MODIFICAT
    LP21 din 11.03.19, MO94-99/15.03.19 art.160; în vigoare 15.03.19
    LP172 din 27.07.18, MO321-332/24.08.18 art.529; în vigoare 24.08.18
    LP79 din 24.05.18, MO195-209/15.06.18 art.338
    LP115 din 03.07.14, MO217-222/01.08.14 art.465
    LP324 din 23.12.13, MO320-321/31.12.13 art.871; în vigoare 01.01.14

    NOTĂ:
    În textul Legii sintagma „Ministerul Culturii”, la orice formă gramaticală, se substituie cu sintagma „Ministerul Educației, Culturii și Cercetării” la forma gramaticală corespunzătoare, sintagma „ministrul culturii” – cu sintagma „ministrul educației, culturii și cercetării”, iar sintagma „ministrul muncii, protecției sociale și familiei” – cu sintagma „ministrul sănătății, muncii și protecției sociale” prin LP79 din 24.05.18, MO195-209/15.06.18 art.338




    Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
    Articolul 1. Scopul şi domeniul de reglementare
    (1) Scopul prezentei legi este crearea garanţiilor legale pentru asigurarea drepturilor sociale ale oamenilor de creaţie din domeniul literaturii, artei şi al jurnalismului, precum şi reglementarea raporturilor juridice legate de particularităţile fondării şi activităţii uniunilor de creaţie: Uniunea Artiştilor Plastici, Uniunea Arhitecţilor, Uniunea Cineaştilor, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor, Uniunea Designerilor, Uniunea Jurnaliştilor, Uniunea Meşterilor Populari, Uniunea Muzicienilor, Uniunea Teatrală, Uniunea Scriitorilor şi ale asociaţiilor uniunilor de creaţie pentru a păstra şi a dezvolta tradiţiile literaturii, artei şi jurnalismului.
    (2) Reglementarea raporturilor juridice legate de activitatea oamenilor de creaţie, a uniunilor de creaţie, a asociaţiilor uniunilor de creaţie se bazează pe Constituţia Republicii Moldova, Codul civil al Republicii Moldova, Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea cu privire la asociaţiile obşteşti şi se realizează prin prevederile prezentei legi, ale altor acte normative, precum şi ale statutelor uniunilor de creaţie şi ale asociaţiilor uniunilor de creaţie.
    Articolul 2. Noţiuni generale
    În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni semnifică:
    activitate de creaţie în domeniul literaturii, artei şi al jurnalismului (în continuare – activitate de creaţie) – activitate de a crea, a realiza opere literare şi de artă de toate tipurile şi genurile, de a traduce dintr-o limbă în alta operele artistice indiferent de modul şi forma obiectivă de redare a operelor menţionate;
    indemnizaţia de merit – formă de sprijin bănesc, din bugetul de stat, ce se acordă pe viaţă, pentru merite în domeniul creaţiei, personalităţilor notorii care au împlinit vîrsta de 60 de ani şi sînt rezidenţi în Republica Moldova;
    [Art.2 noțiunea introdusă prin LP115 din 03.07.14, MO217-222/01.08.14 art.465]
    om de creaţie din domeniul literaturii, artei şi al jurnalismului (în continuare – om de creaţie) – persoană fizică care creează valori culturale, interpretează opere de artă şi realizează activităţi de creaţie în domeniul de referinţă în cadrul contractelor de muncă sau al relaţiilor civile ori îşi publică creaţia în afara contractelor de muncă sau a contractelor civile;
    om de creaţie profesionist – persoană fizică care are diplomă de licenţă în unul sau mai multe domenii ale literaturii, artei sau jurnalismului, a cărei operă este apreciată de către profesioniştii din domeniu, a cărei activitate de creaţie constituie principala sursă de existenţă;
    uniune de creaţie – organizaţie obştească a oamenilor de creaţie a unor sau cîtorva genuri de creaţie din domeniul literaturii, artei sau al jurnalismului, constituită din membri individuali în scop de protecţie a drepturilor de muncă şi sociale, a proprietăţii intelectuale şi a intereselor profesionale ale membrilor săi, precum şi în scop de creare şi îmbunătăţire a condiţiilor pentru activitatea de creaţie a acestora.
    Articolul 3. Profesiile oamenilor de creaţie
    Profesiile oamenilor de creaţie (în continuare – profesii de creaţie) sînt incluse în lista de profesii ale oamenilor de creaţie din domeniul literaturii, artei şi al jurnalismului, care se aprobă şi se completează în ordinea stabilită de legislaţia în vigoare.
