HGO210/2013
ID intern unic:  347199
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 210
din  21.03.2013
cu privire la aprobarea Codului de etică al consilierului de probaţiune
Publicat : 29.03.2013 în Monitorul Oficial Nr. 64-68     art Nr : 264
    În scopul implementării prevederilor poziţiei 6.5.7. din tabelul la compartimentul 6.5. pilonul VI din Strategia de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011–2016, aprobată prin Legea nr. 231 din 25 noiembrie 2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 1-6,
art. 6), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    Se aprobă Codul de etică al consilierului de probaţiune (se anexează).

    PRIM-MINISTRU                                                        Vladimir  FILAT

    Contrasemnează:
    Ministrul justiţiei                                                           Oleg Efrim

    Nr. 210. Chişinău, 21 martie 2013.

Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului nr. 210
din 21 martie 2013

Codul de etică al consilierului de probaţiune
Capitolul I
Dispoziţii generale
    1. Codul de etică are ca scop instituirea principiilor de bază ale eticii consilierului de probaţiune şi asigurarea comportamentului ireproşabil al acestuia.
    2. Prezentul cod reprezintă un ansamblu de norme de conduită şi de obligaţii profesionale şi morale pe care trebuie să le respecte consilierul de probaţiune în relaţiile cu subiecţii probaţiunii, precum şi cu diversele categorii de profesionişti şi care sînt destinate să garanteze prin acceptarea lor liber consimţită buna îndeplinire de către consilierul de probaţiune a misiunii sale.
    3. Consilierul de probaţiune respectă drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, Constituţia Republicii Moldova şi actele normative, prevederile reglementărilor interne şi îndeplineşte dispoziţiile legale ale şefilor ierarhici privind activitatea profesională.
    4. Respectarea întocmai a prevederilor prezentului cod constituie o obligaţie profesională pentru fiecare consilier de probaţiune, pe întreaga durată în care deţine această calitate. Nerespectarea acestora se sancţionează disciplinar în condiţiile legii.
    5. Consilierul de probaţiune trebuie să se asigure că nici un factor obiectiv sau subiectiv nu aduce atingere principiilor şi regulilor de etică profesională.
Capitolul II
Principiile etice ale activităţii consilierului de probaţiune
    6. Activitatea consilierului de probaţiune se bazează pe următoarele principii:
    1) legalitatea – în toate acţiunile sale consilierul de probaţiune este obligat să respecte cu stricteţe legea, drepturile, libertăţile constituţionale şi fundamentale ale persoanei, în corespundere cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, Constituţia Republicii Moldova, alte acte legislative şi normative în vigoare;
    2) profesionalismul – consilierul de probaţiune trebuie să dea dovadă de calităţi profesionale în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi să-şi dezvolte continuu abilităţile sale profesionale;
    3) nediscriminarea – în activitatea profesională şi în afara acesteia, consilierul de probaţiune trebuie să se abţină, în toate cazurile, să discrimineze vreo persoană pe temei de naţionalitate, cetăţenie, rasă, origine etnică, limba vorbită, religie, sex, opinie politică sau orice altă opinie, apartenenţă politică, avere, origine socială sau alte temeiuri;
    4) ghidarea şi încurajarea permanentă – consilierul de probaţiune trebuie să asiste şi să consulte subiecţii de probaţiune pentru a-i reorienta spre reintegrarea în societate prin formarea unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept şi regulile de convieţuire socială;
    5) confidenţialitatea – în activitatea sa, consilierul de probaţiune trebuie să asigure în condiţiile legii confidenţialitatea (nedivulgarea) informaţiei de care a luat cunoştinţă în cadrul activităţii sale profesionale;
    6) evitarea conflictelor de interese – consilierul de probaţiune trebuie să evite situaţii care ar presupune un conflict de interese profesional. În cazul existenţei unor asemenea situaţii, consilierul de probaţiune trebuie să se abţină de la exercitarea atribuţiilor funcţionale şi să înştiinţeze superiorii despre aceasta.
Capitolul III
Independenţa profesională şi responsabilitatea
consilierului de probaţiune
    7. Consilierul de probaţiune îşi desfăşoară activitatea în baza principiului legalităţii, independenţei profesionale, care îi conferă dreptul de iniţiativă şi decizie în exercitarea actului profesional, cu asumarea deplină a răspunderii pentru calitatea acestuia.
    Independenţa consilierului de probaţiune nu poate prejudicia în nici un fel interesele subiecţilor probaţiunii.
    8. Consilierul de probaţiune este dator să îndeplinească cu profesionalism, loialitate, corectitudine şi în mod conştiincios sarcinile de serviciu şi să se abţină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea.
    9. Consilierul de probaţiune pledează pentru condiţii de viaţă care să conducă la satisfacerea nevoilor umane de bază şi promovează valorile sociale, economice, politice şi culturale, compatibile cu principiile justiţiei sociale.
    10. Consilierul de probaţiune este dator să depună sîrguinţa necesară în vederea îndeplinirii cu respectarea termenelor legale, a atribuţiilor de serviciu conform repartizării.
    În acest scop, este obligat să respecte programul de lucru şi să nu se angajeze în activităţi a căror desfăşurare ar afecta timpul pe care ar trebui să-l aloce îndeplinirii îndatoririlor profesionale şi a celor de serviciu.
    11. Consilierul de probaţiune trebuie să impună ordine şi decenţă în timpul desfăşurării activităţilor specifice prin adoptarea unei atitudini echilibrate, demne şi civilizate faţă de persoanele aflate în evidenţa organelor de probaţiune şi de celelalte persoane cu care intră în contact.
