HGM836/2013
ID intern unic:  350141
Версия на русском
Versiunea originala
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 836
din  29.10.2013
pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea
poluării apelor din activităţi agricole
Publicat : 01.11.2013 în Monitorul Oficial Nr. 243-247     art Nr : 942
    MODIFICAT
    HG1143 din 21.11.18, MO13-21/18.01.19 art.7; în vigoare 18.01.19



    În temeiul art. 43 din Legea apelor nr.272 din  23 decembrie 2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 81, art. 264), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Regulamentul privind prevenirea poluării apelor din activităţi agricole (se anexează).
    2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.
    [Pct.2 modificat prin HG1143 din 21.11.18, MO13-21/18.01.19 art.7; în vigoare 18.01.19]

    PRIM-MINISTRU                                                                         Iurie LEANCĂ

    Contrasemnează:
    Ministrul mediului                                                                          Gheorghe Şalaru
    Ministrul agriculturii
    şi industriei alimentare                                                                   Vasile Bumacov

    Nr. 836. Chişinău, 29 octombrie 2013.

Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului
nr.836 din 29 octombrie 2013

REGULAMENTUL
privind prevenirea poluării apelor din activităţi agricole
I. Dispoziţii generale
    1. Regulamentul privind prevenirea poluării apelor din activităţi agricole (în continuare – Regulament) stabileşte modul de identificare a apelor poluate din activităţi agricole, precum şi de identificare şi delimitare a zonelor vulnerabile. De asemenea, Regulamentul prevede elaborarea unui program de acţiuni pentru prevenirea poluării apelor din activităţi agricole şi a unor coduri de bune practici agricole.
    2. Unii termeni şi expresii utilizate în prezentul Regulament sînt definite în Legea apelor nr. 272 din 23 decembrie 2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 81, art. 264).
    3. În sensul prezentului Regulament, noţiunile utilizate au următoarele semnificaţii:
    compus azotat – orice substanţă care conţine azot, cu excepţia azotului molecular gazos;
    efluent de la complexe zootehnice (gunoi de grajd) – dejecţii animaliere sau amestecuri de paie şi dejecţii animaliere, chiar dacă au suferit o transformare;
    eutrofizare – îmbogăţirea apei cu compuşi azotaţi, provocînd o dezvoltare accelerată a algelor şi a vegetalelor din specii superioare, care perturbează echilibrul organismelor prezente în apă şi care provoacă degradarea calităţii apei respective;
    fertilizanţi – produse utilizate drept stimulatori pentru nutriţia plantelor, ameliorarea sau menţinerea proprietăţilor agrochimice şi biologice ale solului;
    împrăştiere – îmbunătăţirea solului cu materii prin aruncare la suprafaţă, injectare, îngropare sau amestecare cu straturile de la suprafaţă;
    îngrăşămînt chimic – orice fertilizant fabricat după un procedeu industrial;
    poluare cu fertilizanţi – evacuarea compuşilor azotaţi din surse agricole în mediul acvatic, direct sau indirect, cu consecinţe de natură să pună în pericol sănătatea umană, să dăuneze resurselor vii şi sistemului ecologic acvatic, să afecteze domeniul de agrement sau folosinţa apelor;
    poluare cu produse de uz fitosanitar – evacuarea produselor de uz fitosanitar din surse agricole în mediul acvatic, direct sau indirect, cu consecinţe de natură să pună în pericol sănătatea umană, să dăuneze resurselor vii şi sistemului ecologic acvatic, să afecteze domeniul de agrement sau folosinţa apelor;
    zone vulnerabile – suprafeţe de teren agricol de pe teritoriul ţării prin care se drenează scurgerile difuze în apele poluate sau expuse poluării cu nitraţi şi care contribuie la poluarea acestor ape.
II. Procedura de identificare a apelor poluate din
activităţi agricole

    4. Apele poluate din activităţi agricole sînt identificate de organul central al administraţiei publice în domeniul mediului, în colaborare cu alte autorităţi competente, în baza datelor de monitorizare, colectate de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat, pe parcursul unui an calendaristic.
    5. Identificarea apelor poluate din activităţi agricole presupune stabilirea:
    1) apelor de suprafaţă, inclusiv a celor folosite sau destinate pentru extragerea apei potabile, care conţin sau ar putea conţine mai mult de 50 mg/l nitraţi;
    2) apelor naturale şi a altor corpuri de apă care sînt considerate eutrofizate sau care pot deveni eutrofizate în timpul apropiat şi care conţin sau ar putea conţine mai mult de 50 mg/l nitraţi.
    6. La identificarea apelor poluate din activităţi agricole se va ţine cont de caracteristicile fizico-chimice ale apelor, precum şi de impactul lor asupra solului şi a mediului.
III. Identificarea şi desemnarea zonelor
 vulnerabile

