MODIFICAT
    HG1143 din 21.11.18, MO13-21/18.01.19 art.7; în vigoare 18.01.19

   NOTĂ:
   Pe tot parcursul textului hotărîrii, cuvintele „Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului”, la forma gramaticală corespunzătoare prin HG1143 din 21.11.18, MO13-21/18.01.19 art.7; în vigoare 18.01.19




    În conformitate cu Legea nr. 119-XV din 22 aprilie 2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.100-103, art.510), cu modificările şi completările ulterioare, cu art. 6 din Legea nr.10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.67, art.183), precum şi în scopul asigurării protecţiei sănătăţii populaţiei, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă:
    Normele privind controlul nitraţilor în produsele alimentare de origine vegetală, conform anexei nr. 1;
    Metodele de prelevare a probelor pentru controlul oficial al conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală, conform anexei nr. 2;
    Metodele de analiză pentru controlul oficial al conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală, conform anexei nr. 3.
    2. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului va asigura ajustarea reglementărilor tehnice în vigoare pentru produsele alimentare cu normele stabilite prin prezenta hotărîre.
    3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la şase luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    4. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

    PRIM-MINISTRU                                                    Vladimir FILAT

    Contrasemnează:
    Ministrul agriculturii
    şi industriei alimentare                                             Vasile Bumacov
    Ministrul sănătăţii                                                     Andrei Usatîi

    Nr. 115. Chişinău, 8 februarie 2013.


    Normele privind controlul nitraţilor în produsele alimentare de origine vegetală transpun parţial pct. 1 din anexa la Regulamentul Comisiei nr. 1881/2006/CE din 19 decembrie 2006 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiţi contaminanţi din produsele alimentare (publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 364 din 20 decembrie 2006) şi Regulamentul Comisiei nr. 1882/2006/CE din 19 decembrie 2006 de stabilire a modalităţilor de prelevare de probe şi a metodelor de analiză pentru controlul oficial al nivelului de nitraţi din anumite produse alimentare (publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 364 din 20 decembrie 2006).
    1. Limitele maxime de nitraţi sînt valabile pentru produsele alimentare de origine vegetală plasate pe piaţa Republicii Moldova, iar conţinutul nitraţilor nu va depăşi limitele maxime stabilite în tabelul din prezenta anexă.
    2. Limitele maxime de nitraţi, menţionate în tabelul din prezenta anexă, se aplică părţii comestibile a produselor alimentare de origine vegetală în forma în care este comercializată.
    3. Limitele maxime nu se aplică spanacului proaspăt ce urmează a fi prelucrat şi care este transportat direct în vrac de pe cîmp la instalaţia de prelucrare.
    4. Un lot sau un sublot:
    1) se consideră a fi conform, în cazul în care conţinutul de nitraţi în proba produsului alimentar investigată nu depăşeşte limitele maxime admise (LMA), luînd în considerare incertitudinea de măsurare şi corecţia pentru recuperare;
    2) nu se consideră a fi conform, în cazul în care proba de laborator depăşeşte, în mod clar, limita maxim admisă, luînd în considerare incertitudinea de măsurare şi corecţia pentru recuperare. Rezultatul analitic corectat pentru recuperare minus incertitudinea de măsurare extinsă se utilizează pentru constatarea conformităţii lotului/sublotului.

