MODIFICAT
    HG1181 din 26.10.16, MO369-378/28.10.16 art.1276


    În temeiul art.19 şi 22 din Legea nr.847-XIII din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială, 2005), cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în scopul stabilirii unei metodologii transparente şi eficiente de planificare, implementare şi gestionare a investiţiilor capitale finanţate din contul bugetului public naţional, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se instituie Grupul de lucru pentru investiţii capitale publice, conform anexei nr. 1.
    2. Se aprobă:
    Regulamentul cu privire la activitatea Grupului de lucru pentru investiţii capitale publice, conform anexei nr.2;
    Regulamentul cu privire la investiţiile capitale publice, conform anexei nr. 3.
    3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Finanţelor.

    PRIM-MINISTRU                                                                       Iurie LEANCĂ

    Contrasemnează:
    Viceprim-ministru,
    ministrul economiei                                                                     Valeriu Lazăr
    Ministrul finanţelor                                                                      Anatol Arapu
    Ministrul dezvoltării regionale
    şi construcţiilor                                                                            Marcel Răducan

    Nr. 1029. Chişinău, 19 decembrie 2013.


    1. În componenţa grupului de lucru privind investiţiile capitale publice se includ reprezentanţi ai următoarelor instituţii:
    a) Cancelariei de Stat;
    b) Ministerului Finanţelor;
    c) Ministerului Economiei;
    d) Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor;
    e) Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor;
    f) Ministerului Mediului;
    g) altor autorităţi publice centrale de specialitate (în caz de necesitate, în funcţie de specificul proiectelor examinate);
    h) organizaţiilor asociative ale autorităţilor publice locale (Congresul autorităţilor locale);
    i) ai partenerilor sociali (Confederaţia Naţională a Sindicatelor şi Confederaţia Naţională a Patronatului).
    2. În caz de necesitate, la şedinţele Grupului de lucru pot fi invitaţi reprezentanţi ai mediului academic şi societăţii civile.
    3. Grupul de lucru este condus de Ministerul Finanţelor, care asigură secretariatul şi aranjamentele logistice în activitatea acestuia.


    1. Grupul de lucru pentru investiţii capitale publice (în continuare – Grupul de lucru) se instituie în scopul asigurării transparenţei şi calităţii procesului decizional în domeniul investiţiilor capitale finanţate de la bugetul public naţional.
    2. Grupul de lucru este responsabil de examinarea şi confirmarea eligibilităţii proiectelor de investiţii capitale pentru a fi incluse în buget, precum şi de monitorizarea generală a programului de investiţii capitale publice.
    3. Grupul de lucru se convoacă în şedinţe ori de cîte ori este necesar, dar în mod preponderent  în procesul de elaborare a Cadrului Bugetar pe Termen Mediu (CBTM) şi a bugetului anual. Chestiunile discutate şi deciziile luate se înscriu în procese-verbale şi se prezintă Grupului coordonator pentru elaborarea CBTM.
    4. Grupul de lucru este un organ colegial, format din reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale interesate, precum şi din reprezentanţi ai organizaţiilor asociative ale autorităţilor publice locale şi ai societăţii civile.
    5. Componenţa nominală a Grupului de lucru se actualizează anual la începutul procesului de elaborare a CBTM în baza propunerilor autorităţilor publice interesate şi se aprobă de către Grupul coordonator pentru elaborarea CBTM.
    6. În componenţa grupului de lucru se include cîte un reprezentant din:
    a) Cancelaria de Stat;
    b) Ministerul Finanţelor;
    c) Ministerul Economiei;
    d) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor;
    e) Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor;
    f) Ministerul Mediului;
    g) alte autorităţi publice centrale de specialitate (în caz de necesitate, în funcţie de specificul proiectelor examinate);
    h) organizaţiile asociative ale autorităţilor publice locale (Congresul autorităţilor locale);
    i) din cadrul partenerilor sociali (Confederaţia Naţională a Sindicatelor şi Confederaţia Naţională a Patronatului).
    7. Adoptarea deciziilor în cadrul Grupului de lucru se face cu majoritatea simplă a voturilor celor prezenţi.
    8. În caz de necesitate, la şedinţele Grupului de lucru pot fi invitaţi reprezentanţi ai mediului academic şi societăţii civile.
    9. Grupul de lucru este condus de Ministerul Finanţelor, care asigură secretariatul şi aranjamentele logistice în activitatea acestuia.
    10. Activitatea Grupului de lucru are drept scop final determinarea politicii şi priorităţilor în domeniul investiţiilor capitale, care servesc drept bază pentru stabilirea limitelor de cheltuieli pentru investiţii capitale în contextul CBTM. În special, Grupul are următoarele sarcini principale:
    a) analizează tendinţele şi structura cheltuielilor de investiţii capitale în totalul cheltuielilor bugetului public naţional şi pe componentele acestuia;
    b) examinează portofoliul proiectelor de investiţii capitale în curs de execuţie, inclusiv cele finanţate din surse externe, audiază rapoarte privind performanţa şi costurile estimate ale acestora pe termen mediu;
    c) examinează propunerile de proiecte noi de investiţii capitale prezentate de autorităţile publice şi impactul acestora asupra bugetului;
    d) confirmă eligibilitatea proiectelor de investiţii capitale pentru a fi incluse în buget;
    e) stabileşte priorităţile de investiţii capitale şi selectează proiectele pentru a fi incluse în CBTM şi bugetul anual.


    1. Prezentul Regulament are drept scop stabilirea unui mecanism transparent şi eficient de pregătire, aprobare, implementare, monitorizare şi evaluare a proiectelor de investiţii capitale finanţate de la bugetul public naţional (denumit în continuare buget).