    Articolul 4. Activitatea de creaţie şi modul de stabilire a perioadei
                       de activitate de creaţie
    (1) Omul de creaţie are dreptul să efectueze activităţi de creaţie în baza contractelor de muncă, contractelor de drept civil, precum şi să publice operele sale în afara contractelor.
    (2) Activitatea de creaţie nu este o activitate de întreprinzător.
    (3) Perioada de la începutul şi pînă la sfîrşitul activităţii de creaţie în baza contractului de autor, care reprezintă o comandă, sau în baza contractului de interpretare a operei se stabileşte conform contractului.
    (4) Această perioadă nu poate fi condiţionată de mărimea remunerării autorului sau de preţul prevăzut de contractul de vînzare-cumpărare.
    Articolul 5. Remunerarea omului de creaţie
    (1) Achitarea remunerării omului de creaţie pe toate tipurile de contracte de autor, de contract de interpretare a operei se efectuează în conformitate cu prevederile Legii salarizării nr. 847-XV din 14 februarie 2002, în baza condiţiilor contractuale.
    [Art.5 al.(2) abrogat prin LP324 din 23.12.13, MO320-321/31.12.13 art.871; în vigoare 01.01.14]
    Articolul 6. Protecţia socială
    Oamenii de creaţie sînt pasibili de asigurare socială în sistemul public de asigurări sociale de stat obligatorii şi de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în conformitate cu legislaţia.
    Articolul 7. Asigurarea cu locuri de muncă a oamenilor de creaţie
                       profesionişti
    Oamenii de creaţie profesionişti pot beneficia de măsuri de stimulare a ocupării forţei de muncă şi de protecţie socială în caz de şomaj, acordate de către agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă în conformitate cu legislaţia.
    Articolul 8. Dreptul oamenilor de creaţie profesionişti la odihnă
    Durata timpului de muncă al oamenilor de creaţie profesionişti nu poate fi mai mare, iar durata timpului de odihnă nu poate  fi  mai mică decît cele stabilite de Codul muncii al Republicii Moldova.
    Articolul 9. Proprietatea intelectuală a omului de creaţie
    (1) Proprietatea intelectuală a oamenilor de creaţie constituie dreptul exclusiv asupra rezultatelor activităţii de creaţie care sînt obiecte ale dreptului de autor şi ale drepturilor conexe, precum şi asupra rezultatelor activităţii de creaţie care nu sînt obiecte ale dreptului de autor şi ale drepturilor conexe – idei şi concepte de opere redate într-o anumită formă.
    (2) Cesionarea drepturilor de proprietate asupra obiectelor de proprietate intelectuală se perfectează prin contractul de autor.
    (3) Rezultatele activităţii de creaţie care constituie obiectul contractelor de drept civil pot fi asigurate în conformitate cu legislaţia cu privire la asigurarea responsabilităţii pentru nerespectarea contractului.
    Articolul 10. Participarea oamenilor de creaţie la privatizarea
                         organizaţiilor culturale
    Oamenii de creaţie ale căror opere au fost folosite în baza contractelor de autor de către organizaţiile de cultură pentru obţinerea unui profit beneficiază de drepturile membrilor colectivelor de muncă în cazul privatizării acestor organizaţii.
    Articolul 11. Asigurarea condiţiilor pentru activităţi de creaţie
                         ale oamenilor de creaţie profesionişti
    (1) Oamenilor de creaţie profesionişti li se oferă încăperi în calitate de ateliere (studiouri) de creaţie în ordinea stabilită de autorităţile administraţiei publice centrale sau locale.
    (2) Oamenii de creaţie profesionişti care nu dispun de ateliere (studiouri) de creaţie şi folosesc  pentru desfăşurarea activităţii lor de creaţie o parte din spaţiul lor de  locuit au dreptul să includă în contractul de muncă şi suma de achitare a serviciilor comunale pentru spaţiul de locuit de pînă la 20 m² utilizat în scop de creaţie.
    [Art.12 abrogat prin LP324 din 23.12.13, MO320-321/31.12.13 art.871; în vigoare 01.01.14]
    Articolul 13. Dreptul oamenilor de creaţie la acces în organizaţiile
                         de cultură
    (1) Oamenii de creaţie au dreptul să utilizeze gratis fondurile deschise ale bibliotecilor, muzeelor, arhivelor, sălilor de expoziţie şi ale altor organizaţii de cultură, precum şi fondurile publice ale instituţiei publice naţionale a audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova” şi ale SA Studioul „Moldova-Film”, în activitatea desfăşurată în cadrul proiectelor şi în scopuri necomerciale.
