HGM229/2013
ID intern unic:  347280
Версия на русском
Versiunea originala
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 229
din  29.03.2013
pentru aprobarea Regulamentului sanitar
privind aditivii alimentari
Publicat : 05.04.2013 în Monitorul Oficial Nr. 69-74     art Nr : 283     Data intrarii in vigoare : 05.10.2013
    MODIFICAT
    HG1090 din 18.12.17, MO440/20.12.17 art.1214 



    Pe tot parcursul hotărîrii și al Regulamentului, cuvintele „Ministerul Sănătății”, la orice caz gramatical,  se substituie prin cuvintele „Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale”, la cazul gramatical corespunzător prin HG1090 din 18.12.17, MO440/20.12.17 art.1214

     În temeiul art. 6 şi art.72 din Legea nr.10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.67, art.183), art. 9 din Legea nr.78-XV din 18 martie 2004 privind produsele alimentare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.83-87, art.431), cu completările ulterioare, Legii nr. 422-XVI din 22 decembrie 2006 privind securitatea generală a produselor  (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.36-38, art.145), cu modificările ulterioare, precum şi în scopul asigurării unui nivel înalt de protecţie a sănătăţii populaţiei, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Regulamentul sanitar privind aditivii alimentari (se anexează).
   2. La data intrării în vigoare a prezentei hotărîri Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale va abroga Normele şi Regulile sanitare privind aditivii alimentari nr. 6.10.3.46 din 17 decembrie 2001, aprobate prin Hotărîrea medicului şef sanitar de stat al Republicii Moldova nr. 05a-00 din 17 decembrie 2001 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002  nr. 50-52, art. 123 ).
    3. Prezenta hotărîre intră în vigoare după 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    4. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministeruuil Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

    PRIM-MINISTRU                                                      Vladimir FILAT

    Contrasemnează:
    Ministrul sănătăţii                                                       Andrei Usatîi

    Nr. 229. Chişinău, 29 martie 2013.

Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului nr. 229
din 29 martie 2013
REGULAMENTUL
sanitar privind aditivii alimentari
    Regulamentul sanitar privind aditivii alimentari (în continuare – Regulament) stabileşte cadrul necesar pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr.1333/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aditivii alimentari, publicat în Jurnalul Oficial L 354 din 31 decembrie 2008 cu modificările şi completările ulterioare.
Capitolul I
Dispoziţii generale
    1. Prezentul Regulament stabileşte norme privind aditivii alimentari utilizaţi în produsele alimentare în vederea asigurării funcţionării eficiente a pieţei interne, a unui nivel înalt de protecţie a sănătăţii populaţiei şi a unui nivel înalt de protecţie a consumatorilor, inclusiv protecţia intereselor consumatorilor şi practici echitabile în comerţul de produse alimentare, ţinînd seama, după caz, de protecţia mediului.
    2. Prezentul Regulament prevede:
    1) lista naţională a aditivilor alimentari autorizaţi pentru utilizare în produsele alimentare şi condiţiile de utilizare, conform anexei nr.1 la prezentul Regulament; lista aditivilor alimentari, inclusiv substanţele suport, autorizaţi în aditivii alimentari, în enzimele alimentare, în aromele alimentare şi în nutrienţi şi condiţiile de utilizare a acestora, conform anexei nr.2 la prezentul Regulament; lista coloranţilor alimentari menţionaţi la punctul 54 al prezentului Regulament pentru care etichetele produselor alimentare include informaţii suplimentare;
    2) condiţiile de utilizare a aditivilor alimentari în produse alimentare, inclusiv în aditivii alimentari, în enzimele alimentare şi în aromele alimentare;
    3) normele privind etichetarea aditivilor alimentari comercializaţi ca atare.
