MODIFICAT
    HG1143 din 21.11.18, MO13-21/18.01.19 art.7; în vigoare 18.01.19


    În temeiul art. 37 alin. (1) din Legea apelor nr.272 din 23 decembrie 2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 81, art. 264), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Regulamentul cu privire la cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă (se anexează).
   2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (ce ţine de folosirea apelor de suprafaţă ca sursă de apă potabilă şi în scopuri de recreere şi irigare).
    [Pct.2 modificat prin HG1143 din 21.11.18, MO13-21/18.01.19 art.7; în vigoare 18.01.19]

    PRIM-MINISTRU                                                                     Iurie LEANCĂ

    Contrasemnează:
    Ministrul mediului                                                                     Gheorghe Şalaru
    Ministrul sănătăţii                                                                      Andrei Usatîi

    Nr. 890. Chişinău, 12 noiembrie 2013.


    1. Regulamentul cu privire la cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă (în continuare – Regulament) transpune parţial anexa V şi anexa X la Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 327 din 22 decembrie 2000, precum şi anexa I la Directiva 2008/105/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei, de modificare şi de abrogare a Directivelor 82/176/CEE, 83/513/CEE, 84/156/CEE, 84/491/CEE, 86/280/CEE ale Consiliului şi de modificare a Directivei 2000/60/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 348 din 24 decembrie 2008, şi constituie un instrument de lucru necesar autorităţilor cu atribuţii de gestionare a apelor şi de protecţie a mediului în activitatea de evaluare calitativă a resurselor de apă, care prevede stabilirea valorilor de temperatură, de aciditate/alcalinitate, de oxigen dizolvat, a parametrilor chimici şi microbiologici.
    2. Regulamentul stabileşte cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă şi modul de clasificare a apelor de suprafaţă în clase de calitate.
    3. În sensul prezentului Regulament, noţiunile utilizate au următoarele semnificaţii:
    cerinţe de calitate – ansamblu al caracteristicilor fizico-chimice, biologice şi bacteriologice, exprimate cuantificat, care permit încadrarea probei de apă într-o categorie, pentru a servi unui anumit scop;
    sistem de clasificare a apelor conform calităţii – cerinţe stabilite pentru calitatea apelor de suprafaţă, împărţite în cinci clase, lista parametrilor de calitate a apelor, inclusiv a celor reglementaţi, precum şi valoarea numerică maximă;
    clasă de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă – nivel al calităţii apei de suprafaţă, situat în limitele valorilor numerice ale proprietăţilor şi componenţei apei, care caracterizează utilitatea ei pentru o anumită folosinţă;
    parametru al calităţii apelor – valoare fizică care indică calitatea apelor, componenta hidrobiologică, microbiologică, helmintologică şi alte componente incluse în clasele de calitate;
    parametru reglementat – indicator al calităţii apelor de care se ţine cont în mod obligatoriu la stabilirea clasei de calitate a apelor de suprafaţă;
    substanţe prioritare – substanţe care prezintă un risc semnificativ de poluare a mediului acvatic şi, prin intermediul acestuia, a omului şi a folosinţelor de apă;
    fond natural – condiţii fizico-chimice, hidrobiologice şi hidro-morfologice ale corpurilor de apă de suprafaţă asociate cu condiţiile neperturbate (nedistorsionate de activităţile antropogene);
    tratare simplă – tratare fizică simplă şi dezinfectare (filtrare rapidă şi dezinfecţie);
    tratare normală – tratare fizică, chimică şi dezinfectare normală (preclorurare, coagulare, floculare, decantare, filtrare şi dezinfectare (clorurare finală);
    tratare avansată – tratare fizică şi chimică intensivă, tratare extinsă şi dezinfectare (coagulare, floculare, decantarea, filtrare), adsorbire (cu carbon activat), dezinfectare (cu ozon, clorurare finală).
    4. Cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă cu referire la parametrii fizico-chimici, hidrobiologici, microbiologici, virusologici şi helmintologici sînt stabilite în anexa nr.1 la prezentul Regulament.