    2. Sub incidenţa prezentului Regulament nu cad proiectele de investiţii capitale finanţate din fondurile a căror utilizare este reglementată prin acte legislative.
    [Pct.2 în redacția HG1181 din 26.10.16, MO369-378/28.10.16 art.1276]
    3. Pentru proiectele de investiţii capitale finanţate exclusiv din bugetele locale, autorităţile publice locale, în baza prezentului Regulament, stabilesc proceduri specifice proprii de pregătire, aprobare, implementare şi monitorizare a proiectelor de investiţii capitale.
    4. Prevederile Regulamentului în cauză se aplică proiectelor de investiţii capitale, costul total al cărora depăşeşte 5 milioane lei.
    5. În sensul prezentului Regulament sînt utilizate următoarele noţiuni:
    a) investiţie capitală publică – cheltuială bugetară destinată creării mijloacelor fixe, inclusiv construcţia şi/sau renovarea, reconstrucţia sau extinderea mijloacelor fixe existente;
    b) analiză cost-beneficiu – instrument analitic de fundamentare tehnico-economică, ce evaluează şi compară costurile şi beneficiile social-economice şi financiare ale unui proiect de investiţii capitale;
    c) analiză cost-eficacitate – instrument analitic de fundamentare tehnico-economică, ce evaluează şi compară costurile opţiunilor alternative, presupunînd că beneficiile proiectului sînt similare;
    d) beneficiar de proiect – autoritate publică centrală sau locală, sau instituţie publică ce asigură pregătirea şi implementarea proiectului de investiţie publică;
    e) ciclul proiectului de investiţii capitale – consecutivitatea etapelor de identificare, evaluare preliminară, fundamentare tehnico-economică, aprobare, implementare, monitorizare şi evaluare post-implementare a proiectelor de investiţii capitale;
    f) documentaţie de proiect – set de documente grafice şi textuale  necesare pentru fundamentarea şi implementarea proiectului;
    g) performanţa  proiectului de investiţii – rezultatele intermediare sau finale ale proiectului care se evaluează cu ajutorul anumitor indicatori cantitativi (de produs), calitativi (de rezultat) şi de eficienţă;
    h) proiect de investiţie capitală – un obiectiv sau un grup de obiective care au un scop comun şi rezultate clar definite,  ce urmează să fie obţinute  într-un termen stabilit şi implementarea cărora are drept rezultat formarea mijloacelor fixe noi sau extinderea, reutilarea şi modernizarea celor existente;
    i) raportul cost-calitate – indicator analitic care determină dacă scopul proiectului de investiţii capitale a fost atins la un cost rezonabil şi resursele proiectului sînt utilizate în mod econom, eficient şi eficace;
    j) studiu de fezabilitate – document în baza căruia se elaborează documentaţia de proiect, care include şi furnizează informaţia privind impactul multidimensional al proiectului, precum şi viabilitatea economică şi durabilitatea financiară a proiectului de investiţii capitale;
    k) studiu de prefezabilitate – document în baza căruia se elaborează studiul de fezabilitate, care include informaţia de analiză la nivel macro al impactului proiectului, inclusiv posibilele variante alternative de atingere a obiectivelor proiectului de investiţii capitale publice.
    6. Cheltuielile pentru investiţiile capitale finanţate de la buget se planifică, se execută şi se raportează ca parte a procesului bugetar, cu respectarea procedurilor bugetare stabilite de legislaţia în domeniul finanţelor publice. 
    7. Proiectele de investiţii capitale finanţate de la buget se planifică, se aprobă  şi se gestionează în conformitate cu următoarele principii de bază:
    a) principiul planificării strategice, care prevede că propunerile de proiecte de investiţii capitale se supun unui proces de prioritizare din punctul de vedere al impactului asupra priorităţilor de politici şi obiectivelor stabilite în documente de planificare strategică pe termen mediu;
    b) principiul performanţei, care presupune că alocarea resurselor pentru proiectele de investiţii capitale şi rapoartele de implementare a acestora se fundamentează pe performanţă;
    c) principiul raportului cost-calitate – beneficiarii de proiect trebuie să asigure utilizarea resurselor bugetare  în mod econom, eficient şi eficace, asigurînd un nivel înalt al raportului cost-calitate;
    d) principiul sustenabilităţii, care presupune că în procesul de planificare şi aprobare a  proiectelor de investiţii capitale se ţine cont şi de costurile de funcţionare şi de întreţinere ulterioară după finalizarea acestora;
    e) principiul realismului, care presupune că la planificarea proiectelor de investiţii capitale se ţine cont de disponibilitatea resurselor bugetare şi de capacitatea de implementare a proiectului.
