HGO351/2012
ID intern unic:  343471
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 351
din  29.05.2012
pentru aprobarea Regulamentului privind redirecţionarea resurselor
financiare în cadrul reformării instituţiilor rezidenţiale
Publicat : 08.06.2012 în Monitorul Oficial Nr. 113-118     art Nr : 393
    În temeiul prevederilor Strategiei de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi (2010-2013), aprobate prin Legea nr.169 din 9 iulie 2010 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.200-201, art.660), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Regulamentul privind redirecţionarea resurselor financiare în cadrul reformării instituţiilor rezidenţiale (se anexează).
    2. Ministerul Educaţiei şi Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei vor prezenta Ministerului Finanţelor, anual, la etapa de elaborare a Cadrului bugetar pe termen mediu, precum şi la etapa iniţierii proiectului bugetului de stat pe anul financiar următor, numărul beneficiarilor de servicii de educaţie incluzivă, numărul beneficiarilor propuşi spre dezinstituţionalizare, precum şi tipurile de servicii de care urmează să beneficieze.
    3. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale cu competenţe în domeniu vor asigura implementarea Regulamentului privind redirecţionarea resurselor financiare în cadrul reformării instituţiilor rezidenţiale în limitele mijloacelor financiare stabilite anual în legea bugetului de stat.
    4. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Educaţiei şi Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.

    PRIM-MINISTRU                                              Vladimir  FILAT

    Contrasemnează:
    Viceprim-ministru                                                Mihail Moldovanu
    Ministrul educaţiei                                               Mihail Şleahtiţchi
    Ministrul muncii, protecţiei
    sociale şi familiei                                                   Valentina Buliga
    Ministrul finanţelor                                               Veaceslav Negruţa

    Nr. 351. Chişinău, 29 mai 2012.

 Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului nr. 351
din  29 mai 2012
 
REGULAMENT
privind redirecţionarea resurselor financiare
în cadrul reformării instituţiilor rezidenţiale
 I. Dispoziţii generale
    1. Regulamentul privind redirecţionarea resurselor financiare în cadrul reformării instituţiilor rezidenţiale (în continuare – Regulament) stabileşte modul de redirecţionare a resurselor financiare în procesul reformării instituţiilor rezidenţiale şi acordarea unui pachet minim de servicii sociale şi de servicii de educaţie incluzivă beneficiarilor, conţine reglementări privind pachetul minim de servicii sociale şi servicii de educaţie incluzivă, determinarea costului serviciilor sociale şi а serviciilor de educaţie incluzivă pentru un beneficiar, planificarea mijloacelor financiare pentru serviciile respective, precum şi competenţa autorităţilor publice.
    2. În sensul prezentului Regulament se definesc următoarele noţiuni:
    a) asistent familial specializat – persoană care asigură la domiciliul său îngrijirea, dezvoltarea abilităţilor şi deprinderilor de viaţă ale copilului/tînărului cu dizabilităţi cu scopul integrării acestuia în comunitate;
    b) asistent personal – persoană care prestează beneficiarilor cu dizabilităţi severe (copii şi tineri) servicii de îngrijire personală, asistenţă pentru mobilitate, suport pentru menaj de bază, ajutor pentru participare la viaţa socială, supraveghere şi îndrumare;
    c) asistenţă psihopedagogică – activitate complexă oferită în instituţia de învăţămînt de către psiholog/psihopedagog/cadru didactic de sprijin sau specialistul din cadrul Serviciului de asistenţă psihopedagogică;
    d) beneficiar al pachetului minim de servicii sociale şi de servicii de educaţie incluzivă – copii şi tineri dezinstituţionalizaţi din şcoli de tip internat pentru copii orfani şi rămaşi fără îngrijirea părinţilor, şcoli-internat speciale şi şcoli-internat auxiliare, case de copii, şcoli-internat sanatoriale, case-internat pentru copii cu deficienţe mintale, centre de plasament temporar şi reabilitare pentru copii de vîrstă fragedă, internate psihoneurologice, alte instituţii, precum şi copii, tineri cu dizabilităţi cu cerinţe educaţionale speciale, aflaţi în situaţii de dificultate, cu risc de separare de familie şi instituţionalizare şi familiile acestora;
    e) cadru didactic de sprijin – cadru didactic cu studii superioare în domeniul psihopedagogiei, în învăţămîntul preşcolar, primar şi secundar general, care acordă asistenţă psihopedagogică copiilor cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în instituţiile de învăţămînt general, în colaborare cu toţi factorii implicaţi;