    (2) Păstrarea în arhivele naţionale şi în muzee a arhivelor personale ale oamenilor de creaţie se efectuează în mod gratuit, cu asigurarea liberă şi gratuită a accesului la ele al proprietarilor şi al succesorilor în drept. Arhivele personale ale oamenilor de creaţie depuse la arhivele naţionale şi la muzee pentru păstrare sînt incluse în fondurile acestor arhive şi muzee. Accesul la arhivele personale ale oamenilor de creaţie pentru reprezentanţii altor profesii se asigură în conformitate cu legislaţia şi cu regulamentele arhivelor şi muzeelor.
    Articolul 14. Înregistrarea uniunilor de creaţie
    Uniunile de creaţie, secţiile, filialele, reprezentanţele lor şi statutele de activitate se înregistrează în conformitate cu Legea nr. 837-XIII din 17 mai 1996 cu privire la asociaţiile obşteşti.
    Articolul 15. Asociaţiile uniunilor de creaţie
    (1) Uniunile de creaţie pot forma asociaţii ale uniunilor de creaţie în conformitate cu Codul civil al Republicii Moldova, Legea cu privire la asociaţiile obşteşti şi cu prezenta lege.
    (2) Asociaţiile uniunilor de creaţie pot fi constituite numai din uniunile de creaţie.
    Articolul 16. Calitatea de membru al uniunii de creaţie
    Membru al uniunii de creaţie poate fi numai membru individual. Cerinţele înaintate de statutul uniunii de creaţie faţă de cei care se înscriu în uniune nu vor leza drepturile patrimoniale, de autor sau alte drepturi ale cetăţenilor, ci vor contribui la asocierea în bază de profesionalism a reprezentanţilor respectivelor profesii de creaţie, vor contribui la perfecţionarea profesională a membrilor săi.
    Articolul 17. Fondatorii uniunilor de creaţie. Particularităţile de fondare
                         a uniunilor de creaţie, a subdiviziunilor uniunilor de creaţie
    (1) Fondatori ai uniunilor de creaţie pot fi oamenii de creaţie care sînt cetăţeni ai Republicii Moldova.
    (2) Uniunile de creaţie sînt fondate de membrii individuali în conformitate cu Legea cu privire la asociaţiile obşteşti.
    (3) Uniunile de creaţie pot institui secţii, filiale şi reprezentanţe în calitate de subdiviziuni.
    (4) Subdiviziunile uniunii de creaţie sînt fondate prin decizia organului de conducere al uniunii respective, conform prevederilor statutare. Subdiviziunile uniunii de creaţie funcţionează în conformitate cu legislaţia şi cu statutul uniunii respective.
    Articolul 18. Modificarea şi completarea statutului uniunii de creaţie
                         şi al asociaţiei uniunilor de creaţie
    (1) La înregistrarea modificărilor şi completărilor la statutul uniunii de creaţie sau la statutul asociaţiei uniunilor de creaţie care modifică datele ce se conţin în certificatul de înregistrare al respectivei uniuni de creaţie sau în certificatul de înregistrare al asociaţiei uniunilor de creaţie, precum şi a celor care nu modifică datele ce se conţin în certificatul de înregistrare, se prezintă aceleaşi acte, în aceeaşi ordine şi în aceleaşi termene ca şi pentru înregistrarea de stat a uniunilor de creaţie şi a asociaţiei uniunilor de creaţie, în modul prevăzut de Legea cu privire la asociaţiile obşteşti.
    (2) Actele necesare pentru înregistrarea modificărilor şi completărilor:
    a) cererea cu privire la înregistrarea de stat a modificărilor şi completărilor introduse în statutul uniunii de creaţie sau în statutul asociaţiei uniunilor de creaţie, semnată de membrii organului de conducere permanent al uniunii de creaţie sau al asociaţiei uniunilor de creaţie;
    b) extrasul din procesul-verbal al şedinţei organului de conducere permanent al uniunii de creaţie sau al şedinţei organului de conducere permanent al asociaţiei uniunilor de creaţie, cu decizia de a introduce modificări şi completări în statut;
    c) textul original al statutului uniunii de creaţie sau al statutului asociaţiei uniunilor de creaţie, în două exemplare;
    d) lista şi conţinutul articolelor statutului uniunii de creaţie sau ale statutului asociaţiei uniunilor de creaţie în care au fost introduse modificări şi completări.