    5. Clasificarea apelor de suprafaţă prin referire la cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă se face pentru:
    1) supravegherea calităţii apelor de suprafaţă pentru prevenirea poluării cu anumite substanţe, considerate periculoase pentru om şi mediu;
    2) determinarea calităţii apelor în vederea stabilirii clasei de calitate şi a tipului de folosinţă a acestora, în baza rezultatelor monitorizării;
    3) elaborarea şi implementarea planurilor de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice;
    4) identificarea corpurilor de apă care nu întrunesc cerinţele de calitate pentru tipul de folosinţă atribuit.
    6. Clasificarea corpurilor de apă de suprafaţă se realizează în conformitate cu cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă, indicate în anexa nr.1 la prezentul Regulament, şi în baza rezultatelor monitorizării calităţii apelor, efectuate pe parcursul a trei ani consecutivi.
    7. Pentru a atribui corpurilor de apă de suprafaţă clasa de calitate, se efectuează monitorizarea conform procedurilor stabilite în programele de monitorizare anuale, elaborate şi aprobate de organul central al administraţiei publice în domeniul mediului, prin intermediul instituţiilor subordonate cu competenţe de efectuare a monitorizării, indicînd frecvenţa prelevării de probe, care nu trebuie să fie mai mică decît o probă pe lună pe punct de monitorizare, distribuită uniform pe parcursul anului, cu excepţia:
    1) apelor folosite pentru scăldat, în cazul cărora vor fi prelevate două probe pe parcursul lunii precedente perioadei de scăldat şi o dată pe lună pe durata perioadei de scăldat;
    2) analizei elementelor hidrobiologice, efectuate conform programelor de monitorizare, dar nu mai rar decît o dată în trimestru.
    8. În cazul în care sînt disponibile mai puţin de patru observaţii într-un an, cu excepţia elementelor hidrobiologice, datele respective nu vor fi utilizate la efectuarea evaluărilor în vederea clasificării corpurilor de apă de suprafaţă în acel an, însă vor putea fi utilizate la interpretarea datelor multianuale.
    9. Pentru a evalua clasa de calitate a unui corp de apă de suprafaţă din districtul bazinului hidrografic care necesită elaborarea planului de gestionare sînt utilizate rezultatele de monitorizare disponibile pentru ultimii trei ani.
    10. Înainte de atribuirea finală a clasei de calitate a apelor de suprafaţă, în procesul de analiză şi evaluare a datelor de monitorizare disponibile şi/sau a rezultatelor clasificării iniţiale se va ţine cont de:
    1) condiţiile fondului natural;
    2) concentraţiile extreme, determinate de condiţiile excepţionale sau de erorile analizei de laborator;
    3) relevanţa parametrilor pentru tipul de folosinţă a corpurilor de apă de suprafaţă, conform anexei nr.3 la prezentul Regulament;
    4) inter-/extrapolarea, în cazul în care punctele de monitorizare a calităţii apelor de suprafaţă nu coincid cu corpurile de apă de suprafaţă identificate;
    5) influenţa surselor de poluare şi alterărilor hidromorfologice ale corpului de apă;
    6) tipurile de folosinţă a apei şi calitatea apei de suprafaţă în sectoarele hidrologice relevante, amplasate în amonte sau în aval de punctele de prelevare, precum şi alţi factori.
    11. Clasificarea corpurilor de apă de suprafaţă, în corespundere cu tipurile de folosinţă, este prezentată în anexa nr.2 la prezentul Regulament.