    3. În sensul prezentului Regulament, se aplică definiţiile prevăzute în Legea nr.78-XV din 18 martie 2004 privind produsele alimentare, precum şi următoarele noţiuni, care se definesc după cum urmează:
    aditiv alimentar – orice substanţă care, în mod normal, nu se consumă ca aliment în sine şi nu se utilizează ca ingredient alimentar caracteristic, cu sau fără valoare nutritivă, şi a cărei adăugare deliberată, în scop tehnologic, în produsele alimentare pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratare, ambalare, transport sau depozitare are ca rezultat sau se poate considera în mod rezonabil că ar putea avea ca rezultat, transformarea sa sau transformarea produselor sale secundare, în mod direct sau indirect, într-o componentă a produselor alimentare în cauză;
    adjuvant tehnologic – orice substanţă care:
    a) nu se consumă ca produs alimentar în sine;
    b) este utilizată deliberat în prelucrarea materiilor prime, a produselor alimentare sau a ingredientelor acestora pentru a îndeplini un anumit obiectiv tehnologic în timpul tratării sau prelucrării;
    c) poate avea ca rezultat prezenţa neintenţionată, dar inevitabilă din punct de vedere tehnic, a unor reziduuri ale substanţei respective sau a derivaţilor acesteia în produsul finit, cu condiţia ca aceste reziduuri să nu prezinte nici un risc sanitar şi să nu aibă efecte tehnologice asupra produsului finit;
    categorie funcţională – una dintre categoriile stabilite la punctul 9 al  prezentului Regulament în baza funcţiei tehnologice exercitate de aditiv în produsul alimentar;
    produs alimentar neprelucrat – orice produs alimentar care nu a fost supus nici unui tratament care să conducă la o schimbare substanţială a stării iniţiale a produsului alimentar; în acest sens nu sînt considerate ca avînd drept rezultat o modificare substanţială următoarele: fragmentarea, separarea, tranşarea, dezosarea, tocarea, jupuirea, decojirea, mărunţirea, decuparea, curăţarea, aranjarea, congelarea, refrigerarea, răcirea, măcinarea, decorticarea, ambalarea sau dezambalarea;
     produs alimentar fără adaos de zahăr – orice produs alimentar fără:
    a) adaos de monozaharide sau dizaharide;
    b) orice adaos de produse alimentare conţinînd monozaharide sau dizaharide utilizate pentru proprietăţile lor edulcorante;
produs alimentar cu valoare energetică redusă – orice produs alimentar a cărui valoare energetică este cu cel puţin 30 % mai mică decît cea a produsului alimentar original sau a unui produs similar;
    îndulcitori de masă – orice preparat din edulcoranţi autorizaţi care ar putea conţine alţi aditivi alimentari şi/sau ingrediente alimentare şi care sînt destinate vînzării către consumatorul final ca înlocuitor pentru zahăr;
    quantum satis – nu se specifică nici un nivel numeric maxim şi substanţele vor fi utilizate în conformitate cu buna practică de fabricaţie, într-o cantitate care să nu depăşească nivelul necesar pentru obţinerea efectului dorit şi cu condiţia de a nu induce în eroare consumatorul.
    4. În sensul prezentului Regulament nu se consideră aditivi alimentari următoarele:
    1) monozaharidele, dizaharidele sau oligozaharidele şi produsele alimentare conţinînd aceste substanţe utilizate pentru proprietăţile lor edulcorante;
    2) produsele alimentare, sub formă deshidratată sau concentrată, inclusiv aromele care se utilizează la fabricarea produselor alimentare compuse, pentru proprietăţile lor aromatice, sapide sau nutritive, combinate cu un efect colorant secundar;
   3) substanţele care intră în compoziţia unui strat de protecţie sau al unui material de acoperire, nu fac parte din produsul alimentar şi nu sînt destinate consumului împreună cu produsul alimentar respectiv;
   4) produsele care conţin pectină, derivate din tescovină uscată de mere sau coajă de fructe citrice sau gutui sau din amestecul acestora, prin acţiunea unui acid diluat, urmată de neutralizarea parţială cu săruri de sodiu sau de potasiu (pectină lichidă);
    5) bazele pentru guma de mestecat;
    6) dextrina albă sau galbenă, amidonul prăjit sau dextrinat, amidonul modificat prin tratare cu acizi sau baze, amidonul albit, amidonul modificat fizic şi amidonul tratat cu enzime amilolitice;
    7) clorura de amoniu;
    8) plasma de sînge, gelatina comestibilă, proteinele hidrolizate şi sărurile acestora, proteina din lapte şi glutenul;
    9) aminoacizii şi sărurile acestora, altele decît acidul glutamic, glicina, cisteina şi cistina şi sărurile acestora care nu au funcţie tehnologică;
    10) cazeinaţii şi cazeina;
    11) inulina.
    5. Prevederile prezentului Regulament nu se aplică următoarelor substanţe, cu excepţia cazurilor în care acestea sînt utilizate ca aditivi alimentari:
    a) adjuvanţilor tehnologici;
    b) substanţelor utilizate pentru protecţia plantelor şi a produselor vegetale în conformitate cu legislaţia naţională aplicabilă în domeniul fitosanitar;
    c) substanţelor adăugate în produsele alimentare ca nutrimente;
    d) substanţelor utilizate pentru tratarea apei destinate consumului uman care cad sub incidenţa Normelor sanitare privind calitatea apei potabile, aprobate prin Hotărîria Guvernului nr.934 din 15 august 2007 „Cu privire la instituirea Sistemului informaţional automatizat „Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate”;
    e) aromele alimentare şi anumite ingrediente alimentare cu proprietăţi aromatizante destinate utilizării în/şi pe alimente.