    (3) Pe un exemplar original al textului statutului uniunii de creaţie sau al statutului asociaţiei uniunilor de creaţie în care sînt introduse modificări şi completări, organul de înregistrare face un înscris cu privire la intrarea în vigoare a modificărilor şi completărilor.
    (4) În caz de schimbare a sediului şi/sau a denumirii uniunii de creaţie sau ale asociaţiei uniunilor de creaţie, acestei uniuni de creaţie sau acestei asociaţii a uniunilor de creaţie i se eliberează un nou certificat cu privire la înregistrarea de stat, cu păstrarea precedentului număr de înregistrare.
    Articolul 19. Drepturile uniunilor de creaţie
    Pentru realizarea scopurilor lor statutare, uniunile de creaţie au dreptul:
    a) de a înainta propuneri cu privire la adoptarea de către autorităţile statului a actelor normative în domeniile literaturii, artei şi jurnalismului, protecţiei drepturilor, libertăţilor şi intereselor oamenilor de creaţie şi ale uniunilor de creaţie, precum şi de a participa la elaborarea şi dezbaterea proiectelor de lege, a altor acte normative, la elaborarea deciziilor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale cu privire la aspectele culturii artistice şi jurnalismului;
    b) de a primi, în conformitate cu legislaţia, de la autorităţile administraţiei publice centrale şi locale informaţii cu privire la elaborarea şi adoptarea actelor normative în domeniile literaturii, artei şi jurnalismului, protecţiei drepturilor, libertăţilor şi intereselor oamenilor de creaţie şi ale uniunilor de creaţie;
    c) de a reprezenta interesele oamenilor de creaţie în raporturile cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, în relaţiile cu angajatorii şi de a se adresa în instanţele judecătoreşti în ordinea prevăzută de legislaţie;
    d) de a adresa interpelări din partea organelor de conducere ale uniunii de creaţie sau din partea persoanelor împuternicite pentru aceasta de statutul uniunii de creaţie pentru a primi informaţii cu privire la drepturile sociale ale omului de creaţie de la instituţiile de stat respective;
    e) de a elibera acte confirmative privind statutul de membru al uniunii de creaţie al persoanei respective;
    f) de a confirma perioadele activităţii de creaţie a oamenilor de creaţie;
    g) de a fonda asociaţii obşteşti, organizaţii necomerciale şi organizaţii comerciale în conformitate cu Legea cu privire la asociaţiile obşteşti;
    h) de a înainta propuneri cu privire la decorarea oamenilor de creaţie cu distincţii de stat şi titluri onorifice.
    Articolul 20. Condiţiile de activitate a uniunilor de creaţie
    Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor sprijini activitatea uniunilor de creaţie şi a subdiviziunilor acestora îndreptată spre dezvoltarea culturii artistice, precum şi spre realizarea scopurilor statutare ale uniunilor de creaţie şi ale asociaţiilor uniunilor de creaţie. Concomitent, uniunile de creaţie şi asociaţiile uniunilor de creaţie vor beneficia de înlesniri privind achitarea impozitelor, taxelor vamale, cheltuielilor de arendă a încăperilor acordate de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale în conformitate cu Legea cu privire la asociaţiile obşteşti.
    Articolul 21. Garanţiile drepturilor patrimoniale ale uniunilor de creaţie
                          şi ale asociaţiilor  uniunilor de creaţie
    Uniunile de creaţie, subdiviziunile acestora, asociaţiile uniunilor de creaţie efectuează plata pentru arenda încăperilor în mărimea stabilită pentru instituţiile publice finanţate de la bugetul de stat care arendează încăperi de la alte instituţii publice finanţate de la bugetul de stat, precum şi de la întreprinderile de stat ai căror fondatori sînt instituţiile publice respective sau autoritatea ierarhic superioară acestora.
    Articolul 22. Raporturile uniunilor de creaţie cu Ministerul Educației,
                         Culturii și Cercetării. Manifestările uniunilor de creaţie
    (1) Uniunile de creaţie sînt parteneri strategici ai Ministerului Educației, Culturii și Cercetării (statului) în realizarea programelor de stat în domeniul culturii artistice.
    (2) Manifestările artistice de nivel internaţional ale uniunilor de creaţie sînt parte a manifestărilor culturale prioritare ale statului şi sînt susţinute din mijloace alocate pentru aceste manifestări în limita alocațiilor prevăzute în buget.
