MODIFICAT
    HG1143 din 21.11.18, MO13-21/18.01.19 art.7; în vigoare 18.01.19



   În temeiul alin. (1) din art. 29 al Legii nr. 221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 51-54, art. 153), cu modificările şi completările ulterioare, pentru prevenirea, eliminarea sau reducerea riscurilor de izbucnire a bolilor la animale şi asigurarea protecţiei sănătăţii animalelor, precum şi pentru prevenirea pătrunderii bolilor pe teritoriului ţării, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Norma sanitar-veterinară referitoare la pesta cabalină africană.
    2. Prezenta hotărîre intră în vigoare după o lună de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    3. Controlul asupra executării prevederilor prezentei hotărîri se pune în sarcina Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.
    [Pct.3 modificat prin HG1143 din 21.11.18, MO13-21/18.01.19 art.7; în vigoare 18.01.19]

    PRIM-MINISTRU                                                Vladimir FILAT

    Contrasemnează:
    Ministrul agriculturii 
    şi industriei alimentare                                          Vasile Bumacov

    Nr. 771. Chişinău, 16 octombrie 2012.


    Norma sanitar-veterinară referitoare la pesta cabalină africană (în continuare – Normă sanitar-veterinară) este armonizată cu prevederile Directivei 92/35 CEE a Consiliului din 29 aprilie 1992 de stabilire a normelor de control şi a măsurilor pentru combaterea pestei cabaline africane (Jurnalul Oficial al  Comunităţilor Europene nr. L 157 din 10 iunie 1992, pag. 19), modificată ultima oară prin Directiva 2008/73/CE a Consiliului din 15 iulie 2008 (Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, nr. L 219 din 14 august 2008, pag. 40).
    1. Prezenta Normă sanitar-veterinară stabileşte norme de control şi măsuri de combatere a pestei cabaline africane.
    2. În sensul prezentei Norme sanitar-veterinare, se definesc următoarele noţiuni:
    exploataţie – o unitate agricolă sau de antrenament, un grajd sau, în general, orice spaţiu sau instalaţie în care sînt ţinute sau crescute, în mod obişnuit, ecvidee, indiferent de utilizare, sau rezervaţiile naturale în care ecvideele trăiesc în libertate;
    ecvidee – animalele sălbatice sau domestice din speciile ecvidee (inclusiv zebrele) sau asine, sau animalele rezultate din încrucişările acestora;
    ecvidee înregistrate – orice ecvideu înregistrat, identificat prin intermediul unui document de identificare emis de autoritatea competentă din ţara de origine a animalului, care administrează fişa genealogică sau registrul pentru rasa de ecvidee în cauză, sau de orice asociaţie sau organizaţie care administrează caii pentru competiţie sau curse;
    ecvidee destinate sacrificării – ecvideele destinate a fi transportate fie direct, fie după trecerea lor printr-o piaţă sau centru de colectare autorizat, la abator, pentru a fi sacrificate;
    ecvidee pentru reproducţie şi producţie – ecvideele, altele decît cele înregistrate şi destinate sacrificării;
    ţară indemnă de pesta cabalină africană –  orice ţară pe teritoriul căreia nu s-a depistat nici un semn clinic, serologic (la ecvideele nevaccinate) sau epidemiologic de pestă cabalină africană în ultimii doi ani şi în care s-au efectuat vaccinări împotriva acestei boli în ultimele 12 luni;
    admitere temporară – admiterea pe teritoriul Republicii Moldova  pentru o perioadă de pînă la 90 de zile, a unui animal înregistrat, originar dintr-o ţară, cu starea de sănătate stabilită de autoritatea competentă, în funcţie de situaţia epizootică din ţara de origine;
    proprietar sau deţinător – orice persoană sau persoane fizice sau juridice care au în proprietate sau în întreţinere ecvidee, cu sau fără titlu oneros;
    vector – o insectă din specia Culicoides imicola sau orice altă insectă din genul Culicoides, care ar putea transmite pesta cabalină africană identificabilă;
    confirmare – declararea prezenţei pestei cabaline africane, bazate pe rezultate de laborator sau, în cazul unei epidemii, confirmarea bolii în baza rezultatelor clinice şi/sau epidemiologice de către autoritatea competentă;
    autoritate competentă – autoritate centrală responsabilă de organizarea şi efectuarea controalelor sanitar-veterinare oficiale privind pesta cabalină africană.