    f) centru de resurse pentru educaţie incluzivă – serviciu de asistenţă a beneficiarilor cu cerinţe educaţionale speciale, integraţi în instituţii de învăţămînt general, creat la nivel local – în cadrul instituţiilor de învăţămînt cu practici incluzive şi la nivel raional – în cadrul Serviciului de asistenţă psihopedagogică;
    g) educaţie incluzivă – proces de educaţie, în cadrul instituţiilor de învăţămînt preşcolar, primar şi secundar general, adaptat cerinţelor educaţionale speciale ale beneficiarilor, prin care răspunde diversităţii copiilor şi nevoilor care decurg din aceasta, pentru a oferi educaţie de calitate tuturor în contexte integrate şi medii de învăţare comună;
    h) evaluare complexă – realizarea unui complex de măsuri în vederea stabilirii nivelului şi a condiţiilor de dezvoltare, de determinare a necesităţilor beneficiarilor şi ale familiilor lor, de identificare a resurselor disponibile în familie şi comunitate pentru încadrarea beneficiarilor în servicii sociale şi de educaţie incluzivă;
    i) incluziune socială – set de măsuri multidimensionale din domeniile protecţiei sociale, ocupării forţei de muncă, locuirii, educaţiei, sportului, sănătăţii, informării şi comunicării, mobilităţii, securităţii, justiţiei şi culturii, şi din alte domenii destinate integrării persoanelor în societate;
    j)  persoane cu dizabilităţi – persoane care au deficienţe fizice, intelectuale sau senzoriale de durată, deficienţe care, în interacţiune cu diverse bariere, pot îngrădi participarea deplină şi efectivă a persoanelor în societate, în condiţii de egalitate cu ceilalţi;
    k) plan educaţional individualizat – instrument de organizare şi realizare coordonată a procesului educaţional pentru beneficiarii cu cerinţe educaţionale speciale, elaborat de către comisia multidisciplinară intraşcolară în baza structurii model aprobată de Ministerul Educaţiei;
    l) plan individualizat de asistenţă – totalitate de acţiuni întreprinse în scopul satisfacerii necesităţilor beneficiarului cu participarea directă a acestuia în baza planului-model aprobat de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei;
    m)  recuperare educaţională – activitate de sprijin educaţional, desfăşurată individual sau în grupuri mici în incinta instituţiei de învăţămînt, în scopul asigurării însuşirii de către beneficiari a materiei de studiu;
    n) servicii sociale - ansamblu de măsuri şi activităţi realizate pentru a satisface necesităţile sociale ale beneficiarului/familiei în vederea depăşirii unor situaţii de dificultate, de prevenire a marginalizării şi excluziunii sociale;
    o) terapii specifice – terapii organizate/realizate pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale în funcţie de dizabilitate (logopedie, kinetoterapie, ludoterapie, ergoterapie, terapie ocupaţională etc.), în scopul abilitării/reabilitării şi compensării deficienţelor.
    3. Statutul de beneficiar al pachetului minim de servicii sociale şi de servicii de educaţie incluzivă este stabilit de către autorităţile cu competenţe în domeniile respective.
    4. Pachetul minim de servicii sociale este acordat beneficiarilor, în corespundere cu necesităţile acestora, în baza deciziei Secţiei/Direcţiei de asistenţă socială şi protecţie a familiei, aprobată în urma evaluării complexe.
    5. Pachetul minim de servicii de educaţie incluzivă se acordă beneficiarilor, în corespundere cu necesităţile acestora, în baza deciziei Direcţiei generale raionale/municipale învăţămînt, tineret şi sport, aprobată reieşind din rezultatele evaluării complexe.
 II. Pachetul minim de servicii prestate beneficiarilor
    6. Pachetul minim de servicii acordat beneficiarilor în procesul reformării sistemului rezidenţial include servicii sociale şi servicii de educaţie incluzivă.
    7. Pachetul minim de servicii sociale include:
    1) sprijinul familial;
    2) plasamentul familial specializat;
    3) serviciul de asistenţă parentală profesionistă;
    4) casa de copii de tip familial;
    5) servicii de plasament temporar;
    6) serviciul asistenţă personală;
    7) serviciul „Echipă mobilă”;
    8) centrul de asistenţă socială a familiei şi copilului.
    8. Pachetul minim de servicii de educaţie incluzivă include:
    1) serviciul municipal/raional de asistenţă psihopedagogică;
    2) servicii de suport la nivelul instituţiei de învăţămînt preşcolar, primar şi secundar general:
    a) cadrul didactic de sprijin;
    b) centrul de resurse pentru educaţie incluzivă;
    c) suportul educaţional în pregătirea temelor;
    d) alimentaţie gratuită, manuale, conform legislaţiei în vigoare.