    8. În procesul de pregătire şi gestionare a proiectelor de investiţii capitale autorităţile publice au următoarele competenţe:
    1) Cancelaria de Stat:
    a) coordonează procesul de planificare strategică naţională, inclusiv examinează strategiile sectoriale de dezvoltare privind conformitatea cu priorităţile politicilor naţionale;
    b) asigură cadrul metodologic necesar pentru planificarea strategică;
    c) coordonează şi monitorizează asistenţa externă pentru implementarea proiectelor de investiţii capitale;
    2) Ministerul Finanţelor:
    a) elaborează şi înaintează spre aprobare Guvernului cadrul metodologic necesar pentru identificarea şi pregătirea proiectelor, precum şi privind achiziţiile, implementarea şi monitorizarea lor;
    b) oferă îndrumare şi suport autorităţilor publice privind procesele şi metodele de identificare, pregătire şi implementare a proiectelor de investiţii capitale;
    c) analizează şi monitorizează implementarea portofoliului existent de proiecte de investiţii capitale, costurile  acestora pe termen mediu şi estimează  posibilităţile financiare pentru noi cheltuieli de investiţii capitale;
    d) generalizează şi înaintează spre examinare Grupului de lucru proiectele de investiţii capitale propuse pentru a fi incluse în buget;
    e) stabileşte limitele investiţiilor capitale în contextul Cadrului Bugetar pe Termen Mediu (în continuare – CBTM) şi în proiectul bugetului anual;
    f) asigură finanţarea proiectelor de investiţii capitale în baza solicitărilor de plată ale beneficiarilor de proiecte;
    3) Ministerul Economiei:
    a) examinează strategiile sectoriale de ordin economic şi verifică impactul şi conformitatea cu politicile macroeconomice şi politica naţională privind dezvoltarea economică;
    b) participă la examinarea eligibilităţii şi selectarea proiectelor de investiţii pentru a fi incluse în buget;
    4) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor:
    a) elaborează şi aprobă cadrul normativ privind cerinţele pentru proiectarea tehnică, estimarea costurilor  şi asigurarea calităţii proiectelor de investiţii capitale;
    b) participă la examinarea eligibilităţii şi selectarea proiectelor de investiţii pentru a fi incluse în buget;
    5) autorităţile publice centrale/locale:
    a) elaborează strategii sectoriale de cheltuieli pe termen mediu şi coordonează implementarea lor;
    b) oferă îndrumare şi suport instituţiilor subordonate în procesul pregătirii şi implementării proiectelor de investiţii capitale;
    c) coordonează şi asigură aranjamentele organizaţionale şi instituţionale necesare în procesul de pregătire şi analiză a fezabilităţii proiectelor, precum şi în procesul implementării şi monitorizării acestora;
    d) prezintă spre examinare Ministerului Finanţelor propunerile de proiecte de investiţii capitale şi asigură calitatea documentaţiei de proiect şi a altor informaţii de fundamentare;
    e) elaborează şi prezintă solicitările pentru finanţare din buget a cheltuielilor pentru pregătirea şi implementarea proiectelor;
    f) monitorizează procesul de implementare a proiectelor şi raportează despre performanţa proiectelor de investiţii capitale;
    g) efectuează evaluări post-implementare (ex-post) ale proiectelor de investiţii capitale în domeniile lor de competenţă.
    9. Orice proiect de investiţii capitale parcurge în mod obligatoriu următoarele etape consecutive:
    a) identificarea proiectului şi evaluarea preliminară;
    b) pregătirea documentaţiei de proiect;
    c) examinarea şi aprobarea finanţării;
    d) implementarea şi monitorizarea;
    e) evaluarea finală (post-implementare).
    10. Fiecare etapă constă dintr-un ansamblu de activităţi care se realizează în conformitate cu procedurile stabilite în prezentul Regulament. Nici o etapă nu va putea demara înainte de finalizarea etapei precedente.
    11. Cheltuielile pentru proiectele de investiţii capitale se includ în buget doar dacă au fost respectate procedurile de pregătire şi aprobare a acestora conform lit.a)-c).
    12. Proiectele suspendate, care se preconizează să fie reîncepute, trebuie să treacă prin etapele aplicabile ale ciclului proiectului, fiind reevaluate în baza investiţiilor efectuate.
    13. Proiectele de investiţii capitale se identifică în cadrul procesului de analiză şi planificare strategică şi au drept scop soluţionarea anumitor  probleme abordate în cadrul strategiei naţionale sau sectoriale de dezvoltare.
    14. Propunerea de proiect de investiţii capitale poate fi înaintată de către oricare autoritate publică centrală/locală sau de către instituţiile subordonate acestora.
    15. Pentru a înainta o propunere de proiect beneficiarul completează un formular (o fişă) de identificare a proiectului, care  cuprinde următoarele informaţii de bază:
    a) scopul proiectului şi locul acestuia în strategia naţională sau sectorială;
    b) problemele ce se vor soluţiona prin realizarea proiectului şi analiza eventualelor variante alternative de soluţionare a problemei;
    c) beneficiile aşteptate sau rezultatele scontate ca urmare a implementării proiectului, precum şi serviciile pe care le va satisface acest proiect;
    d) activităţile care urmează să fie executate pentru realizarea proiectului;
    e) durata de realizare a proiectului şi capacităţile de implementare;
    f) costul estimativ pentru realizarea proiectului, inclusiv costurile operaţionale şi de întreţinere ulterioară;
    g) analiza raportului cost-calitate;
    h) sursele de finanţare ale proiectului.
    16. Propunerile de proiecte se supun evaluării preliminare de către autoritatea publică centrală/locală, care presupune verificarea eligibilităţii propunerii de proiect pentru dezvoltarea ulterioară şi are drept scop evitarea cheltuielilor pentru pregătirea unor proiecte de joasă calitate.
    17. În cadrul analizei preliminare propunerile de proiecte se evaluează conform următoarelor criterii de bază:
    a) conformitatea cu obiectivele strategice ale Guvernului şi cu documentele de planificare strategică;
    b) analiza necesităţii şi amploarea problemei ce va fi soluţionată prin proiectul respectiv;
    c) logica şi relevanţa soluţiilor propuse;
    d) analiza generală a costurilor şi a beneficiilor aşteptate (raportul cost-calitate şi valoarea în bani);
    e) durata propusă şi capacităţile de implementare;
    f) perspectivele de durabilitate financiară pe termen mediu şi lung.
    18. Anexa nr.1 la prezentul Regulament cuprinde un formular-tip pentru identificarea şi evaluarea preliminară a proiectelor de investiţii capitale, cu utilizarea unui sistem de punctaj.