    3. Apariţia sau suspiciunea apariţiei pestei cabaline africane trebuie notificată obligatoriu şi imediat, în conformitate cu cerinţele sanitar-veterinare pentru anunţarea, declararea, notificarea internă şi internaţională, stabilite de autoritatea competentă.
    4. În cazul în care o exploataţie conţine una sau mai multe ecvidee suspecte de a fi infectate cu pesta cabalină africană, autoritatea competentă trebuie să se asigure că medicul veterinar oficial aplică imediat mijloacele oficiale de investigaţie pentru a confirma sau a infirma prezenţa bolii respective.
    5. Din momentul declarării suspiciunii de infecţie, medicul veterinar oficial trebuie:
    1) să pună exploataţiile suspecte sub supraveghere sanitar-veterinară oficială;
    2) să iniţieze:
    a) un recensămînt oficial al ecvideelor, care să indice, în cazul fiecărei specii, numărul de ecvidee deja moarte, infectate sau care ar putea fi infectate şi să reactualizeze acest recensămînt, astfel încît să se ţină seama de ecvideele născute sau moarte în această perioadă plină de suspiciuni, prezentînd, la cerere, datele recensămîntului efectuat pentru verificare;
    b) un recensămînt al locurilor care ar putea facilita supravieţuirea vectorului sau adaptarea acestuia şi folosirea mijloacelor corespunzătoare pentru eliminarea insectelor din asemenea locuri;
    c) o anchetă epidemiologică;
    3) să inspecteze exploataţia regulat, pentru a:
    a) examina fiecare ecvideu din exploataţie;
    b) efectua un examen clinic detaliat sau o autopsie a animalelor suspecte sau moarte;
    c) preleva probele necesare pentru examenele de laborator;
    4) să se asigure că:
    a) toate ecvideele din exploataţie sînt ţinute în adăposturile lor sau în alte locuri protejate împotriva vectorului;
    b) toate transporturile de ecvidee către sau din exploataţie sînt interzise;
    c) se folosesc mijloace corespunzătoare de nimicire a insectelor în şi împrejurul adăposturilor acestor ecvidee;
    d) cadavrele ecvideelor care au murit în exploataţie sînt distruse, eliminate, incinerate sau îngropate, în conformitate cu cerinţele sanitar-veterinare privind eliminarea şi prelucrarea deşeurilor animale.
    6. Proprietarul sau deţinătorul oricăror animale suspecte de boală trebuie:
    a) să ia toate măsurile necesare de protecţie a animalelor pînă la declararea suspiciunii de infecţie;
    b) să contribuie la realizarea prevederilor specificate în pct. 5 al prezentei Norme sanitar-veterinare.
    7. În cazul în care locul, situarea geografică sau contactele cu exploataţia suspectă de boală prezintă risc pentru o posibilă contaminare a animalelor din alte exploataţii, autoritatea competentă impune aplicarea măsurilor menţionate la pct. 5 al prezentei Norme sanitar-veterinare şi în aceste exploataţii.
    8. Pentru rezervaţiile naturale, unde ecvideele trăiesc în libertate, autoritatea competentă stabileşte, în afară de prevederile specificate în pct. 5 al prezentei Norme sanitar-veterinare, dispoziţii specifice, în funcţie de particularităţile acestora.
    9. Autoritatea competentă suspendă oficial măsurile prevăzute de prezentul capitol în cazul în care este exclusă suspecţia prezenţei pestei cabaline africane.
    10. Vaccinarea împotriva pestei cabaline africane se face numai în conformitate cu dispoziţiile prezentei Norme sanitar-veterinare.