    6. Prezentul Regulament se aplică fără a aduce atingere vreunui act normativ naţional specific referitor la utilizarea aditivilor alimentari:
    a) în produse alimentare specifice;
    b) în alte scopuri decît cele prevăzute în prezentul Regulament.
Capitolul II
 Listele naţionale de aditivi alimentari autorizaţi
şi categoriile funcţionale de aditivi alimentari
    7. Numai aditivii alimentari incluşi în Lista naţională a aditivilor alimentari autorizaţi pentru utilizare în produsele alimentare şi condiţiile de utilizare a acestora, conform anexei nr.1 la prezentul Regulament, pot fi plasaţi pe piaţă ca atare şi utilizaţi în produsele alimentare în condiţiile prevăzute în această listă.
    8. Numai aditivii alimentari incluşi în Lista naţională a aditivilor alimentari, inclusiv substanţele suport, autorizaţi pentru utilizare în auditivii alimentari, în enzimele alimentare, în aromele alimentare şi în nutrienţi şi condiţiile de utilizare, conform anexei nr.2 la prezentul Regulament, pot fi utilizaţi în aditivii alimentari, în enzimele alimentare şi în aromele alimentare, în condiţiile prevăzute în această listă.
    9. Se disting următoarele categorii funcţionale de aditivi alimentari din produsele alimentare şi de aditivi alimentari din aditivii şi enzimele alimentare:
    1) îndulcitori – substanţe utilizate pentru a da un gust dulce produselor alimentare sau utilizate pentru îndulcitorii de masă;
   2) coloranţi – substanţe care adaugă sau redau culoare produselor alimentare şi includ componente naturale ale produselor alimentare sau alte substanţe naturale care nu sînt, de regulă, consumate ca produse alimentare de sine stătătoare şi care nu sînt de obicei utilizate ca ingrediente caracteristice în alimentaţie. În sensul prezentului Regulament, preparatele obţinute din produse alimentare şi din alte materii prime comestibile naturale obţinute prin extracţie fizică şi/sau chimică care conduc la o extracţie selectivă a pigmenţilor în raport cu constituenţii nutritivi sau aromatici sînt considerate coloranţi;
    3) conservanţi – substanţe care prelungesc durata de stabilitate la depozitare a produselor alimentare prin protejarea acestora împotriva deteriorării cauzate de microorganisme şi/sau care previn creşterea microorganismelor patogene;
    4) antioxidanţi – substanţe care prelungesc durata de stabilitate la depozitare a produselor alimentare prin protejarea acestora împotriva deteriorării cauzate de oxidare, precum rîncezirea grăsimii şi schimbarea culorii;
    5) substanţe suport – substanţe folosite pentru a dizolva, dilua, dispersa sau a modifica fizic un aditiv alimentar, aromă alimentară, enzimă alimentară sau nutriment şi/sau altă substanţă adăugată unui produs alimentar în scopuri nutriţionale sau fiziologice fără a-i altera funcţiile (şi fără a exercita un efect tehnologic propriu), în scopul de a facilita manipularea, aplicarea sau folosirea acestuia;
    6) acidifianţi – substanţe care măresc aciditatea unui produs alimentar şi/sau îi conferă un gust acru;
    7) corectori de aciditate – substanţe care modifică sau controlează aciditatea sau alcalinitatea unui produs alimentar;
    8) agenţi antiaglomeranţi – substanţe care reduc tendinţa particulelor individuale dintr-un produs alimentar de a adera una la alta;
    9) antispumanţi –substanţe care previn sau reduc formarea spumei;
    10) agenţi de încărcare – substanţe care contribuie la creşterea volumului unui produs alimentar fără să contribuie semnificativ la valoarea sa energetică;
    11) emulsifianţi – substanţe care fac posibilă formarea sau menţinerea unui amestec omogen de două sau mai multe faze imiscibile, ca uleiul şi apa, în produsele alimentare;
    12) săruri de topire – substanţe care transformă proteinele din brînză într-o formă dispersată şi, astfel, determină distribuţia omogenă a grăsimilor şi a altor componente;
    13) agenţi de întărire – substanţe care fac sau menţin ţesuturile fructelor sau legumelor tari sau crocante sau interacţionează cu agentul gelatinizant pentru a produce sau întări un gel;
    14) potenţatori de aromă – substanţe care ameliorează gustul şi/sau mirosul existent al unui produs alimentar;
    15) agenţi de spumare – substanţe care fac posibilă formarea unei dispersii omogene a fazei gazoase într-un aliment lichid sau solid;
    16) agenţi gelatinizanţi – substanţe care dau textură unui produs alimentar prin formarea unui gel;
