naturale sau seminţe aromatice, dar gustul anasonului trebuie să fie preponderant.
    31. Pastis
    a) Pastis este o băutură alcoolică tare pe bază de anason care conţine şi extracte naturale de lemn dulce (Glycyrrhiza spp.), ceea ce implică prezenţa substanţelor colorante numite calcone, precum şi prezenţa acidului glicirizic, a căror concentraţie în masă trebuie să fie de la 0,05 pînă la 0,50 g/dm3.
    b) Concentraţia alcoolică este de minimum 40 % vol.
    c) Concentraţia în masă a anetolului este de la 1,5 pînă la 2,0 g/dm3.
    d) Concentraţia în masă a zahărului, exprimată în zahăr invertit, este de maximum 100 g/dm3.
    e) Pentru fabricarea pastis pot fi utilizate numai substanţe aromatice şi arome naturale.
    32. Pastis de Marseille
    a) Pastis de Marseille este un pastis cu concentraţia în masă a anetolului de 2 g/dm3.
    b) Concentraţia alcoolică este de minimum 45 % vol.
    c) Pentru fabricarea Pastis de Marseille pot fi utilizate numai substanţe aromatice şi arome naturale.
    33. Anis
    a) Anis este o băutură alcoolică tare pe bază de anason, a cărei aromă caracteristică provine exclusiv de la anasonul verde (Pimpinella anisum L.) şi/sau anasonul în stea (Illicium verum Hook f.), şi/sau anasonul dulce (Foeniculum vulgare Mill.).
    b) Concentraţia alcoolică este de minimum 35 % vol.
    c) Numai substanţe aromatice şi arome naturale pot fi utilizate la fabricarea băuturii alcoolice anis.
    d) Denumirea „anis distilat” poate fi utilizată dacă băutura conţine distilat obţinut prin distilarea, în prezenţa seminţelor de anis, a altor seminţe aromatice, plante sau fructe, cu condiţia ca acest distilat să constituie minimum 20 % din concentraţia alcoolică a anisului distilat.
    34.  Băuturi alcoolice cu gust amar sau bitter
    a) Băuturile alcoolice cu gust amar sau  bitter sînt băuturi alcoolice cu un gust amar preponderent, obţinută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă rectificat cu substanţe aromatice naturale şi/sau identic naturale, şi/sau arome naturale.
    b) Concentraţia alcoolică este de minimum 15 % vol.
    c) Băuturile alcoolice cu gust amar sau  bitter pot fi comercializate şi sub denumirea „amer” sau „bitter”, cu sau fără altă completare.
    35. Lichior
    a) Lichiorul este o băutură alcoolică:
    1) cu concentraţia în masă a zahărului, exprimată în zahăr invertit, de minimum:
    70 g/dm3, pentru lichiorul de vişină/cireşe, al cărui alcool etilic constă exclusiv în distilat de vişină/cireşe;
    80 g/dm3, pentru lichiorul de genţiană sau lichioruri similare;
    100 g/dm3, pentru alte lichioruri;
    2) obţinută din semifabricate pentru băuturi alcoolice, produse agricole sau alimentare, cum ar fi frişca, laptele sau alte produse lactate, fructe, vin sau vin aromatizat, cu adaos de ingrediente sau numai din ingrediente.
    b) Concentraţia alcoolică este de minimum 15 % vol.
    c) La prepararea lichiorurilor pot fi utilizate numai arome naturale şi substanţe aromatice naturale, precum şi substanţe aromatice identic naturale. Cu toate acestea, substanţele aromatice identic naturale nu sînt utilizate la producerea următoarelor lichioruri:
    1) lichioruri de fructe: de coacăză, vişină/cireşe, zmeură, mure, afine, citrice,  fructe de Rubus arcticus, merişoare, cătină albă, ananas;
    2) lichioruri de plante: de mentă, genţiană, anason, genepi (specie de pelin din Alpi), vulneraire (grupa de plante medicinale).