    [Art.22 al.(2) modificat prin LP172 din 27.07.18, MO321-332/27.08.18 art.529; în vigoare 24.08.18]     Articolul 22¹. Instituirea indemnizaţiei de merit
    Se instituie indemnizaţia de merit pentru realizări deosebite şi pentru recompensarea unei activităţi de notorietate în următoarele domenii ale culturii: creaţie muzicală, creaţie interpretativă, creaţie cinematografică, creaţie literară, artă plastică, artă teatrală, arhitectură, patrimoniu cultural naţional mobil şi imobil.
    Articolul 22². Acordarea indemnizaţiei de merit
    Indemnizaţia de merit se acordă personalităţilor notorii din domeniile specificate la art. 22¹, rezidente în Republica Moldova, care nu dispun de indemnizaţii similare ale altor state.
    Articolul 22³. Propunerile pentru acordarea indemnizaţiei de merit
    Propunerile pentru acordarea indemnizaţiei de merit se întocmesc anual de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării pe baza propunerilor uniunilor de creaţie şi se înaintează spre nominalizare Comisiei naţionale pentru acordarea indemnizaţiei de merit.
    Articolul 22⁴. Constituirea Comisiei naţionale pentru acordarea
                            indemnizaţiei de merit
    (1) Prin prezenta lege se instituie Comisia naţională pentru acordarea indemnizaţiei de merit, denumită în continuare Comisia naţională, compusă din preşedintele Comisiei parlamentare cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, preşedintele Comisiei parlamentare protecţie socială, sănătate şi familie, ministrul educației, culturii și cercetării, ministrul finanţelor, ministrul sănătății, muncii și protecției sociale, preşedintele Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, preşedintele Uniunii Arhitecţilor, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici, preşedintele Uniunii Cineaştilor, preşedintele Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor, preşedintele Uniunii Muzicienilor, preşedintele Uniunii Scriitorilor, preşedintele Uniunii Teatrale.
    (2) Regulamentul de funcţionare a Comisiei naţionale, precum şi criteriile de atribuire a indemnizaţiei de merit sînt stabilite în anexele nr. 1 şi nr. 2, părţi integrante ale prezentei legi.
    Articolul 22⁵. Cuantumul şi numărul indemnizaţiei de merit
    (1) Cuantumul lunar al indemnizaţiei de merit este egal cu un salariu mediu pe economie, realizat conform datelor statistice în anul precedent, şi este neimpozabil.
    (2) Numărul indemnizaţiilor de merit acordate anual se stabileşte de Comisia naţională.
    (3) Numărul  indemnizaţiilor de merit, precum şi volumul alocaţiei bugetare acordate anual se stabilesc anual prin legea bugetului de stat.
    (4) Beneficiarii de indemnizație de merit, decorați cu „Ordinul Republicii”, cetățeni ai Republicii Moldova, domiciliați pe teritoriul Republicii Moldova, care  și-au stabilit dreptul la pensie sau alocație socială de stat într-un alt stat, au dreptul la alocație lunară nominală de stat pentru persoanele cu merite deosebite față de stat în mărime de 500 de lei. Alocația lunară nominală de stat pentru persoanele cu merite deosebite față de stat se achită din bugetul de stat de către Casa Națională de Asigurări Sociale.
    [Art.225 al.(4) introdus prin LP21 din 11.03.19, MO94-99/15.03.19 art.160; în vigoare 15.03.19]
    [Capitolul IV¹ introdus prin LP115 din 03.07.14, MO217-222/01.08.14 art.465]
    Articolul 23
    Guvernul, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege.

    PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI                 Marian LUPU

    Nr. 21. Chişinău, 1 martie 2013.


    Articolul 1. Componenţa Comisiei naţionale
    Comisia naţională este compusă din:
    – preşedintele Comisiei parlamentare cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media;
    – preşedintele Comisiei parlamentare protecţie socială, sănătate şi familie;
    – ministrul educației, culturii și cercetării;
    – ministrul finanţelor;
    – ministrul sănătății, muncii și protecției sociale;
    – preşedintele Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor;
    – preşedintele Uniunii Arhitecţilor;
    – preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici;
    – preşedintele Uniunii Cineaştilor;
    – preşedintele Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor;
    – preşedintele Uniunii Muzicienilor;
    – preşedintele Uniunii Scriitorilor;
    – preşedintele Uniunii Teatrale.