    12. Clasificarea apelor de suprafaţă se face în baza rezultatelor monitorizării calităţii apei, delimitîndu-se cinci clase de calitate:
    1) clasa I (foarte bună) – apele de suprafaţă în care nu există alterări (sau există alterări minore) ale valorilor fizico-chimice şi biologice de calitate. Concentraţiile poluanţilor sintetici nu influenţează funcţionarea ecosistemelor acvatice şi nu aduc prejudicii sănătăţii umane. Apele din această clasă sînt destinate pentru toate tipurile de folosinţă. Pentru reprezentarea grafică se foloseşte culoarea albastră;
    2) clasa a II-a (bună) – apele de suprafaţă care au fost afectate uşor de activitatea antropică, dar care pot totuşi asigura toate folosinţele în mod adecvat. Funcţionarea ecosistemelor acvatice nu este afectată. Metodele de tratare simplă sînt suficiente pentru pregătirea apei potabile. Pentru reprezentarea grafică se foloseşte culoarea verde;
    3) clasa a III-a (poluată moderat) – apele de suprafaţă ale căror valori fizico-chimice şi biologice de calitate deviază moderat de la fondul natural al calităţii apei, din cauza activităţilor umane. Se înregistrează semne moderate de dereglare a funcţionării ecosistemului, iar condiţiile necesare pentru familia salmonidelor nu mai pot fi asigurate. Tratarea simplă nu este suficientă pentru folosinţa apei în scopuri potabile, fiind aplicate metode de tratare normale. Pentru reprezentarea grafică se foloseşte culoarea galbenă;
    4) clasa a IV-a (poluată) – apele de suprafaţă care prezintă dovezi de devieri majore ale valorilor fizico-chimice şi biologice de calitate de la fondul natural al calităţii apei, din cauza activităţilor umane. Condiţiile pentru familia ciprinidelor nu mai pot fi asigurate. Apele nu corespund cerinţelor pentru apa potabilă fără aplicarea metodelor de tratare avansată. Pentru reprezentarea grafică se foloseşte culoarea oranj;
    5) clasa a V-a (foarte poluată) – apele de suprafaţă care prezintă dovezi de devieri majore ale valorilor fizico-chimice şi biologice de la fondul natural al calităţii apei, din cauza activităţilor umane. Componentele biologice, îndeosebi piscicole, sînt deteriorate şi apa nu poate fi utilizată în scopuri potabile. Pentru reprezentarea grafică se foloseşte culoarea roşie.
    13. Clasele de calitate a apelor de suprafaţă se stabilesc în felul următor:
    1) pentru fiecare punct de monitorizare se calculează valorile medii ale fiecărui parametru monitorizat, precum şi percentila 90 pentru fiecare indicator fizico-chimic, cu excepţia oxigenului dizolvat, în cazul în care va fi utilizată valoarea de 10 percentile, pentru a fi comparate cu valorile parametrilor celor cinci clase de calitate a apelor de suprafaţă, indicate în anexa nr. 1 la prezentul Regulament. Procedura de calcul al percentilelor este indicată în anexa nr. 4 la prezentul Regulament;
    2) clasa finală de calitate a apei este determinată de cel mai mic punctaj pentru unul sau mai mulţi parametri individuali, calculaţi după fiecare dintre criteriile menţionate anterior (clasa I este cea mai bună; clasa a V-a este cea mai poluată);
    3) pentru indicatorii incluşi în anexa nr.1 la prezentul Regulament, cu valorile ce reprezintă una şi aceeaşi limită pentru mai multe clase, se va lua în calcul cea mai bună clasă;
    4) evaluarea claselor de calitate conform elementelor hidrobiologice va fi efectuată în baza valorilor-limită prezentate în anexa nr.1 la prezentul Regulament, prin calcularea valorilor medii ale datelor pentru trei ani. Valorile-limită din anexa nr.1 la prezentul Regulament, precum şi metoda de calcul vor fi folosite pînă la elaborarea metodei de evaluare specifice tipologiei, ce va include condiţiile de referinţă şi potenţialul ecologic al fiecărui tip de corp de apă, precum şi indicatorii hidromorfologici;
    5) evaluarea claselor de calitate conform parametrilor microbiologici va fi efectuată de către instituţiile subordonate ale organului central al administraţiei publice în domeniul sănătăţii şi va fi prezentată anual, la solicitarea organului central al administraţiei publice în domeniul mediului, pentru integrarea rezultatelor în evaluarea finală a calităţii corpului de apă.
    14. Toate instituţiile responsabile de monitorizarea stării apelor de suprafaţă propun clasificarea corpurilor de apă conform calităţii apelor în baza rezultatelor de monitorizare şi identifică corpurile de apă ce nu corespund cerinţelor de calitate.