    19. În procesul de evaluare preliminară propunerea de proiect se examinează de mai multe subdiviziuni responsabile din cadrul autorităţii publice centrale/locale, dar, în mod obligatoriu, se avizează de către subdiviziunile responsabile de politici, de buget şi de achiziţiile publice. Decizia finală despre oportunitatea promovării propunerii de proiect la etapa următoare se ia de către conducătorul autorităţii publice centrale/locale.
    20. Conducătorul autorităţii publice centrale/locale desemnează o subdiviziune responsabilă de sistematizarea propunerilor de proiecte, precum şi de  elaborarea şi menţinerea unui registru al proiectelor de investiţii capitale.
    21. Registrul se ţine în mod electronic şi cuprinde următoarele informaţii obligatorii: denumirea; beneficiarul proiectului; data prezentării; costul preliminar (pe ani); etapele parcurse (data aprobării şi deciziile luate la fiecare etapă). Informaţia din registru se actualizează periodic în funcţie de deciziile luate la fiecare etapă.
    22. Proiectele avizate pozitiv la etapa de evaluare preliminară, conform anexei nr.1 la prezentul Regulament, trec la etapa următoare de pregătire şi se supun fundamentării tehnico-economice şi analizei de impact (cost-beneficiu şi cost-eficacitate).
    23. Cerinţele generale şi specifice obligatorii pentru fundamentarea tehnico-economică se conţin în anexa nr.2 la prezentul Regulament. În funcţie de specificul proiectului, fundamentarea tehnico-economică poate cuprinde şi alte informaţii relevante.
    24. La această etapă autorităţile publice centrale/locale efectuează studiile necesare de fezabilitate (economice, financiare, tehnice), precum şi evaluările de impact (de mediu, social etc.). Pentru proiectele, implementarea cărora va dura mai mult de 12 luni este necesară  elaborarea studiilor de prefezabilitate. În special, la această etapă se efectuează următoarele activităţi:
    a) proiectarea tehnică: se elaborează proiectul tehnic, cu un grad suficient de detaliere, care să permită estimarea corectă a costurilor şi evaluarea fezabilităţii tehnice;
    b) previziunea cererii: se estimează cererea viitoare pentru serviciile, care vor fi furnizate de către proiect;
    c) evaluarea fezabilităţii tehnice: se analizează parametrii tehnici şi dacă capacitatea proiectului corespunde cererii estimate;
    d) estimarea costurilor: se estimează costurile construcţiilor şi achiziţiilor necesare pentru implementarea proiectului, precum şi costurile de funcţionare şi întreţinere a proiectelor finalizate;
    e) analiza financiară şi economică: se evaluează dacă beneficiile preconizate ale proiectului sînt mai mari decît costurile (analiza cost-beneficiu). În cazul în care estimarea beneficiilor nu este posibilă, evaluarea poate fi redusă la analiza cost-eficacitate;
    f) analiza instituţională şi managerială: se evaluează dacă aranjamentele instituţionale şi manageriale sînt potrivite pentru implementarea şi funcţionarea eficientă a proiectului;
    g) evaluarea impactului asupra mediului: se analizează potenţialele consecinţe negative şi pozitive ale proiectului asupra mediului ambiant şi se identifică măsuri posibile de atenuare a lor sau de îmbunătăţire a soluţiei tehnice a proiectului;
     h) evaluarea impactului social: se identifică consecinţele negative şi pozitive asupra populaţiei, cum ar fi efectul asupra accesului durabil la mijloace de trai, distribuţia veniturilor, sărăcia, şomajul, egalitatea genurilor şi a minorităţilor.
    25. Rezultatele fundamentării tehnico-economice vor fi rezumate într-un raport al studiului de fezabilitate, la care se anexează documentaţii tehnice mai detaliate. Elementele obligatorii şi cuprinsul model al unui studiu de fezabilitate sînt prezentate în anexa nr.3 la prezentul Regulament.
    26. Nivelul de complexitate a evaluărilor economice şi gradul de detaliere a analizelor  de impact social, inclusiv asupra mediului sînt determinate de dimensiunea şi natura proiectului. Pentru toate proiectele de investiţii capitale cu un cost total estimat mai mare de 25 milioane lei trebuie efectuată analiza cost-beneficiu sau, în cazul în care beneficiile nu pot fi estimate, analiza cost-eficacitate.
    27. Analiza cost-beneficiu evaluează şi compară costurile şi beneficiile proiectului şi facilitează selectarea unui proiect din cîteva proiecte similare din cadrul unui subsector pentru a alege între diferite opţiuni ale unui proiect (de ex., diferite soluţii tehnice sau diferite perioade de implementare). Analiza trebuie să fie cuprinzătoare, fiind estimate toate costurile şi beneficiile sociale şi economice pentru întreaga societate, şi nu doar din punct de vedere al funcţionării entităţii şi al impacturilor asupra bugetului statului.  Dacă costurile şi beneficiile nu pot fi apreciate direct în baza preţurilor de piaţă, pot fi aplicate diverse normative şi specificaţii tehnice pentru a estima aceste valori. Nu este direct aplicabilă în sectoarele sau pentru proiectele, beneficiile cărora se exprimă cu dificultate în formă monetară.
    28. În cazul în care capacităţile instituţionale ale autorităţii publice centrale/locale nu permit efectuarea de sine stătător a studiului de fezabilitate sau a unor componente ale acestuia (de ex., analiza cost-beneficiu), respectiva autoritate publică centrală/locală poate decide contractarea serviciilor specializate de consultanţă. Cheltuielile legate de contractarea acestor servicii se planifică şi se includ în buget cu respectarea procedurilor stabilite pentru aprobarea finanţării proiectului.
