În temeiul art. 16 al Legii privind ocrotirea monumentelor nr.1530-XII din 22 iunie 1993 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010,  nr.15-17, art.23), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional al Monumentelor Istorice (se anexează).

    PRIM-MINISTRU                                                Iurie LEANCĂ

    Contrasemnează:
    Ministrul culturii                                                    Monica Babuc

    Nr. 73. Chişinău, 31 ianuarie 2014.


    1. Consiliul Naţional al Monumentelor Istorice (denumit în continuare Consiliu) este un organism de specialitate, care reprezintă autoritatea ştiinţifico-metodică în domeniul protejării de stat a monumentelor istorice şi funcţionează pe lîngă Ministerul Culturii.
    2. În activitatea sa Consiliul se conduce de Constituţia Republicii Moldova, legile şi hotărîrile Parlamentului, decretele Preşedintelui Republicii Moldova, ordonanţele, hotărîrile şi dispoziţiile Guvernului, convenţiile internaţionale vizînd protecţia patrimoniului cultural, prevederile documentelor din domeniul respectiv ale UNESCO/ICOMOS şi Consiliului Europei, precum şi de prezentul regulament.
    3. În adoptarea deciziilor care sînt de competenţa Consiliului, independenţa opiniilor ştiinţifice şi tehnice ale membrilor acestuia este garantată.
    4. Consiliul este format din 14 (paisprezece) membri – persoane care deţin cunoştinţe şi experienţă profesională ştiinţifică, teoretică şi metodologică în domeniul protejării monumentelor istorice, reprezentanţi ai Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, ai Agenţiei Naţionale Arheologice, ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, ai Comitetului moldovean  ICOMOS, ai altor organizaţii nonguvernamentale specializate în protejarea monumentelor şi cu preocupări statutare în domeniu de cel puţin trei ani, precum şi funcţionari publici din cadrul subdiviziunii de specialitate a Ministerului Culturii, numiţi prin ordinul ministrului culturii pentru un mandat de trei ani. Mandatul poate fi reînnoit în mod consecutiv.
    Numărul membrilor Consiliului din cadrul subdiviziunii de specialitate a Ministerului Culturii nu poate depăşi patru persoane. Numărul membrilor Consiliului din partea organizaţiilor nonguvernamentale nu poate depăşi patru persoane. Reprezentanţii altor organizaţii nonguvernamentale decît Comitetul moldovean ICOMOS se vor selecta, în baza propunerilor de dosar, venite în acest sens la minister şi afişate pe site-ul ministerului, în cazul în care corespunde criteriilor expuse în alineatul întîi al punctului 4.
    5. Componenţa nominală a Consiliului (inclusiv preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul Consiliului) se aprobă prin ordinul ministrului culturii, la propunerea subdiviziunii de specialitate a Ministerului Culturii.
    6. Funcţia de preşedinte al Consiliului este ocupată de persoane care nu deţin titlul de funcţionar public în cadrul Ministerului Culturii. Preşedintele reprezintă Consiliul pe plan naţional şi internaţional. Vicepreşedintele Consiliului este numit dintre membrii Consiliului reprezentanţi ai subdiviziunii de specialitate a Ministerului Culturii. Secretariatul Consiliului este asigurat de un funcţionar public din cadrul subdiviziunii de specialitate a Ministerului Culturii, membru al Consiliului.
    7. Pentru buna desfăşurare a activităţilor Consiliului, pe lîngă membrii prevăzuţi la pct.4, după caz, la şedinţele acestuia pot fi invitaţi, fără drept de a participa la procesul de votare, la propunerea subdiviziunii de specialitate din cadrul Ministerului Culturii, şi alte personalităţi, specialişti sau experţi din domeniul protejării monumentelor.
    8. Consiliul poate alege ca membri de onoare specialişti recunoscuţi din străinătate, personalităţi cu experienţă ştiinţifică sau practică de nivel internaţional din domeniul protejării monumentelor istorice.
    Membrii de onoare sînt propuşi de subdiviziunea de specialitate din cadrul Ministerului Culturii, fiind validaţi cu votul majorităţii simple a Consiliului şi numiţi prin ordin al ministrului culturii.
    Membrii de onoare pot participa la lucrările Consiliului, inclusiv cu drept de vot.