    9. În cadrul procesului de dezinstituţionalizare şi prevenire a separării copilului de familie, autorităţile administraţiei publice locale acordă beneficiarilor servicii sociale şi de educaţie incluzivă din pachetul minim, în corespundere cu necesităţile acestora, stabilite în urma procesului de evaluare complexă. Alte tipuri de servicii sociale şi de educaţie incluzivă pot fi dezvoltate de către autorităţile administraţiei publice locale numai în cazul în care serviciile din pachetul minim sînt asigurate integral şi nu sînt suficiente, iar posibilităţile reale financiare permit dezvoltarea acestora.
 III. Pachetul minim de servicii sociale
Secţiunea 1-a
Serviciul sprijin familial
    10. Serviciul de sprijin familial reprezintă serviciul de asistenţă socială, menit să acorde suport complex familiilor şi copiilor în procesul de prevenire a separării copiilor de mediul familial şi/sau (re)integrării copiilor în mediul familial şi dezvoltare a competenţei şi autonomiei beneficiarului şi a părinţilor.
    11. Sprijinul familial este serviciul prestat la nivel local, care se află în gestiunea Secţiei/Direcţiei de asistenţă socială şi protecţie a familiei şi se oferă sub formă de ajutor bănesc.
    12. Ajutorul bănesc poate fi acordat o singură dată sau lunar pe un termen determinat, în corespundere cu programul de activităţi prevăzut în Planul individualizat de asistenţă socială.
    13. Beneficiarii Serviciului de sprijin familial sînt copiii din familii defavorizate care, din cauza unor factori de natură economică, socială, medicală, comportamentală etc., se află în situaţie de risc de separare de mediul familial şi excluziune socială; copiii separaţi de mediul familial, plasaţi sau cu risc de a fi plasaţi în instituţii rezidenţiale de tip clasic; membrii familiei biologice/extinse sau îngrijitorii acestora (tutori/curatori, asistenţi parentali profesionişti, părinţi-educatori).
    14. Asistentul social comunitar, în comun cu reprezentanţii autorităţii administraţiei publice locale de nivelul întîi, monitorizează şi verifică utilizarea eficientă a ajutorului bănesc oferit familiei, în vederea satisfacerii necesităţilor copilului.
Secţiunea a 2-a
Plasamentul familial specializat
    15. Plasamentul familial specializat este un serviciu social specializat prestat la nivel local, care se instituie pe lîngă Secţia/Direcţia de asistenţă socială şi protecţie a familiei.
    16. Serviciul este prestat de către asistentul familial specializat, care asigură la domiciliul său îngrijirea, dezvoltarea abilităţilor de autoservire şi a deprinderilor de viaţă a tînărului cu dizabilităţi cu scopul integrării acestuia în comunitate.
 Secţiunea a 3-a
Serviciul de asistenţă parentală profesionistă
    17. Serviciul de asistenţă parentală profesionistă este un serviciu social, care oferă copilului îngrijire familială substitutivă în familia asistentului parental profesionist, în baza delimitării drepturilor şi responsabilităţilor cu privire la protecţia drepturilor copilului şi intereselor lor legale între secţia/direcţia asistenţă socială şi protecţie a familiei/Direcţia pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău şi asistentul parental profesionist.
    18. Serviciul de asistenţă parentală profesionistă este prestat la nivel local şi se instituie pe lîngă Secţia/Direcţia de asistenţă socială şi protecţie a familiei.
    19. Serviciul de asistenţă parentală profesionistă este organizat şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile Regulamentului-cadru cu privire la serviciul de asistenţă parentală profesionistă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1361 din 7 decembrie 2007 şi conform standardelor minime de calitate, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1479 din 25 decembrie 2008.
    20. Acordarea alocaţiilor pentru copiii plasaţi în serviciul de asistenţă parentală profesionistă este asigurată în condiţiile Hotărîrii Guvernului nr. 924 din 31 decembrie 2009 ”Cu privire la alocaţiile pentru copiii plasaţi în serviciul de asistenţă parentală profesionistă”.
Secţiunea a 4-a
Casa de copii de tip familial
    21. Casa de copii de tip familial este o instituţie creată în baza unei familii complete, care oferă copilului orfan sau rămas fără ocrotire părintească, îngrijire substitutivă în familia părintelui-educator, scopul căreia este protecţia copilului orfan sau rămas fără ocrotire părintească, socializarea şi, după caz, reintegrarea acestuia în familia biologică, extinsă sau adoptatoare.
    22. Casa de copii de tip familial se prestează la nivel local şi se instituie prin decizia consiliului raional/municipal.