    29. În baza fundamentării tehnico-economice şi a studiilor de fezabilitate, autoritatea publică centrală/locală analizează atent riscurile identificate şi măsurile de atenuare a acestora. Totodată, ea obţine informaţii utile despre impactul multidimensional al proiectului, precum şi privind viabilitatea economică şi durabilitatea lui financiară. Rezultatele fundamentării tehnico-economice şi studiului de fezabilitate stau la baza luării deciziei de promovare ulterioară a proiectului.
    30. Propunerea de proiect însoţită de raportul privind fundamentarea tehnico-economică şi studiul de fezabilitate se înaintează Ministerului Finanţelor spre examinare. Ministerul Finanţelor prin intermediul subdiviziunii specializate examinează propunerile de proiecte în vederea generalizării şi înaintării lor Grupului de lucru în vederea determinării eligibilităţii proiectelor pentru a obţine aprobarea finanţării. Criteriile principale de apreciere a eligibilităţii proiectelor de investiţii capitale pentru aprobarea includerii lor în buget sînt prezentate în anexa nr.4 la prezentul Regulament.
    31. Proiectele eligibile se prezintă spre examinare Grupului de lucru.
    32. Propunerile de proiecte noi de investiţii capitale pentru a fi incluse în buget, de rînd cu propunerile de cheltuieli pentru proiectele în curs de execuţie se prezintă ca parte a proiectului strategiei sectoriale de cheltuieli, în termenele stabilite de calendarul CBTM, şi se examinează în contextul stabilirii limitelor sectoriale de cheltuieli pe termen mediu. Formatul prezentării propunerilor de cheltuieli pentru investiţii capitale se stabileşte de Ministerul Finanţelor.
    33. Concomitent cu propunerile de proiecte noi de investiţii capitale, Ministerul Finanţelor întocmeşte şi prezintă Grupului de lucru analiza portofoliului existent al proiectelor de investiţii în curs de execuţie şi costurile aferente pe termen mediu şi informează despre resursele bugetare disponibile pentru a fi alocate.
    34. În baza informaţiei prezentate, Grupul de lucru examinează performanţa şi costurile aferente portofoliului existent al proiectelor de investiţii în curs de execuţie şi, în funcţie de resursele bugetare disponibile, determină priorităţile în domeniul investiţiilor capitale şi selectează proiectele de investiţii, pentru care se propune alocarea resurselor bugetare şi care urmează să fie incluse în buget.
    35. Criteriile de bază în selectarea şi aprobarea finanţării proiectelor de investiţii capitale sînt conformarea cu priorităţile strategice ale Guvernului, documentaţia de proiect bine fundamentată, capacităţile de implementare şi disponibilitatea surselor de finanţare.
    36. La această etapă, în baza studiilor de prefezabilitate, pot fi examinate şi propunerile de cheltuieli legate de pregătirea anumitor proiecte mari şi complexe, inclusiv pentru elaborarea studiilor de fezabilitate şi proiectarea tehnică. Cheltuielile pentru pregătirea proiectului şi cheltuielile pentru implementarea proiectului se estimează şi se reflectă în buget separat.
    37. Aprobarea finanţării atît pentru proiecte noi de investiţii capitale, cît şi pentru proiectele în curs de execuţie se examinează doar ca parte a procesului anual de planificare bugetară.
    38. Ministerul Finanţelor nu va include în buget nici un proiect care nu a parcurs etapele corespunzătoare de pregătire, examinare şi aprobare, precum şi în cazul în care costurile acestuia nu se încadrează în limitele CBTM şi ale bugetului anual.
    39. Dacă cheltuielile pentru un proiect de investiţii capitale sînt aprobate pentru a fi incluse în CBTM şi în bugetul anual, concomitent se aprobă şi costul său total estimat.
    40. Costul total estimat al unui proiect se poate modifica de la an la an, datorită unor influenţe inflaţioniste sau altor factori, care nu au fost luaţi în considerare la etapa estimărilor iniţiale. Schimbarea costului total estimat se aprobă prin intermediul procesului bugetar la etapa stabilirii limitelor de cheltuieli pe termen mediu. În situaţia în care costul total estimat iniţial va fi modificat cu peste 15%, modificarea respectivă se supune aprobării de către Grupul de lucru.
    41. Beneficiarii de proiect, pentru care au fost aprobate proiectele de investiţii capitale, sînt responsabile de implementarea propriu-zisă a proiectului în limitele bugetului aprobat şi în conformitate cu planul de implementare prevăzut în documentaţia de proiect.
    42. Activităţile de implementare a proiectului încep cu pregătirea structurii şi documentaţiei de licitaţie, organizarea licitaţiei, contractarea şi supravegherea lucrărilor.
    43. Toate achiziţiile aferente implementării proiectului de investiţii capitale se efectuează în conformitate cu legislaţia în domeniul achiziţiilor publice.
    44. Achiziţionarea lucrărilor de construcţii-montaj se efectuează pentru întreg proiectul. Achiziţionarea lucrărilor de construcţii-montaj pe etape distincte poate fi efectuată  doar în cazul în care, potrivit planului de implementare, este prevăzută punerea în funcţiune parţială la finalizarea unei anumite etape.
    45. În cazul în care este argumentată prin estimări, achiziţionarea  utilajului poate fi planificată separat de lucrările de construcţii-montaj.
    46. Pînă la începerea lucrărilor de construcţii-montaj, beneficiarul proiectului este obligat să contracteze serviciile de supraveghere tehnică şi supraveghere de autor a implementării proiectului.
    47. Serviciile de consultanţă, de proiectare a construcţiei, de verificare a documentaţiei de proiect, de supraveghere tehnică, de supraveghere de autor aferente implementării proiectului se achiziţionează prin contracte separate.