    17) agenţi de glazurare  (inclusiv lubrifianţii) – substanţe care, aplicate pe suprafaţa externă a unui produs alimentar, îi conferă acestuia un aspect lucios sau acţionează ca un strat protector;
    18) agenţi de umezire – substanţe care împiedică uscarea produselor alimentare, contracarînd efectele unei atmosfere cu un nivel scăzut de umiditate, sau stimulează dizolvarea unei pudre într-un mediu apos;
    19) amidon modificat – substanţă obţinută prin unul sau mai multe tratamente chimice din amidon comestibil, care poate suferi un tratament fizic sau enzimatic şi poate fi fluidificată sau albită prin acizi sau baze;
    20) gaze de ambalare – gazele, altele decît aerul, introduse într-un container înaintea, în timpul sau după plasarea unui produs alimentar în container;
    21) agenţi de propulsare – gazele, altele decît aerul, care scot un produs alimentar dintr-un container;
    22) agenţi de afînare – substanţe sau combinaţii de substanţe care eliberează gaz, mărind astfel volumul aluatului sau al cocii;
    23) agenţi de sechestrare – substanţe care formează complecşi chimici cu ionii metalici;
   24) stabilizatori – substanţe care, adăugate unui produs alimentar, fac posibilă menţinerea stării fizico-chimice a acestuia; stabilizatorii includ substanţele care permit menţinerea dispersiei omogene a două sau mai multe substanţe nemiscibile într-un produs alimentar, substanţele care stabilizează, conservează sau intensifică culoarea existentă a unui produs alimentar, precum şi substanţele care măresc capacitatea de legătură a produsului alimentar, inclusiv formarea de legături încrucişate între proteine permiţînd legarea bucăţilor de alimente din alimentele reconstituite;
    25) agenţi de îngroşare – substanţe care, adăugate unui produs alimentar, cresc viscozitatea acestuia;
    26) agenţi de tratare a făinii, alţii decît emulsifianţii – substanţe care se adaugă făinii sau aluatului pentru a îi îmbunătăţi calităţile panificabile.
    10. Aditivii alimentari enumeraţi în anexa nr.1 la prezentul Regulament se înscriu pe listă în baza categoriilor de produse alimentare la care pot fi adăugaţi aditivii în cauză.
    11. Aditivii alimentari enumeraţi în anexa nr.2 la prezentul Regulament se înscriu pe listă în baza aditivilor alimentari, a enzimelor alimentare, a aromelor alimentare şi a nutrimentelor sau a categoriilor acestora la care pot fi adăugaţi aditivii în cauză.
    12. Aditivii alimentari respectă specificaţiile prevăzute la punctul 32 din prezentul Regulament.
    13. Nimeni nu este autorizat să introducă pe piaţă un aditiv alimentar sau orice produs alimentar conţinînd un astfel de aditiv, dacă utilizarea acestui aditiv alimentar nu este în conformitate cu prezentul Regulament.
    14. Un aditiv alimentar poate fi inclus pe listele naţionale din anexele nr.1 şi nr.2 la prezentul Regulament doar dacă îndeplineşte următoarele condiţii:
    1) conform dovezilor ştiinţifice disponibile, nu pune nici o problemă de siguranţă pentru sănătatea consumatorului la dozele propuse;
    2) există o necesitate tehnologică suficientă care nu poate fi satisfăcută prin alte metode realizabile din punct de vedere economic şi tehnologic;
    3) utilizarea să nu inducă în eroare consumatorul.
   15. Pentru a fi inclus în listele naţionale din anexele nr.1 şi nr.2 la prezentul Regulament, un aditiv alimentar trebuie să prezinte avantaje şi un interes pentru consumator şi, prin urmare, trebuie să contribuie la realizarea unuia sau mai multora dintre următoarele obiective:
    1) conservarea calităţii nutriţionale a produsului alimentar;
    2) furnizarea ingredientelor sau componentelor necesare fabricării de produse alimentare destinate unor grupuri de consumatori cu nevoi nutriţionale speciale;
   3) sporirea capacităţii de conservare sau a stabilităţii unui produs alimentar sau îmbunătăţirea proprietăţilor sale organoleptice, cu condiţia ca natura, consistenţa sau calitatea produsului alimentar să nu fie modificate, astfel încît să inducă în eroare consumatorul;
   4) contribuţia la fabricarea, prelucrarea, prepararea, tratarea, ambalarea, transportarea sau depozitarea alimentelor, inclusiv a aditivilor alimentari, a enzimelor alimentare şi a aromelor alimentare, cu condiţia ca aditivul alimentar să nu fie utilizat pentru deghizarea efectelor utilizării unor materii prime defectuoase sau a unor practici sau tehnici neadecvate, inclusiv a unor practici sau tehnici neigienice, în cursul uneia dintre aceste operaţiuni.