    9. Calitatea de membru al Consiliului încetează în urmatoarele situaţii:
    a) încălcarea prevederilor legale din domeniul protejării patrimoniului cultural şi a prezentului regulament;
    b) absenţa nejustificată la 4 şedinţe consecutive sau 8 absenţe pe an;
    c) imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile o perioadă de cel puţin 4 luni;
    d) încheierea mandatului.
    Constatarea acestor situaţii este de competenţa secretarului Consiliului.
    Revocarea membrilor în situaţiile respective se face prin ordin al ministrului culturii.
    10. În cazul în care unul dintre membrii Consiliului pierde aceasta calitate, în locul acestuia va fi numit un nou membru prin ordin al ministrului culturii.
    Numirea unui nou membru al Consiliului se realizează la propunerea subdiviziunii de specialitate a Ministerului Culturii.
    În scopul asigurării preluării şi valorificării experienţei acumulate în timp, noua componenţă a Consiliului, desemnată prin ordinul ministrului culturii la expirarea mandatului, nu va avea mai mult de 4 membri noi.
    11. Remunerarea membrilor Consiliului se efectuează pe unitate de timp, în baza actelor normative în vigoare, potrivit timpului efectiv utilizat, înregistrat în procesele-verbale ale şedinţelor.
    12. Consiliul are următoarele atribuţii:
    a) examinează proiectul strategiei naţionale privind protejarea monumentelor istorice şi propune aprobarea ei;
    b) propune aprobarea metodologiilor, normelor, normativelor şi reglementărilor din domeniul protejării monumentelor istorice;
    c) avizează secţiunea „Monumente şi zone construite protejate” a proiectului Planului de amenajare a teritoriului naţional, regional şi a unităţilor administrativ-teritoriale;
    d) avizează secţiunile din proiectele planurilor urbanistice generale, zonale şi de detaliu, care au ca obiect monumente istorice de categorie naţională sau zone construite cu statut de monument de categorie naţională;
    e) avizează propunerile privind clasarea, în Registrul naţional al monumentelor istorice, a imobilelor, ansamblurilor de imobile şi/sau zonelor construite;
    f) avizează documentaţia de fundamentare ştiinţifică/istorică pentru delimitarea zonelor de protecţie a monumentelor istorice sau a zonelor construite protejate cu statut de monument de categorie naţională sau propuse pentru a fi clasate în categoria naţională;
    g) avizează documentaţiile cu propuneri de intervenţii (conservare, consolidare, restaurare, reabilitare, sistematizare/amenajare teren aferent etc.) asupra bunurilor imobile cu statut de monument protejat de categorie naţională (construcţii şi teren aferent) şi în zonele lor de protecţie;
    h) avizează documentaţiile cu propuneri de intervenţii asupra imobilelor existente, situate în zone construite cu statut de monument protejat de categorie naţională sau în zonele lor de protecţie;
    i) avizează documentaţiile cu propuneri de construcţii noi în limitele zonelor construite cu statut de monument protejat de categorie naţională sau în zonele lor de protecţie;
    j) propune monumente istorice pentru a fi incluse în Lista patrimoniului cultural şi natural mondial, precum şi în Lista patrimoniului mondial în pericol, ţinute de UNESCO;
    k) avizează programele de pregătire a specialiştilor, precum şi planuri-cadru de învăţămînt, de formare şi specializare în domeniul protejării monumentelor istorice.
    13. Consiliul examinează şi avizează documentele şi documentaţiile prevăzute la lit. c)-i) din punctul 12, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare în domeniul protejării patrimoniului cultural şi prevederile documentelor din domeniul respectiv ale Consiliului Europei şi UNESCO/ICOMOS, urmărind păstrarea şi/sau fortificarea autenticităţii şi integrităţii bunurilor/zonelor construite cu statut de monument protejat.
    14. Preşedintele Consiliului are următoarele atribuţii principale:
    a) prezidează şedinţele Consiliului;
    b) verifică, la deschiderea şedinţelor, valabilitatea acestora, astfel încît să se poată lua decizii prin întrunirea cvorumului corespunzător;
    c) aduce la cunoştinţa publicului interesat deciziile Consiliului.
    În absenţa preşedintelui, atribuţiile acestuia sînt exercitate de către vicepreşedinte.