    11. În cazul confirmării prezenţei pestei cabaline africane:
    1) autoritatea competentă:
    a) punе în practică Planul de contingenţă (de necesitate) pentru pesta cabalină africană;
    b) delimitează o zonă de protecţie şi o zonă de supraveghere, ţinînd cont de factorii geografici, administrativi, ecologici şi epizootici care au legătură cu pesta cabalină africană, precum şi de structurile de control;
    c) în funcţie de circumstanţele epidemiologice, meteorologice, geografice sau climatice poate deroga de la obligativitatea vaccinării;
    d) extinde măsurile prevăzute de prezentul capitol dincolo de zona de protecţie în cazul în care s-a confirmat prezenţa bolii sau există motive de a se suspecta extinderea pestei cabaline africane;
    e) raportează Organizaţiei Internaţionale pentru Epizootii ( în continuare – OIE) situaţia epidemiologică privind pesta cabalină africană;
    f) informează autorităţile competente ale ţărilor vecine despre situaţia epidemiologică privind pesta cabalină africană;
    g) în cazul în care zona de protecţie se extinde pe teritoriul ţărilor vecine, colaborează cu autorităţile competente ale acestor ţări în scopul delimitării zonelor de protecţie şi de supraveghere şi în scopul lichidării focarului de infecţie;
    2) medicul veterinar oficial:
    a) urmăreşte sacrificarea imediată a ecvideelor infectate sau cu simptome clinice de pestă cabalină africană din exploataţiile infectate;
    b) organizează distrugerea, eliminarea, incinerarea sau îngroparea cadavrelor ecvideelor din exploataţiile infectate;
    c) extinde măsurile prevăzute la cap.I al prezentei Norme sanitar-veterinare la exploataţiile situate pe o rază de 20 km (incluse în zona de protecţie) în jurul exploataţiei infectate;
    d) urmăreşte, în zona de protecţie, vaccinarea sistematică a tuturor ecvideelor cu un vaccin autorizat de autoritatea competentă;
    e) verifică identificarea ecvideelor prin mărci clare şi permanente, aplicate printr-o metodă autorizată;
    f) efectuează o anchetă epidemiologică.
    12. Ancheta epidemiologică vizează următoarele aspecte:
    a) durata perioadei în care este posibil ca pesta cabalină africană să fi fost prezentă în exploataţie;
    b) posibilele origini ale pestei cabaline africane în exploataţie şi identificarea altor exploataţii în care se găsesc ecvidee care ar fi putut fi infectate sau contaminate de la aceeaşi sursă;
    c) prezenţa şi răspîndirea vectorilor bolii;
    d) circulaţia ecvideelor către şi din exploataţiile în cauză sau eventuala scoatere a cadavrelor de ecvidee din aceste exploataţii.
    13. Celula de criză coordonează toate măsurile necesare pentru a asigura eradicarea pestei cabaline africane în cel mai scurt timp şi pentru a efectua ancheta epidemiologică, conform Planului de contingenţă (de necesitate) pentru pesta cabalină africană, elaborat și aprobat prin ordin al autorității competente.
    [Pct.13 modificat prin HG1143 din 21.11.18, MO13-21/18.01.19 art.13; în vigoare 18.01.19]
    14. Zona de protecţie este constituită din teritoriul cu o rază de cel puţin 100 km în jurul exploataţiei infectate.
    15. Zona de supraveghere este constituită din teritoriul care se întinde pe o rază de cel puţin 50 km dincolo de zona de protecţie unde nu au fost efectuate vaccinări constante în ultimele 12 luni.
    16. La luarea deciziei comune de către autorităţile competente privind modificarea delimitării zonelor  extinse pe teritoriul ţărilor vecine, autoritatea competentă trebuie să ia în considerare:
    a) poziţia geografică şi factorii ecologici;
    b) condiţiile meteorologice;
    c) prezenţa şi răspîndirea vectorului;
    d) rezultatele studiilor epizootiologice efectuate;
    e) rezultatele examenelor de laborator;
    f) aplicarea măsurilor de control, în special a celor privind eradicarea insectelor.
    17. În zona de protecţie, autoritatea competentă:
    a) identifică toate exploataţiile cu ecvidee;
    b) efectuează inspecţii periodice la toate exploataţiile cu ecvidee;
    c) supune examenului clinic ecvideele în cauză şi, după caz, prelevează probe pentru examenele de laborator;
    d) ţine o evidenţă a inspecţiilor veterinare şi a rezultatelor acestora;
    e) permite transportarea ecvideelor din exploataţie, direct şi sub supraveghere sanitar-veterinară oficială, în vederea sacrificării din necesitate, numai către un abator situat în această zonă sau, în cazul în care în zona respectivă nu este abator, către un abator desemnat, situat în zona de supraveghere;
    f) ia o decizie privind vaccinarea/nevaccinarea sistematică a ecvideelor contra pestei cabaline africane şi înregistrarea acestora.