privind limitele maxime admise (LMA) de nitraţi

în produsele alimentare de origine vegetală

    Prezentele metode creează cadrul necesar pentru aplicarea prevederilor art. 8 al Regulamentului nr. 1881/2006/CE al Comisiei din 19 decembrie 2006 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiţi contaminanţi din produsele alimentare (publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 364 din 20 decembrie 2006), precum şi a prevederilor Regulamentului nr. 1882/2006/CE al Comisiei din 19 decembrie 2006 de stabilire a modalităţilor de prelevare a probelor şi a metodelor de analiză pentru controlul oficial al nivelurilor de nitraţi din anumite produse alimentare (publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 364 din 20 decembrie 2006).
    1. Obiectivul procedurilor de prelevare constă în obţinerea unei probe reprezentative dintr-un lot destinat analizei, pentru a verifica dacă sînt respectate limitele maxime de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală.
    2. Respectarea limitelor maxime de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală se constată pe baza conţinuturilor determinate în probele de laborator.
    3. Prelevarea probelor se efectuează de un specialist instruit, abilitat în acest sens, desemnat de autoritatea competentă.
    4. Operatorii din businessul alimentar, persoane fizice sau juridice, vor permite agentului să preleveze probele de producţie alimentară de origine vegetală în vederea controlului respectării limitelor maxime de nitraţi, stabilite de prezenta hotărîre.
    5. În sensul prezentelor metode, noţiunile principale utilizate semnifică următoarele:
    1) agent responsabil de prelevarea probelor – specialist instruit în domeniul procedurilor de prelevare. Agentul este responsabil de respectarea procedurii de prelevare ce include: colectarea, prepararea, ambalarea şi expedierea probei/probelor de laborator, furnizarea documentaţiei complete privind probele, colaborarea cu specialiştii laboratorului care efectuează investigaţiile;
    2) cîmp – o suprafaţă de teren determinată, cu acelaşi tip de sol şi aceeaşi practică de cultivare, conţinînd un singur soi de plante, în aceeaşi fază de dezvoltare;
    3) lot – cantitate identificabilă dintr-un produs alimentar de origine vegetală care urmează a fi recoltată în acelaşi timp sau livrată la un moment dat şi pentru care agentul responsabil de prelevare stabileşte că are caracteristici comune privind originea, soiul sau tipul de sol pe o suprafaţă de maximum 2 hectare, tipul ambalajului, ambalatorul, expeditorul sau marcajul. Lotul se determină în fiecare caz de către operator şi/sau de agentul responsabil de prelevarea probelor.
    4) limite maxime admise (LMA) – conţinutul maxim de reziduuri de nitraţi în plante şi produse vegetale, stabilit în prezenta hotărîre, pe baza bunei practici agricole (BPA) şi a celui mai scăzut nivel de expunere care să permită protejarea tuturor consumatorilor;
    5) probă elementară sau unitate elementară – cantitate de produse alimentare de origine vegetală prelevată dintr-un singur punct al lotului sau al sublotului. În cazul prelevării, punct al lotului sau al sublotului sînt considerate o singură plantă, o cantitate suficientă de frunze tinere sau un săculeţ cu frunze tăiate;
    6) probă globală – cantitate de produs obţinută prin combinarea şi, dacă produsul permite, prin amestecarea tuturor probelor elementare prelevate dintr-un anumit lot sau sublot;
    7) probă de laborator – probă destinată laboratorului;
    8) sublot – parte dintr-un lot mare căreia i se aplică metoda de prelevare de probe şi care a fost desemnată în acest sens. Fiecare sublot trebuie să fie identificabil şi separat fizic;
    9) teren protejat – o suprafaţă de teren determinată, acoperită de o răsadniţă, de un solariu sau de o seră din plastic, polietilenă sau sticlă, conţinînd un singur soi de plante, în aceeaşi fază de dezvoltare, recoltarea avînd loc în acelaşi timp. La prelevarea probelor, producţia de pe terenul protejat este considerată lot.
    6. Probele destinate controlului nitraţilor în produsele de origine vegetală menţionate în anexa nr. 1 la prezenta hotărîre se prelevează în conformitate cu metodele descrise în prezenta anexă. Probele globale astfel obţinute, fie direct de pe cîmp, fie dintr-un lot, se consideră reprezentative pentru loturi.
    7. Se prelevează probe separate din fiecare lot de produse care fac obiectul controlului. Loturile mari (loturile cu o greutate de peste 30 tone sau cultivate pe o suprafaţă mai mare de 3 hectare) sînt divizate în subloturi, din care se prelevează probe separat.
    8. În timpul prelevării şi pregătirii probelor de laborator se iau măsuri de precauţie pentru evitarea oricărei modificări ce ar putea afecta:
    1) conţinutul de nitraţi, analiza sau reprezentativitatea probei globale, spre exemplu prezenţa urmelor (bulgări) de sol în producţie, în timpul pregătirii probei;
    2) siguranţa alimentelor sau integritatea loturilor din care se prelevează probe.
    9. Suplimentar celor menţionate, se întreprind măsurile necesare pentru garantarea siguranţei persoanelor care efectuează prelevarea probelor.
    10. Probele elementare, în măsura în care este posibil, se prelevează în mod aleatoriu, din diferite puncte distribuite în întregul lot sau sublot. Orice derogare de la această procedură se înregistrează în procesul-verbal prevăzut în anexa nr.1 la prezentele metode.