    d) Din grupa lichiorurilor fac parte:
    1) lichiorul tare cu:
    concentraţia în masă a zahărului, exprimată în zahăr invertit, de minimum 250 g/dm3;
    concentraţia alcoolică de minimum 35 % vol.;
    2) lichiorul de desert cu:
    concentraţia în masă a zahărului, exprimată în zahăr invertit, de minimum 100 g/dm3;
    concentraţia alcoolică de minimum 15 % vol.;
    3) lichiorul-emulsie cu:
    concentraţia în masă a zahărului, exprimată în zahăr invertit, de minimum 150 g/dm3;
    concentraţia alcoolică de minimum 15 % vol. Lichiorul-emulsie este netransparent, de o consistenţă omogenă.
    36. Cremă de (urmată de numele fructului sau al materiei prime utilizate)
    a) Crema de (urmată de numele fructului sau al materiei prime utilizate, cu excepţia produselor lactate) este un lichior de o consistenţă omogenă cu concentraţia în masă a zahărului, exprimată în zahăr invertit, de minimum 250 g/dm3.
    b) Concentraţia alcoolică este de minimum 15 % vol.
    c) Acestei băuturi alcoolice i se aplică prevederile referitoare la utilizarea aromelor şi substanţelor aromatice la fabricarea lichiorurilor, prevăzute la punctul 35 din prezenta anexă.
    d) Denumirea „Cremă de (urmată de numele fructului sau al materiei prime utilizate)” poate fi completată cu termenul „lichior”.
    37. Creme de cassis
    a) Creme de cassis este un lichior de coacăză neagră cu concentraţia în masă a zahărului, exprimată în zahăr invertit, de minimum 400 g/dm3.
    b) Concentraţia alcoolică este de minimum 15 % vol.
    c) Lichiorului Creme de cassis i se aplică prevederile referitoare la utilizarea aromelor şi substanţelor aromatice la fabricarea lichiorurilor, prevăzute la punctul 35 din prezenta anexă.
    d) Denumirea „Creme de cassis” poate fi completată cu termenul „lichior”.
    38. Guignolet
    a) Guignolet este un lichior obţinut prin macerarea vişinelor/cireşelor în alcool etilic de origine agricolă rectificat.
    b) Concentraţia alcoolică este de minimum 15 % vol.
    c) Lichiorului Guignolet i se aplică prevederile referitoare la utilizarea aromelor şi substanţelor aromatice la fabricarea lichiorurilor, prevăzute la punctul 35 din prezenta anexă.
    d) Denumirea „Guignolet” poate fi completată cu termenul „lichior”.
    39. Sloe gin
    a) Sloe gin este un lichior obţinut prin macerarea porumbrelelor în gin, la care se poate adăuga suc de porumbrele.
    b) Concentraţia alcoolică este de minimum 25 % vol.
    c) Lichiorului Sloe gin i se aplică prevederile referitoare la utilizarea aromelor şi substanţelor aromatice la fabricarea lichiorurilor, prevăzute la punctul 35 din prezenta anexă.
    d) Denumirea „Sloe gin” poate fi completată cu termenul „lichior”.
    40. Sambuca
    a) Sambuca este un lichior incolor de anason:
    1) care conţine distilate de anason verde (Pimpinella anisum L.), anason în stea (Illicium verum L.) sau alte plante aromatice;
    2) cu concentraţia în masă a zahărului, exprimată în zahăr invertit, de minimum 350 g/dm3;
    3) cu concentraţia în masă a anetolului de la 1 pînă la 2 g/dm3.
    b) Concentraţia alcoolică a lichiorului Sambuca este de minimum 38 % vol.
    c) Lichiorului Sambuca i se aplică prevederile referitoare la utilizarea aromelor şi substanţelor aromatice la fabricarea lichiorurilor, prevăzute la punctul 35 din prezenta anexă.
    d) Denumirea „Sambuca” poate fi completată cu termenul „lichior”.