    18. În zona de supraveghere, autoritatea competentă:
    a) identifică toate exploataţiile cu ecvidee;
    b) efectuează inspecţii periodice la toate exploataţiile cu ecvidee;
    c) supune examenului clinic ecvideele în cauză şi, după caz, prelevează probe pentru examenele de laborator;
    d) ţine o evidenţă a inspecţiilor veterinare şi a rezultatelor acestora;
    e) se asigură că în cazul în care în zona de supraveghere nu se află nici un abator, ecvideele sînt sacrificate în zona de protecţie, într-un abator desemnat de aceasta;
    f) verifică respectarea interdicţiei privind vaccinarea împotriva pestei cabaline africane.
    19. Comisia extraordinară antiepizootică republicană (în continuare – Comisia) stabileşte, în funcţie de evoluţia procesului epizootic, durata perioadei de aplicare şi de menţinere a măsurilor prevăzute la prezentul capitol.
    În cazul în care se efectuează vaccinarea în conformitate cu prevederile prezentei Norme sanitar-veterinare, durata perioadei de aplicare şi de menţinere a măsurilor prevăzute la prezentul capitol nu poate fi mai mică de 12 luni.
    20. Autoritatea competentă poate permite transportarea animalelor din zona de protecţie şi din zona de supraveghere, sub supraveghere oficială, doar în anumite perioade ale anului, în funcţie de activitatea insectelor vectoare, asigurîndu-le animalelor, în timpul carantinei şi transportului către o unitate de carantină, protecţia împotriva insectelor vectoare, pentru o perioadă minimă de 40 de zile înaintea expedierii la locul de destinaţie a ecvideelor care:
    a) nu prezintă nici un simptom clinic de pestă cabalină africană la data inspecţiei;
    b) nu au fost vaccinate împotriva pestei cabaline africane;
    c) au obţinut rezultate negative la testele de fixare a complementului pentru pesta cabalină africană, efectuate de două ori, la un interval de 21 – 30 de zile între ele, al doilea fiind efectuat în ultimele 10 zile înainte de expediere;
    d) nu au fost supuse vaccinării în ultimele două luni şi au fost supuse testului de fixare a complementului, la intervalele de timp menţionate anterior, fără să se fi înregistrat vreo creştere a titrului de anticorpi sau unei alte metode de control recunoscute oficial.
    21. Autoritatea competentă:
    a) autorizează circulaţia ecvideelor în zonele cu acelaşi statut în cazul în care animalele au fost supuse, în prealabil, unui control oficial şi sînt identificate şi însoţite de un document oficial;
    b) nu permite circulaţia ecvideelor vaccinate în cel puţin ultimele 60 de zile înainte de expedierea din exploataţiile în care sînt ţinute şi  vaccinate;
    c) informează, în caz de necesitate, structurile internaţionale la care este parte şi autorităţile competente ale ţărilor-partenere comerciale ale Republicii Moldova despre măsurile luate privind circulaţia ecvideelor în zonele cu acelaşi statut.
    22. În cazul în care epizootia de pestă cabalină africană este deosebit de gravă, Comisia adoptă şi pune în practică măsuri suplimentare în exploataţiile cu ecvidee implicate în procesul epizootic.
   23. Autoritatea competentă ia toate măsurile necesare şi adecvate pentru ca toate persoanele care locuiesc în zonele de protecţie şi de supraveghere să fie pe deplin informate cu privire la restricţiile în vigoare şi să adopte dispoziţiile necesare interne pentru aplicarea corespunzătoare a măsurilor specificate în prezenta Normă sanitar-veterinară.