    15. În scopul atribuirii clasei finale pentru fiecare corp de apă, organul central al administraţiei publice în domeniul mediului va crea un grup de lucru, constituit din reprezentanţi ai organului central al administraţiei publice în domeniul mediului, ai organului central al administraţiei publice în domeniul sănătăţii şi ai instituţiilor de cercetări ştiinţifice.
    16. Grupul de lucru va fi creat din 7 reprezentanţi ai autorităţilor menţionate la punctul 15, cu funcţii permanente, şi va avea următoarele sarcini:
    1) atribuirea claselor de calitate finale fiecărui corp de apă, în conformitate cu prevederile prezentului Regulament;
    2) înaintarea propunerilor privind clasificarea corpurilor de apă de suprafaţă în conformitate cu prevederile capitolelor II şi III din prezentul Regulament;
    3) revizuirea cerinţelor de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă, în conformitate cu prevederile capitolului V din prezentul Regulament;
    4) revizuirea parametrilor reglementaţi, prevăzuţi în anexa nr.1 la prezentul Regulament, conform prevederilor capitolului V din prezentul Regulament;
    5) prezentarea recomandărilor privind monitorizarea corpurilor de apă de suprafaţă (punctele de monitorizare şi parametrii);
    6) prezentarea recomandărilor privind modificarea hotarelor corpurilor de apă de suprafaţă deja identificate şi/sau pentru corpurile de apă de suprafaţă noi care urmează a fi identificate.
    17. Cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă în cazul celor cinci clase specifice, reprezentate prin parametri şi valori numerice, precum şi lista parametrilor reglementaţi, stabilite în anexa nr.1 la prezentul Regulament, vor fi revizuite cel puţin o dată la 6 ani, concomitent cu procesul de analiză şi revizuire a planurilor de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice.
    18. Revizuirea parametrilor şi a valorilor numerice ale indicatorilor de calitate a apei va fi efectuată ţinînd cont de:
    1) angajamentele internaţionale ale Republicii Moldova;
    2) progresele înregistrate în mediul ştiinţific şi cerinţele internaţionale de calitate a apei;
    3) capacităţile de monitorizare, evaluare şi/sau efectuare a analizelor de laborator;
    4) informaţia privind emisiile şi deversările noi de poluanţi din sursele de poluare în corpurile de apă de suprafaţă;
    5) propunerile argumentate înaintate de părţile interesate.
    19. Rezultatele clasificării corpurilor de apă de suprafaţă în clase de calitate sînt considerate informaţii oficiale de interes public.
    20. Persoanele fizice sau juridice au acces la informaţiile oficiale de interes public privind calitatea apelor în conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 272 din 23 decembrie 2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 81, art. 264).
    21. Solicitarea şi furnizarea informaţiilor oficiale de interes public privind calitatea apelor de suprafaţă se fac cu respectarea prevederilor Legii nr. 982-XIV privind accesul la informaţie din 11 mai 2000 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr. 88-90, art. 664), cu modificările ulterioare.
    22. Pentru a facilita accesul publicului la informaţiile privind calitatea apelor de suprafaţă, autorităţile publice centrale şi instituţiile ce deţin astfel de informaţii acordă asistenţă publicului în exercitarea dreptului de acces la informaţiile de interes public privind calitatea apelor.
    23. Accesul publicului la informaţia privind calitatea apelor de suprafaţă este gratuit şi se asigură prin:
    1) disponibilitatea informaţiei la sediul autorităţilor publice, inclusiv editarea publicaţiilor proprii;
    2) publicarea pe pagina web oficială a autorităţilor publice;
    3) comunicate şi conferinţe de presă organizate periodic.
    24. Mediatizarea fără întîrziere, în mod gratuit, a informaţiei despre riscurile pentru sănătatea şi securitatea populaţiei şi a apelor, cauzate de activităţi umane sau circumstanţe naturale, se efectuează astfel încît să se asigure întreprinderea măsurilor de prevenire şi/sau ameliorare a daunelor provocate.