    48. Finanţarea proiectelor de investiţii capitale se efectuează în conformitate cu metodologia privind executarea bugetului public naţional, elaborată de Ministerul Finanţelor.
    49. În procesul de implementare a proiectului beneficiarii proiectelor de investiţii capitale sînt responsabili de:
    a) corectitudinea determinării volumelor de lucrări efectuate şi recepţionate,
    b) reflectarea corectă a cheltuielilor şi ţinerea în modul stabilit a evidenţei contabile;
    c) utilizarea raţională, efectivă şi eficientă a alocaţiilor bugetare.
    50. Autoritatea publică centrală/locală exercită funcţia de monitorizare a proiectelor de investiţii din domeniul său de competenţă. Autorităţile publice centrale/locale asigură gestiunea şi monitorizarea adecvată a proiectului. Pentru aceasta conducătorul autorităţii publice poate desemna un manager responsabil de proiect, care va coordona activităţile zilnice legate de implementarea proiectului, de informarea operativă şi de prezentarea cu regularitate a rapoartelor de implementare a proiectului.
    51. Monitorizarea implementării proiectelor de investiţii capitale constă în prezentarea periodică şi analiza rapoartelor de implementare, care includ informaţii despre progresul înregistrat şi etapa la care se află proiectul,  inclusiv indicatorii de performanţă stabiliţi. În cadrul rapoartelor se identifică devierile financiare şi calitative faţă de plan, gradul de realizare a indicatorilor de performanţă stabiliţi, se propun soluţii de depăşire a devierilor şi a altor situaţii critice.
    52. La finalizarea fiecărei etape a proiectului, în temeiul analizelor corespunzătoare, vor fi operate, în caz de necesitate, modificările de rigoare în realizarea următoarei etape.
    53. Ministerul Finanţelor asigură monitorizarea generală a implementării proiectelor de investiţii capitale finanţate de la bugetul de stat. Pentru aceasta autorităţile publice centrale/locale responsabile de proiectele de investiţii capitale prezintă spre informare Ministerului Finanţelor  rapoartele anuale  de monitorizare a proiectelor.
    54. În temeiul rapoartelor prezentate de Ministerul Finanţelor, Grupul de lucru poate decide reevaluarea sau încetarea proiectului la orice etapă de implementare, dacă se atestă una din următoarele situaţii:
    a) implementarea depăşeşte termenele planificate cu mai mult de un an de zile;
    b) costul proiectului a crescut cu peste 15 % faţă de preţul estimat iniţial;
    c) din cauza condiţiilor externe, a scăzut semnificativ cererea scontată pentru serviciile pe care le va oferi proiectul de investiţie capitală;
    d) a fost depistat şi confirmat documentar un caz de fraudă sau corupţie legat de proiectul de investiţie capitală.
    55. La finalizarea implementării proiectului de investiţie capitală, beneficiarul întocmeşte un raport analitic de finalizare a proiectului, prezentîndu-l Ministerului Finanţelor, care va generaliza informaţia şi o va prezenta Grupului de lucru. Raportul trebuie să conţină informaţii obligatorii despre respectarea:
    a) termenului de implementare;
    b) bugetului proiectului;
    c) aspectelor tehnice ale proiectului, inclusiv a dimensiunilor calitative;
    d) în cazul devierilor faţă de plan sau proiect, explicaţiile şi concluziile de care se va ţine cont la examinarea altor proiecte similare.
    56. La finalizarea lucrărilor de construcţii-montaj, beneficiarul proiectului va asigura efectuarea procedurii de dare în exploatare şi punere în funcţiune a proiectului.
    57. Procedura de punere în funcţiune poate fi efectuată cu condiţia că au fost bugetate mijloacele necesare pentru finanţarea exploatării şi întreţinerii bunurilor/obiectivelor apărute în urma realizării proiectelor de investiţii capitale în activul fix, cu excepţia cazurilor cînd acesta se transmite în gestiune sau în proprietate organizaţiilor specializate.
    58. Organizaţiile sau instituţiile, cărora li s-au transmis în gestiune bunurile/obiectivele apărute în urma realizării proiectelor de investiţii capitale edificate din contul sau cu contribuţia bugetului, sînt responsabile de luarea la evidenţă a  fondurilor fixe primite.
    59. Organizaţiile sau instituţiile, cărora le-au fost transmise în gestiune proiectele de investiţii capitale edificate din contul sau cu contribuţia bugetului, sînt responsabile de exploatarea conform destinaţiei a acestora, precum şi de întreţinerea lor corespunzătoare în conformitate cu actele normative în domeniu.
    60. Organizaţiile sau instituţiile, cărora le-au fost transmise în gestiune obiecte de investiţii capitale edificate din contul sau cu contribuţia bugetului, vor raporta anual autorităţii publice centrale/locale responsabile de proiect despre procesul de exploatare conform destinaţiei preconizate a proiectului de investiţii capitale şi despre eventualele probleme identificate.
    61. În primii cinci ani după darea în exploatare, autorităţile publice centrale/locale care au beneficiat de proiecte de investiţii capitale finanţate de la bugetul de stat vor prezenta anual Ministerului Finanţelor şi Ministerului Economiei rapoarte post-implementare.
    62. După finalizarea şi punerea în funcţiune a proiectelor de investiţii capitale, acestea urmează a fi supuse auditului intern, cu prezentarea rezultatelor auditului către Ministerul Finanţelor. Ministerul Finanţelor va asigura controlul gestionării utilizării eficiente a resurselor financiare conform prevederilor legale.