    15. Atribuţiile secretarului Consiliului sînt următoarele:
    a) primeşte, înregistrează şi păstrează/arhivează documentaţiile depuse spre avizare, conform fazelor de execuţie;
    b) verifică conţinutul documentaţiei prezentate spre avizare, solicită eventuale completări ale acesteia şi introduce documentaţia în circuitul de avizare;
    c) întocmeşte ordinea de zi a Consiliului şi o plasează împreună cu informaţia privind data desfăşurării şedinţei pe site-ul Ministerului;
    d) convoacă, în baza înţelegerii prealabile cu preşedintele sau, în lipsa acestuia, cu vicepreşedintele, membrii Consiliului;
    e) pregăteşte în termen de cel mult 2 săptămîni procesul-verbal al şedinţelor Consiliului, completează fişele de avizare respective şi plasează deciziile ce ţin de subiectele examinate pe site-ul Ministerului;
    f) analizează contestaţiile depuse şi le propune Consiliului spre examinare;
    g) pregăteşte, la începutul fiecărui an, raportul anual de activitate a Consiliului pentru anul precedent şi îl plasează pe site-ul Ministerului.
    16. Consiliul îşi desfăşoară activitatea în plen pe baza unei ordini de zi aduse la cunoştinţa membrilor acestuia de către secretarul Consiliului cu cel puţin o zi înainte de desfăşurarea şedinţei de lucru.
    Consiliul este convocat, de regulă, cel mult o dată în două săptămîni, în caz de depunere pentru avizare a cel puţin un set de documentaţie.
    În cazul nerealizării cvorumului de lucru, şedinţele se pot reprograma pentru săptămîna în curs sau pentru săptămîna imediat următoare.
    17. Şedinţele sînt regulamentare, dacă se întruneşte un cvorum de lucru de jumătate plus unu din numărul total al membrilor Consiliului.
    18. Secretarul constată şi menţionează în procesul-verbal întrunirea cvorumului. În lipsa cvorumului şedinţa se suspendă, iar subiectele aflate pe ordinea de zi se reprogramează pentru o altă şedinţă, conform pct. 16.
    Deciziile se adoptă cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul total al membrilor prezenţi.
    Pentru situaţiile în care autorii, coautorii sau colaboratorii la elaborarea documentaţiilor supuse avizării sînt membri ai Consiliului, în oricare dintre fazele de avizare, votul este secret, pe bază de buletin de vot, rezultatul votului fiind consemnat de preşedinte şi de secretar în procesul-verbal al şedinţei.
    Autorii, coautorii sau colaboratorii la elaborarea documentaţiilor, care sînt membri ai Consiliului, nu participă la deliberări şi la procesul de votare, după susţinerea punctelor proprii de vedere aceştia urmînd sa părăsească şedinţa.
    19. Dezbaterile din cadrul şedinţelor Consiliului se consemnează într-un proces-verbal semnat pe fiecare filă de secretar şi de preşedintele de şedinţă, care se aprobă prin semnătura viceministrului culturii responsabil de domeniul patrimoniului cultural, şi se ştampilează, în original, pe fiecare filă, de către subdiviziunea de specialitate a Ministerului Culturii. Procesul-verbal poate fi pus numai la dispoziţia membrilor Consiliului, conducerii Ministerului Culturii şi funcţionarilor subdiviziunii de specialitate a acestuia, precum şi a organelor şi instituţiilor abilitate prin lege.
    Avizul Consiliului, asumat prin decizie luată prin vot, se consemnează, pentru fiecare subiect în parte, în procesul-verbal al şedinţei şi în fişa de avizare. Fişa de avizare este semnată de către secretar şi de preşedintele de şedinţă.
    În caz de aviz negativ, el trebuie să facă referire la deficienţele soluţiilor propuse şi, după caz, să propună condiţiile şi/sau, respectiv, recomandările ce se impun.
    20. Avizul se adoptă de către Consiliu, iar Ministerul Culturii îl aprobă şi îl eliberează solicitantului.
    În cazul contestării avizului de către petent, secretarul poate propune luarea în discuţie a contestaţiei de către Consiliu sau, în cazul în care constată netemeinicia acesteia, poate recomanda Consiliului emiterea avizului în forma propusă iniţial.
    Petentul poate contesta avizul o singură dată. După formularea repetată a avizului de către Consiliu, Ministerul Culturii emite avizul definitiv.