    7. Organul central al administraţiei publice în domeniul mediului, în comun cu organul central al administraţiei publice în domeniul agriculturii şi industriei alimentare:
    1) identifică şi desemnează zonele vulnerabile, care alimentează apele identificate drept ape poluate din activităţi agricole sau care contribuie la poluarea lor;
    2) reexaminează şi, după caz, revizuieşte zonele vulnerabile desemnate pentru a ţine cont de schimbările şi factorii imprevizibili din momentul desemnării precedente.
    La revizuirea zonelor vulnerabile se vor lua în considerare rezultatele de la revizuirea procesului de identificare a apelor afectate de poluare, prin ajustarea şi redelimitarea, după necesitate, a zonei de refacere a apelor poluate.
    8. Desemnarea zonelor vulnerabile nu este obligatorie, dacă programul de acţiuni menţionat în capitolul IV din prezentul Regulament se aplică pe întreg teritoriul ţării.
    9. Organul central al administraţiei publice în domeniul mediului, în consultare cu fiecare comitet al districtului bazinului hidrografic:
    1) delimitează zonele de refacere a apelor poluate din activităţi agricole;
    2) în cazul în care apele identificate ca fiind poluate din activităţi agricole sînt afectate de poluarea apelor din alte ţări, drenate direct sau indirect, informează ţara respectivă în conformitate cu cerinţele Convenţiei privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontiere şi a lacurilor internaţionale (Helsinki, 17 martie 1992), ratificată prin Hotarîrea Parlamentului nr. 1546-XII din 23 iunie 1993, întreprinde măsurile necesare pentru identificarea surselor în cauză şi stabileşte acţiunile de protecţie a apelor afectate.
    10. Zonele vulnerabile desemnate sînt reflectate în planul de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice, elaborat în conformitate cu art. 19 din Legea apelor.
IV. Programul de acţiuni privind prevenirea poluării apelor
din activităţi agricole

    11. Pentru prevenirea poluării din activităţi agricole, organul central al administraţiei publice în domeniul agriculturii, în comun cu organul central al administraţiei publice în domeniul mediului, elaborează un proiect al programului de acţiuni, ţinînd cont de amplasarea geografică a zonelor vulnerabile, precum şi de posibilităţile punerii în aplicare a codurilor de bune practici agricole.
    12. Programul de acţiuni trebuie să prevadă următoarele aspecte:
    1) dacă este un program general de acţiuni, aplicat pe întreg teritoriul ţării, sau un program de acţiuni aplicat în anumite zone vulnerabile desemnate;
    2) perioadele în care este interzisă aplicarea anumitor tipuri de îngrăşăminte chimice în sol;
    3) capacitatea recipienţilor de depozitare a gunoiului de grajd, care nu trebuie să depăşească capacitatea necesară depozitării pentru perioada cea mai îndelungată, pe parcursul căreia aplicarea în sol a fertilizanţilor în zonele vulnerabile este interzisă;
    4) restricţionarea aplicării în sol a fertilizanţilor, în conformitate cu bunele practici agricole, cu respectarea art. 18 din Legea nr. 119-XV din 22 aprilie 2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi.
    13. La elaborarea planurilor de acţiuni de prevenire a poluării apelor din activităţi agricole se va ţine cont de restricţiile prevăzute de legislaţia în vigoare, inclusiv cea referitoare la regimul de întreţinere a zonelor de protecţie a apelor de suprafaţă şi a celor subterane, a zonelor de protecţie sanitară a folosinţei apelor, precum şi de normele tehnice privind protecţia mediului şi a solului.
V. Codurile de bune practici agricole
    14. În scopul asigurării unui nivel general de protecţie a apelor împotriva poluării din activităţi agricole, organul central al administraţiei publice în domeniul agriculturii şi industriei alimentare:
    1) elaborează coduri de bune practici agricole pentru a fi puse în aplicare de către agricultori, pe bază de voluntariat;
    2) asigură implementarea codurilor de bune practici agricole;
    3) organizează informarea şi instruirea populaţiei în vederea aplicării codurilor de bune practici agricole.
    15. Codurile de bune practici agricole, elaborate în conformitate cu punctul 14 din prezentul Regulament, vor conţine prevederi referitoare la:
    1) perioadele în care aplicarea fertilizanţilor în sol este contraindicată;
    2) particularităţile aplicării în sol a îngrăşămintelor pe terenurile cu pantă abruptă;
    3) modul de aplicare în sol a îngrăşămintelor pe terenurile saturate cu apă, inundate, îngheţate sau acoperite cu zăpadă;
    4) condiţiile pentru aplicarea în sol a îngrăşămintelor în apropierea cursurilor de apă;
    5) construcţia şi capacitatea recipientelor de depozitare a gunoiului de grajd, inclusiv măsurile de prevenire a poluării apei din apele pluviale şi infiltraţiile în apa subterană şi în cea de suprafaţă a lichidelor care conţin gunoi de grajd şi efluenţi din materialul de plante depozitat;
    6) condiţiile pentru aplicarea în sol a îngrăşămintelor chimice şi a gunoiului de grajd, care vor menţine pierderile de substanţe nutritive în apă la un nivel acceptabil;
    7) gestionarea utilizării terenului, inclusiv utilizarea sistemelor de asolament al culturilor şi raportul dintre suprafeţele de teren destinate culturilor perene şi cele destinate culturilor anuale;
    8) menţinerea unei cantităţi optime de vegetaţie în perioadele ploioase, care ar absorbi nitraţii din sol, prevenind astfel poluarea apei cu nitraţi;
    9) elaborarea de către gospodăriile agricole individuale a planurilor de aplicare a fertilizanţilor şi evidenţa utilizării fertilizanţilor.
VI. Măsurile de prevenire a poluării apelor cu
produse de uz fitosanitar