    63. Peste doi ani de la punerea în funcţiune, proiectele cu o valoare mai mare de 25 milioane lei vor fi supuse unui audit extern obligatoriu, care va avea drept scop compararea rezultatelor obţinute cu indicatorii de performanţă stabiliţi la etapa de evaluare a propunerii de proiect. Rezultatele auditului vor fi aduse la cunoştinţa autorităţii publice responsabile de proiectul respectiv şi a Ministerului Finanţelor  şi vor fi luate în considerare la adoptarea deciziilor asupra altor proiecte similare.

    anexa nr.1

    anexa nr.2


    1. Rezumat
    2. Analiza contextului existent
    2.1 Trecerea în revistă a contextului social şi economic
    2.2 Politica Guvernului pentru sector/sub- sector
    2.3 Roluri şi responsabilităţi în sector/sub- sector
    2.4 Sumarul rezultatelor studiilor anterioare
    3. Evaluarea pieţei şi analiza cererii
    3.1 Analiza necesităţilor şi identificarea utilizatorilor- ţintă
    3.2 Analiza opţiunilor
    3.3 Definirea rezultatelor proiectului
    3.4 Prognoza cererii
    4. Analiza problemelor spaţiale de planificare
    4.1 Revizuirea problemelor de amenajare a teritoriului
    4.2 Conformitatea cu planuri spaţiale
    4.3 Achiziţiile de terenuri
    5. Studii tehnice şi costurile de proiect
    5.1 Sondaje (anchete) pe teren
    5.2 Condiţii de mediu
    5.3 Proiectul tehnic preliminar
    5.4 Intervenţii de întreţinere
    5.5 Parametrii de intrare pentru construcţie şi exploatare
    5.6 Estimări ale costurilor de capital şi de operare asupra vieţii proiectului
    6. Impactul de mediu şi social
    6.1 Rezumatul principalelor constatări din evaluarea impactului asupra mediului
    6.2 Rezumatul principalelor constatări din evaluarea impactului social
    6.3 Cerinţe pentru autorizaţiile de mediu
    7. Punerea în aplicare şi acorduri operaţionale
    7.1 Capacităţile entităţilor responsabile de implementare şi operare
    7.2 Planul-cadru şi un calendar pentru punerea în aplicare a proiectului
    7.3 Aranjamente de management ale proiectului
    7.4 Aranjamente organizaţionale pentru funcţionarea proiectului
    8. Analiza financiară şi fiscală
    8.1 Metode şi ipoteze
    8.2 Rezultatele analizei financiare
    8.3 Concluzii privind viabilitatea financiară şi performanţa financiară
    8.4 Impactul asupra bugetului
    9. Analiza economică
    9.1 Metode şi ipoteze
    9.2 Rezultatele analizei economice
    9.3 Concluzii privind fezabilitatea economică
    10. Analiza riscurilor şi managementul
    10.1 Principalii factori de risc şi impactul acestora
    10.2 Măsuri de atenuare
    10.3 Planul de gestionare a riscului
    11. Concluzii finale privind fezabilitatea proiectului


    1. Claritatea obiectivelor
    1.1. Este oare raţional proiectul în contextul priorităţilor documentelor de planificare strategică? Sînt acoperite aceste întrebări  în studiul de fezabilitate?
    1.2. Este oare scopul proiectului formulat în mod clar şi justificat în concordanţă cu scopurile şi obiectivele strategice ale politicii guvernamentale?
    1.3. Este focusată  propunerea pe rezultate (servicii în general pentru public) şi pe modul în care aceste rezultate contribuie la scopul proiectului specificat şi scopul final?
    1.4. Obiectivele sînt definite în termeni specifici şi măsurabili cu termenele stabilite, astfel încît să poată fi evaluată realizarea lor ulterioară?
    2. Alegerea şi definirea opţiunilor
    2.1. Gama opţiunilor a fost  luată în considerare suficient de larg, acordîndu-li-se o atenţie suficientă, de exemplu: cantitatea sau calitatea produselor/serviciilor, calendarul sau etapizarea alocaţiilor pentru  investiţii, amplasarea investiţiilor? Au fost luate în considerare opţiunile de a nu face nimic sau de a face minimum, şi sînt aceste opţiuni explicit descrise?
    2.2. Opţiunile potenţiale au fost examinate înainte de evaluarea detaliată sub aspectele de fezabilitate tehnică sau de altă natură (de exemplu, legal, politic sau financiar)? Dacă este aşa, este justificarea clară sau aceste constrîngeri ar putea fi puse la îndoială?
    2.3. Oricare dintre opţiuni poate fi împărţită în componente independente pentru a fi evaluate separat? (O propunere poate avea componente separabile, care oferă o valoare mult mai semnificativă în comparaţie cu altele.)
    3. Estimarea costurilor şi beneficiilor
    3.1. La estimarea costurilor şi beneficiilor proiectului, au fost luate în considerare:
    costurile capitale şi operaţionale, costurile de personal (inclusiv costurile de regie), întreţinere, taxele de administrare, ratele etc.?
    alte costuri şi beneficii, care pot fi evaluate în bani, de exemplu economiile de costuri, impactul de alt ordin decît cel comercial?
    măsuri cuantificate sau cel puţin descrieri ale acestor costuri şi beneficii, care nu pot fi uşor evaluate în bani?
    3.2. În cazul în care anumite costuri sau beneficii, necuantificate în termeni monetari, sînt acestea justificate în mod corespunzător?
    3.3. Există costuri necuantificate decisive sau beneficii, şi dacă acestea există, sînt ele explicate în mod clar?
    4. Evaluarea economică a costurilor şi beneficiilor
    4.1. Toate costurile şi beneficiile proiectului au fost exprimate în preţuri constante şi actualizate la rata corespunzătoare? A fost luată în considerare orice efecte relative ale preţurilor, dacă acestea pot fi importante?