    Articolul 2. Nominalizarea beneficiarilor de indemnizaţie de merit
    (1) Comisia naţională nominalizează personalităţile notorii din domeniile specificate la art. 22¹ din prezenta lege, rezidente în Republica Moldova, care nu dispun de indemnizaţii similare ale altor state, pentru acordarea indemnizaţiei de merit, pe baza propunerilor înaintate de uniunile de creaţie şi întocmite de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării şi a criteriilor de atribuire a indemnizaţiei de merit.
    (2) Hotărîrile prin care Comisia naţională nominalizează personalităţile notorii din Republica Moldova pentru acordarea indemnizaţiei de merit se examinează în cadrul elaborării legii anuale a bugetului de stat.
    (3) Comisia naţională analizează şi soluţionează contestaţiile privind nominalizările în termen de 30 de zile de la data depunerii acestora la secretariatul Comisiei naţionale.
    Articolul 3. Modul de funcţionare a Comisiei naţionale
    (1) Şedinţele Comisiei naţionale sînt conduse de preşedintele acesteia, care este ales în cadrul primei şedinţe din anul respectiv, pe un termen de un an.
    (2) În vederea nominalizării personalităţilor notorii din Republica Moldova pentru acordarea indemnizaţiei de merit, Comisia naţională se întruneşte în şedinţe ordinare şi în şedinţe extraordinare.
    (3) Convocarea şedinţelor Comisiei naţionale se face de către secretariatul acesteia, cu cel puţin 5 zile înainte de data şedinţei.
    (4) Şedinţele Comisiei naţionale se desfăşoară la sediul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării.
    Articolul 4. Participarea altor persoane la şedinţele Comisiei naţionale
    La propunerea membrilor Comisiei naţionale, la şedinţele Comisiei naţionale pot fi invitate şi alte persoane a căror participare este utilă pentru adoptarea hotărîrilor de nominalizare a personalităţilor notorii din Republica Moldova pentru acordarea indemnizaţiei de merit.
    Articolul 5. Şedinţele Comisiei naţionale
    (1) Şedinţele Comisiei naţionale au loc în prezenţa a 50%+1 din membrii săi.
    (2) Membrii Comisiei naţionale care, din motive obiective, nu pot participa la şedinţă sînt reprezentaţi de adjuncţii lor.
    (3) Hotărîrile de nominalizare a personalităţilor notorii din Republica Moldova sînt adoptate de Comisia naţională cu votul majorităţii membrilor şi reprezentanţilor prezenţi la şedinţe.
    (4) Procesele-verbale ale şedinţelor Comisiei naţionale se redactează de secretariatul acesteia şi sînt înscrise într-un registru special deschis în acest scop şi se semnează de preşedintele şedinţei.
    Articolul 6. Grupurile de lucru
    (1)  Comisia naţională poate constitui grupuri de lucru pe domenii de activitate. Grupurile de lucru sînt formate din reprezentanţi ai Uniunii Artiştilor Plastici, Uniunii Arhitecţilor, Uniunii Cineaştilor, Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor, Uniunii Muzicienilor, Uniunii Teatrale, Uniunii Scriitorilor, Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, Consiliului Naţional al Monumentelor Istorice.
    (2) Grupurile de lucru analizează documentele depuse pentru acordarea indemnizaţiei de merit şi verifică respectarea criteriilor prevăzute în anexa nr. 2.
    Articolul 7. Secretariatul Comisiei naţionale
    (1) Activitatea executivă, precum şi logistica necesară desfăşurării activităţii Comisiei naţionale sînt asigurate de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării.
    (2) Persoanele care vor asigura activitatea executivă şi de secretariat a Comisiei naţionale şi care constituie secretariatul acesteia sînt desemnate de către ministrul educației, culturii și cercetării.
    Articolul 8. Atribuţiile secretariatului Comisiei naţionale
    (1) Secretariatul Comisiei naţionale exercită următoarele atribuţii principale:
    a) centralizează şi difuzează membrilor Comisiei naţionale, pentru a fi supuse dezbaterii în cadrul şedinţelor, propunerile de nominalizare pentru atribuirea indemnizaţiei de merit;
    b)  informează membrii Comisiei naţionale despre convocarea şedinţelor ordinare şi extraordinare, despre ordinea de zi a acestora şi transmite materialele ce urmează a fi supuse dezbaterii;
    c) întocmeşte şi ţine evidenţa proceselor-verbale ale şedinţelor într-un registru special deschis în acest scop;
    d) redactează hotărîrile Comisiei naţionale;
    e) primeşte şi asigură examinarea corespondenţei adresate Comisiei naţionale, inclusiv a contestaţiilor;
    f) face publice deciziile Comisiei naţionale cu privire la nominalizarea personalităţilor notorii pentru acordarea indemnizaţiei de merit.