    24. Întreprinderea de Stat  „Centrul Republican de Diagnostic Veterinar”, în calitate de laborator naţional de referinţă pentru pesta cabalină africană:
    a) este responsabilă de coordonarea standardelor şi metodelor de diagnostic a pestei cabaline africane, de folosirea reactivilor şi de testarea vaccinurilor;
    b) elaborează şi aprobă metode de diagnostic ale pestei cabaline africane, echivalente cu cele comunitare, coordonîndu-le cu autoritatea competentă;
    [Pct.24 lit.b) modificată prin HG1143 din 21.11.18, MO13-21/18.01.19 art.7; în vigoare 18.01.19]
    c) efectuează examenele de laborator prevăzute de prezenta Normă sanitar-veterinară;
    d) colaborează cu laboratorul comunitar de referinţă pentru pesta cabalină africană sau cel puţin cu unul dintre laboratoarele de referinţă ale altor ţări;
    e) organizează, în caz de necesitate, teste comparative;
    f) participă, în caz de necesitate, la cercetări interlaborator;
    g) asigură confirmarea rezultatelor pozitive obţinute;
    h) monitorizează progresele realizate, pe plan mondial, în supravegherea, epizootiologia şi prevenirea pestei cabaline africane;
    i) facilitează formarea şi perfecţionarea specialiştilor în diagnostic de laborator a pestei cabaline africane, în vederea armonizării tehnicilor de diagnostic;
    j) prezintă informaţii referitoare la pesta cabalină africană;
    k) controlează calitatea tuturor reactivilor de diagnostic folosiţi;
    l) păstrează probele izolate de virusul pestei cabaline africane provenite din cazuri confirmate.
    25. Autoritatea competentă elaborează şi aprobă Planul de contingenţă pentru pesta cabalină africană.
    [Pct.25 modificat prin HG1143 din 21.11.18, MO13-21/18.01.19 art.7; în vigoare 18.01.19]
    26. Planul de contingenţă pentru pesta cabalină africană trebuie să prevadă accesul liber la instalaţii, echipamente, personal şi la orice alte materiale corespunzătoare, necesare pentru eradicarea rapidă şi eficientă a bolii.
    27. Planul de necesitate trebuie modificat sau extins în funcţie de evoluţia situaţiei epizootice.
    28. Autoritatea competentă pune la dispoziţia organismelor internaţionale la care este parte Planul de contingenţă pentru pesta cabalină africană.
    29. Planurile de necesitate pentru pesta cabalină africană trebuie să prevadă:
    a) instituirea unui centru de criză la nivel naţional care să coordoneze toate măsurile de control;
    b) stabilirea listei centrelor locale de control al bolii, dotate cu echipamente adecvate pentru coordonarea măsurilor de control la nivel local;
    c) furnizarea informaţiei detaliate privind personalul implicat în măsurile de control, calificările şi responsabilităţile acestuia;
    d) capabilitatea fiecărui centru local de control al bolilor să contacteze rapid persoanele/organizaţiile direct sau indirect implicate în controlul focarului;
    e) disponibilitatea echipamentelor şi materialelor pentru punerea în practică a măsurilor de control necesare;
    f) furnizarea instrucţiunilor detaliate cu privire la măsurile ce trebuie luate, inclusiv a mijloacelor de nimicire a carcaselor şi cadavrelor, în caz de suspiciune şi confirmare a riscului de infecţie sau de contaminare;
    g) elaborarea programelor de formare pentru menţinerea şi dezvoltarea cunoştinţelor privind procedurile care se aplică la faţa locului şi cele administrative;
    h) dispunerea de încăperi în cadrul laboratorului de diagnostic pentru examinarea post-mortem, cu o capacitate necesară, pentru a efectua teste serologice, histologice etc. şi menţinerea calificărilor specialiştilor pentru o diagnosticare rapidă şi pentru luarea măsurilor necesare privind transportul rapid al probelor;
    i) oferirea detaliilor cu privire la cantitatea de vaccin contra pestei cabaline africane, estimată a fi necesară în cazul vaccinării de urgenţă;
    j) includerea dispoziţiilor adecvate pentru asigurarea competenţelor legale, necesare punerii în practică a planurilor de necesitate.
    30. Pentru verificarea aplicării uniforme şi monitorizării respectării dispoziţiilor prezentei Norme sanitar-veterinare de către autoritatea competentă, experţii internaţionali, în cooperare cu autoritatea competentă, efectuează, în caz de necesitate, controale la faţa locului, inspectînd un procent semnificativ de exploataţii.
    31. Experţii internaţionali prezintă autorităţii competente Raportul privind rezultatele controalelor efectuate.
    32. Autoritatea competentă şi proprietarul sau deţinătorul exploataţiei pe teritoriul căreia se efectuează un control oficial acordă tot sprijinul necesar experţilor internaţionali în vederea îndeplinirii misiunii lor.