    41. Maraschino, Marrrasquino sau Maraskino
    a) Maraschino, Marrrasquino sau Maraskino este un lichior incolor, a cărui aromă provine în principal de la distilatul de vişine marasca sau de un distilat al produsului obţinut prin macerarea vişinelor sau a părţilor de vişine în alcool de origine agricolă cu concentraţia în masă a zahărului, exprimată în zahăr invertit, de minimum 250 g/dm3.
    b) Concentraţia alcoolică este de minimum 24 % vol.
    c) Lichiorului Maraschino, Marrrasquino sau Maraskino i se aplică prevederile referitoare la utilizarea aromelor şi substanţelor aromatice la fabricarea lichiorurilor, prevăzute la punctul 35 din prezenta anexă.
    d) Denumirea „Maraschino, Marrrasquino sau Maraskino” poate fi completată cu termenul „lichior”.
    42. Nocino
    a) Nocino este un lichior a cărui aromă se obţine în principal prin macerarea şi/sau distilarea nucilor verzi întregi, cu concentraţia în masă a zahărului, exprimată în zahăr invertit,  de minimum 100 g/dm3.
    b) Concentraţia alcoolică este de minimum 30 % vol.
    c) La fabricarea Nocino se utilizează numai arome naturale şi/sau substanţe aromatice naturale, prevăzute la punctul 35 din prezenta anexă.
    d) Denumirea „Nocino” poate fi completată cu termenul „lichior”.
    43. Lichior pe bază de ouă
    a) Lichiorul pe bază de ouă  este o băutură alcoolică, aromatizată sau nu, obţinută pe bază de alcool etilic de origine agricolă rectificat şi/sau distilat de origine agricolă, ale cărei ingrediente sînt gălbenuşul de ou, albuşul de ou şi zahărul sau mierea, cu o concentraţie în masă a zaharului sau mierei,  exprimată în zahăr invertit, de minimum 150 g/dm3 şi un conţinut de gălbenuş de ou pur în produsul final de minimum 140 g/dm3.
    b) Concentraţia alcoolică a lichiorului pe bază de ouă este de minimum 14 % vol.
    c) La prepararea lichiorului pe bază de ouă se utilizează numai arome şi/sau substanţe aromatice naturale, şi/sau substanţe aromatice identic naturale.
    d) Lichiorul pe bază de ouă mai poate fi comercializat sub denumirea „advocaat”, „avocat” sau „advokat”.
    44.  Lichior de ouă
    a) Lichiorul de ouă  este o băutură alcoolică, aromatizată sau nu, obţinută pe bază de alcool etilic de origine agricolă rectificat şi/sau distilat de origine agricolă, ale cărei ingrediente caracteristice sînt gălbenuşul de ou, albuşul de ou şi zahărul sau mierea. Concentraţia în masă a zahărului sau mierei, exprimată în zahăr invertit, trebuie să constituie minimum 150 g/dm3. Conţinutul de gălbenuş de ou în produsul final trebuie să constituie minimum 70 g/dm3.
    b) Concentraţia alcoolică este de minimum 15 % vol.
    c) La prepararea lichiorului de ouă se utilizează numai arome naturale şi/sau substanţe aromatice naturale.
    45. Mistra
    a) Mistra este o băutură alcoolică tare incoloră, aromatizată cu anason sau cu anetol natural:
    1) cu concentraţia în masă a anetolului de la 1 pînă la 2 g/dm3;
    2) cu/sau fără adaosul unui distilat de plante aromatice;
    3) fără adaos de zahăr.
    b) Concentraţia alcoolică constituie de la 40 % vol. pînă la 47 % vol.
    c) La prepararea băuturii Mistra se utilizează numai arome şi/sau substanţe aromatice naturale.