    23. Casa de copii de tip familial îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile Regulamentului casei de copii de tip familial, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 937 din 12 iulie 2002 şi prestează servicii sociale în conformitate cu standardele minime de calitate, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 812 din 2 iulie 2003.
    24. Asigurarea materială a copiilor plasaţi în casa de copii de tip familial se efectuează conform normelor, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 1733 din 31 decembrie 2002.
Secţiunea a 5-a
Servicii de plasament temporar
    25. Serviciile de plasament temporar pot fi prestate în cadrul centrelor de plasament temporar pentru copii, Serviciului social „Casa comunitară pentru copii în situaţie de risc”, Serviciului social „Casă comunitară” şi Serviciului social „Locuinţă protejată”.
    26. Centrul de plasament temporar este o instituţie socială care oferă găzduire şi asistenţă temporară copiilor în dificultate cu scopul de asigurare a protecţiei acestuia, socializarea şi reintegrarea lui în familia biologică, extinsă sau adoptatoare şi în comunitate. Centrul de plasament temporar îşi desfăşoară activitatea în temeiul Regulamentului-cadru al Centrului de plasament temporar al copilului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1018 din 13 septembrie 2004 şi prestează servicii sociale conform  standardelor minime de calitate, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 450 din 28 aprilie 2006 „Pentru aprobarea Standardelor minime de calitate privind îngrijirea, educarea şi socializarea copilului din Centrul de plasament temporar” şi Hotărîrea Guvernului nr.823 din 4 iulie 2008 „Privind aprobarea Standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale prestate în centrele de plasament pentru copii cu dizabilităţi”.
    27. Casa comunitară pentru copii în situaţie de risc reprezintă o instituţie publică sau privată de plasament temporar pentru creşterea şi educaţia într-o locuinţă de tip familial a copiilor separaţi de părinţi sau rămaşi fără ocrotire părintească.
    28. Beneficiarii Casei comunitare pentru copii în situaţie de risc sînt copii cu vîrsta cuprinsă între 10 şi 18 ani, care se află temporar sau permanent în cel puţin una dintre următoarele situaţii: sînt privaţi temporar sau permanent de mediul lor familial; necesităţile lor speciale nu pot fi asigurate de către familia biologică; sînt sau pot deveni victime ale unei forme de violenţă, traficului de fiinţe umane, abandonului sau neglijenţei, relelor tratamente, exploatării în timp ce se află în îngrijirea unuia sau ambilor părinţi, a reprezentantului legal sau a oricărei alte persoane responsabile de îngrijirea acestora.
    29. Serviciul social „Casă comunitară” pentru persoane cu dizabilităţi reprezintă un serviciu social specializat destinat persoanelor cu dizabilităţi mintale, care necesită asigurarea continuă a condiţiilor minime de existenţă, protecţie, îngrijire şi asistenţă, pentru a se dezvolta şi include în comunitate.
    30. Serviciul social „Casă comunitară” îşi desfăşoară activitatea şi prestează servicii în temeiul Regulamentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea Serviciului social „Casă comunitară” şi standardelor minime de calitate, aprobate prin hotărîrea Guvernului nr. 936 din 8 octombrie 2010.
    31. Serviciul social „Locuinţă protejată” reprezintă un serviciu social specializat destinat persoanelor cu dizabilităţi mintale care, în urma unei tulburări psihice (boli mintale sau deficienţe mintale), conştientizează şi îşi dirijează acţiunile, nu este declarată de către instanţa de judecată ca incapabilă, a împlinit vîrsta de 18 ani, nu dispune de locuinţă sau necesită îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi care, cu suport periodic, poate duce o viaţă independentă în comunitate.
    32. Serviciul social „Locuinţă protejată” îşi desfăşoară activitatea şi prestează servicii în temeiul Regulamentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea Serviciului social „Locuinţă protejată” şi a standardelor minime de calitate, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.711 din 9 august 2010.
Secţiunea a 6-a
Serviciul asistenţă personală
    33. Serviciul asistenţă personală este un serviciu social specializat, instituit prin decizia Consiliului raional/municipal. Serviciul este destinat beneficiarilor (persoane cu dizabilităţi severe, inclusiv copii de la vîrsta de 3 ani), care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate pentru acordarea serviciului.
    34. Asistentul personal oferă beneficiarului servicii de îngrijire, mobilitate, sarcini menajere de bază, participare la viaţa socială, supraveghere şi îndrumare. Un asistent personal poate fi angajat pentru maximum 40 de ore pe săptămînă pentru un beneficiar, inclusiv ore de urgenţă.