    11. Proba globală se obţine prin reunirea probelor elementare.
    12. Probele identice pregătite în scopuri de executare, de apărare şi arbitraj se prelevează din proba globală omogenizată, cu condiţia ca această procedură să nu contravină legislaţiei în vigoare care reglementează drepturile operatorilor din sectorul alimentar. Secţiunea 2. Ambalarea şi expedierea probelor de laborator
    13. Agentul de prelevare va ambala fiecare probă într-un recipient opac din plastic, inert, curat şi închis ermetic, pentru a preveni pierderea umidităţii şi a oferi o protecţie adecvată împotriva oricărui risc de contaminare sau deteriorare.
    14. Proba/probele se expediază în laborator în primele 24 de ore de la prelevare. În timpul transportării proba/probele vor fi păstrate la temperatura care asigură păstrarea lor fără alterare.
    15. În cazul în care acest lucru nu este posibil, proba/probele se congelează în primele 24 de ore şi se păstrează congelate (nu mai mult de şase săptămîni).
    16. Se întreprind măsuri suplimentare de precauţie pentru evitarea modificării compoziţiei probei, care ar putea să apară în timpul transportării sau depozitării.
    17. Fiecare probă prelevată pentru controlul oficial se sigilează la locul prelevării. Recipientul se va sigila şi se va eticheta în mod corespunzător, astfel încît sa devină imposibilă deschiderea şi îndepărtarea etichetei fără deteriorarea sigiliului.
    18. Agentul responsabil de prelevare trebuie să noteze natura şi originea lotului, soiul, data şi locul prelevării, numele operatorului din businessul alimentar, metoda de producţie.
    19. Pentru fiecare probă prelevată, agentul responsabil de prelevare va întocmi şi va semna procesul-verbal în 3 exemplare identice, conform modelului din anexa la prezentele metode. Primul exemplar va însoţi proba expediată la laborator, exemplarul doi se eliberează proprietarului lotului sau reprezentantului acestuia. Indiferent daca aceştia primesc sau nu o probă de laborator, exemplarul trei se va păstra la agentul care a prelevat proba.
    20. În cazul în care procesele-verbale de prelevare sînt elaborate în format electronic, acestea vor fi distribuite destinatarilor menţionaţi la pct. 19.
Secţiunea 4. Diverse tipuri de loturi
    21. Produsele alimentare de origine vegetală se pot comercializa în vrac sau în containere, inclusiv în saci, pungi sau lăzi, sau în ambalaje individuale pentru vînzarea cu amănuntul.
    22. Prezentele metode de prelevare a probelor se aplică pentru toate formele de plasare pe piaţă a produselor alimentare vegetale.
    23. În cazul în care organul de control consideră necesar să se preleveze probe de produse vegetale direct din cîmp sau dintr-un teren protejat, prelevarea probelor se va efectua după cum urmează.
    24. Nu se admite prelevarea probelor elementare din zonele care nu sînt reprezentative pentru cîmpul deschis sau terenul protejat. Zonele cu diferite tipuri de soluri, care au făcut obiectul unor practici de cultivare diferite sau, care conţin soiuri diferite de salată, spanac, varză căpăţînă, pepeni verzi etc., sau în cazul în care recoltarea s-a efectuat, sau se va efectua în termene diferite, vor fi tratate ca două loturi sau cîmpuri diferite. În cazul în care cîmpul depăşeşte suprafaţa de 3 ha, acesta se împarte în subloturi a cîte 2 ha, iar prelevările de probe se efectuează separat, pentru fiecare sublot. Prelevarea probelor în cîmp se efectuează dimineaţa, între orele 7:00 şi 11.00. Se interzice prelevarea probelor cînd persistă roua, pe timp de ploaie, de irigare sau imediat după acestea.
    25. Prelevarea probelor elementare se efectuează pe un traseu în formă de „W” sau „X” pe suprafaţa cîmpului. Prelevarea de probe din parcele înguste sau din terenuri protejate se efectuează pe un traseu în formă de „W” sau „X” în cuprinsul mai multor parcele, iar probele se cumulează pentru formarea probei globale.
    26. Pentru legumele ale căror frunze se utilizează în alimentaţie, plantele vor fi tăiate la nivelul solului.
    27. Proba trebuie să conţină cel puţin 10 plante, iar proba globală alcătuită din 10 plante trebuie să cîntărească cel puţin 1,0 kg.
    28. Se prelevează probe doar din produsul care a atins mărimea necesară comercializării. Urmele (bulgării) de pămînt, frunzele exterioare necomestibile şi deteriorate sînt îndepărtate de pe fiecare unitate.
    29. Prezentele metode de prelevare a probelor se aplică pentru toate formele de plasare pe piaţă a producţiei de origine vegetală.
    30. Metoda de prelevare a probelor se aplică loturilor cu o greutate mai mică sau egală cu 25,0 tone.
    31. În cazul loturilor cu dimensiuni mari (lotul > 30 tone), lotul se împarte în subloturi cu o greutate de 25 tone, cu condiţia ca subloturile să poată fi separate fizic. Avînd în vedere că greutatea lotului nu este permanent un indice exact de 25 tone, greutatea sublotului poate fi cu maximum 20 % mai mare decît greutatea specificată. Prin urmare, sublotul poate avea o greutate cuprinsă între 15 şi 30 tone. În cazul în care lotul nu este separat sau nu poate fi separat fizic în subloturi, proba se prelevează din lot.
    32. Proba globală trebuie să cîntărească cel puţin 1 kg, cu excepţia cazului în care acest lucru nu este posibil, spre exemplu în cazul în care se prelevează probe dintr-o singură căpăţînă sau dintr-un singur ambalaj.
    33. Numărul minim de probe elementare care trebuie prelevate dintr-un lot este indicat în tabelul 1.