    (2) Secretariatul Comisiei naţionale exercită orice alte sarcini necesare bunei desfăşurări a activităţii Comisiei naţionale.
    [Anexa nr.1 introdusă prin LP115 din 03.07.14, MO217-222/01.08.14 art.465]


    Articolul 1. Acordarea indemnizaţiei de merit
    (1) Indemnizaţia de merit se acordă personalităţilor notorii rezidente în Republica Moldova, care nu dispun de indemnizaţii similare ale altor state, pentru realizări deosebite şi pentru recompensarea unei activităţi remarcabile în următoarele domenii ale culturii: creaţie muzicală, creaţie interpretativă, creaţie cinematografică, creaţie literară, artă plastică, artă teatrală, arhitectură, patrimoniu cultural naţional mobil şi imobil.
    (2) Indemnizaţia de merit se acordă persoanelor nominalizate de Comisia naţională în temeiul îndeplinirii tuturor criteriilor de atribuire a indemnizaţiei de merit.
    Articolul 2. Dreptul la plata indemnizaţiei de merit
    Persoanele nominalizate de Comisia naţională au dreptul la plata indemnizaţiei de merit începînd cu luna următoare celei în care beneficiarul a fost nominalizat de această comisie.
    Articolul 3. Modul de plată a indemnizaţiei de merit
    (1) Ministerul Educației, Culturii și Cercetării va prevedea în bugetul propriu alocații destinate acordării indemnizaţiei de merit.
    (2) Plata indemnizaţiei de merit se face lunar de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării.
    Articolul 4. Garanţiile de acordare a indemnizaţiei de merit
    (1) Indemnizaţia de merit se acordă pe viaţă.
    (2) Comisia naţională poate revoca hotărîrea de nominalizare pentru acordarea indemnizaţiei de merit în cazuri temeinic motivate.
    Articolul 5. Documentele de confirmare a criteriilor
    (1) În vederea acordării indemnizaţiei de merit, potenţialii beneficiari vor depune la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării următoarele documente:
    a) curriculum vitae;
    b) documentele care confirmă îndeplinirea criteriilor de atribuire a indemnizaţiei de merit;
    c) recomandarea din partea uniunilor de creaţie;
    d) declaraţia pe proprie răspundere precum că nu este beneficiar al unei indemnizaţii similare a altui stat.
    (2) Documentele prevăzute la alin. (1) pot fi depuse pînă la data de 15 martie a fiecărui an.
    Articolul 6. Modul de examinare a documentelor
    (1) Documentele pentru acordarea indemnizaţiei de merit se depun la secretariatul Comisiei naţionale.
    (2) Secretariatul Comisiei naţionale analizează documentele depuse şi verifică îndeplinirea cerinţelor prevăzute la art. 5 alin. (1) din prezenta anexă.
    (3) Daca se constată ca sînt îndeplinite cerinţele prevăzute, documentele se înaintează Comisiei naţionale care le examinează şi decide.
    Articolul 7. Beneficiarii indemnizaţiei de merit
    Indemnizaţia de merit se poate acorda persoanelor care au împlinit vîrsta de 60 de ani.
    Articolul 8. Domeniul creaţiei muzicale
    Criteriile de atribuire a indemnizaţiei de merit în domeniul creaţiei muzicale sînt următoarele:
    a) compoziţii muzicale prestigioase în genurile: operă, balet, operetă, muzical; muzică simfonică (simfonii, concerte etc.); muzică de cameră (cvartete, sonate, lieduri etc.); muzică corală; muzică uşoară şi jazz;
    b) creaţii muzicologice de anvergură în bizantinologie, istoriografie, analiză a creaţiei, eseistică, lexicografie, folcloristică, cronică muzicală;
    c) premii naţionale şi internaţionale;
    d) premii ale Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor;
    e) distincţii naţionale şi internaţionale, titluri onorifice;
    f) prezenţe internaţionale;
    g) participări la concursuri, jurii, festivaluri;
    h) vechime în domeniul creaţiei;
    i) discografie (pentru creaţia muzicală);
    j) lucrări tipărite;
    k) valoare recunoscută public.