    12. Consilierul de probaţiune are obligaţia de a nu dezvălui sau folosi pentru alte scopuri decît cele legate direct de exercitarea profesiei informaţiile pe care le-a obţinut în această calitate, cu excepţia colaborării cu organele judiciare în cadrul procesului penal, la solicitarea scrisă a acestora.
    13. Consilierul de probaţiune este obligaţi să folosească resursele şi mijloacele materiale care îi sunt puse la dispoziţie conform destinaţiei lor, exclusiv în interesul serviciului.
    El are îndatorirea de a menţine în bună stare mijloacele şi dotările care i-au fost încredinţate pentru desfăşurarea activităţii în condiţii optime.
    14. Consilierul de probaţiune este obligat să îşi exercite profesia cu responsabilitate, în conformitate cu competenţele corespunzătoare treptelor de competenţa profesională.
    În acest scop, este obligat să se preocupe în permanenţă de actualizarea cunoştinţelor profesionale şi de menţinerea la un nivel corespunzător de competenţă profesională.
    Consilierul de probaţiune participă la instruire şi perfecţionare profesională în subdiviziunea teritorială în care activează.
    15. Consilierul de probaţiune are următoarele responsabilităţi:
    1) să acţioneze pentru a facilita accesul la servicii specifice persoanelor vulnerabile, dezavantajate sau aflate în dificultate;
    2) să promoveze politicile şi practicile care încurajează egalitatea umană;
    3) să recunoască importanţa fundamentală a relaţiilor interumane şi să le promoveze în practica profesională, inclusiv bunele relaţii infractor - victimă, încurajînd relaţiile dintre persoane cu scopul de a reface, menţine şi/sau îmbunătăţi calitatea vieţii;
    4) să se asigure de respectarea drepturilor fundamentale ale omului şi de aplicarea legislaţiei internaţionale la care Republica Moldova a aderat.
    Consilierul de probaţiune tratează toate cazurile date în vederea acordării de asistenţă şi consiliere, în funcţie de concluziile evaluării riscului, nevoilor şi resurselor.
    Consilierul de probaţiune va trata cu prioritate cazurile minorilor aflaţi în dificultate, fiind activat principiul interesului superior al acestora, în condiţiile Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului.
    Responsabilitatea consilierului de probaţiune vizează atît comportamentul acestuia în exercitarea profesiei, cît şi în afara ei. Consilierul de probaţiune va avea în vedere întotdeauna că propriul lor comportament reprezintă un model pentru subiecţii probaţiunii, comunităţii, acţionînd consecvent.
    16. Încălcarea prevederilor prezentului Cod atrage răspunderea disciplinară, contravenţională, civilă sau penală, în condiţiile legii.
Capitolul IV
Interacţiunea cu subiecţii de probaţiune
    17. Relaţiile consilierului de probaţiune cu subiecţii de probaţiune se bazează pe regula de onestitate, confidenţialitate, nediscriminare, profesionalism, sprijin şi încurajare.
    Consilierul de probaţiune are obligaţia de a informa beneficiarul în timp util asupra oricăror modificări intervenite în legătură cu prestaţia sa, care ar putea influenţa calitatea şi realizarea acţiunilor planificate.
    18. Respectarea principiului autodeterminării obligă consilierul de probaţiune să nu decidă în numele beneficiarului.
    Consilierul de probaţiune sprijină conştiincios şi cu diligenţă beneficiarii pentru identificarea şi dezvoltarea resurselor în vederea alegerii celei mai bune opţiuni pentru soluţionarea nevoilor/problemelor.
    19. Consilierul de probaţiune va acorda servicii de asistentă şi consiliere beneficiarilor numai în contextul unei relaţii profesionale cu consimţămîntul beneficiarului.
    20. Consilierul de probaţiune utilizează un limbaj clar şi adecvat pentru a informa subiecţii de probaţiune despre rolul consilierului de probaţiune.
    În situaţiile în care beneficiarul are dificultăţi în a înţelege limbajul utilizat în practică, consilierul de probaţiune îi asigură beneficiarului o explicaţie detaliată.
    21. În exercitarea atribuţiilor profesionale, se interzice consilierului de probaţiune să primească, solicite ori să accepte, direct sau indirect, pentru sine sau pentru alte persoane, cadouri, bani, alte valori sau servicii, de asemenea să utilizeze calitatea sa profesională pentru rezolvarea unor interese de ordin personal.
Capitolul V
Cooperarea consilierului de probaţiune
cu actorii comunitari
    22. Datorită importanţei sociale a activităţilor desfăşurate, consilierul de probaţiune trebuie să dispună de abilităţi de comunicare, de lucru în echipă şi de gestionare a situaţiilor conflictuale, precum şi deschidere pentru înţelegerea problemelor sociale ale comunităţii în care îşi exercită profesia.
    23. În activitatea sa consilierul de probaţiune urmăreşte utilizarea optimă a resurselor autorităţilor publice şi societăţii civile pentru a facilita realizarea scopului activităţilor de probaţiune. În acest scop, consilierul de probaţiune colaborează cu reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne, procuraturii, administraţiei publice locale, direcţiilor pentru protecţia drepturilor copilului, direcţiilor asistenţă socială şi protecţia familiei, instituţiilor de învăţămînt, instituţiilor sanitare, instituţiilor penitenciare, comunităţilor religioase, agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, asociaţiilor obşteşti etc., organul de probaţiune semnînd, după caz, acorduri de colaborare.
    24. Consilierul de probaţiune poate fi asistat în activitatea sa de voluntari care, prin propriul concurs şi la solicitarea consilierului de probaţiune, poate facilita exercitarea activităţilor de probaţiune. Modul de desemnare a persoanei în funcţia de voluntar şi statutul acesteia este stabilit prin legislaţia în vigoare.