    35. Fiecare beneficiar are dreptul la maximum 52 ore de urgenţă pe an.
    36. Retribuirea muncii personalului încadrat în serviciile respective se efectuează în conformitate cu prevederile legislaţiei.
 Secţiunea a 7-a
Serviciul „Echipă mobilă”
    37. Serviciul „Echipă mobilă” este un serviciu specializat, destinat persoanelor cu dizabilităţi, prin intermediul căruia echipa multidisciplinară de specialişti oferă asistenţă socială şi suport la domiciliul beneficiarului, în baza nevoilor identificate ale acestuia, precum şi consiliere şi suport persoanelor implicate în procesul de incluziune al acestuia.
    38. Serviciul „Echipă mobilă” îşi desfăşoară activitatea şi prestează servicii în temeiul Regulamentului-cadru privind organizare şi funcţionarea Serviciului social „Echipă mobilă” şi a standardelor minime de calitate, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.722 din 22 septembrie 2011.
 Secţiunea a 8-a
Centrul de asistenţă socială a familiei şi copilului
    39. Centrul de asistenţă socială a copilului şi familiei este o instituţie pe lîngă Secţia/Direcţia asistenţă socială şi protecţie a familiei destinată să ofere servicii sociale de monitorizare a beneficiarilor plasaţi în diferite tipuri de servicii sociale.
    40. Centrul este creat şi dezvoltat de autorităţile administraţiei publice locale prin decizia consiliului raional pe lîngă Secţia/Direcţia asistenţă socială şi protecţie a familiei.
 IV. Pachetul minim de servicii de educaţie incluzivă
 Secţiunea 1-a
Serviciul municipal/raional de asistenţă psihopedagogică
    41. Serviciul municipal/raional de asistenţă psihopedagogică – este un serviciu de educaţie specializat, creat prin decizia Consiliului municipal/raional în subordinea Direcţiei generale raionale/municipale învăţămînt, tineret şi sport.
    42. Serviciul este constituit din personal de conducere, personal specializat şi personal auxiliar şi de deservire.
    43. Personalul specializat al Serviciului se constituie din:
    a) pedagog educaţie preşcolară;
    b) pedagog învăţămînt primar şi secundar general;
    c) psiholog/psihopedagog;
    d) specialist terapii specifice (logoped, tiflopedagog, kinetoterapeut etc.);
    e) medic psihiatru pediatru/medic neurolog pediatru.
    44. Normarea şi salarizarea personalului Serviciului se planifică şi se efectuează în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    45. Organizarea activităţii Serviciului se realizează în baza Regulamentului de activitate aprobat de autorităţile administraţiei publice locale, conform competenţelor.
 Secţiunea a 2-a
Servicii de suport la nivelul instituţiei
de învăţămînt preşcolar,
primar şi secundar general
    46. Serviciile de suport oferite de instituţia de învăţămînt general se realizează în conformitate cu necesităţile copilului, la recomandarea Serviciului de asistenţă psihopedagogică, în baza planului educaţional individualizat.
    47. Instituţia de învăţămînt preşcolar, primar şi secundar general acordă:
    a) educaţie specializată copiilor cu cerinţe educaţionale speciale – abilitare/reabilitare, recuperare/compensare a dezvoltării;
    b) suport în pregătirea temelor pentru acasă;
    c) manuale, alimentare gratuită copiilor din familii vulnerabile, în modul stabilit de Guvern.
Secţiunea a 3-a
Cadrul didactic de sprijin
    48. Cadrul didactic de sprijin oferă suport conform necesităţilor de învăţare pentru beneficiari – copiii cu cerinţe educaţionale speciale, şcolarizaţi în instituţiile de învăţămînt general, prin colaborare profesională cu cadrele didactice.
    49. Cadrul didactic de sprijin asistă cadrele didactice în procesul de predare/învăţare/evaluare a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, oferă suport copiilor în pregătirea temelor de acasă, realizează activităţile Centrului de resurse pentru educaţie incluzivă.
    50. Activitatea cadrului didactic de sprijin este normată ca activitate de învăţămînt general reieşind din următoarele norme didactice:
    a) 18 ore pentru 10 copii/elevi cu cerinţe educaţionale speciale în grupe de grădiniţe/clase din instituţii de învăţămînt secundar general, la acelaşi nivel de învăţămînt;
    b) 18 ore pentru 5 copii/elevi cu dizabilităţi severe/asociate, integraţi în grupe/clase din instituţii de învăţămînt secundar general.
    51. Cadrul didactic de sprijin beneficiază de sporuri la salariul lunar, ajutor material şi premiere în condiţiile prevederilor legale.