    16. Măsurile de prevenire a poluării apelor prevăd:
    1) adoptarea planurilor de acţiuni care vizează reducerea riscurilor şi a impactului produselor de uz fitosanitar asupra sănătăţii umane şi a mediului;
    2) instruirea utilizatorilor pentru utilizarea corectă a produselor de uz fitosanitar;
    3) stabilirea şi respectarea cerinţelor privind depozitarea, transpotarea şi comercializarea produselor de uz fitosanitar;
    4) informarea publicului despre:
    a) impactul, efectele acute şi cronice şi riscurile pentru sănătate şi mediu, cauzate de utilizarea produselor de uz fitosanitar şi a produselor nonchimice;
    b) sistemul de colectare a informaţiei cu privire la cazurile de intoxicaţie acută cu produse de uz fitosanitar, precum şi la cazurile de intoxicaţie cronică a persoanelor care utilizează produse de uz fitosanitar sau care locuiesc în apropierea suprafeţelor pe care se aplică produsele de uz fitosanitar, dacă astfel de date sînt disponibile;
    5) sistemul de inspecţie a echipamentului utilizat la aplicarea produselor de uz fitosanitar;
    6) reglementările privind pulverizarea aeriană;
    7) reducerea utilizării produselor de uz fitosanitar şi a riscurilor în zonele specifice;
    8) măsurile specifice privind utilizarea şi depozitarea produselor de uz fitosanitar şi tratarea ambalajelor şi resturilor acestora;
    9) măsurile de combatere a dăunătorilor cu cantităţi reduse de produse de uz fitosanitar, promovînd metodele nonchimice.
    17. Planurile de acţiuni prevăzute la punctul 16 din prezentul Regulament trebuie să includă:
    1) indicatorii de monitorizare a utilizării produselor de uz fitosanitar care conţin substanţe active;
    2) măsurile privind reducerea utilizării produselor de uz fitosanitar;
    3) periodicitatea revizuirii planurilor de acţiuni;
    4) participarea publicului la elaborarea şi revizuirea planurilor de acţiuni.
    18. La adoptarea măsurilor de prevenire a poluării apelor din activităţi agricole se va ţine cont de:
    1) necesitatea promovării produselor de uz fitosanitar care nu sînt clasificate drept periculoase pentru mediul acvatic şi care nu conţin substanţe prioritar periculoase;
    2) utilizarea celor mai eficiente tehnici de aplicare a produselor de uz fitosanitar;
    3) aplicarea măsurilor de reducere a riscului de poluare din afară, cauzat de drenare şi de viituri (spre exemplu zonele-tampon şi zonele de protecţie dimensionate în mod corespunzător pentru apa de suprafaţă şi subterană folosită la extragerea apei potabile, unde se exclude folosirea sau depozitarea produselor de uz fitosanitar).