   16. Prin derogare de la punctul 15 al prezentului Regulament, un aditiv alimentar care reduce calitatea nutriţională a unui produs alimentar poate fi inclus în lista naţională din anexa nr.1 la prezentul Regulament, cu condiţia ca:
    1) produsul alimentar să nu constituie o componentă esenţială a unui regim alimentar normal;
    2) aditivul alimentar să fie necesar la fabricarea de produse alimentare destinate unor grupuri de consumatori cu nevoi dietetice speciale.
   17. Un aditiv alimentar poate fi inclus în lista naţională din anexa nr.1 la prezentul Regulament în categoria funcţională a îndulcitorilor numai dacă, în plus faţă de obiectivele menţionate la punctul 15 al prezentului Regulament, contribuie şi la realizarea unuia sau a mai multe dintre următoarele obiective:
    1) înlocuirea zahărului din fabricarea produselor alimentare cu valoare energetică redusă, a produselor alimentare necariogene sau a produselor alimentare fără adaos de zahăr;
    2) înlocuirea zahărului în cazul în care aceasta permite creşterea duratei de conservare a produselor alimentare;
    3) producerea produselor alimentare destinate unei alimentaţii speciale.
   18. Un aditiv alimentar poate fi inclus în lista naţională din anexa nr.1 la prezentul Regulament în categoria funcţională a coloranţilor numai dacă, în plus faţă de obiectivele menţionate la punctul 15 al prezentului Regulament, contribuie şi la realizarea unuia dintre următoarele obiective:
    1) refacerea aspectului iniţial al produselor alimentare a căror culoare a fost modificată prin prelucrare, depozitare, ambalare şi distribuţie şi al căror aspect vizual a fost astfel afectat;
    2) ameliorarea atractivităţii vizuale a produselor alimentare;
    3) colorarea produselor alimentare care în mod normal sînt incolore.
    19. Aditivii alimentari pot fi încadraţi în anexele nr.1 şi nr.2 la prezentul Regulament într-una dintre categoriile funcţionale menţionate la punctul 9 al prezentului Regulament, în baza funcţiei tehnologice principale a aditivului alimentar.
    20. Încadrarea unui aditiv alimentar într-o categorie funcţională nu exclude utilizarea sa în mai multe scopuri.
    21. Atunci cînd este necesar, în urma unui progres ştiinţific sau a unei dezvoltări tehnologice, măsurile menite să modifice elementele neesenţiale ale prezentului Regulament, referitoare la categoriile funcţionale suplimentare care pot fi adăugate în punctul 9 al prezentului Regulament, sînt adoptate prin modificarea şi completarea prezentului Regulament.
    22. Un aditiv alimentar care respectă condiţiile prevăzute la punctele 14-18 din prezentul Regulament poate, în conformitate cu procedura de autorizare sanitară a aditivilor alimentari, enzimelor şi aromelor alimentare, să fie inclus în:
    1) lista naţională din anexa nr.1 la prezentul Regulament;
    2) lista naţională din anexa nr.2 la prezentul Regulament.
    23. În listele naţionale din anexele nr.1 şi nr.2 la prezentul Regulament, rubrica corespunzătoare unui aditiv alimentar menţionează:
    1) numele aditivului alimentar şi numărul său E;
    2) produsele alimentare în care poate fi adăugat;
    3) condiţiile în care poate fi utilizat aditivul alimentar;
    4) dacă este cazul, eventualele restricţii la vînzarea aditivului alimentar direct către consumatorul final.
    24. Listele naţionale din anexele nr.1 şi nr.2 la prezentul Regulament se modifică în conformitate cu procedura de autorizare sanitară a aditivilor alimentari, enzimelor şi aromelor alimentare.
    25. La stabilirea condiţiilor de utilizare prevăzute la punctul 23 subpunctul 3) din prezentul Regulament:
    1) cantitatea utilizată se limitează la doza minimă necesară pentru obţinerea efectului dorit;
    2) cantităţile specificate iau în considerare următoarele:
    a) doza zilnică admisă sau considerată echivalentă, stabilită pentru aditivul alimentar şi consumul zilnic probabil de acest aditiv din toate sursele;
    b) atunci cînd aditivul alimentar trebuie utilizat în produsele alimentare consumate de grupuri speciale de consumatori, doza zilnică posibilă pentru aceşti consumatori.