 Secţiunea a 4-a
Centrul de resurse pentru educaţie incluzivă
    52. Centrul de resurse pentru educaţie incluzivă se organizează la nivel raional în cadrul Serviciului raional de asistenţă psihopedagogică şi în cadrul instituţiilor de învăţămînt preşcolar, primar şi secundar general cu practici incluzive.
    53. Centrul de resurse pentru educaţie incluzivă este un serviciu de asistenţă a beneficiarilor cu cerinţe educaţionale speciale pentru asigurarea organizării activităţilor specifice de abilitare/reabilitare a dezvoltării copiilor cu cerinţe educaţionale speciale.
    54. În cadrul Centrului de resurse se asigură activităţi de:
    a) educaţie specială a copiilor/elevilor cu cerinţe educaţionale speciale;
    b) abilitare/reabilitare a dezvoltării copiilor cu cerinţe educaţionale speciale (dificultăţi de dezvoltare, de învăţare, de adaptare, tulburări de limbaj, de comportament, dizabilităţi fizice şi neuromotorii, dizabilităţi senzoriale etc.);
    c) terapii individuale – logopedie, kinetoterapie, ergoterapie;
    d) testare şi consiliere psihologică; activităţi extracurriculare, de socializare şi recreere (matinee, concursuri etc.);
    e) suport în pregătirea temelor pentru acasă;
    f) orientare şcolară şi profesională;
    g) informare, consiliere, sprijin, educare pentru persoanele care au în îngrijire copii cu cerinţe educaţionale speciale (părinţi/reprezentanţi legali, membri ai comunităţii locale);
    h) informare, formare profesională şi consiliere a personalului didactic în domeniul educaţiei incluzive;
    i) suport metodologic cadrelor didactice care realizează activităţi cu copiii cu cerinţe educaţionale special.
    55. Centrul de resurse pentru educaţie incluzivă este dotat cu echipament adecvat activităţilor desfăşurate, cu materiale didactice, ludotecă, bibliotecă completată, instrumente de evaluare a dezvoltării, literatură metodico-ştiinţifică.
    56. Centrul de resurse pentru educaţie incluzivă are spaţii organizate pentru activităţi individuale şi de grup de învăţare/abilitare, recreere şi activitate de joc.
    57. Activitatea Centrului de resurse din instituţia de învăţămînt este administrată de un cadru didactic de sprijin (coordonator), desemnat de conducătorul instituţiei. Metodologic activitatea Centrului este coordonată de Serviciul de asistenţă psihopedagogică.
V. Determinarea costului serviciilor sociale
pentru un beneficiar
    58. Costurile serviciilor sociale reprezintă totalitatea cheltuielilor de prestare a serviciilor beneficiarilor dezinstituţionalizaţi sau cu risc de instituţionalizare şi sînt acoperite din contul şi în limitele mijloacelor prevăzute pentru funcţionarea instituţiei rezidenţiale.
    59. Redirecţionarea resurselor financiare începe odată cu instituirea moratoriului la noi plasamente ale beneficiarilor în instituţie şi cu scăderea numărului de beneficiari în instituţie, pînă la începerea procesului de lichidare a acesteia, prin reducerea cheltuielilor de întreţinere a beneficiarilor în instituţia rezidenţială şi majorarea cheltuielilor de asistenţă socială, conform principiul „banii urmează beneficiarul”.
    60. Cheltuielile de prestare a serviciilor sociale se estimează reieşind din numărul de beneficiari plasaţi în cadrul fiecărui tip de serviciu şi normativul de cheltuieli calculat pentru prestarea fiecărui tip de serviciu unui beneficiar în cadrul fiecărui tip de instituţie.
    61. Normativele de cheltuieli reprezintă volumul mediu al tuturor cheltuielilor necesare pentru prestarea fiecărui tip de serviciu unui beneficiar în cadrul fiecărui tip de instituţie de asistenţă socială.
    62. Normativele de cheltuieli pentru un beneficiar includ în sine cheltuielile medii necesare pentru:
    a) plata mărfurilor şi serviciilor, care includ în sine (după caz) cheltuielile medii anuale pentru alimentarea unui beneficiar de servicii sociale (conform normelor aprobate prin hotărîre de Guvern), procurarea medicamentelor şi consumabilelor, procurarea inventarului moale şi echipamentului, plata serviciilor comunale, procurarea mărfurilor de cancelarie, servicii de telecomunicaţii, servicii editoriale;
    b) retribuirea muncii personalului angajat, acordarea ajutorului material, premiilor, sporurilor pentru vechime în muncă, sporurilor pentru categorii de calificare, intensitate a muncii şi altor sporuri, stabilite conform prevederilor legale;
    c) achitarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, calculate conform tarifelor stabilite din volumul fondului de retribuire a muncii;
    d) achitarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate de patroni, calculate conform tarifelor stabilite din volumul fondului de retribuire a muncii;
    e) acordarea, după caz, a indemnizaţiilor/alocaţiilor pentru beneficiarii din cadrul unor servicii sociale (case de copii de tip familial, servicii de asistenţă parentală profesionistă;
    f) alte cheltuieli, după caz (deplasări în interes de serviciu, formare profesională a personalului).