    Articolul 9. Domeniul creaţiei interpretative
    Criteriile de atribuire a indemnizaţiei de merit în domeniul creaţiei interpretative sînt următoarele:
    a) prezenţă prestigioasă pe podiumul de concert, pe scena teatrului de operă şi balet şi pe alte scene de nivel naţional;
    b) repertoriu vast – titluri, roluri;
    c) premiere – prime audiţii;
    d) turnee în străinătate;
    e) distincţii naţionale şi internaţionale, titluri onorifice, premii;
    f) vechime artistică;
    g) discografie;
    h) valoare recunoscută public.
    Articolul 10. Domeniul cinematografiei
    Criteriile de atribuire a indemnizaţiei de merit în domeniul cinematografiei sînt următoarele:
    a) număr de filme realizate din diferite genuri de creaţie cinematografică;
    b) vechime în activitatea cinematografică;
    c) premii obţinute la concursuri şi festivaluri cinematografice internaţionale;
    d) distincţii naţionale şi internaţionale, titluri onorifice;
    e) activitate publicistică şi titluri ştiinţifice în domeniul de specialitate.
    Articolul 11. Domeniul literar
    Criteriile de atribuire a indemnizaţiei de merit în domeniul literar sînt următoarele:
    a) opere literare de valoare recunoscute public;
    b) premii ale Uniunii Scriitorilor;
    c) premii naţionale şi internaţionale;
    d)  traduceri;
    e)  distincţii naţionale şi internaţionale, titluri onorifice;
    f)  participări la concursuri, jurii, festivaluri;
    g)  vechime în domeniul creaţiei literare;
    h)  lucrări editate;
    i) recenzii şi cronici la cărţile publicate, semnate de critici de prestigiu şi apărute în reviste literare şi culturale.
    Articolul 12. Domeniul arhitecturii
    Criteriile de atribuire a indemnizaţiei de merit în domeniul arhitecturii sînt următoarele:
    a)  merite deosebite la concursuri publice naţionale şi internaţionale;
    b)  premii ale Uniunii Arhitecţilor;
    c)  merite deosebite în creaţia de arhitectură şi urbanism, confirmate de organizaţiile profesionale din ţară şi de peste hotare;
    d)  distincţii naţionale şi internaţionale, titluri onorifice.
    Articolul 13. Domeniul artelor plastice
    Criteriile de atribuire a indemnizaţiei de merit în domeniul artei plastice sînt următoarele:
    a) premii acordate de Uniunea Artiştilor Plastici sau de alte instituţii naţionale abilitate, fundaţii sau asociaţii naţionale şi internaţionale recunoscute;
    b) premii internaţionale la concursuri recunoscute (bienale, trienale) sau premii ale academiilor internaţionale;
    c) distincţii naţionale şi internaţionale, titluri onorifice;
    d) activitate expoziţională recunoscută de critica de specialitate din ţară şi din străinătate;
    e)  materiale de specialitate publicate (critică de artă, articole în reviste de specialitate);
    f) autori de opere în colecţiile  muzeelor din ţară şi din străinătate.
    Articolul 14. Domeniul teatrului
    Criteriile de atribuire a indemnizaţiei de merit în domeniul teatral sînt următoarele:
    a) valoare artistică recunoscută public;
    b) vechime în activitatea teatrală şi cinematografică;
    c) premii obţinute la concursuri şi festivaluri teatrale şi cinematografice;
    d) distincţii naţionale şi internaţionale, titluri onorifice;
    e) turnee de prestigiu în ţară şi în străinătate;
    f) materiale de specialitate publicate (critică de artă, articole în reviste de specialitate).
    Articolul 15. Domeniul patrimoniului cultural naţional mobil şi imobil
    Criteriile de atribuire a indemnizaţiei de merit în domeniul patrimoniului cultural naţional mobil şi imobil sînt următoarele:
    a) merite deosebite în domeniul cercetării, evidenţei, conservării, restaurării şi punerii în valoare a monumentelor istorice;
    b) merite deosebite în domeniul cercetării, evidenţei, protejării, conservării, restaurării şi punerii în valoare a bunurilor culturale mobile în scopul cunoaşterii, educării şi recreării;
    c) publicarea de materiale de specialitate;
    d) titluri ştiinţifice în domeniul patrimoniului cultural naţional mobil şi imobil;
    e) distincţii naţionale şi internaţionale, titluri onorifice;
    f) premii obţinute;
    g) vechime în activitatea de specialitate;
    h) invenţii şi inovaţii în domeniul de activitate.
     [Anexa nr.2 modificată prin LP172 din 27.07.18, MO321-332/27.08.18 art.529; în vigoare 24.08.18]
    [Anexa nr.2 introdusă prin LP115 din 03.07.14, MO217-222/01.08.14 art.465]