    26. Dacă circumstanţele permit acest lucru, nu se stabileşte o limită numerică maximă pentru un aditiv alimentar (quantum satis). Într-un astfel de caz, aditivul alimentar este utilizat în conformitate cu principiul quantum satis.
    27. Cantităţile maxime de aditivi alimentari stabilite în anexa nr.1 la prezentul Regulament se aplică produselor alimentare, astfel cum sînt acestea comercializate, în lipsa unor dispoziţii contrare. Prin derogare de la acest principiu, pentru produsele alimentare deshidratate şi/sau concentrate ce trebuie reconstituite, cantităţile maxime se aplică produselor alimentare, astfel cum au fost reconstituite conform instrucţiunilor de pe etichetă, ţinînd seama de factorul de diluare minimă.
    28. Cantităţile maxime de coloranţi prevăzute în anexa nr.1 la prezentul Regulament se aplică, în absenţa unor dispoziţii contrare, cantităţii de principiu colorant conţinute în preparatul colorant.
    29. Dacă, în cazul unui aditiv alimentar deja inclus pe listă naţională, are loc o modificare semnificativă a metodelor de producţie a acestuia sau a materiilor prime folosite, sau are loc o modificare a dimensiunilor particulelor, de exemplu cu ajutorul nanotehnologiei, aditivul alimentar preparat cu ajutorul acestor noi metode sau materii este considerat drept un aditiv diferit, fiind necesară o nouă înregistrare în lista naţională sau o modificare a specificaţiilor înainte de introducerea lui pe piaţă.
    30. Un aditiv alimentar care cade sub incidenţa Regulamentului privind produsele alimentare şi furajele obţinute din organisme modificate genetic sau care conţin organisme modificate genetic (în continuare – OMG) poate fi inclus pe listele naţionale din anexele nr.1 şi nr.2 la prezentul Regulament în conformitate cu condiţiile stipulate în prezentul Regulament doar dacă este autorizat în conformitate cu legislaţia OMG  în vigoare.
    31. În cazul în care un aditiv alimentar deja inclus în lista naţională este produs dintr-o sursă diferită care cade sub incidenţa legislaţiei OMG, acesta nu va necesita o nouă autorizare în conformitate cu prezentul Regulament atîta timp cît noua sursă este autorizată în conformitate cu legislaţia OMG, iar aditivul alimentar respectă specificaţiile stabilite prin prezentul Regulament.
    32. Specificaţiile pentru aditivi alimentari privind, în special, originea, criteriile de puritate şi orice alte informaţii necesare sînt aprobate în momentul includerii pentru prima oară a aditivului alimentar pe listele naţionale din anexele nr.1 şi nr.2 la prezentul Regulament.
Capitolul III
Utilizarea aditivilor alimentari în produsele alimentare
    33. Aditivii alimentari nu se utilizează în produsele alimentare neprelucrate, cu excepţia cazurilor în care utilizarea în cauză este prevăzută în mod expres în anexa nr.1 la prezentul Regulament.
    34. Nu se utilizează aditivi alimentari în produsele alimentare pentru sugari şi copii de vîrstă mică, inclusiv în produsele alimentare dietetice utilizate pentru sugari şi copii de vîrstă mică în scopuri medicale speciale, exceptînd cazurile prevăzute în mod expres în anexa nr.1 la prezentul Regulament.
    35. Numai coloranţii alimentari enumeraţi în anexa nr.1 la prezentul Regulament pot fi utilizaţi pentru marcajul sanitar al cărnii proaspete şi pentru alte marcaje necesare pentru produsele din carne, pentru vopsirea decorativă a ouălor şi pentru ştampilarea ouălor.
    36. Prezenţa unui aditiv alimentar este autorizată:
    1) într-un produs alimentar compus, altul decît cele prevăzute în anexa nr. 1 la prezentul Regulament, în cazul în care aditivul alimentar este autorizat într-unul dintre ingredientele alimentului compus;
    2) într-un produs alimentar căruia i s-a adăugat un aditiv alimentar, o enzimă alimentară sau o aromă alimentară, în cazul în care aditivul alimentar:
    a) este autorizat în aditivul alimentar, enzima alimentară sau aroma alimentară în conformitate cu prezentul Regulament;
    b) a fost transferat în produsul alimentar prin intermediul aditivului alimentar, al enzimei sau aromei alimentare;
    c) nu are nici o funcţie tehnologică în produsul alimentar final;
    3) într-un produs alimentar destinat exclusiv preparării unui produs alimentar compus, cu condiţia ca acesta din urmă să fie în conformitate cu prezentul Regulament.