    4.2. Toate costurile au fost estimate corect? De exemplu:
    • costurile de oportunitate/resurse utilizate faţă de valoarea bunurilor?
    • costurile irecuperabile omise, dar costul de oportunitate al activelor deţinute deja inclus?
    • valorile reziduale incluse pentru componente de lungă durată ale proiectului?
    4.3. Au fost efectuate ajustări pentru a exclude transferurile de valori economice:
    (i) impozitele indirecte, cum ar fi TVA exclus din valorile economice,
    (ii ) plăţi de subvenţii excluse din valorile economice?
    4.4. Au fost articolele şi sursele de finanţare excluse din analiza fluxului de numerar?
    4.5. Sînt efecte de runda a doua justificate în mod corespunzător şi a fost evitată dubla contabilizare a costurilor sau beneficiilor?
    5. Evaluarea riscului de proiect şi incertitudinilor
    5.1. În cazul în care au fost folosite aceste previziuni, sînt ele de încredere şi care este gradul lor probabil de precizie?
    5.2. Toate riscurile importante şi incertitudinile  au fost identificate pentru fiecare opţiune şi evaluate – calitativ şi/sau cantitativ?
    5.3. Au fost identificate ipotezele principale şi fiabile luate în considerare sau tratate ca un risc pentru monitorizare şi atenuare?
    5.4. A fost folosită analiza de sensibilitate adecvată, inclusiv un scenariu pentru cel mai rău caz? Au fost examinate şi alte metode de evaluare a riscurilor?
    5.5. Procesul de monitorizare permanentă a riscurilor şi măsurile adecvate de reducere a riscurilor sînt incluse în planurile bugetare şi de activitate?
    6. Analiza financiară
    6.1. Dacă proiectul este comercial sau are potenţial de venituri, este acesta încă un caz pentru o alocaţie de investiţie de capital de la bugetul de stat? În cazul în care finanţarea bugetului pentru investiţii capitale este justificată, va fi entitatea de operare capabilă de a genera resurse financiare suficiente pentru a acoperi costurile operaţionale şi de întreţinere?
    6.2. Care este impactul proiectului asupra contului de venituri-cheltuieli, bilanţul şi fluxul de numerar al entităţii de operare? Proiectul va contribui la realizarea obiectivelor financiare ale entităţii de operare, ţinînd cont de alocaţiile de la bugetul de stat propuse pentru investiţiile capitale?
    6.3. În cazul în care proiectul urmează să fie finanţat din mai multe surse, finanţarea din alte surse decît bugetul de stat au fost asigurate?
    6.4. A fost evaluat impactul global asupra finanţelor publice în baza unei analize economice, inclusiv orice datorii sau garanţii de stat?
    7 . Analiza economică
    7.1. Au fost clar prezentate rezultatele fiecărei opţiuni, inclusiv de a nu face nimic sau opţiunea de a face minimum?
    7.2. Este perioada de timp pentru analiza cost-beneficiu destul de lungă pentru a cuprinde toate costurile şi beneficiile importante? Sau au fost luate în considerare suficient de adecvat costurile şi beneficiile ulterioare? Este clar calendarul costurilor şi beneficiilor pentru fiecare opţiune?
    7.3. Au fost calculate valoarea actualizată netă (VAN) şi / sau rata internă de rentabilitate economică (RIR)? Confirmă rezultatele analizei economice faptul că proiectul este fezabil din punct de vedere economic, ceea ce înseamnă că VAN este pozitiv sau RIR este peste rata minimă de rentabilitate pentru investiţiile în sectorul public?
    7.4. Sînt rezultatele analizei economice robuste vis-a-vis de prognozele cele  mai pesimiste cu privire la valorile-cheie (aşa cum au fost examinate în testul de sensibilitate la riscuri) şi de cel mai rău scenariu?
    7.5. În cazul în care valoarea monetară nu poate fi estimată, pentru beneficii economice a fost efectuată o analiză cost-eficacitate? Analiza cost-eficacitate confirmă că opţiunea selectată are cea mai mică valoare actualizată a costurilor pe unitate de produs în comparaţie cu alte opţiuni?
    8. Managementul implementării şi analiza operaţională
    8.1. Există planuri de livrare bine definite, realiste, cu datele de livrare clare şi etapele de punere în funcţiune în scopuri de monitorizare?
    8.2. Au fost clar divizate responsabilităţile pentru rezultate/produse şi cheltuielile de proiect?
    8.3. Au fost identificate în buget cheltuielile operaţionale, cum ar fi cheltuielile de personal şi altele?
    8.4. Este implementarea proiectului compatibilă cu alte proiecte şi cu planurile de activităţi întreprinse de către entitatea beneficiar?
    8.5. Responsabilităţile atribuite sînt compatibile cu  competenţele şi sarcinile entităţii beneficiar?
    8.6. Vor fi disponibile resurse (financiare şi umane) suficiente pentru lansarea proiectului şi exploatarea adecvată a acestuia?
    9. Prezentarea rezultatelor
    9.1. Rezultatele au fost prezentate în mod clar?
    9.2. Este clar cine va beneficia şi cine va suporta costurile fiecărei opţiuni?
    10. Monitorizarea şi evaluarea
    10.1. Include planul proiectului măsuri corespunzătoare de monitorizare şi de punere în aplicare – cine, cînd, cum, costurile?
    10.2. Planul proiectului include propuneri clare pentru evaluarea performanţei proiectului, odată ce proiectul este transmis spre operare – cine, cînd, cum, costurile?