VI. Determinarea costului serviciilor de educaţie
incluzivă pentru un beneficiar
    63. Cheltuielile de întreţinere a serviciilor de educaţie incluzivă, în cadrul instituţiilor care asigură educaţie incluzivă se estimează reieşind din numărul de beneficiari şi normativul de cheltuieli calculat pentru asigurarea serviciilor conform necesităţilor fiecărui beneficiar.
    64. Retribuirea muncii angajaţilor Serviciului de asistenţă psihopedagogică, a cadrului didactic de sprijin din instituţiile de învăţămînt preşcolar şi secundar general se efectuează conform prevederilor Hotărîrii Guvernului nr. 381 din 13 aprilie 2006 „Cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare”.
    65. Fondul de retribuire a muncii calculat, inclusiv plăţile aferente, stă la baza calculului cheltuielilor de retribuire a muncii cadrelor didactice de sprijin, aferente unui beneficiar.
    66. Cheltuielile pentru dotarea Centrului de resurse se estimează reieşind din necesităţile de dotare, prevăzute de prezentul Regulament şi se includ în volumul total de cheltuieli preconizate pentru instituţiile de învăţămînt, la etapa de elaborare a bugetului.
    67. Cheltuielile de întreţinere a Centrului de resurse se estimează pentru un an calendaristic, în baza cheltuielilor medii pe republică ce revin unui beneficiar (elev) pentru întreţinerea unei săli de clasă.
VII. Planificarea mijloacelor financiare pentru
serviciile sociale şi serviciile de educaţie incluzivă
    68. Planificarea mijloacelor financiare pentru serviciile sociale şi serviciile de educaţie incluzivă pentru beneficiarii cu cerinţe educaţionale speciale se efectuează o dată în an, la etapa de elaborare a bugetului de stat pe anul respectiv.
    69. La etapa elaborării Cadrului bugetar pe termen mediu, la stabilirea raporturilor interbugetare (bugetul de stat cu bugetele unităţilor administrativ-teritoriale), precum şi la etapa iniţierii proiectului bugetului de stat pe anul financiar următor, Ministerul Finanţelor estimează cheltuielile necesare pentru prestarea serviciilor sociale şi de educaţie incluzivă pentru beneficiarii cu cerinţe educaţionale speciale, în baza numărului de beneficiari pe fiecare categorie, tip de serviciu, unitate administrativ-teritorială, informaţie furnizată în modul stabilit de către Ministerul Educaţiei, în comun cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.
    70. Datele despre numărul copiilor propuşi spre dezinstituţionalizare, precum şi tipurile de servicii sociale şi de servicii de educaţie incluzivă se prezintă, în modul stabilit, Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi Ministerului Educaţiei de către Secţia/Direcţia de asistenţă socială şi protecţie a familiei şi, respectiv, Direcţia generală învăţămînt, tineret şi sport din cadrul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale şi instituţiile rezidenţiale, care au început procesul de dezinstituţionalizare.
    71. Costul unui beneficiar de servicii sociale şi servicii de educaţie incluzivă se determină conform modului expus în capitolele VI şi VII din prezentul Regulament şi se prezintă în indicaţiile metodice la elaborarea proiectelor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, furnizate de Ministerul Finanţelor.
    72. La aprobarea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, cheltuielile indicative per beneficiar pot fi suplimentate, în funcţie de necesităţi, din contul veniturilor proprii acumulate.
VIII. Competenţa autorităţilor publice
    73. Ministerul Educaţiei este responsabil de:
    a) elaborarea şi promovarea politicii statului în domeniul educaţiei incluzive;
    b) coordonarea activităţii de reformare a instituţiilor rezidenţiale la nivel central;
    c) acordarea asistenţei metodologice direcţiilor raionale/municipale învăţămînt, tineret şi sport în vederea integrării beneficiarilor cu cerinţe educaţionale speciale în instituţii ordinare;
    d) elaborarea şi aprobarea normelor privind dotarea centrelor de resurse, adaptarea curriculei, organizarea procesului educaţional pentru copii cu cerinţe speciale de educaţie;
    e) asigurarea reformării instituţiilor rezidenţiale din subordine.