    37. Prevederile de la punctul 36 al prezentului Regulament nu se aplică formulelor/preparatelor pentru sugari, preparatelor de continuare, produselor alimentare pe bază de cereale, produselor alimentare pentru copii şi produselor alimentare dietetice destinate sugarilor şi copiilor de vîrstă mică utilizate în scopuri medicale speciale, exceptînd dispoziţiile contrare special prevăzute.
    38. În cazul în care se adaugă într-un produs alimentar şi are o funcţie tehnologică în produsul alimentar respectiv, un aditiv alimentar dintr-o aromă, dintr-un aditiv alimentar sau dintr-o enzimă alimentară este considerat aditiv al produsului alimentar în cauză şi nu al aromei, al aditivului sau al enzimei alimentare adăugate şi trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute pentru utilizarea produsului alimentar respectiv.
    39. Fără a aduce atingere dispoziţiilor de la punctul 36 al prezentului Regulament, prezenţa unui aditiv alimentar utilizat drept îndulcitor este autorizată în produsele alimentare compuse fără adaos de zaharuri sau cu valoare energetică redusă, în produsele alimentare compuse dietetice destinate unui regim hipocaloric, în produsele alimentare compuse necariogene şi în produsele alimentare compuse cu o durată lungă de depozitare, cu condiţia ca îndulcitorul în cauză să fie autorizat într-unul dintre ingredientele produsului alimentar compus.
    40. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale stabileşte:
    a) dacă un anumit produs alimentar aparţine sau nu unei categorii de produse alimentare menţionate în anexa nr.1 la prezentul Regulament;
    b) dacă un aditiv alimentar inclus în anexele nr.1 şi nr.2 la prezentul Regulament şi autorizat conform principiului „quantum satis” este sau nu folosit în conformitate cu acest principiu;
    c) dacă o substanţă dată întruneşte condiţiile stabilite pentru aditivi alimentari în prezentul Regulament.
Capitolul IV
Etichetarea
    41. Aditivii alimentari care nu sînt destinaţi vînzării către consumatorul final, indiferent dacă sînt vînduţi individual sau în amestec unii cu alţii şi/sau cu ingrediente alimentare pot fi comercializaţi numai cu etichetele menţionate la punctul 43 din prezentul Regulament, care trebuie să fie vizibile, lizibile şi indelebile. Aceste informaţii sînt prezentate în termeni uşor de înţeles de către cumpărători.
    42. Informaţiile prevăzute la punctul 43 din prezentul Regulament se furnizează în limba de stat a Republicii Moldova. Aceasta nu împiedică furnizarea informaţiilor respective în mai multe limbi.
    43. În cazul în care aditivii alimentari care nu sînt destinaţi vînzării către consumatorul final sînt vînduţi individual sau în amestec unii cu alţii şi/sau alte ingrediente alimentare şi/sau dacă acestora li se adaugă alte substanţe, pe ambalajele sau recipientele acestora se indică următoarele informaţii:
    a) numele şi/sau numărul E prevăzut de prezentul Regulament în privinţa fiecărui aditiv alimentar sau o descriere pentru vînzare care include numele şi/sau numărul E al fiecărui aditiv alimentar;
    b) menţiunea „pentru produse alimentare”, menţiunea „pentru uz alimentar restricţionat” sau o indicaţie mai precisă privind utilizarea alimentară prevăzută;
    c) dacă este necesar, condiţiile speciale de depozitare şi/sau utilizare;
    d) un semn de identificare a lotului;
    e) instrucţiunile de folosire, în cazul în care omisiunea acestora ar conduce la o utilizare neadecvată a aditivului alimentar;
    f) numele sau denumirea comercială şi adresa fabricantului, a ambalatorului sau a vînzătorului;
  g) indicarea cantităţii maxime din fiecare element component sau grup de elemente componente supuse unei limitări cantitative în produsele alimentare şi/sau informaţii corespunzătoare prezentate în mod clar şi în termeni uşor de înţeles, permiţînd cumpărătorului să se conformeze prezentului Regulament;
    h) cantitatea netă;
    i) data durabilităţii minime sau data limită de consum;
    j) dacă este cazul, informaţii privind orice aditiv alimentar sau orice alte substanţe menţionate la punctele 43-47 din prezentul Regulament şi care figurează în punctul 7 capitolul IV din Normele privind etichetarea produselor alimentare, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 996 din 20 august 2003.
   44. În cazul în care aditivii alimentari sînt puşi în vînzare în amestec unii cu alţii şi/sau cu alte ingrediente alimentare, pe ambalajele sau recipientele acestora se indică o listă a tuturor ingredientelor în ordine descrescătoare a procentajului reprezentat de fiecare în cantitatea totală.