Tabelul 1

Numărul minim de probe elementare care trebuie prelevate dintr-un lot

Greutatea lotului (kg)	Numărul minim de probe elementare care trebuie prelevate	Greutatea minimă a probei globale (kg)
<50	3	1
50-500	5	1
>500	10	1

    34. În cazul în care lotul este format din ambalaje individuale, numărul de ambalaje care trebuie prelevat în scopul formării probei globale este indicat în tabelul 2.

Numărul de ambalaje (unitate elementară)

care trebuie prelevate pentru a forma proba globală,

în cazul în care lotul este format din ambalaje individuale

Numărul de ambalaje sau de unităţi din lot	Numărul de ambalaje sau de unităţi care trebuie prelevate	Greutatea minimă a probei globale (kg)
1-25	1 ambalaj sau o unitate	1
26-100	aproximativ 5 %, cel puţin 2 ambalaje sau unităţi	1
> 100	aproximativ 5 %, maximum 10 ambalaje sau unităţi	1

    36. În cazul în care metoda de prelevare de probe menţionată în pct. 34 poate crea consecinţe comerciale inacceptabile ca urmare a deteriorării lotului (din cauza formatului de ambalare, al mijlocului de transport etc.), se poate utiliza o altă metodă de prelevare, cu condiţia garantării că proba globală este suficient de reprezentativă pentru lotul din care se prelevează probele şi că face obiectul unei descrieri şi documentări complete.

    37. Punctul din lot, de unde este prelevată proba elementară, trebuie selectat în mod aleatoriu. În cazul în care acest lucru este imposibil din punct de vedere fizic, punctul de prelevare trebuie ales în mod aleatoriu din părţile accesibile ale lotului.

Capitolul V. Prelevarea probelor în etapa de vînzare cu amănuntul

    38. Prelevarea probelor din produsele alimentare de origine vegetală la etapa de vînzare cu amănuntul se efectuează în conformitate cu dispoziţiile referitoare la prelevarea de probe menţionate în capitolul IV.

    39. În cazul în care acest lucru nu este posibil, se poate utiliza o altă metodă de prelevare a probelor în această etapă, cu condiţia ca această să garanteze că proba globală este suficient de reprezentativă pentru lotul din care se prelevează probe şi că face obiectul unei descrieri şi documentări complete.

    40. În cazul în care porţiunea din care trebuie prelevate probe este atît de mică încît este imposibilă obţinerea unei probe globale de 1,0 kg, se admite o greutate a probei mai mică de 1,0 kg. În cazul prelevării de probe din preparatele pe bază de cereale şi alimentele destinate sugarilor şi copiilor de vîrstă mică, greutatea probei globale poate fi de 0,5 kg.

Capitolul VI. Pregătirea probei

    41. În cazul în care se prelevează probe din producţia în stare proaspătă, pregătirea probelor se va efectua în primele 24 ore de la prelevare. În cazul în care nu este posibil, proba va fi păstrată în stare congelată (nu mai mult de şase săptămîni).

    42. Urmele de pămînt, frunzele cu urme de pămînt, frunzele exterioare necomestibile şi deteriorate se îndepărtează de pe fiecare unitate elementară prelevată. Pentru evitarea modificării caracteristicilor probei/probelor, nu se admite spălarea probelor.

    43. Proba în întregime va fi omogenizată (adăugarea unei cantităţi determinate de apă este opţională). În funcţie de mărimea malaxorului/aparatului de mărunţit/cuţitului de tranşat utilizat, pot fi combinate una sau mai multe unităţi în vederea accelerării omogenizării. Congelarea şi tranşarea unităţilor elementare înainte de omogenizare pot facilita procesul de amestecare. Este necesar să se demonstreze că procesul de omogenizare utilizat asigură o omogenizare completă, esenţială pentru ca extracţia şi recuperarea nitraţilor să fie maxime. În această privinţă, probele vor fi tratate în mod identic, indiferent dacă au fost obţinute din cîmp sau în locurile de comercializare cu amănuntul.

    44. Se prelevează una sau mai multe probe de laborator din suspensiile combinate în vederea efectuării analizei.

    anexa

    anexa nr.3