    74. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei este responsabil de:
    a) coordonarea activităţii de prestare a serviciilor sociale beneficiarilor dezinstituţionalizaţi;
    b) acordarea asistenţei metodologice structurilor teritoriale de asistenţă socială în problemele prestării serviciilor sociale adresate beneficiarilor dezinstituţionalizaţi.
    75. Ministerul Finanţelor este responsabil de:
    a) estimarea cadrului de resurse necesare implementării serviciilor sociale şi de educaţie incluzivă la nivel local, în baza datelor despre numărul de beneficiari de servicii sociale şi de educaţie incluzivă;
    b) elaborarea indicaţiilor metodice privind costurile serviciilor sociale şi de educaţie incluzivă luate în calcul la stabilirea raporturilor interbugetare pentru fiecare exerciţiu financiar.
    76. Direcţia raională/municipală învăţămînt, tineret şi sport este responsabilă de:
    a) organizarea activităţii de evaluare a beneficiarilor din instituţiile rezidenţiale din aria de acoperire, în comun cu Secţia/Direcţia asistenţă socială şi protecţie a familiei/ Direcţia pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău;
    b) acordarea consultaţiei metodologice instituţiilor din subordine la elaborarea planurilor educaţionale individualizate;
    c) elaborarea planului educaţional individualizat pentru fiecare beneficiar în parteneriat cu Secţia/Direcţia asistenţă socială şi protecţie a familiei/ Direcţia pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău;
    d) referirea copiilor dezinstituţionalizaţi cu cerinţe educaţionale speciale către instituţiile de învăţămînt general;
    e) identificarea, evaluarea şi organizarea asistenţei copiilor cu cerinţe educaţionale speciale din instituţiile de învăţămînt general;
    f) prezentarea Ministerului Educaţiei şi Direcţiei generale raionale finanţe, a datelor cu privire la numărul de beneficiari propuşi spre dezinstituţionalizare şi tipurile de servicii de educaţie incluzivă, de care urmează să beneficieze aceştia, la începutul fiecărui exerciţiu financiar;
    g) stabilirea pachetului minim de servicii de educaţie incluzivă pentru fiecare beneficiar;
    h) înaintarea propunerilor de lichidare a instituţiilor rezidenţiale din teritoriu;
    i) asigurarea, în limitele posibilităţilor, cu locuri de muncă a persoanelor disponibilizate în procesul de lichidare a instituţiilor rezidenţiale.
    77. Direcţia generală raională finanţe este responsabilă de:
    a) includerea în bugetele instituţiilor de învăţămînt şi sociale a cheltuielilor pentru serviciile prestate beneficiarilor cu cerinţe educaţionale speciale;
    b) înaintarea propunerilor de rectificare a bugetelor instituţiilor rezidenţiale cu transferarea mijloacelor respective către serviciile sociale şi de educaţie incluzivă;
    c) asigurarea cheltuielilor pentru achitarea indemnizaţiilor de disponibilizare a personalului neangajat în alte structuri.
    78. Secţia/Direcţia asistenţă socială şi protecţie a familiei/Direcţia pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău este responsabilă de:
    a) asigurarea respectării drepturilor beneficiarilor (copiilor şi tinerilor cu dizabilităţi);
    b) evaluarea beneficiarilor din instituţiile rezidenţiale din aria de acoperire în comun cu Direcţia raională/municipală învăţămînt, tineret şi sport;
    c) elaborarea şi implementarea planului individualizat de asistenţă socială pentru fiecare beneficiar în parteneriat cu Direcţia raională/municipală învăţămînt, tineret şi sport;
    d) determinarea şi asigurarea accesului la servicii sociale în conformitate cu planul individual de asistenţă pentru beneficiar dezinstituţionalizat;
    e) acordarea asistenţei metodologice prestatorilor de servicii sociale beneficiarilor dezinstituţionalizaţi şi celor cu risc de instituţionalizare;
    f) înaintarea propunerilor de dezvoltare a serviciilor sociale pentru beneficiarii dezinstituţionalizaţi şi cei cu risc de instituţionalizare;
    g) stabilirea pachetului minim de servicii sociale pentru fiecare beneficiar;
    h) supervizarea personalului din serviciile sociale;
    i) prezentarea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi Direcţiei generale raionale finanţe, a numărului beneficiarilor propuşi spre dezinstituţionalizare, precum şi tipurile de servicii sociale de care urmează să beneficieze aceştia, la începutul fiecărui exerciţiu financiar.