    46. Vakeva glogi sau spritglogg
    a) Vakeva glogi sau spritglogg este o băutură alcoolică obţinută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă rectificat cu aromă naturală şi/sau substanţe aromatice naturale, şi/sau substanţe aromatice identic naturale de cuişoare şi/sau scorţişoară, prin utilizarea unuia dintre următoarele procedee: macerare şi/sau distilare, redistilare a alcoolului în prezenţa unor părţi de plante menţionate, adăugarea de substanţe aromatice naturale şi/sau identic naturale de cuişoare, şi/sau scorţişoară, sau o combinare a acestor metode.
    b) Concentraţia alcoolică este de minimum 15 % vol.
    c) Pentru fabricarea Vakeva glogi sau spritglogg pot fi utilizate şi alte extracte vegetale aromatizante, arome naturale şi/sau substanţe aromatice naturale, şi/sau substanţe aromatice identic naturale, dar aroma de cuişoare şi scorţişoară trebuie să fie predominantă.
    d) Conţinutul de vin sau de produse vitivinicole trebuie să constituie maximum 50 % din produsul finit.
    47. Berenburg sau Beerenburg
    a) Berenburg sau Beerenburg este o băutură alcoolică tare:
    1) obţinută prin macerarea fructelor sau plantelor, sau părţilor acestora în alcool etilic de origine agricolă rectificat;
    2) avînd drept aromă specifică un distilat de rădăcină de genţiană (Genţiana lutea L.), din boabe de ienupăr (Juniperus communis L.) şi de frunze de dafin (Laurus nobilis L.);
    3) a cărei culoare variază de la cafeniu deschis pînă la cafeniu închis;
    4) care poate fi îndulcită pînă la o concentraţie în masă a zahărului, exprimată în zahăr invertit, de maximum 20 g/dm3.
    b) Concentraţia alcoolică a băuturii alcoolice Berenburg sau Beerenburg este de minimum 30 % vol.
    c) Pentru fabricarea băuturii alcoolice Berenburg sau Beerenburg pot fi utilizate numai arome naturale şi/sau substanţe aromatice naturale.
    48. Nectar de miere sau hidromel
    a) Nectarul de miere sau hidromelul este o băutură alcoolică obţinută prin aromatizarea amestecului mustului fermentat de miere şi distilat de miere, şi/sau alcool etilic de origine agricolă rectificat, care conţine minimum 30 % must de miere fermentat  din volum.
    b) Concentraţia alcoolică este de minimum 22 % vol.
    c) La fabricarea nectarului de miere sau de hidromel pot fi utilizate numai arome şi/sau substanţe aromatice naturale, cu condiţia că gustul  mierii să fie predominant.
    d) Nectarul de miere sau de hidromel poate fi îndulcit numai cu miere.
    49. Punch
    a) Punch este o băutură alcoolică obţinută din sucuri alcoolizate şi morse de fructe şi bace cu adaos de ingrediente şi macerate de plante eterooleaginoase.
    b) Concentraţia alcoolică este de minimum 15 % vol.
    c) Concentraţia în masă a zahărului, exprimată în zahăr invertit, este de minimum 300 g/dm3.
    50. Punch au rhum
    a) Punch au rhum este un lichior al cărui conţinut de alcool provine exclusiv din rom.
    b) Concentraţia alcoolică este de minimum 15 % vol.
    c) La fabricarea punch au rhum se utilizează arome şi/sau substanţe aromatice naturale, şi/sau substanţele aromatice identic naturale prevăzute la punctul 35 din prezenta anexă.
    51. Lichioruri speciale
    a) Lichiorurile speciale sînt băuturi alcoolice obţinute pe bază de macerate cu adaos de ingrediente autorizate.
    b) Concentraţia alcoolică constituie de la 16 % vol. pînă la 60 % vol.;
    c) Concentraţia în masă a zahărului, exprimată în zahăr invertit, este de maximum 300 g/dm3.