    45. În cazul în care aditivilor alimentari li se adaugă substanţe (inclusiv aditivi alimentari sau alte ingrediente alimentare) pentru a facilita depozitarea, comercializarea, standardizarea, diluarea sau dizolvarea, pe ambalajele sau recipientele aditivilor respectivi se indică o listă a tuturor acestor substanţe în ordinea descrescătoare a procentului corespunzător fiecăreia faţă de total.
    46. Prin derogare de la punctele 43-45 din prezentul Regulament, informaţiile prevăzute la punctul 43 literele e) - g) şi la punctele 44 şi 45 din prezentul Regulament pot apărea numai pe documentele comerciale aferente lotului, care trebuie furnizate odată cu sau înaintea livrării, cu condiţia ca menţiunea „nu este destinat vînzării cu amănuntul” să apară într-un loc vizibil cu uşurinţă pe ambalaj sau pe recipientul produsului respectiv.
   47. Prin derogare de la punctele 43-45 din prezentul Regulament, în cazul în care aditivii alimentari sînt livraţi în recipiente, toate aceste informaţii pot apărea numai pe documentele comerciale aferente lotului care trebuie furnizate odată cu livrarea.
    48. Fără a aduce atingere Normelor privind etichetarea produselor alimentare, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 996 din 20 august 2003 şi legislaţiei privind OMG, aditivii alimentari vînduţi individual sau în amestec unii cu alţii şi/sau cu alte ingrediente alimentare destinate vînzării către consumatorul final pot fi comercializaţi numai dacă pe ambalaje sînt indicate următoarele informaţii:
    a) denumirea şi numărul E, prevăzut de prezentul Regulament pentru fiecare dintre aditivii alimentari sau o descriere comercială care să includă denumirea şi numărul E pentru fiecare aditiv alimentar;
    b) menţiunea „pentru produse alimentare”, menţiunea „uz alimentar restricţionat” sau o indicaţie mai precisă privind utilizarea alimentară prevăzută.
    49. Prin derogare de la punctul 48 litera a) din prezentul Regulament, descrierea pentru vînzare a îndulcitorilor de masă include menţiunea „îndulcitor de masă pe bază de …”, completată de denumirea substanţei sau substanţelor edulcorante din compoziţia sa.
    50. Etichetarea unui îndulcitor de masă care conţine polioli şi/sau aspartam şi/sau aspartam-acetsulfam poartă următoarele menţiuni:
    a) polioli: „consumul excesiv poate avea efecte laxative”;
    b) aspartam/sare aspartam-acetsulfam: „conţine o sursă de fenilalanină”.
    51. Fabricanţii de îndulcitori de masă pun la dispoziţia consumatorilor, prin mijloace adecvate, informaţiile necesare pentru a permite utilizarea acestora în condiţii de siguranţă.
   52. În privinţa informaţiilor menţionate la punctele 48-50 din prezentul Regulament, se aplică în mod corespunzător prevederile de la punctul 4 din Hotărîrea Guvernului nr. 996 din 20 august 2003.
    53. Produsele alimentare care conţin unul sau mai mulţi dintre următorii coloranţi alimentari: galben portocaliu (E 110), galben de chinolină (E 104), carmoizină (E 122), roşu allura (E 129), tartrazină (E 102), roşu ponceau 4R (E 124), vor avea înscrise pe etichetă următoarele informaţii suplimentare: „denumirea sau numărul E al colorantului (coloranţilor): poate afecta negativ activitatea copiilor şi atenţia acestora”. Înscrierea informaţiei se efectuează în condiţiile prevăzute la punctul 52 al prezentului Regulament.
    54. Prevederile punctului 53 nu se aplică:
    1) produselor alimentare în cazul cărora coloranţii au fost utilizaţi pentru marcarea în alt fel a produselor de carne sau pentru ştampilarea sau colorarea decorativă a cojii de ouă;
    2) băuturilor care conţin 1,2 % sau mai mult alcool în volum.
   55. Punctele 41-54 din prezentul Regulament se aplică fără a aduce atingere actelor legislative şi normative în vigoare privind metrologia sau prezentarea, clasificarea, ambalarea sau etichetarea substanţelor şi preparatelor periculoase sau transportul unor astfel de substanţe sau preparate.
    56. Eticheta produselor alimentare în care se adaugă aditivi alimentari va fi avizată sanitar de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale – Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice.
    57. Producătorul sau utilizatorul unui aditiv alimentar informează Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, la cererea acestuia, cu privire la utilizările reale ale aditivului respectiv.

    anexa nr.1

    anexa nr.2