    Solicitările de aviz, precum şi contestaţiile se depun la Ministerul Culturii.
    21. Avizele adoptate, care conţin recomandări ce nu sînt aplicabile decît prin modificări/completări aduse documentaţiei supuse avizării, se comunică de către subdiviziunea de specialitate din cadrul Ministerului Culturii beneficiarului, pentru ca acesta să introducă elementele solicitate. Ministerul Culturii poate elibera avizul doar după constatarea documentară a operării tuturor modificărilor/completărilor solicitate.
    22. Documentaţia de proiect se examinează şi se avizează de către Consiliu în două faze:
    a)  faza 1 – schiţă de proiect (anterior obţinerii Certificatului de Urbanism);
    b) faza 2 – proiect tehnic/de execuţie (anterior obţinerii Autorizaţiei de Construire şi iniţierii procedurii de verificare a corespunderii proiectului cu normativele în construcţii).
    23. În faza schiţă de proiect se va prezenta spre examinare Consiliului:
    a) nota istorică asupra obiectului, după caz;
    b) planul de încadrare în teritoriu a obiectului;
    c) planul general al obiectului (cu indicarea construcţiilor adiacente);
    d) releveul imobilului/imobilelor cu statut de monument (inclusiv al elementelor decorative şi de tîmplărie exterioară şi interioară, al elementelor constructive, de mobilier fix intern etc.);
    e) documentarea fotografică completă a imobilului/imobilelor existente la care se intervine (inclusiv detaliile arhitecturale, tehnice şi de decor interior etc.), a sondajelor arhitecturale efectuate;
    f) schiţa de proiect de conservare/restaurare, reabilitare/adaptare, consolidare sau de construcţie nouă, după caz, elaborată de arhitecţi cu experienţă practică în proiectarea intervenţiilor de conservare/restaurare la monumente, autorizaţi/atestaţi în domeniul patrimoniului cultural arhitectural istoric;
    g) soluţia cromatică a faţadelor;
    h) desfăşurată pe stradă, în curte etc., după caz.
    24. În faza proiect de execuţie se va prezenta spre examinare Consiliului documentaţia de proiect respectivă (compartiment plan general, compartiment arhitectură, compartiment rezistenţă etc., după caz). Documentaţia trebuie să corespundă parametrilor adoptaţi în faza schiţă de proiect. De asemenea, se vor prezenta copia fişei de avizare a fazei schiţă de proiect şi copia certificatului de urbanism.
    25. Documentaţia se înaintează de către beneficiar spre avizare în două exemplare originale identice pe suport de hîrtie [format A4 sau format A3 (pliabil)], unul dintre care după examinare şi avizare este transmis în arhiva Ministerului Culturii, precum şi în format electronic (fişier format *.pdf).
    26. Fişa de avizare (conform anexei) eliberată de Ministerul Culturii se consideră valabilă doar atunci cînd este însoţită de documentaţia avizată în modul corespunzător. Avizarea documentaţiei se face prin semnătura persoanei responsabile din subdiviziunea de specialitate a Ministerului Culturii abilitat cu acest drept (cu indicarea numărului şedinţei respective a Consiliului, precum şi a zilei, lunii şi anului în care şedinţa a avut loc). Semnătura se confirmă prin aplicarea ştampilei.
    27. Avizul este valabil pe durata a trei ani de la data eliberării lui de către Ministerul Culturii.
    28. La lucrările Consiliului participă, pentru a-şi susţine proiectele supuse avizării, proiectanţii elaboratori ai documentaţiilor. În caz de necesitate, la şedinţele Consiliului pot fi invitaţi beneficiarii lucrărilor de proiectare.
    Proiectanţii şi invitaţii prevăzuţi mai sus nu participă la deliberări şi la procesul de votare, după prezentarea documentaţiei şi susţinerea punctelor proprii de vedere aceştia urmînd să părăsească şedinţa.
    29. Documentele şedinţelor de avizare sînt, în ordinea de arhivare, următoarele:
    a) procesul-verbal al şedinţei cu ordinea de zi şi lista de prezenţă;
    b) un exemplar al documentului avizat, însoţit de copia fişei de avizare corespunzătoare.
    Arhivarea documentelor în original se face la Ministerul Culturii.

    anexa