    d) Din această grupă fac parte:
    1) lichiorul special dulce, cu concentraţia alcoolică de la 16 % vol. pînă la 25 % vol. şi concentraţia în masă a zahărului, exprimată în zahăr invertit,  de la 80 pînă la  300 g/dm3;
    2) lichiorul special demidulce, cu concentraţia alcoolică de la 30 % vol. pînă la 40 % vol. şi concentraţia în masă a zahărului, exprimată în zahăr invertit, de la  40 pînă la 100 g/dm3;
    3) lichiorul special demidulce slab alcoolic, cu concentraţia alcoolică  de la 20 % vol. pînă la 29 % vol. şi concentraţia în masă a zahărului, exprimată în zahăr invertit,  de la 40 pînă la  100 g/dm3;
    4) lichiorul special amar, cu concentraţia alcoolică de minimum 30 % vol., obţinut prin adaosul de ingrediente cu gust amar;
    5) lichiorul special amar slab alcoolic, cu concentraţia alcoolică de la 25 % vol. pînă la 29 % vol., obţinut prin adaosul de ingrediente cu gust amar.
    52. Lichior esenţă
    a) Lichior esenţă este o băutură alcoolică fabricată din sucuri alcoolizate şi morse din materie primă de fructe şi bace cu adaos de ingrediente autorizate.
    b) Concentraţia alcoolică constituie de la 18 % vol. pînă la 20 % vol.
    c) Concentraţia în masă a zahărului, exprimată în zahăr invertit, constituie de la 250 pînă la  400 g/dm3.
    53. Băuturi alcoolice aromatizate
    Băuturile alcoolice aromatizate sînt băuturi alcoolice fabricate din alcool etilic de origine agricolă rectificat, cu adaos de arome naturale şi/sau substanţe aromatice naturale sau identic naturale, alte ingrediente autorizate.
    Din această grupă fac parte:
    1) băutura alcoolică aromatizată de desert, avînd o concentraţie alcoolică de la 12 % vol. pînă la 24 % vol. şi o concentraţie în masă a zahărului, exprimată în zahăr invertit, de la 120 pînă la  400 g/dm3;
    2) băutura alcoolică tare aromatizată, avînd o concentraţie  alcoolică  de minimum 25  %  vol. şi o concentraţie în  masă a zahărului, exprimată în zahăr invertit, de maximum  90 g/dm3.
    54.  Aperitiv
    a) Aperitivul este o băutură alcoolică obţinută din semifabricate pentru băuturi alcoolice, cu adaos de ingrediente sau numai din ingrediente, care îi atribuie un gust uşor amărui.
    b) Concentraţia alcoolică a aperitivului este de minimum 12 % vol.
    c) Concentraţia în masă a zahărului, exprimată în zahăr invertit, constituie de la 50 pînă la 180 g/dm3.
    55. Băutură alcoolică de desert
    a) Băutura alcoolică de desert este o băutură alcoolică obţinută din semifabricate pentru băuturi alcoolice, cu adaos de ingrediente autorizate.
    b) Concentraţia alcoolică a băuturii alcoolice de desert este de minimum 12 % vol.
    c) Concentraţia în masă a zahărului, exprimată în zahăr invertit, constituie de la 140 pînă la 300 g/dm3.
    56. Balsam
    a) Balsamul este o băutură alcoolică tare, de culoare brună-închis sau roşie-închis, cu aromă de condimente, obţinută din semifabricate pentru băuturi alcoolice, cu adaos de ingrediente din plante medicinale cu acţiune tonifiantă.
    b) Concentraţia alcoolică constituie de la 30% vol. pînă la 45 % vol.
    c) Pentru adaptarea culorii balsamului se utilizează caramelul de zahăr.
    57. Cocteil
    a) Cocteilul este o băutură alcoolică obţinută din semifabricate pentru băuturi alcoolice cu adaos de ingrediente autorizate şi diluate înainte de consum cu băuturi nealcoolice, sucuri de fructe sau apă minerală, cu adaos de gheaţă.
    b) Concentraţia alcoolică constituie de la 20% vol. pînă la 40 % vol.
    c) Concentraţia în masă a zahărului, exprimată în zahăr invertit, este de maximum 240 g/dm3.
    d) Cocteilul poate fi preparat şi prin amestecarea diferitor băuturi alcoolice.

    anexa nr.2

    anexa nr.3